You are on page 1of 39

Ce sunt mugurii?
Sunt formatiuni juvenile constituiti dintr-un ax cu
noduri foarte apropiate, iar la noduri se gasesc
primordiile frunzelor si viitorilor muguri; in varful
axului se afla meristemul apical al mugurelui.

Mugurii
sunt
organe
de
crestere si rodire.

Pentru cunoasterea sensului evolutiei lor, mugurii au fost
clasificati dupa pozitia lor pe ramura si felul formatiunilor
la care dau nastere.

. In cadrul grupului de 3. Mugurii axilari se formeaza in axila frunzei si ocupa pe ramura o pozitie laterala. Mugurii axilari sunt inserati pe ramura: -Solitari la mar. cires. visin -In grup de 2-3 la prun si piersic sau 3-8 la cais. par.Mugurii terminali sunt situati in varful ramurilor anuale si indeplinesc rolul de crestere si prelungire a ramurii (muguri vegetativi) sau de rodire (muguri micsti). au o dispunere colaterala (la piersic) sau seriala (la nuc). de unde si denumirea de muguri laterali. Muguri suplimentari. frecvent mugurele central este vegetativ.

Mugurii dorminzi sunt muguri axilari nedezvoltati de la baza ramurilor de un an sau de mai multi ani. Pe existenta si evolutia acestor muguri se bazeaza inmultirea prin butasi si marcotaj a portaltoilor vegetativi sau a unor tipuri locale de prun si visin. care au un potential mare de crestere. Acestia dau nastere la ramurile lacome in perioada de declin a pomilor. . Mugurii adventivi se formeaza langa razele medulare atat pe radacina cat si pe tulpina.

.

. mugurii sunt grupati in: -Muguri vegetativi. -Muguri floriferi.2. Dupa felul formatiunilor la care dau nastere. -Muguri micsti.

.

Mugurii floriferi pot evolua intr-o floare (la piersic. migdal) sau o inflorescenta cu 2-5 flori (la prun. Din ei se formeaza intodeauna lastari sau rozete de frunze. cires. visin). Mugurii micsti si floriferi sunt mai mari. mai bombati si au varful mai rotunjit (cu . au varful ascutit si baza largita. un lastar normal cu o floare in varf (la gutui si mosmon) sau cu mai multe inflorescente dispuse axilar si terminal (la zmeru). Mugurii micsti evolueaza intr-o rozeta de frunze si o inflorescenta (la mar si par).Mugurii vegetativi sunt mai mici. cais.

.

.

.Frunza este un organ vegetativ care indeplineste functiile de fotosinteaza. respiratie si transpiratie.

.

puri de frunze simple cu lobul intreg .

Varful axului s-a transformat in receptacul. petale.Floarea ia nastere din muguri florali sau micsti in urma procesului de organogeneza florala. iar frunzele in sepale. . stamine si carpele.

aplicatii in pomicultura: -Identificarea speciei si soiului.Cunoasterea morfologiei si anatomiei florale. -Masurile de protectia impotriva ingheturilor tarzii de primavara . -Stabilirea polenizatorilor.

florile din varful lastarului de nuc). .Florile la speciile pomicole sunt unisexuate si bisexuate (hermafrodite). amentii de la nuc). -Femeiesti cand prezinta numai carpele (ex. Cele unisexuate pot fi: .Barbatesti cand au numai stamine (ex.

.Plantele pomicole cu flori unisexuate sunt: monoice (flori femele + flori mascule) si dioice (doar flori femele sau flori mascule).

invelisurile florale (periant) si organele de reproducere (stamine si carpele). . Aceste flori se compun din: receptacul.Majoritatea speciilor pomicole au flori bisexuate (hermafrodite).

lorile pot fi dispuse: solitar .

.

florescente sub forma cima umbeliforma .

corimb ..

.spic .

.umbela .

Pseudobaca (agris) axul floral concreste cu ovarul -. 1.Fructe simple carnoase. Drupa este formata dintr-un endocarp tare (samburele) si mezocarp carnos (prun si cires) care la unele specii se usuca (nuc si migdal) 2. Hesperida cu epicarp moale si colorat format (citrice) -. Poama se dezvolta din periant si gineceu concrescute partial cu receptaculul -.Nuca al carui pericarp este dur.Fructele se dezvolta din gineceu in urma procesului de fecundare. un mezocarp carnos. iar samanta . Baca (coacaz si agris) mai multe seminte -. Fructe uscate indehiscente: . care au un epicarp subtire. gros si colorat.

.

.

.

.

.

.

.

Polinucula la care nuculele sunt adancite in receptacolul carnos 2.Fructe multiple se intalnesc la arbustii fructiferi: 1. dulci si armoate . Polidrupa formata din drupeole mici.

.

.

Fructele compuse la speciile pomicole sunt: 1.Soroza cu perigonul carnos care inconjoara achenele 2.Sicona la care axa inflorescentei devine carnoasa si inchide in interior achenele .