You are on page 1of 4

Mediul de activitate al organizaţiei

1 MEDIUL EXTERIOR AL ORGANIZAŢIEI
Asigurarea unei funcţionalităţi eficiente a organizaţiei necesită cunoaşterea de către manageri a tuturor
variabilelor endogene şi exogene care influenţează activitatea organizaţiei. Succesul organizaţiei depinde gradul
în care întreprinderea reuşeşte să se acomodeze şi să controleze influenţa factorilor din mediul exterior. Factorii
din exteriorul organizaţiei care acţionează într-o formă sau alta asupra acestea reprezintă contextul în care
organizaţia există.
Astfel mediul exterior este compus din totalitatea factorilor din afara organizaţiei care influenţează asupra
derulării evenimentelor din cadrul ei. După modul de acţiune asupra întreprinderii distingem două grupe de
factori care formează:
1 mediu exterior direct - factorii cu influenţă directă asupra firmei sau care interceptează influenţa ei este format
din: consumatorii, concurenţii, furnizorii, organizaţiile statale, sindicatele.
2 mediul exterior genera l(indirect) - factorii cu acţiune indirectă asupra firmei manifestându-şi influenţa prin
intermediul primilor: mediul macroeconomic, informaţional, internaţional. politic, social-cultural, tehnologic.
CARACTERISTICILE ME:
1. interdependenţa factorilor ME – raportul în care schimbarea unui factor acţionează asupra altor factori. Ex. La
creşterea nivelului preţului la materia primă în organizaţii creşte interesul faţă de tehnica şi tehnologia mai
economicoase.
2. complexitatea mediului extern – numărul factorilor la care organizaţia este obligată să reacţioneze şi de
asemenea nivelul varietăţii fiecărui factor. Cu cît firma este mai mare cu atât este mai complex mediul.
3. mobilitatea mediului –se caracterizează prin viteza cu care au loc schimbările în exteriorul organizaţiei.
Majoritatea savanţilor sunt de părerea că mediul organizaţiilor contemporane se modifică cu o viteză în
creştere. Cel mai mobil este mediul pentru firmele din domeniul tehnologiilor înalte. În afară de acesta
mobilitatea mediului poate fi mai înaltă pentru unele subdiviziuni ale organizaţiei (secţia cercetări) şi mai
mică pentru altele (secţii de producţie). Dacă însă firma este internaţională şi fabricarea se efectuează în
diferite ţări – mediul pentru secţiile de producţie este mai dinamic.
4. incertitudinea mediului - cantitatea şi calitatea informaţiei de care dispune organizaţia în privinţa unui factor
concret şi, de asemenea, siguranţa în exactitatea ei. Dacă informaţie e insuficientă şi sunt îndoieli în
exactitatea ei, mediul devine mai incert decât în situaţia posedăm informaţia adecvată şi sigură. Cu cât mediul
este mai incert – cu atât e mai dificilă primirea deciziilor efective.

MEDIUL EXTERIOR DIRECT
1.
furnizorii – organizaţiile la care apelează întreprinderea pentru a se asigura cu resursele necesare. În
această categorie se includ resursele de materie primă şi materiale, de energie, financiare,
informaţionale. etc. Un element aparte – piaţa forţei de muncă. La evaluarea surselor de forţă de
muncă trebuie luate în consideraţie codul muncii şi acţiunile organizaţiilor profesionale.
2.
consumatorii – sunt beneficiarii de produsele sau serviciile organizaţiei. Pentru a supravieţui organizaţia
trebuie să tindă la satisfacerea permanentă a dorinţelor şi necesităţilor clienţilor şi să lărgească cercul
lor . Astfel viabilitatea firmei este direct legată de capacitatea de satisface cerinţele consumatorilor. Nu
sunt consumatori, nu va exista nici firma.

oferă posibilităţi pentru realizarea produselor şi serviciilor noi. Factorii socioculturali ilustrează modul în care oamenii trăiesc. 2. instituţiile statale) managerii pot utiliza o serie de strategii de adaptare la mediu cum ar fi 1. care reflectă cunoştinţele. impozitele etc. iar altele pot limita accesul la pieţele de desfacere. macroeconomic (starea economiei ţării) – priveşte economia în ansamblu şi se caracterizează prin indicatori: rata dobânzii si inflaţiei. robotizare. schimba nivelul preţurilor. declin. politică. regulile de securitate a muncii. Dezvoltarea tehnologică poate crea noi pieţe. Uneori nu consumatorii dar anume concurenţii prin produsele şi preţurile sale ne afectează activitatea firmei noastre. 5. militară. introducerea posturilor (funcţiilor) de observatori –„diplomaţi” care leagă şi coordonează interacţiunea organizaţiei cu elementele cheie ale mediului. dezvoltarea comunicaţiilor). m. cursul valutar. social – culturală. 4. precum şi felul în care consumă. politic – consecinţele deciziilor guvernamentale privind politica economică şi se instalează prin legi şi reglementări oficiale şi politici economice. valorile etice. grupele de lobişti. m. unele din acestea pot controla accesul la sursele de aprovizionare (tarifele vamale la export). 5. lucrează. tradiţiile şi obiceiurile locale. nivelul şi structura şomajului. factorii demografici 4. Stabilitatea politică. Orice iniţiativă a unei organizaţii provoacă o reacţie competiţională din partea altor firme. clienţi şi grupuri sociale. Internaţional-se răsfrânge în primul rând asupra companiilor multinaţionale. socio-cultural – include cultura generală. 3. m. tehnologic – dezvoltarea tehnologică (computerizare. embargourile. Furnizorii Consumatorii organizaţia Organele de stat concurenţii Sindicatele MEDIU EXTERIOR GENERAL – elemente: 1. În cazul când organizaţia se confruntă cu un nivel înalt de incertitudine a factorilor mediului (concurenţii. Componentele mediului internaţional sunt de natură economică. salarizarea. concurenţii – influenţa concurenţilor este în dependenţă de gradul de satisfacere a nevoilor consumatorilor. experienţa şi creativitatea tehnică. furnizorii.3. Astfel. Asupra unei firme efectul componentelor sociale ale mediului se manifestă prin angajaţi. Accelerarea schimbărilor tehnologice . protecţia consumatorilor. Concurenţii au o dublă influenţă deoarece ei sunt în acelaşi timp prestatori de servicii ori mărfuri şi consumatori de resurse. consumatorii. organizaţiile guvernamentale – astfel ele reglamentează genurile de activitate. relansare.la scurtarea ciclului de viaţă al unor produse şi tehnologii de fabricaţie. faza ciclului economic (criză.ele pot înainta diferite cerinţe referitor la utilizarea forţei de muncă. Uşurinţa întrării pe piaţă este indicatorul cheie al competitivităţii. Aceştea au două funcţii: prima este de a căuta şi prelucra . Mediul economic Factori politici organizaţia Socio-culturali Mediul internaţional Progresul tehnologic 2 Strategii de adaptare şi de influenţă asupra mediului. prosperitate). m. demografică etc. sindicatele. politica preţurilor. protecţia mediului ambiant. Cu cât replica competitivă este mai puternică – gradul concurenţei este mai sporit.

cunoştinţe speciale pentru modificarea produsului la întrare (îmbogăţirea minereului la combinatul metalurgic). oameni. Apare necesitatea în activitate de coordonare – obiectivele subdiviziunilor trebuie să fie tangente obiectivelor organizaţiei şi să nu între în contradicţie cu obiectivele altor subdiviziuni. 3. executarea după specificarea acestuia. Reclama este o modalitate de a reduce incertitudinea la factorul –consumatori. 4. Structura organizaţiei – interacţiunea logică a nivelurilor de gestiune şi subdiviziunilor structurale. obiectivele subdiviziunilor de acelaşi profil din diferite organizaţii sunt mai apropiate decât obiectivele subdiviziunilor aceleaşi organizaţii. Sarcinile se diferenţiază ca activitate cu: obiecte. unică şi în serii mici – orientarea la un cumpărător concret. sarcini. individuală. constituite astfel încât permit cel mai efectiv a realiza obiectivele organizaţiei. reclama şi relaţiile cu publicul. Obiectivele sunt stabilite în procesul planificării de conducerea organizaţiei şi sunt aduse la cunoştinţa membrilor săi. 3. Tehnologia este algoritmul unui proces. tehnologii intensive – aplicarea unor metode. activitatea politică prin care trebuie de înţeles încercările firmei de a influenţa asupra procesului de adoptate a actelor normative şi de implicare a statului în administrarea economică. Tehnologia este influenţată de: 1. companii telefonice). 2. scopul lor este altul – de a crea în societate mai mult o imagine pozitiva companiei decât a mărfurilor ori serviciilor. Sarcina – activitatea (o serie sau o parte din ea) prescrisă spre execuţie prin metoda stabilită şi în termenii stabiliţi titularului postului (funcţiei). crearea asociaţiilor de comerţ care au ca scop influenţa comună asupra mediului şi chiar a organelor statale. 2. MEDIUL INTERIOR AL ORGANIZAŢIEI – factorii de situaţie din interiorul organizaţiei: obiective. structura. Într-un mediu dinamic cele mai efective sunt structurile organice prin care se înţelege o organizaţie ce se dezvoltă liber. La baza formării structurii organizaţiei se află: 1. mecanizare – substituirea oamenilor prin maşini şi mecanisme (ultimul pas – linii de asamblare de tip conveier în mişcare). iar a doua este de a prezenta interesele firmei în exterior. Clasificarea tehnologiilor după Vudvord (pentru întreprinderile industriale): 1. Previziunea presupune încercarea de a determina tendinţele de dezvoltare a mediului extern şi a prezice posibilele condiţii şi evenimente ce se vor derula în viitor. Din punct de vedere tehnic sarcinile se înaintează nu persoanei ci postului. Sub fuziune se subînţelege unirea într-o singură companie a două sau mai multe firme. Organizaţiile mari au mai multe obiective – sunt complexe – în domenii: ponderea de piaţă. tehnologii de mediere – se caracterizează prin organizarea relaţiilor reciproce dintre grupe de oameni (bănci. staţii electrice). producerea în serii mari sau în masă – articole identice sau asemănătoarea (mijloace de larg consum). activitatea căreia este reglementată de un set redus de reguli şi cerinţe în care managementul stimulează munca în echipă iar procesul de primire a deciziilor este decentralizat. 3. Grupurile de lobi. elaborarea producţiei noi. 3.(cercetările de marketing) O poziţie aparte ocupa aici aşa numitul „spionaj economic”. Deşi metodele PR au multe tangenţe cu cele ale reclamei. tehnologia. previziunea şi planificarea. Clasificarea tehnologiilor după Tompson (toate organizaţiile): 1. . Cele mai răspândite metode de influenţă asupra mediului sunt: 1. informaţie. Varietatea obiectivelor depinde de sfera de activitate: business – cheltuieli minime. Obiectivele (scopurile) – rezultatele finale sau starea dorită a sistemei la care tinde organizaţia. 2. Metodele de previziune sunt de natură cantitativa şi calitativă şi pot include de asemenea analiza datelor publicate în mijloacele de informare în masă. raportul sfera de control – numărul nivelurilor ierarhice. creare unei structuri organizaţionale flexibile ce ar permite de a reacţiona rapid şi efectiv la modificările mediului.informaţia din exterior care prezintă interes pentru firmă. producere neîntreruptă – utilaj automatizat pentru fabricarea unui produs identic după caracteristici în proporţii mari (uzine metalurgice. personalul. (ANRE) 3. Dar. tehnologii cu verigi multiple – executarea treptată a sarcinilor reciproc dependente (linii de asamblare). diviziunea specializată a muncii. O altă variantă de activitate a organizaţiei în condiţiile mediului dinamic presupune adaptarea unor strategii de influenţă asupra factorilor mediului. fuzionarea şi crearea alianţelor de producţie. organizaţii necomerciale – cheltuieli minime şi responsabilitate socială. 2. Tehnologia – metoda de transformare a materiei prime (materia fizică sau informaţia) în produse şi servicii finite. standardizare – aplicarea componentelor reciproc substituibile atât în producere cât şi în servicii (cunoaştem standardizarea elementelor şi a proceselor). selectarea personalului etc. calitatea serviciilor. beneficii maxime. 2. 2.

Conducătorul trebuie să orienteze comportamentul personalului astfel ca să atingă obiectivele organizaţiei. Valorile. În organizaţie se transpun valorile existente în societate. În cadrul fiecărei organizaţii se crează un sistem de valori propriu – fundamentul culturii organizaţionale. capacităţile – calităţile individuale ale personalităţii (intelectuale şi fizice) – parţial provin din ereditate. Capacităţile determină predispunerea (potenţialul) omului în executarea unei lucrări concrete. 3. Spre exemplu. Obiectivele organizaţiei se realizează prin activitatea membrilor ei – factorul central în orice model de gestiune. cinstea şi capacitatea de a inspira încredere depind de situaţie. Succesul activităţii individului este influenţat de comportamentul individual determinat de următoarele caracteristici: 1. folosind oameni cu calităţi necesare realizării sarcinilor concrete şi a forma mediul de lucru care va menţine aceste calităţi. ca şi alte caracteristici individuale se capătă parţial prin studii. în mare parte – din experienţă. necesităţile – starea internă de insuficienţe psihologice sau fiziologice – importante pentru motivare.Personalul. perceperea – fiecare individual determină necesităţile şi aşteptările într-o situaţie concretă prin intermediul conştientizării realităţii. 5. 4. moralei şi obiceiurilor ei. În afară de calităţile individuale sau personale succesul activităţii individului este influenţat de mediul şi chiar situaţia în care se află. 2. Interdependenţa elementelor mediului interior al organizaţiei Tehnologia Personal Obiective Sarcini Elementele mediului exterior al organizaţiei Structura . Evident. aşteptările – în baza experienţei şi evaluării situaţiei în cauză persoanlul formează aşteptările referitor la rezultatele comportamentului său. dacă oamenii nu cred că comportamentul impus de organizaţie le va satisface necesităţile personale – nu va lucra eficient. valorile – convingeri generale în privinţa ce este bine şi ce este rău sau indiferent în viaţă.