You are on page 1of 60

CUPRINS
INTRODUCERE ..................................................................................................... 6
STADIUL CUNOAŞTERII ................................................................................... 10
Capitolul 1. Aliaje nenobile destinate componentelor metalice ale restaurărilor
protetice dentare .................................................................................................... 10
1.1. Criterii de clasificare a aliajelor dentare .................................................... 11
1.2. Aliaje nenobile dentare pe bază de nichel ................................................. 14
1.3. Aliaje nenobile dentare pe bază de cobalt ................................................. 17
1.4. Aliaje nenobile pe bază de titan ................................................................. 22
1.5. Oţeluri inoxidabile ..................................................................................... 25
1.6. Aplicaţii ale aliajelor nenobile dentare în construcţia protezelor parţiale
mobilizabile scheletate...................................................................................... 26
1.6.1. Şeile protetice ...................................................................................... 26
1.6.2. Conectorii principali şi secundari. ...................................................... 28
1.6.3. Mijloacele de menţinere, sprijin şi stabilizare ...................................... 34
Capitolul 2. Calitatea de suprafaţă a materialelor metalice ................................. 44
2.1. Tehnologiile de prelucrare şi calitatea de suprafaţă ................................... 45
2.2. Caracterizarea profilului micrometric al suprafeţelor finisate ................... 46
2.2.1. Abateri specifice profilului real al suprafeţelor.................................... 46
2.2.2. Mărimi specifice rugozităţii suprafeţelor ............................................. 46
2.2.3. Metode de măsurare a profilului micrometric al suprafeţelor .............. 50
2.3. Caracterizarea profilului nanometric al suprafeţelor finisate ..................... 51
2.3.1.Tehnici de analiză a profilului nanometric al suprafeţelor .................... 52
2.3.2. Principii ale microscopiei de forţă atomică – AFM ............................. 53
2.3.3. Moduri de interacţiune TIP-S, specifice AFM ..................................... 54
2.3.4. Moduri de măsurare specifice AFM .................................................... 55
2.4. Aplicaţii ale AFM ...................................................................................... 55
Capitolul 3. Levurile din specia Candida, în contextul ecosistemului cavităţii
orale ....................................................................................................................... 56
3.1. Microbiota cavităţii orale ........................................................................... 57
3.1.1. Factorii care determină condiţia microbiologică a cavităţii orale ........ 57
3.1.2. Succesiunea microbiotei orale umane .................................................. 59
3.2. Levurile din genul Candida ....................................................................... 60
3.2.1. Criterii de încadrare taxonomică şi tehnici de investigare a levurilor .. 60
3.2.2. Factorii de patogenitate ai levurilor din genul Candida ....................... 61
3.2.3. Infecţii levurice orofaringiene .............................................................. 61
3.2.4. Identificarea speciilor de Candida ....................................................... 62
3.3. Biofilmul Candida albicans....................................................................... 67
3.3.1. Formarea, structura şi caracteristicile biofilmului Candida albicans .. 68
3.3.2. Metode de creştere şi de investigare a biofilmelor Candida albicans.. 70
3.3.3. Mecanismele de rezistenţă a biofilmelor de Candida albicans la
antifungice ..................................................................................................... 70

2

CONTRIBUŢII PERSONALE ............................................................................. 73
Capitolul 4. Preocupări ştiinţifice, obiective şi metodologia cercetărilor
experimentale ........................................................................................................ 73
4.1. Introducere ................................................................................................. 74
4.2. Motivaţia alegerii temei ............................................................................. 74
4.3. Scopul cercetărilor ..................................................................................... 74
4.4. Direcţii de cercetare ................................................................................... 74
4.5. Metodologia cercetărilor ............................................................................ 75
Capitolul 5. Studiu privind caracterizarea aliajelor nenobile dentare destinate
cercetărilor experimentale..................................................................................... 80
5.1. Studiu privind metalurgia fizică a aliajelor nenobile dentare destinate
cercetărilor experimentale..................................................................................... 81
5.1.1. Introducere .............................................................................................. 81
5.1.2. Scopul studiului ...................................................................................... 82
5.1.3. Material şi metodă .................................................................................. 82
5.1.4. Rezultate şi discuţii ................................................................................. 83
5.1.5. Concluzii ................................................................................................. 89
5.2. Cercetări asupra microstructurii şi microdurităţii aliajelor nenobile dentare
destinate investigaţiilor experimentale ................................................................. 90
5.2.1. Introducere .............................................................................................. 90
5.2.2. Scopul cercetărilor .................................................................................. 90
5.2.3. Material şi metodă .................................................................................. 90
5.2.4. Rezultate şi discuţii ................................................................................. 93
5.2.5. Concluzii ............................................................................................... 103
Capitolul 6. Contribuţii privind caracterizarea profilului suprafeţelor finisate ale
componentelor metalice ...................................................................................... 105
6.1. Contribuţii privind caracterizarea profilului micrometric al suprafeţelor
finisate ale componentelor metalice.................................................................... 106
6.1.1. Introducere ............................................................................................ 106
6.1.2. Scopul cercetărilor ................................................................................ 106
6.1.3. Material şi metodă ................................................................................ 106
6.1.4. Rezultate şi discuţii ............................................................................... 109
6.1.5. Concluzii ............................................................................................... 123
6.2. Contribuţii privind caracterizarea profilului nanometric al suprafeţelor
finisate ale componentelor metalice.................................................................... 125
6.2.1. Introducere ............................................................................................ 125
6.2.2. Scopul cercetărilor ................................................................................ 125
6.2.3. Material şi metodă ................................................................................ 125
6.2.4. Rezultate şi discuţii ............................................................................... 128
6.2.5. Concluzii ............................................................................................... 143
Capitolul 7. Contribuţii privind influenţa tehnicilor de finisare a restaurărilor
protetice cu componente metalice asupra biofilmului de Candida albicans ..... 146
7.1. Contribuţii privind influenţa tehnicilor de finisare a restaurărilor protetice cu
componente metalice asupra formării biofilmului de Candida albicans ........... 147
7.1.1. Introducere ............................................................................................ 147
7.1.2. Scopul cercetărilor ................................................................................ 147

3

................................................ Scopul cercetărilor ....... 160 7.........................................4.............. 214 10.............................. 205 9..............5. 187 8. Concluzii ............................... Rezultate şi discuţii .... 260 LISTA LUCRĂRILOR ŞTIINŢIFICE PUBLICATE ......... 352 4 ..................... 163 7.................. 199 Capitolul 9............................................................................................................ 202 9........................................................................4.. Concluzii ........................................................................ 185 8....................................................................... Cazul clinic 2 ...............................4.............2.................................................................................2...........................................5........... 163 7............. 167 7................................ Studiu clinic privind comportarea in vivo a componentelor metalice ale protezelor parţiale mobilizabile scheletate prelucrate prin diferite tehnici de finisare ......................................2.........................................................1................................................3.......5...... Cercetări privind evaluarea comportării în cavitatea orală a componentelor metalice ale protezelor parţiale mobilizabile scheletate..... Material şi metodă ...... Scopul cercetărilor ......5......................3......... Rezultate şi discuţii .............................................................. Cazul clinic 3 ...... Material şi metodă .................. 186 8................................ Rezultate şi discuţii ........................................... 147 7..................4.5.......... 151 7........3...................2.............. 202 9..................1.............................................................................................. Contribuţii privind analiza predictivă a influenţei calităţii suprafeţelor metalice finisate asupra biofilmului de Candida albicans ................................................ 215 10.......................................................................2............ 225 10... 186 8............1...................3...... 246 BIBLIOGRAFIE ................................2. Concluzii .................................................................................................................................. 163 7......................................................................... 182 Capitolul 8.............. Material şi metodă ...........................................2.......... 202 9.................. prelucrate prin diferite tehnici de finisare................................................................................................................................3..................................................................... 215 10......... 240 CONTRIBUŢII PERSONALE.............4.......................7.........4.......................... Introducere ...........................................2....... Introducere .............4................. 249 ANEXE ........... DIRECŢII ŞI PERSPECTIVE .............................. Introducere ........... Concluzii ........................ 163 7. Scopul cercetărilor ................. Material şi metodă ................... 232 10......................2.......................................4....1........ 239 CONCLUZII GENERALE ................... Scopul cercetărilor ........................................ Rezultate şi discuţii .... Concluzii ................................2................3.............1. 211 Capitolul 10............................................. 186 8.... Cazul clinic 1 ............... Material şi metodă ..... Rezultate şi discuţii . Introducere ............ 216 10................ Contribuţii privind influenţa tehnicilor de finisare a restaurărilor protetice cu componente metalice asupra dezvoltării biofilmului de Candida albicans .....................1............1......................... 201 9........................................... 217 10................................................................................... 215 10..........2............................................1................................................................

1. Introducere Un parametru important al procesului de formare a plăcii bacteriene poate fi reprezentat de gradul de finisare al suprafeţei exterioare a componentelor metalice.2 Motivaţia alegerii temei Literatura de specialitate publicată în ultimii ani atât în ţară cât şi pe plan internaţional oferă relativ puţine informaţii privind relaţia de cauzalitate dintre tehnicile de finisare aplicate aliajelor dentare şi colonizarea cu Candida albicans a suprafeţelor metalice ale protezelor mobilizabile. menţinându-şi astfel utilitatea practică în diferite domenii ale medicinei. O suprafaţă bine finisată va avea un profil caracterizat prin microneregularităţi de înălţimi foarte mici la nivelul cărora procesul de aderare şi dezvoltare a biofilmului celular va fi diminuat în mod considerabil. în ansamblul lor. obiective şi metodologia cercetărilor experimentale 4. Scopul cercetărilor Preocupările aplicative dezvoltate prin practica curentă cât şi cele teoretice aprofundate pe parcursul stagiului de perfecţionare prin doctorat au avut ca scop: 5 . În concluzie.INTRODUCERE Utilizarea metalelor şi aliajelor în domeniul medicinei dentare este cunoscută din cele mai vechi timpuri. mecanice şi tehnologice. Progresele majore şi evoluţiile spectaculoase înregistrate de ştiinţele medicale au fost datorate şi eforturilor permanente depuse de specialişti din laboratoarele de cercetare pentru proiectarea şi realizarea produselor care să poată substitui cât mai bine elementele din structura organismului uman. 4.3. CONTRIBUŢII PERSONALE Capitolul 4 Preocupări ştiinţifice. prin aplicarea tehnicilor moderne reconstructive şi reparatorii. materialele metalice. când ele erau destinate confecţionării unor substitute artificiale ce se implantau în cavitatea orală. 4. reprezintă o clasă de materiale care se află într-un proces continuu de îmbunătăţire a proprietăţilor fizico-chimice. între care medicina dentară ocupă un rol principal.

adoptarea a trei tehnici de finisare a suprafeţelor metalice exterioare: două metode mecanice (lustruire cu puf şi pastă abrazivă. fig.4. prin studierea modului de dezvoltare a biofilmelor celulare.1. utilizate la realizarea componentelor metalice ale restaurărilor protetice. au fost dezvoltate următoarele direcţii de cercetare: 1. respectiv cu disc gumat abraziv) şi o metodă electrochimică (lustruire în soluţie de electrolit).1. adoptarea a trei clase distincte de materiale nenobile dentare. 5. evaluarea integrării biologice în cavitatea orală a componentelor metalice din construcţia restaurărilor protetice.capitolul 5. 4. 4. realizarea unei baze de date personale. investigaţii asupra caracteristicilor structurale şi mecanice ale aliajelor nenobile considerate.1 6 . În consecinţă.5. determinarea profilului micrometric rezultat în finalul aplicării tehnicilor de finisare adoptate. caracterizarea profilului nanometric obţinut prin finisarea mecanică sau electrolitică a suprafeţelor metalice. consultarea unui amplu material documentar din literatura de specialitate. Metodologia cercetărilor Demonstrarea dependenţei dintre calitatea de suprafaţă a componentelor metalice şi procesul de dezvoltare a biofilmelor celulare a necesitat adoptarea unei metodologii specifice pentru cercetările experimentale proprii. 3. caracterizarea calităţii de suprafaţă prin cercetări experimentale care au permis studierea profilului micrometric şi a profilului nanometric a neregularităţilor rezultate în finalul diferitelor operaţii de finisare. 2.4. -1- Studiu privind caracterizarea aliajelor nenobile dentare investigate . Direcţii de cercetare Demonstrarea dependenţei dintre calitatea de suprafaţă a componentelor metalice şi procesul de dezvoltare a biofilmelor celulare a necesitat adoptarea unei metodologii specifice pentru cercetările experimentale proprii. 3. evaluarea procesului de dezvoltare a culturilor celulare de Candida albicans la nivelul suprafeţelor metalice având diferite grade de finisare 4. 6. 4. 2.

clasa aliajelor pe bază de titan: Biotan™ Titanium şi Biotan™ Nb Diagrame de echilibru -2- Proprietăţi fizice Caracteristici microstructurale Cercetări asupra microstructurii şi microdurităţii aliajelor nenobile dentare .1 -4- Proprietăţi mecanice Contribuţii privind influenţa tehnicilor de finisare a componentelor metalice ale restaurărilor protetice asupra formării şi dezvoltării biofilmului de Candida albicans Analiza influenţei tehnicilor de lustruire asupra formării biofilmului de Candida albicans .capitolul 5.capitolul 9 7 . prelucrate prin diferite tehnici de finisare .capitolul 6.clasa Co-Cr-Mo: Sismo şi Robur 400.2 -5- Contribuţii privind analiza predictivă a influenţei tehnicilor de finisare a componentelor metalice ale restaurărilor protetice asupra dezvoltării biofilmului de Candida albicans .capitolul 8 -6- Cercetări privind evaluarea comportării în cavitatea orală a componentelor metalice ale protezelor parţiale mobilizabile scheletate.capitolul 7.capitolul 6.2 Determinări ale microdurităţii Analize microstructurale -3- Contribuţii privind calitatea suprafeţelor metalice finisate Caracterizarea profilului nanometric .1 Analiza influenţei tehnicilor de lustruire asupra dezvoltării biofilmului de Candida albicans .2 Caracterizarea profilului micrometric . clasa Ni-Cr-Mo: Kera N şi Ugirex III.capitolul 7.

5.1. Universităţii „Politehnica” Bucureşti – CCEEM. 5.).1. 8 .capitolul 10 -7- Concluzii generale -8Concluzii personale Direcţii şi perspective Figura 4. Scopul studiului Studiul are ca scop cunoaşterea celor şase aliaje nenobile dentare urmărind diferite criterii de caracterizare.I.2).A.T.3.F.T.1. în structura cărora se regăsesc numeroase componente metalice. laboratoare de tehnică dentară.2.). Studiu privind metalurgia fizică a aliajelor nenobile dentare destinate cercetărilor experimentale 5.1. destinate componentelor metalice ale restaurărilor protetice (tab.1.Popa” Iaşi (U. Capitolul 5 Studiu privind caracterizarea aliajelor nenobile dentare destinate cercetărilor experimentale 5.S.Studiu clinic privind comportarea in vivo a componentelor metalice ale protezelor parţiale mobilizabile scheletate prelucrate prin diferite tehnici de finisare. aparţinând la trei clase de aliaje nenobile dentare.M. Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iaşi (U. Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” (U.).V.1. Introducere Proteza parţială mobilizabilă scheletată (PPMS) este un exemplu reprezentativ de restaurare protetică cu o constituţie şi tehnologie de fabricaţie complexe. Metodologia cercetărilor experimentale Efectuarea cercetărilor experimentale a impus cu necesitate colaborarea între laboratoarele de specialitate ale Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr.M. Material şi metodă Au fost supuse cercetărilor experimentale proprii şase materiale. 5.

Diagrama de echilibru a sistemului de aliaje Co-Cr[214] Figura 5. culise Robur 400 Aliaje Ni-Cr-Mo Aliaje pe bază de titan Kera N Ugirex III. dar au fost identificate şi carburi MC. în timp ce cromul va asigura rezistenţa la temperaturi înalte a acestor aliaje. fig. ceramică 5. tehnologice şi de utilizare pot fi evaluate prin analiza diagramelor de echilibru caracteristice. 9 .Tabelul 5.7.1. Prin procese de precipitare în stare solidă se formează carburi cu efect durificator asupra matricei austenitice.50 %) şi cu reţea cristalină CFC. permit ca prin operaţiile de elaborare şi turnare să se obţină aliaje metalice a căror proprietăţi fizice.7. mecanice. Eisenbacher Dental – Waren ED GmbH.2. Diagrama de echilibru a sistemului de aliaje Ti-Al[22] Prezenţa molibdenului asociat cu cromul va crea condiţii pentru formarea fazelor intermetalice. . Franţa Biotan ™ Titanium.4.2).similar Remanium 6 M 800 + Dentaurum. .6. Figura 5. fig. (Ti-6Al-7Nb) Schütz Dental GmbH (Germania) . Pentru aliajele Co-Cr (fig.6. croşete. Schütz Dental GmbH (Germania) Biotan ™-Nb. fig. Germania Eisenbacher Dental – Waren ED GmbH. Germania Ugin dentaire.pentru ceramice . M3C2.schelete metalice pentru acrilate fotopolimerizabile şi termopolimerizabile .proteze scheletate cu culise şi sisteme speciale. 5. culise simple. [96].proteze scheletate cu culise şi sisteme speciale . Germania . Principalele carburi sunt de tip M23C6.suprastructuri. Aliaje nenobile dentare supuse cercetărilor experimentale Clasa de materiale Aliaje Co-Cr-Mo Mărci de materiale Producător Recomandări de utilizare Sismo . M6C şi M7C3 (MetalxCy). [22]. Rezultate şi discuţii Combinaţiile chimice care au loc între principalele componente: Co-Cr-Mo. 5.2.5. se constată că masa metalică de bază este formată dintr-o soluţie solidă γ (de tip austenită aliată) bogată în cobalt (min. Ni-Cr-Mo.punţi. 5.2.schelete. Diagrama de echilibru a sistemului de aliaje Ni-Cr[236] Figura 5. [20]. respectiv Ti-Al-Nb. .proteze scheletate cu croşete.

2. La un conţinut mai mare de aluminiu. în compoziţia lor chimică regăsindu-se numeroase elemente de aliere. Combinaţiile chimice produse între elementele de aliere în timpul proceselor de elaborare-turnare a aliajelor pot avea caracterul unor reacţii invariante (eutectice. în structură va fi prezent şi compusul intermetalic Ti 3Al cu efect durificator al matricei metalice. cu un impact negativ atât asupra rezistenţei la coroziune. T 1345o C L CFC ( Ni ) CVC (Cr ) E (5. masa metalică de bază are caracter monofazic.9) (5. peritectice. Cu excepţia Biotanului™ Titanium toate celelalte aliaje au caracter complex. 5. ele fiind identificabile pe diagramele de echilibru. elemente care vor forma precipitate foarte fine de tipul Ni3B-Ni5Si2. 3. 10 .10) La temperatura ambiantă aliajul Ti-6Al-7Nb are o structură bifazică (α+β) el fiind astfel susceptibil la prelucrări prin tratamente termomecanice. Comportamentul aliajelor în procesele de topire-solidificare poate fi analizat cu ajutorul secţiunilor izoterme trasate prin diagramele de echilibru ternare sau cu ajutorul diagramelor binare constitutive. Asemănător aliajelor Co-Cr-Mo şi aliajele Ni-Cr-Mo bogate în nichel conţin siliciu şi bor în compoziţia chimică. reacţii de variaţie a solublităţii reciproce a componentelor în stare solidă etc. ele prezentând un număr mare de elemente de aliere. peritectoide). [26]. la concentraţii mici de aluminiu (Al<12 %). 5.7) se constată că. Specifice aliajelor Ni-Cr sunt reacţiile invariate: eutectică (la 135°C) şi peritectoidă (la 590°C) prin care se formează faza ordonată Ni 2 (Cr-Mo).5. Pentru aliajele Ti-Al (fig. în timp ce cromul va stabiliza rezistenţa la cald a aliajelor. cât şi a proprietăţilor mecanice ale aliajelor pe bază de nichel. În ceea ce priveşte compoziţia chimică se constată că toate materialele. Molibdenul asociat cu nichelul va contribui la formarea fazelor intermediare prezente în zonele interdendritice. cu excepţia Biotan™ Titanium. eutectoide. fiind formată dintr-o soluţie solidă bogată în (Tiα). au caracterul unor aliaje complexe.În urma acestor transformări secundare se constată formarea a doi compuşi intermediari cu topire incongruentă: fazele sigma σ şi ε (Co). Concluzii În finalul studiului privind caracterizarea aliajelor nenobile dentare destinate cercetărilor experimentale se pot formula următoarelor concluzii: 1.

2. Scopul cercetărilor Cercetările microstructurale asupra aliajelor dentare studiate au avut ca scop identificarea principalilor constituenţi structurali care vor influenţa comportamentul ulterior al materialelor la prelucrările de finisare prin lustruire mecanică sau electrolitică a suprafeţelor exterioare ale restaurărilor protetice. -a- Figura 5.11).11. Turcia .2. realizate din fiecare aliaj dentar studiat. 5. Introducere Diagramele de echilibru termodinamic permit stabilirea constituenţilor structurali posibil să se formeze pe diferite domenii de concentraţii ale componenţilor şi de temperaturi. Echipamente pentru prelucrarea mecanică a suprafeţelor frontale ale probelor metalografice amaşina Forcipol 1V (Metkon. Turcia) .pentru operaţia de lustruire -b- Cercetările microstructurale şi de microduritate au fost efectuate pe microscopul metalografic Neophot® 21 (Germania) prevăzut cu dispozitiv Hanemann. Microscopul metalografic optic Neophot® 21 – vedere de ansamblu Determinările asupra microdurităţii au fost efectuate pe aceeaşi suprafaţă a probelor pe care au fost realizate şi investigaţiile microstructurale.5. Microduritatea se calculează cu aceeaşi relaţie ca şi duritatea Vickers: 11 .2. fig. Operaţia de lustruire mecanică a fost efectuată pe pâslă îmbibată cu emulsie pe bază de particule abrazive având dimensiuni specifice ultra-lustruirii sau micro-lustruirii (fig.12.12. Cercetări asupra microstructurii şi microdurităţii aliajelor nenobile dentare destinate investigaţiilor experimentale 5. 5.2. Figura 5.pentru operaţia de şlefuire. 5. Material şi metodă Investigaţiile microstructurale au fost efectuate pe suprafaţa frontală a epruvetelor cilindrice ( 7 x 10 mm). 5.2. bmaşina Metkon® 1V (Metkon.3.1.

Compuşii intermetalici cu aspect insular se află dispuşi în spaţiile interdendritice.putere de mărire 500:1 Aliajul Robur 400 va prezenta o microstructură dendritică.5.5.17-c) se constată că particule de precipitate sunt dispuse şi în interiorul formaţiunilor filamentare.15-b. 5. în spaţiile interdendritice aflându-se dispuse formaţiuni insulare (culoare cenuşie) de compuşi intermetalici complecşi. fig.15-b Microstructura aliajului Sismo (clasa Co-Cr-Mo) . fig. 5.16-b Microstructura aliajului Robur 400 (clasa Co-Cr-Mo) .4.-c Microstructura aliajului Kera N (clasa Ni-Cr-Mo) .reprezintă forţa de apăsare.în care: F . cu spaţii interdendritice mai mici. Figura 5.-b. Figura 5. d .putere de mărire 800:1 12 .16. Rezultate şi discuţii Microstructura probei din aliaj Sismo (Co-Cr-Mo) evidenţiază un aspect dendritic al masei metalice de bază.putere de mărire 500:1 Microstructura probei din aliaj Kera N (clasa Ni-Cr-Mo) evidenţiază prezenţa eutecticului lamelar format la 1345o între Ni şi Cr.valoarea medie a diagonalelor amprentei lăsate de vârful piramidal al penetratorului pe suprafaţa probei.2.17. La puteri mari de mărire (fig. Figura 5.

putere de mărire 800:1 Fiind un aliaj bifazic pe bază de titan (Ti-6Al-7Nb). materialul Biotan™ Nb prezintă o structură formată din soluţiile solide α şi β.-d Microstructura aliajului Ugirex III (clasa Ni-Cr-Mo) .putere de mărire 800:1 Microduritatea aliajului Sismo (clasa Co-Cr-Mo) a fost măsurată în mai multe puncte la nivelul grăunţilor cristalini ai diferiţilor constituenţi structurali. Figura 5.18-d).5.8.Analiza microstructurală a aliajului Ugirex III (clasa Ni-Cr-Co) arată existenţa eutecticului format din cele două soluţii solide α(Ni) şi β(Cr).20. fiind de culoare albă (soluţia solidă α – pe bază de TiαNb) şi de culoare cenuşie (soluţia solidă β – TiβNb) – fig.20-c. Amestecul mecanic are caracter dendritic.5.5. Figura 5. Grăunţii cristalini au aspect acicular. Figura 5. 13 .putere de mărire 1000:1 Materialul Biotan™ Titanium are o microstructură specifică metalului pur (Titan-grad 1).19-c).-c Microstructura aliajului Biotan™ Nb (Ti-6Al-7Nb) . tab.-c Microstructura materialului Biotan™ Titanium .18.19.5. Numeroase particule sferice de precipitat de tipul Ni2Cr sunt dispuse la nivelul eutecticului binar (fig. cu grăunţi cristalini alungiţi – de culoare deschisă şi limite intercristaline de culoare cenuşie (fig.

13. având durităţi mai mici decât a fazelor intermetalice specifice clasei Co-Cr-Mo. amprentă Diviziuni ale ocularului micrometric Diagonala amprentei. Valori ale microdurităţii Vickers pentru aliajul Sismo Nr. în spaţiile interdendritice fiind dispuse formaţiuni insulare de compuşi intermetalici complecşi.65 Zona testată grăunte (zonă) de culoare albă grăunte (zonă) de culoare închisă Microduritatea. [µm] 2 138 24. Microstructura aliajului Kera N din clasa Ni-Cr-Mo a pus în evidenţă prezenţa unui eutectic lamelar format între soluţiile solide pe bază de Ni şi de Cr. amprentă Diviziuni ale ocularului micrometric Diagonala amprentei. amprentă Diviziuni ale ocularului micrometric Diagonala amprentei.10.25 3 135 24. Eutecticul are aspect dendritic. în spaţiile interdendritice 14 .). tab. 346 450 850 Clasa aliajelor Ni-Cr-Mo este caracterizată prin existenţa constituenţilor structurali de tip soluţii solide pe bază de Ni sau de Cr.56 6 116 20. 420 282 În cazul aliajului Biotan™ Nb măsurătorile de microduritate au evidenţiat efectul durificator al alierii titanului cu aluminiu şi niobiu asupra soluţiilor solide pe bază de Tiα sau Tiβ.29 7 83 14.5. 2. Valori ale microdurităţii pentru aliajul Biotan™ Nb Nr. 375 321 5. Microstructura aliajelor din clasa Co-Cr-Mo (Sismo şi Robur 400) a evidenţiat caracterul dendritic al masei metalice de bază formată dintr-o fază pe bază de Co (CFC) şi alta pe bază de Cr (CVC).2. Valori ale microdurităţii pentru aliajul Kera N Nr.03 Zona testată grăunţi (zone) de culoare albă grăunţi (zone) de culoare cenuşie Microduritatea. În această situaţie se află aliajul Kera N (tab.14 5 114 20.13.8.10. Tabelul 5.5. [µm] 3 130 23.77 Zona testată grăunte (zonă) de culoare albă grăunte (zonă) de culoare închisă grăunte (zonă) de culoare cenuşie Microduritatea. Tabelul 5.5. Concluzii 1.Tabelul 5. [µm] 1 125 22.

Materialul Biotan™ Titanium este caracterizat prin valori aproape uniforme ale microdurităţii.1. comparativ cu materialul Biotan™ Capitolul 6 Contribuţii privind caracterizarea profilului suprafeţelor finisate ale componentelor metalice 6. Microstructura aliajului Ugirex III a evidenţiat prezenţa amestecului mecanic primar de tip eutectic cu aspect dendritic. 15 . 10. Alierea cu aluminiu şi niobiu a determinat modificarea constituţiei structurale în cazul aliajului Biotan™ Nb. La nivelul spaţiilor interdendritice se formează insule de soluţie solidă pe bază de crom. La puteri de mărire peste 800:1 se observă particule sferice de precipitat . 3. au prezentat valori diferite ale microdurităţii la nivelul structurii dendritice datorită prezenţei a două tipuri distincte de faze formative 8. comparativ cu materialele din clasa Co-Cr-Mo 9. Prezenţa. rezultate prin alierea titanului cu aluminiu şi niobiu 7. de formă alungită şi cu limite sinuoase 6. Aliajele dentare din clasa Co-Cr-Mo.1.1. Pentru aliajul Biotan™ Nb este specifică o microstructură formată din grăunţi cristalini de formă aciculară ale celor două soluţii solide pe bază de titan Tiα(Nb) şi Tiβ(Nb).fiind prezentă soluţia solidă pe bază de crom şi formaţiuni filamentare cu aspect de reţea reprezentate dintr-o fază pe bază de nichel. în principal. Sismo şi Robur 400. Având compoziţia chimică specifică metalului pur Titanium– grad 1 (ASTM B265). 4. 5. cele două soluţii solide formate fiind caracterizate prin valori mai mari ale microdurităţii. a fazelor de tip soluţii solide în cazul aliajelor din clasa Ni-Cr (Kera N şi Ugirex III) a condus la reducerea valorilor microdurităţii. datorită constituţiei structurale formată numai din grăunţi cristalini de metal pur. Contribuţii privind caracterizarea profilului micrometric al suprafeţelor finisate ale componentelor metalice 6. Introducere Rugozitatea reprezintă o caracteristică principală a calităţii de suprafaţă şi ea poate fi apreciată prin determinarea profilului micrometric rezultat în finalul operaţiilor de finisare. materialul Biotan™ Titanium are microstructura formată din grăunţi cristalini de titan.

6.6.4. Material şi metodă Cercetările experimentale au fost efectuate pe epruvete cilindrice (ø7 x 10 mm) realizate prin turnarea semifabricatelor din cele şase aliaje nenobile dentare considerate. Pentru acestea. Ra şi Rq. Scopul cercetărilor Investigaţiile efectuate asupra calităţii de suprafaţă au avut ca scop evidenţierea variaţiilor de rugozitate corespunzătoare probelor din cele şase aliaje nenobile dentare abordate. Măsurătorile au fost făcute pe faţetele plane 16 . Figura 6.2). necesară efectuării măsurătorilor de rugozitate (fig.2. Rezultate şi discuţii Măsurătorile efectuate asupra rugozităţii pentru determinarea profilului micrometric al fiecărei suprafeţe au evidenţiat valorile mărimilor simplificatoare: Rz. s-a utilizat un echipament marca Mitutoyo SJ-301 (Japonia). Forma epruvetelor cu faţetă 3x10mm Lustruirea mecanică cu discuri gumate abrazive a fost efectuată cu un micromotor de curent continuu Schick Master C3 (Germania) prevăzut cu potenţiometru pentru variaţia vitezelor de rotaţie între 5.000. o faţetă plană cu lăţimea de 3 mm.50.. Asupra suprafeţelor finisate prin lustruire au fost efectuate măsurători ale rugozităţii. 6. prin frezare şi rectificare pe dispozitiv.Mitutoyo SJ-301 (Japonia) 6.2.4..fig.1.000 rot/min. Pe fiecare epruvetă a fost realizată.4.1.Forma şi dimensiunile profilului micrometric îşi vor exercita influenţa asupra condiţiilor de aderare şi dezvoltare ulterioară a plăcii bacteriene la nivelul fiecărei componente metalice.3. a căror lustruire a fost realizată în trei variante tehnologice.1. Figura 6. 6. Tester pentru rugozitate .

ale epruvetelor după prelucrarea lor prin lustruire mecanică cu disc gumat
abraziv, lustruire mecanică cu puf şi pastă abrazivă şi lustruire electrolitică
Pentru epruvetele lustruite cu disc gumat abraziv, valorile
determinate pentru Rz sunt prezentate în tab.6.3.
Tabelul 6.3. Valorile rugozităţii medii (Rz), a suprafeţelor lustruite mecanic cu disc
gumat abraziv
Aliaje
nenobile
Aliaje
Co-CrMo
Aliaje
Ni-CrMo
Aliaje pe
bază de
titan

Valori determinate pentru Rz,
[µm]
zona 1
zona 2
zona 3
2.60
1.22
1.63

Sismo

Cod
experiment
1111

Robur 400

2111

2.09

1.02

1.95

1.686

Marca aliajului

Valoarea
medie,
[µm]
1.817

Kera N

3111

2.58

2.34

1.37

2.097

Ugirex III

4111

2.56

2.53

2.49

2.526

Biotan™Titanium

5111

4.25

3.59

4.08

3.973

Biotan™ Nb

6111

3.06

2.47

2.97

2.833

Se constată că cele mai mici valori ale parametrului (Rz) au fost
obţinute pentru aliajele Co-Cr-Mo şi, în mod special, pentru marca Robur
400. Valori medii au fost măsurate pentru aliajele Ni-Cr-Mo iar rugozităţi
mari au rezultat în cazul aliajelor pe bază de titan.
Măsurarea rugozităţii suprafeţelor lustruite cu puf şi pastă abrazivă
a condus la următoarele valori ale parametrilor (Rz) - tab.6.6.
Tabelul 6.6. Valorile rugozităţii medii (Rz) a suprafeţelor
lustruite mecanic cu puf şi pastă abrazivă

Aliaje nenobile

Marca aliajului

Cod
experiment

Aliaje
Co-Cr-Mo
Aliaje
Ni-Cr-Mo
Aliaje pe
bază de titan

Sismo
Robur 400
Kera N
Ugirex III
Biotan™Titanium
Biotan™ Nb

1111
2111
3111
4111
5111
6111

Valori determinate pentru
Rz, [µm]
zona
zona 1 zona 2
3
0.97
0.41
0.47
0.65
0.60
0.56
0.55
0.51
0.55
0.56
0.52
0.66
0.90
0.78
0.85
1.05
1.13
0.72

Valoarea
medie,
[µm]
0.617
0.603
0.536
0.580
0.843
0.967

Cele mai mici valori ale rugozităţii medii (Rz) au fost înregistrate
pentru aliajele Ni-Cr-Mo, materialul Kera N, în timp ce aliajele pe bază de
titan şi în special Biotan™ Nb au prezentat cele mai mari valori ale acestui
parametru.
Lustruirea electrolitică a reprezentat a treia tehnică de finisare a
suprafeţelor plane ale epruvetelor. Valorile rugozităţii (Rz) măsurate pe
suprafeţele plane lustruite electrolitic sunt prezentate în tab.6.9.
17

Tabelul 6.9. Valorile rugozităţii medii, (Rz), a suprafeţelor lustruite
electrolitic
Aliaje nenobile

Marca aliajului

Cod
experiment

Aliaje
Co-Cr-Mo
Aliaje
Ni-Cr-Mo
Aliaje pe
bază de titan

Sismo
Robur 400
Kera N
Ugirex III
Biotan™Titanium
Biotan™ Nb

1111
2111
3111
4111
5111
6111

Valori determinate pentru
Rz, [µm]
zona
zona 1 zona 2
3
2.50
2.51
2.50
3.58
3.95
2.21
2.73
2.80
2.57
4.21
4.10
4.12
-

Valoarea
medie,
[µm]
2.506
3.247
2.700
4.143
-

Se constată că aliajele pe bază de titan nu sunt recomandate
lustruirii electrolitice, iar cele mai mici valori ale parametrului (R z) au fost
obţinute pentru materialul Kera N.
Luând în consideraţie valorile medii ale parametrilor de rugozitate
Rz , Ra şi Rq determinate prin masurătorile efectuate au fost trasate graficele
de variaţie ale celor trei mărimi simplificatoare pentru cele şase aliaje
nenobile dentare studiate (fig.6.15, fig.6.16 şi fig.6.17).

Figura 6.15. Variaţia valorilor medii ale parametrilor de rugozitate
Rz, Ra şi Rq pentru epruvetele lustruite mecanic cu disc gumat abraziv

Figura 6.16. Variaţia valorilor medii ale parametrilor de rugozitate Rz, Ra
şi Rq pentru epruvetele lustruite mecanic cu cu puf şi pastă abrazivă
18

Figura 6.17. Variaţia valorilor medii ale parametrilor de rugozitate
Rz, Ra şi Rq pentru epruvetele lustruite electrolitic
6.1.5. Concluzii
1. Determinarea profilului micrometric al unei suprafeţe reprezintă
modalitatea de evaluare a rugozităţii, rezultată în finalul prelucrărilor
tehnologice.
2. Rugozitatea reprezintă o caracteristică principală a calităţii de
suprafaţă şi ea poate fi apreciată cu ajutorul mărimilor simplificatoare Rz,
Ra şi Rq.
3. Pentru fiecare metodă de lustruire au fost utilizaţi parametri
tehnologici de lucru specifici.
4. Valorile parţiale determinate pentru fiecare parametru Rz, Ra şi
Rq pentru probele lustruite mecanic cu disc gumat abraziv arată că cele mai
mici valori ale parametrilor de rugozitate au fost obţinute pentru aliajul
Robur 400, în timp ce o rugozitate mare caracterizează materialul Biotan™
Titanium.
6.2. Contribuţii privind caracterizarea profilului nanometric
al suprafeţelor finisate ale componentelor metalice
6.2.1. Introducere
Analiza procesului de dezvoltare a microorganismelor aflate în
structura plăcii bacteriene impune efectuarea investigaţiilor, la scară
nanometrică, asupra calităţii suprafeţelor obţinute în finalul prelucrărilor
prin diferite tehnici de finisare.
6.2.2. Scopul cercetărilor
Cercetările efectuate asupra calităţii de suprafaţă au avut ca scop
determinarea topografiei reliefului, la scară nanometrică, a suprafeţelor
metalice finisate prin metode mecanice sau electrochimice. Totodată au fost
19

19.18.4.AFM – modulul video. Rezultate şi discuţii Cercetările experimentale efectuate pentru determinarea profilului nanometric al fiecărei suprafeţe metalice au evidenţiat următoarele aspecte: imaginea 3D a topografiei reliefului obţinut după finisarea prin lustruire. încovoierea cantileverului datorată forţei care acţionează asupra vârfului este măsurată cu ajutorul unui sistem de deflecţie cu rază laser.18. 3.dispozitivul de scanare a probei. Nanosurf easyScan 2 AFM (Elveţia): 1. fig. a suprafeţei considerate.efectuate şi măsurători pe distanţe micrometrice asupra celor trei mărimi simplificatoare (Rz. valorile 20 . suprafaţa unei zone de investigare fiind de 72.25 µm2 (8.modulul de prelucrare a semnalelor (Controller). utilizând sistemul microscopic de forţă atomică Nanosurf easyScan 2 AFM (Elveţia). La nivelul faţetei plane a fiecărei probe au fost efectuate câte trei măsurători corespunzătoare unor segmente de 8. 4 1 2 3 Figura 6.19. 4. profilul nanometric al liniei mediane corespunzătoare ariei investigate. În modul de operare cu forţă statică. Zonele de efectuare a investigaţiilor prin AFM Asupra suprafeţelor finisate prin lustruire au fost efectuate analize imagistice şi măsurători experimentale la scară nanometrică.dispozitivul de deplasare micrometrică a probei. 6. 6. imaginea 2D obţinută prin deflecţie. Cantileverul sau senzorul microscopului este un ansamblu montat pe un suport de reţinere care include şi vârful de contact (TIP). Figura 6.5 μm) – fig. 2.2.2. Componenta de referinţă a microscopului AFM care investighează suprafaţa probei este dispozitivul de scanare ce are în construcţia sa şi cantileverul.6.5 x 8. Ra şi Rq) ce caracterizează rugozitatea materialelor. prevăzute cu o faţetă plană de 3 x 10 mm. Materiale şi metodă Cercetările experimentale au fost efectuate pe epruvete cilindrice (Ø 7 x 10 mm).3.5 µm dispuse pe aceeaşi direcţie. 6.

-a-bLustruire mecanică cu disc gumat abraziv -a-bLustruire mecanică cu puf şi pastă abrazivă -a- -bLustruire electrolitică Figura 6. Topografia suprafeţelor lustruite ale aliajului Sismo (clasa Co-Cr-Mo) a .24.6. În acest mod. suprafeţele de alunecare fiind reprezentate de flancurile laterale ale fiecărei microneregularităţi. Aspectele referitoare la topografia 3D şi a imaginii 2D generată prin deflecţie (amplitudinea vibraţiei cantilever-ului) la nivelul suprafeţelor aliajului Sismo (clasa Co-Cr-Mo) finisate prin lustruire sunt prezentate în fig. Ra şi Rq măsuraţi pe un segment cu lungimea de 8.imagini 3D (topografie).24.parametrilor de rugozitate Rz. Forma topografiei de suprafaţă la scară nanometrică evidenţiază faptul că relieful obţinut prin metodele mecanice de lustruire este generat de procesele de alunecare a materialului dinspre vârf spre bază.imagini 2D (deflecţie).5 µm aparţinând liniei mediane. se obţine o uniformizare a dimensiunii 21 . b .

859 472.711 161.410 22.630 34.5 µm fiecare.177 37.838 35. Ra şi Rq corespunzătoare celor şase aliaje nenobile dentare studiate.821 44.970 32. cu puf şi pastă 22 .20. [nm] Rz Ra Rq 172.903 21.395 41. Tabelul 6.084 18. a căror suprafeţe au fost lustruite mecanic cu disc gumat abraziv.242 62.490 19.6.729 51.totale a profilului. Ra şi Rq) pentru suprafeţe lustruite electrolitic Nr.006 24. [nm] Rz Ra Rq Valori medii după lustruirea cu puf şi pastă abrazivă. care este mai accentuată în cazul lusturirii cu puf şi pastă abrazivă.341 5. [nm] Rz Ra Rq 26.033 17.937 99.854 22.539 86.844 7.581 5.289 22. tab.878 18. crt.747 74. în vârful cărora s-au format cratere de diferite dimensiuni. crt. Valorile obţinute după lustruirea mecanică a suprafeţelor sunt prezentate în tab. Valorile medii ale parametrilor de rugozitate (Rz .570 88.779 83. Relieful nanometric rezultat în final va avea aspectul unor conuri.6. Valorile medii ale parametrilor de rugozitate (Rz .19.140 108.370 39. Imaginile topografice ale suprafeţelor lustruite electrolitic demonstrează faptul că mecanismul de prelucrare electrochimică se bazează pe fenomenul de dizolvare a vârfurilor microasperităţilor şi de smulgere a particulelor de material.632 9.740 - Variaţiile valorilor parametrilor de rugozitate Rz. cu diferite densităţi.188 4.320 36.19. Aliaje nenobile 1 Aliaje Co-Cr-Mo 2 3 4 Aliaje Ni-Cr-Mo 5 Aliaje pe bază de titan 6 Marca aliajului Sismo Robur 400 Kera N Ugirex III Biotan™ Titanium Biotan™ Nb Valori medii după lustruirea cu disc gumat abraziv.797 476.543 84.138 162. Măsurătorile asupra parametrilor de rugozitate Rz .240 117.316 283.558 23.880 137.660 130.444 Valorile medii ale celor trei mărimi simplificatoare ale rugozităţii înregistrate după lustruirea electrolitică sunt mult mai mari în cazul lustruirii electrolitice a suprafeţelor.469 306.79 44. Ra şi Rq) pentru suprafeţe lustruite mecanic Nr. Aliaje nenobile Marca aliajului 1 2 3 4 5 6 Aliaje Co-Cr-Mo Aliaje Ni-Cr-Mo Aliaje pe bază de titan Sismo Robur 400 Kera N Ugirex III Biotan™Titanium Biotan™ Nb Valori medii după lustruirea electrolitică.437 119.20. Tabelul 6.220 60.110 32.998 12. Ra şi Rq au fost efectuate pe trei distanţe cu lungimea de 8.

38. 23 . Relieful nanometric rezultat după lustruire electrolitică are aspectul unor cratere a căror dimensiuni şi densitate depind de compoziţia chimică a electrolitului. Variaţia parametrilor de rugozitate Rz. 4. 5. Aliajul Sismo (clasa Co-Cr-Mo) este caracterizat prin cele mai mici valori ale rugozităţii obţinute după lustruirea electrolitică a suprafeţelor metalice. Tehnica de lustruire mecanică cu puf şi pastă abrazivă a fost favorabilă aliajului Kera N (clasa Ni-Cr-Mo) şi nefavorabilă aliajului Biotan™ Nb (clasa aliajelor pe bază de titan). Cele mai mari valori au rezultat în cazul aliajului Ugirex III.36. Figura 6.5. Variaţia parametrilor de rugozitate Rz. iar valori mari au rezultat la materialul Biotan™ Titanium. 3. Ra şi Rq pentru suprafeţe lustruite cu disc gumat abraziv Figura 6. cele mai mici valori ale rugozităţii au fost obţinute la aliajul Robur 400 (clasa de aliaje Co-Cr-Mo). Ra şi Rq pentru suprafeţe lustruite cu puf şi pastă abraziv Figura 6. Pentru suprafeţele lustruite mecanic cu disc gumat abraziv. Variaţia parametrilor de rugozitate Rz. 6.2.38.abrazivă precum şi în soluţii acide de elctroliţi sunt prezentate în fig. Uniformizarea dimensiunii totale a profilului nanometric al suprafeţelor lustruite mecanic va fi rezultatul aplatisării microneregularităţilor prin alunecări succesive de material la nivelul flancurilor laterale ale rizurilor iniţiale. 2.6..36. Ra şi Rq pentru suprafeţe lustruite electrolitic 6.37. de valorile parametrilor de curent şi de durata procesului de descompunere chimică.. Concluzii 1.

Restaurările protetice individualizate trebuie să ia în considerare dependenţa dintre materialele metalice utilizate. obţinute prin diferite tehnici de finisare. implicit. 7. la temperatura de 36ºC±1º.1.1. interacţiuni care au loc la suprafeţele de contact. Franţa). 7.1.1) s-a preparat o 24 . Tulpina de Candida albicans izolată dintr-o leziune stomatită paraprotetică a fost cultivată pe agar Sabouraud timp de 24 de ore. Suprafeţele frontale ale probelor au fost finisate prin cele trei tehnici de lustruire.3. ajungându-se astfel la formarea biofilmului fungic.2.1.Capitolul 7 Contribuţii privind influenţa tehnicilor de finisare a componentelor metalice a restaurărilor protetice asupra biofilmului de Candida albicans 7. Scopul cercetărilor Cercetările experimentale au evidenţiat influenţa calităţii suprafeţelor metalice ale restaurărilor protetice. bulion Sabouraud 8%. Franţa). preparat din bulion Sabouraud 4% (Biokar. integrarea lor biologică şi particularităţile câmpului protetic. Mediile de cultură folosite pentru tulpina de Candida albicans au fost: agar Sabouraud 2% glucoză (Biokar. protezelor dentare mobilizabile şi implanturilor prezintă suprafeţe la nivelul cărora ar putea avea loc colonizarea cu celule ale genului Candida. Franţa) şi glucoză Sigma (Germania). numărul de unităţi formatoare de colonii celulare (UFC) va fi mai redus. Material şi metodă Cercetările experimentale au fost efectuate pe probe cilindrice lenticulare ( 7 x 2 mm) realizate din şase aliaje nenobile dentare. standard McFarland (BioMerieux. asupra capacităţii celulelor Candida albicans. Din coloniile formate (fig. Contribuţii privind influenţa tehnicilor de finisare a componentelor metalice a restaurărilor protetice asupra formării biofilmului de Candida albicans 7.1.7. Introducere Dispozitivele de tipul restaurărilor protetice fixe. A fost avansată ipoteza conform căreia dacă suprafaţa metalică este caracterizată prin valori mici ale rugozităţii (Rz) atunci celulele de Candida albicans vor prezenta o capacitate de aderare mai scăzută şi. de aderare şi colonizare a acestor suprafeţe într-un anumit interval de timp.

8. Vortexarea probelor Figura 7. Incubarea probelor la temperatura de 36ºC±1º. fig.suspensie de celule levurice în bulion salin peptonat tamponat pH 7. Însămânţarea plăcilor Petri. Inoculul a fost dispersat uniform pe suprafaţa mediului cu ajutorul unor perle de sticlă sterile.2.7. fig.9. 7. Repartizarea bulionului Sabouraud 8% glucoză Figura 7. Prepararea suspensiei levurice cu densitate 5McFarland În această suspensie au fost imersate (timp de 90 de minute. cu inoculul obţinut după vortexare 25 . la temperatura de 36ºC±1º) probele sterile din aliaje testate pentru a realiza faza de aderare a levurilor.2. fig. cu densitatea de 5 McFarland(~107 UFC/ml).1. cu diametrul de 6 mm. conţinând agar Sabouraud şi perle de sticlă.6. Din suspensia obţinută au fost transferaţi 100 microlitri pe o placă Petri conţinând agar Sabourand. Figura 7. 7. pe urmă introduse în tuburi Falcon conţinând 3ml bulion Sabouraud 8% glucoză (fig.7. Figura 7.6. 7. probele au fost clătite în apă distilată.9.4) şi incubate la temperatura de 36ºC±1º timp de 12 ore. timp de 12 h După 12 ore de incubare.4. probele au fost transferate în tuburi Ependorf conţinând 1 ml ser fiziologic steril şi vortexate la viteză maximă timp de 60 secunde pentru a facilita desprinderea celulelor de pe suprafaţa probelor şi trecerea lor în stare lichidă (fig.8). Figura 7. După expirarea timpului. Colonii de Candida albicans Figura 7.

Analiza statistică a datelor experimentale a fost realizată cu ajutorul programului SPSS 18.41x103 lustruire electrolitică 7. Rezultatele numărării unităţilor formatoare de colonii Aliaje nenobile Marca aliajului Tipul de finisare a suprafeţei lustruire mecanică cu disc gumat abraziv Sismo Aliaje Co-Cr-Mo Robur 400 Numărul de UFC/probă 5x103 lustruire mecanică cu puf şi pastă abrazivă 0. Rezultate şi discuţii Capacitatea de aderare şi formare a coloniilor de Candida albicans pe suprafeţele rugoase ale probelor metalice studiate a fost pusă în evidenţă după un interval de 12 ore de la realizarea culturilor: Stabilirea nr. Tabelul 7.3. Formarea coloniilor de Candida albicans. după un interval de 12 ore. la nivelul suprafeţei probei din aliaj Ugirex III lustruită electrolitic Figura 7. 7.11.3.55x103 lustruire mecanică cu puf şi pastă abrazivă 0. sunt prezentate în tab. UFC/proba a fost efectuată prin numărarea coloniilor dezvoltate in urma insamantarii suspensiilor rezultate prin vortexare (fig. Figura 7. Rezultatele obţinute după numărarea coloniilor formate pe suprafaţa fiecărei probe.10. 7. la nivelul suprafeţei probei din aliaj Sismo lustruită cu puf şi pastă abrazivă Figura 7.92x103 lustruire mecanică cu disc gumat abraziv 4. 7. pe agar Sabouraud. Formarea coloniilor de Candida albicans pe agar Sabouraud.Plăcile Petri au fost incubate timp de 24 de ore la temperatura de 36ºC±1º după care au fost numărate coloniile dezvoltate şi s-a calculat numarul de celule aderente la suprafaţa probelor metalice.12x103 lustruire electrolitică 26 20x103 . Formarea coloniilor de Candida albicans pe agar Sabouraud.12). la nivelul suprafeţei probei din aliaj Robur 400 lustruită cu puf şi pastă abrazivă Imaginile evidenţiază existenţa unei densităţi variabile a unităţilor formatoare de colonii de Candida albicans pe suprafeţele metalice ale diferitelor aliaje.7.10 … fig. utilizând corelaţia Pearson şi coeficientul de regresie.00 for Windows.12.4.1.

21.28x103 lustruire mecanică cu puf şi pastă abrazivă 0.55x103 Biotan™ Titanium lustruire mecanică cu disc gumat abraziv 24.19.03x103 lustruire electrolitică 53.7. Variaţia numărului de unităţi formatoare de colonii de Candida albicans la nivelul suprafeţelor metalice lustruite electrolitic Pentru a verifica existenţa corelaţiilor liniare între cele două variabile considerate în formarea biofilmului Candida albicans precum şi acurateţea rezultatelor determinărilor experimentale a fost efectuată analiza statistică cu ajutorul modelului regresiei liniare multiple.20.16x103 lustruire mecanică cu puf şi pastă abrazivă 2.lustruire mecanică cu disc gumat abraziv 5.19. Variaţia numărului de unităţi formatoare de colonii de Candida albicans la nivelul suprafeţelor metalice lustruite mecanic cu puf şi pastă abrazivă Figura 7..02x103 lustruire electrolitică 21.8x103 lustruire mecanică cu disc gumat abraziv 12. Diagrama de dispersie a „norului de puncte”. Variaţia numărului de unităţi formatoare de colonii de Candida albicans la nivelul suprafeţelor metalice lustruite mecanic cu disc gumat abraziv Figura 7. Figura 7.21.84x103 lustruire mecanică cu puf şi pastă abrazivă 0.1x103 Kera N Aliaje Ni-Cr-Mo Ugirex III Aliaje pe bază de titan Imagini comparative asupra variaţiei numărului de unităţi formatoare de celule Candida albicans pe suprafeţele probelor din cele şase aiaje nenobile dentare finisate prin tehnicile de lustruire considerate sunt prezentate în fig. numită şi diagrama Scatterplot a dependenţei dintre rugozitatea medie (Rz) a suprafeţelor lustruite mecanic şi electrolitic şi numărul (UFC) pentru celulele de 27 .57x103 Biotan™ Titanium lustruire mecanică cu disc gumat abraziv 18x103 lustruire mecanică cu puf şi pastă abrazivă 3. 7..

pozitivă şi direct proporţională între cei doi parametri.000 UFC/probă – pentru Biotan™ Nb .1.24. Analiza de regresie liniară a permis evaluarea capacităţii de predicţie a variabilei (Rz) de către variabila (UFC/probă). . fapt pentru care au rezultat foarte puţine unităţi formatoare de celule de Candida albicans (20 UFC pentru Kera N şi 30 UFC pentru Ugirex III) . Diagrama Scatterplot a dependenţei dintre rugozitatea (Rz) şi numărul (UFC) pentru celulele de Candida albicans 7.000).550UFC/probă – pentru aliajul Ugirex III şi 21. Concluzii 1.Candida albicans sugerează o variaţie lineară. 4. Figura 7.973 µm – pentru Biotan™ Titanium).mecanismul lustruirii electrolitice a fost cauza generării unui profil deficitar al suprafeţelor metalice concretizat prin valorile mari ale rugozităţii (Rz = 4. . fig.5. 3. 28 . mai ales în cazul aliajelor pe bază de titan (3. Efectul creşterii rugozităţii a constat în majorarea considerabilă a valorilor parametrului UFC: 24.800 UFC/probă – pentru aliajul Kera N. A fost acceptată ipoteza conform căreia microorganismele celulare vor coloniza intens mai ales suprafeţele caracterizate printr-o calitate de suprafaţă deficitară (care prezintă valori mari ale rugozităţii).501. p<. 2. Graficele de variaţie au evidenţiat următoarele aspecte : -prin lustruire mecanică cu puf şi pastă abrazivă s-au obţinut cele mai mici valori ale parametrului (Rz) – 0. Aderarea şi colonizarea celulară a suprafeţelor de contact reprezintă o primă fază în formarea ulterioară a biofilmelor celulare. A fost identificată o relaţie de tip liniar între variabila criteriu şi predictor.536 µm la aliajul Kera N. (F = 129.143 µm la aliajul Ugirex III).lustruirea mecanică cu disc gumat abraziv a condus la valori mai mari ale rugozităţii (Rz).24. 7.160 UFC/probă – pentru Biotan™ Titanium şi 18. -în mod corespunzător a crescut foarte mult numărul unităţilor formatoare de celule: 53.

în intervalul 38…72 ore.2. cu densitatea de 5 McFarland(~107 UFC/ml). Suprafaţa biofilmului celular a fost acoperită prin depunerea unui strat subţire (20 nm) de aur-paladiu şi apoi examinată prin microscopie 29 .faza de maturare. la temperatura de 36ºC±1º) probele sterile din materialele metalice testate pentru a realiza faza de aderare a levurilor. în intervalul 12.1.11 ore. când are loc adeziunea celulelor fungice la suprafaţa metalică considerată. probele extrase din mediul de cultură au fost clătite în apă distilată pentru a îndepărta celulele nonaderente.. la temperatura de 36ºC±1º. Contribuţii privind influenţa tehnicilor de finisare a restaurărilor protetice cu componente metalice asupra dezvoltării biofilmului de Candida albicans 7. timp de 24 ore şi 48 ore. În această suspensie (1 ml suspensie/tub) au fost imersate (timp de 90 de minute.7. După aceasta. etapa de dezvoltare.. După expirarea fiecărei perioade de incubare.2. 7.2.faza intermediară.. 7. în intervalul 0. Scopul cercetărilor Cercetările experimentale au avut ca scop evidenţierea influenţei tehnicilor de finisare a suprafeţelor componentelor metalice ale restaurărilor protetice asupra fazelor şi parametrilor specifici etapei de dezvoltare a biofilmului de Candida albicans.. probele au fost clătite în apă distilată. Introducere Realizarea biofilmului acestei specii cu potenţial patogen are loc în două etape principale: etapa de formare. Pentru a doua etapă a cercetărilor privind dezvoltarea biofilmului celular. iar apoi probele au fost lăsate în repaos timp de 10 minute la temperatura camerei pentru evaporarea picăturilor de lichid. . care este compusă din două faze: .30 ore. aceeaşi tulpină de Candida albicans a fost cultivată pe agar Sabouraud timp de 24 ore.3. Celulele aderente care au rămas pe suprafeţele metalice au fost fixate prin imersie în metanol. pe urmă introduse în tuburi Falcon conţinând 3 ml bulion Sabouraud glucozat 8% şi incubate la temperatura de 36ºC±1º. Material şi metodă Cercetările experimentale au fost efectuate pe probe similare celor destinate investigaţiilor asupra etapei de aderare şi colonizare a suprafeţelor după un interval prestabilit (12 ore).2. Din coloniile dezvoltate s-a preparat o suspensie de celule levurice în bulion salin peptonat tamponat pH 7.2.

1200x.6). utilizând corelaţia Pearson.7. analizele au fost efectuate în modulul LowVac cu următorii parametri: presiunea din camera de lucru . caracteristice fazelor specifice etapei de dezvoltare a biofilmului celular : . Imaginea SEM a biofilmului de Candida albicans format după 24 ore pe suprafaţa probei din aliaj Kera N. La o putere de mărire de 2. din punct de vedere cantitativ. interval de timp corespunzător fazei de maturare (31…72 ore).29.400:1.7. tensiunea de lucru – 10 kV.4.4…fig. biofilmul se prezintă sub forma unei reţele de blastospori şi rare pseudohife încorporate în matricea polizaharidică. pentru determinarea procentuală a gradului de extensie a biofilmului. Rezultate şi discuţii Dezvoltarea biofilmului de Candida albicans pe suprafeţele metalice ale aliajelor nenobile dentare studiate a fost investigată. În cadrul cercetărilor am utilizat programul de capturǎ şi analizǎ de imagine IQ Materials (Media Cybernetics – Canada).2. puteri de mărire: 800x.12). Analiza statistică a datelor experimentale a fost realizată cu ajutorul programului SPSS 18. . Imaginile preluate după 24 ore evidenţiază prezenţa biofilmului Candida albicans.7. Testul ANOVA şi coeficientul de regresie.28.2.2.60 Pa.t1 = 24 ore de la realizarea culturilor (fig. lustruită mecanic cu disc gumat abraziv 30 . Analizele imagistice au fost efectuate la cele două intervale de timp. metoda numericǎ („scaning”) de determinare a gradului de extensie a biofilmului format după 48 ore. prin microscopie electronică. Imaginea SEM a biofilmului de Candida albicans format după 24 ore pe suprafeţa probei din aliaj Robur 40.2. Investigaţiile au fost efectuate pe un microscop tip QUANTA 200 3D Dual Beam.7. interval de timp corespunzător fazei intermediare (12…30 ore). în paralel.00 for Windows.7. Pentru a nu altera condiţia biologică a biofilmului obţinut.29. tipul detectorului – LFD (Large Field Detector). fig. fig. unghiul de înclinare al platformei cuprins între 0º şi 62º Pentru a completa cercetările am utilizat.2. lustruită electrolitică Figura 7.t2 = 48 ore de la realizarea culturilor (fig.7…fig.7.28. 7. Figura 7.electronică cu baleiaj (SEM). distanţa de lucru cuprinsă între 14 – 25 mm. 2400x.

blustruire mecanică cu puf şi pastă abrazivă La nivelul fiecărei analize imagistice prin SEM au fost efectuate şi măsurători asupra grosimii (g) a stratului de biofilm celular de Candida albicans format. fig.35. rare hife şi pseudohife. Structura detaliată a biofilmelor mature a avut în componenţă o reţea densă de blastospori. -a-bFigura 7. în special.35. 31 . Aplicând metoda numerică („scaning”) pentru trei zone distincte de pe imaginile SEM ale straturilor de celule fungice dezvoltate după 48 ore.33.33. fig.7. Imagini SEM ale biofilmelor de Candida albicans formate după 48 ore pe suprafeţele probelor lustruite din aliaj Kera N (clasa Ni-Cr-Mo) clustruire electrolitică -a-bFigura 7. -cFigura 7.Probele analizate după 48 ore de la aderarea celulelor de Candida albicans au prezentat biofilme mature în care celulele fungice au fost complet înglobate în matricea extracelulară. Imagini SEM ale biofilmelor de Candida albicans formate după 48 ore pe suprafeţele probelor lustruite din maerialul Biotan™ Titanium (clasa aliajelor pe bază de titan) alustruire mecanică cu disc gumat abraziv . 7. blustruire mecanică cu puf şi pastă abrazivă . Imagini SEM ale biofilmelor de Candida albicans formate după 48 ore pe suprafeţele probelor lustruite din aliaj Kera N (clasa Ni-Cr-Mo) alustruire mecanică cu disc gumat abraziv .33. după 48 ore.

943 80. Gradul de extensie Rugozitatea Rz. 7.59 Biotan™ Nb 2.000 24.637 80. [µm] 32 . [µm] UFC [nr.7.700 21.550 27.74 g .87 Kera N 0.000 23.Valorile parametrilor specifici dezvoltării biofilmelor fungice pe suprafeţele metalice lustruite electrolitic Aliaje nenobile Aliaje Co-Cr-Mo Aliaje Ni-Cr-Mo Grosimea de strat. [%] 49.[%] Tabelul 7.08 Robur 400 1.280 16.667 e.70 Marca aliajului g.Valorile parametrilor specifici dezvoltării biofilmelor fungice pe suprafeţele metalice lustruite cu puf şi pastă abrazivă Aliaje nenobile Aliaje Co-Cr-Mo Aliaje Ni-Cr-Mo Aliaje pe bază de titan Grosimea de strat.000 13.15.43 Kera N 2.920 17.13.au fost obţinute valorile caracteristice pentru gradul de extensie a biofilmelor investigate.celule/probă] Sismo 2. [%] 92.526 12.117 68.890 77.13.56 Ugirex III 0.83 Robur 400 3.14 Marca aliajului g.973 24.506 7.02 Biotan™ Titanium 3. Gradul de extensie Rugozitatea Rz.55 Ugirex III 2.96 Biotan™ Nb 0.20 Kera N 2.097 5.100 10.247 20..843 2.617 410 9.857 81.536 20 8..307 87.[µm] e .473 e. tab.570 10.160 26.143 53.750 72.647 97.503 57.tab.587 93. Tabelul 7.317 79.Valorile parametrilor specifici dezvoltării biofilmelor fungice pe suprafeţele metalice lustruite mecanic cu disc gumat abraziv Aliaje nenobile Aliaje Co-Cr-Mo Aliaje Ni-Cr-Mo Aliaje pe bază de titan Gradul de extensie Marca aliajului Rugozitatea Rz.800 22.99 Robur 400 0.celule/probă] Grosimea de strat. [µm] UFC [nr.193 93.603 120 9.550 12. [µm] UFC [nr.967 3.25 Biotan™ Titanium 0.14.686 4.15.celule/probă] Sismo 0.840 21.817 5. [µm] Tabelul 7.177 92.60 Ugirex III 4. Sismo 1.580 30 9.833 18.337 42.

variaţia e = f2 (Rz) Figura 7.. 33 .51. g şi e specifici etapei de dezvoltare a biofilmului de Candida albicans pe suprafeţele metalice lustruite electrolitic a. 7.15 a fost posibilă construirea graficelor de variaţie g = f1 (Rz).7.Considerând rezultatele experimentale din tab.7. deci grosimea medie a stratului de biofilm celular şi gradul de extensie al acestuia vor avea valori mici. -b- -aFigura 7.18).7.51 se poate admite că între cei patru parametri (UFC. grosimea biofilmului Candida albicans ( ) şi gradul de extensie al acestuia ( ) a fost construită matricea rezultatelor experimentale şi introdusă în editorul de date SPSS 18 (PASW Statistics 18). valorile mici ale rugozităţii suprafeţelor vor conduce la existenţa unui mic număr de unităţi formatoare de celule fungice. Pentru a estima relaţia dintre rugozitatea suprafeţei (Rz). a căror suprafaţă a fost lustruită prin aceeaşi tehnică. După efectuarea analizelor preliminare s-a realizat analiza de regresie multiplă. apelând la procedura Statistics/Regression/Liniar (tab. e = f2 (Rz) şi e = f3 ( g ) pentru toate aliajele considerate. teoretic. b.13..variaţia g = f1 (Rz). Interdependenţele dintre parametrii Rz. g şi e ) ce caracterizează calitatea suprafeţei şi etapa de dezvoltare a biofilmului celular de Candida albicans s-ar manifesta interdependenţe specifice de tipul : Rz ē UFC care evidenţiază faptul că.variaţia e = f3 ( g ) În urma analizei graficelor de variaţie din fig. Interdependenţele dintre parametrii Rz. g şi e specifici etapei de dezvoltare a biofilmului de Candida albicans pe suprafeţele metalice lustruite electrolitic -c- c.51.

cu efecte favorabile privind apariţia unui număr mare de unităţi formatoare de celule. Analiza de regresie multiplă a urmărit evaluarea capacităţii de predicţie a lui Rz – rugozitatea probei de către .2. UFC. Sinteza valorilor parametrilor experimentali (Rz. valorile minime ale parametrilor consideraţi s-au obţinut la aliajul Kera N. care însă va fi defavorabilă atât etapei de aderare-colonizare. caracterizate prin valori considerabile ale gradelor de extensie. Valori ale coeficienţilor specifici regresiei multiple Valoarea R=. iar valorile maxime au caracterizat aliajul Biotan™ Nb. dimensiunile şi distribuţia microcraterelor formate prin smulgerea particulelor de material determină obţinerea unor valori mari ale rugozităţii.4 % din variaţia lui Rz este determinată de cele două mărimi şi . g şi e ) consideraţi pentru caracterizarea etapei de dezvoltare a biofilmelor de Candida albicans a rezultat că: lustruirea cu disc gumat abraziv este caracterizată prin valori intermediare a celor patru parametri consideraţi pentru etapa de dezvoltare a straturilor de celule fungice.5. dar şi a dezvoltării celor mai groase straturi de Candida albicans. A fost identificată o relaţie de tip liniar între variabila criteriu şi predictori.884) ne arată că 88.Tabelul 7. aplicarea lustruirii cu puf şi pastă abrazivă conduce la obţinerea celei mai bune calităţi de suprafaţă.18. 2. pentru aliajul Robur 400 au fost obţinute cele mai mici valori.940 ne indică o corelaţie mare între variabilele predictor simultan cu variabila criteriu. Valoarea lui R2 (. 34 . lustruirea electrolitică generează cel mai deficitar microrelief al suprafeţelor metalice. în timp ce materialului Biotan™ Titanium îi corespund cele mai mari valori ale majorităţii parametrilor consideraţi. comparativ cu valorile specifice lustruirii cu puf şi pastă abrazivă sau lustruirii electrolitice.gradul de extensie al biofilmului şi – grosimea biofilmului Candida albicans. Concluzii 1. cât şi celei de dezvoltare a straturilor celulare de Candida albicans. 7. pentru aliajul Ugirex III s-au obţinut valorile maxime. iar pentru aliajul Sismo au rezultat valorile minime ale majorităţii parametrilor.

2. Robur 400. ale căror suprafeţe au fost finisate prin lustruire mecanică sau electrolitică s-au determinat: suprafaţa reală de regresie. Introducere În cazul evaluării influenţei exercitată de tehnicile de finisare prin lustruire asupra biofilmului de Candida albicans pe suprafeţele componentelor metalice ale restaurărilor protetice. UFC şi g . UFC şi g ) în cazul fiecărui aliaj nenobil dentar studiat a fost rezolvată utilizând programul Mathematica 8. suprafaţa de regresie teoretică.0. funcţia de regresie pentru aproximarea datelor experimentale. verificarea ecuaţiei prin metoda grafică. ce caracterizează formarea şi dezvoltarea biofilmului de Candida albicans.Capitolul 8 Contribuţii privind analiza predictivă a influenţei calităţii suprafeţelor metalice finisate asupra biofilmului de Candida albicans 8. 35 . fig. Pentru aceasta a fost necesară parcurgerea următoarelor etape: stabilirea ecuaţiei de dependenţă. Pe baza valorilor experimentale ale parametrilor consideraţi.3. Materiale şi metodă Dependenţa funcţională între cele trei variabile considerate: (Rz. numărul de unităţi formatoare de colonii (UFC) şi grosimea medie a stratului de celule fungice ( g ).1. măsurate pe suprafeţele lustruite ale probelor din aliaj Sismo a fost construită suprafaţa reală de regresie. Kera N şi Ugirex III. corespunzătoare funcţiei de regresie. Rezultate şi discuţii Pentru probele din aliajele nenobile dentare Sismo. Scopul cercetărilor Cercetările teoretice efectuate au avut ca scop determinarea relaţiilor matematice ale dependenţei funcţionale dintre cei trei parametri variabili: rugozitatea medie (Rz).8. 8. corespunzătoare valorilor parametrilor Rz.1. 8. nomogramele de variaţie a grosimii stratului de celule fungice cu rugozitatea şi numărul de unităţi formatoare de colonii. determinarea constantelor ecuaţiei de dependenţă prin metoda punctelor selecţionate. valorile constantelor şi a coeficientului de corelaţie.4. analiza predictivă permite ca pentru diferite domenii valorice ale rugozităţii medii (Rz) şi a numărului de unităţi formatoare de colonii (UFC) să poată fi aproximată grosimea stratului de biofilm Candida albicans format. 8.

Figura 8.2 Suprafaţa de regresie teoretică – aliajului Sismo Proiectând în planul (xOy) liniile de intersecţie ale suprafeţei regresie teoretică cu plane paralele cu baza şi situate la diferite înălţimi axa Oz.8. Aplicând metoda punctelor selecţionate s-au determinat valorile constantelor prezente în ecuaţie. Valoarea obţinută pentru coeficientul de corelaţie confirmă aproximarea cu un grad de încredere ridicat între funcţia dependenţei teoretice dintre variabile şi valorile reale ale acestora obţinute experimental. situaţie în care funcţiei de regresie îi corespunde un coeficient de corelaţie: r 2 = 0. fig.2) în care: x = rugozitatea medie (Rz).8. se vor obţine nomogramele de variaţie ale grosimii stratului biofilm celular în funcţie de rugozitatea suprafeţei metalice şi numărul unităţi formatoare de colonii.3.9998864 ≈ 1. Reprezentarea grafică a funcţiei de regresie a permis obţinerea suprafeţei de regresie teoretică. fig. z = grosimea medie a stratului de biofilm Candida albicans.1 Suprafaţa de regresie reală a aliajului Sismo Pentru aproximarea datelor experimentale specifice acestui aliaj a fost determinată funcţia de regresie: z (a bx cy dy 2 ey 3 ) / (1 fx gx 2 hy iy 2 ) (8. 36 de pe de de . Figura 8. y = numărul de unităţi formatoare de colonii (UFC).2.

8.9.8.3 Nomograma de variaţie a grosimii stratului de biofilm în funcţie de rugozitatea (Rz) a suprafeţelor lustruite şi numărul de colonii formate pentru aliajul Sismo Liniile de demarcaţie netă dintre diferitele zone colorate ale nomogramei vor reprezenta curbe de egală valoare a grosimii biofilmului Candida albicans.4) . UFC şi g obţinute pentru probele de aliaj Kera N (clasa Ni-Cr-Mo) au permis construirea suprafeţei de regresie reală. Figura 8.9 Suprafaţa de regresie reală a aliajului Kera N Pentru aproximarea datelor experimentale specifice acestui aliaj a fost determinată funcţia de regresie: z a bx cy dx 2 ey 2 fxy gx3 hy 3 ixy 2 jx 2 y iar funcţiei de regresie îi corespunde coeficientul de corelaţie: r 2 = 0.4 Curbele de egală valoare a grosimii stratului de biofilm pentru aliajul Sismo Valorile experimentale ale parametrilor Rz. fig. fig.4. Figura 8.Figura 8.99982452 ≈ 1 37 (8.

care a fost construit pentru fiecare aliaj.8.au fost determinate cu ajutorul suprafeţelor de regresie şi a nomogramelor construite pentru cele 38 .10. Figura 8. fig. Figura 8.12 Curbele de egală valoare a grosimii stratului de biofilm ale aliajului Kera N Între valorile predictive şi cele reale se înregistrează diferenţe.8.12.10 Suprafaţa de regresie teoretică a aliajului Kera N Nomogramele de variaţie a grosimii stratului de celule fungice în funcţie de rugozitatea suprafeţei metalice şi numărul de unităţi formatoare de colonii s-au obţinut prin intersecţia suprafeţei de regresie teoretică cu plane paralele cu planul xOy. fig. numite reziduuri. fig. Graficul tridimensional de aproximare între valorile teoretice ale funcţiei de regresie şi valorile reale determinate experimental reprezintă cubul reziduurilor.11 Nomograma de variaţie a grosimii stratului de biofilm pentru aliajul Kera N Liniile de demarcaţie netă dintre diferitele zone colorate ale nomogramelor vor reprezenta curbe cu valoare egală a grosimii biofilmului Candida albicans.11 Figura 8.8.Valoarea acestui coeficient confirmă faptul că a fost realizată aproximare cu un grad de încredere ridicat între funcţia de regresie şi valorile reale ale variabilelor considerate. Limitele intervalelor valorice reale şi predictive. Graficul acestei funcţii reprezintă suprafaţa de regresie teoretică.

Importanţa funcţiilor de regresie (8..patru aliaje studiate. Se constată că valorile predictive ale acestor limite sunt apropiate de valorile determinate experimental.2. 9. 3. pentru parametrii variabili Rz.8. au fost determinate cu ajutorul suprafeţelor de regresie şi a nomogramelor specifice. Introducere Cercetătorii au manifestat un interes deosebit asupra formării şi acumulării plăcii bacteriene la nivelul suprafaţei restaurărilor protetice realizate din diferite materiale dentare. a corelaţiei dintre calitatea suprafeţelor metalice ale protezelor parţiale mobilizabile 39 . optime din punct de vedere a grosimii stratului de celule fungice. ţinând cont de numărul de determinări efectuate pentru acelaşi parametru. ele încadrându-se în intervale de eroare acceptabile. luând în consideraţie numai zonele de culoare albastră de pe aceste reprezentări grafice.. Pentru cele patru aliajele nenobile dentare studiate. prelucrate prin diferite tehnici de finisare 9. 2.1. Scopul cercetărilor Scopul cercetărilor a constat în determinarea. Capitolul 9 Cercetări privind evaluarea comportării în cavitatea orală a componentelor metalice ale protezelor parţiale mobilizabile scheletate. toate valorile teoretice obţinute prin analiză predictivă. Concluzii 1. Creşterea nivelului de eroare a rugozităţii medii are ca efect creşterea nivelului de eroare al grosimii medii a biofilmului de celule fungice g .1. UFC şi g evidenţiază faptul că tehnicile de finisare aplicate suprafeţelor componentelor metalice ale restaurărilor protetice îşi vor exercita influenţa asupra formării şi dezvoltării biofilmelor de Candida albicans 8. Limitele intervalelor valorice reale şi predictive.5.4) este reprezentată prin faptul că ele au permis determinarea valorilor predictive (teoretice) ale celor trei parametri consideraţi pentru fiecare din cele patru aliaje nenobile dentare analizate. in vivo. 4. Capacitatea de aderare a celulelor de Candida albicans la suprafaţa mucoasei orale şi a protezei are un rol semnificativ în patogeneza afecţiunilor specifice cavităţii orale.

prelucrare cu disc gumat abraziv.07. să prezinte o stare de igienă satisfăcătoare. de incubare. apoi lustruire în soluţie acidă de electrolit urmată de lustruire cu puf şi pastă abrazivă. Pentru a evidenţia capacitatea de aderare a celulelor fungice au fost recoltate probe de placă bacteriană de pe suprafeţele mucozale ale protezelor parţiale mobilizabile scheletate.01. Învestigaţiile privind creştrea culturilor pe mediul CMA au fost efectuate după 24 ore. 9.200601. Calitatea suprafeţelor metalice a făcut referire la determinarea rugozităţii.4. . Rezultate şi discuţii Pe baza foilor de observaţie ale fiecărui pacient s-a realizat o bază de date necesară studiului statistic.varianta B: lustruire mecanică şi lustruire electrolitică. respectiv 48 ore. să nu fie fumători. Cele 52 de proteze parţiale mobilizabile scheletate ale pacienţilor din lotul de studio au fost realizate din aliaje Co-Cr-Mo. Materiale şi metodă Investigaţiile clinice au fost efectuate pe un lot de 128 pacienţi (39. fluconazol.2% pacienţi de sex feminin) din totalul de 398 de pacienţi protezaţi pe o perioadă de 4 ani (01. iar finisarea finală prin lustruire a suprafeţelor metalice a fost executată în două variante: . Izolarea primară a levurilor din probele prelevate de la pacienţi. nistatin. Pentru fiecare proteză. utilizând un echipament Mitutoyo SJ-301 (Japonia).3. să prezinte proteze parţiale mobilizabile scheletate.scheletate şi procesul de creştere la nivelul acestora a levurilor de tipul Candida albicans. Însămânţarea produselor patologice s-a executat direct pe plăcile CMA (după reîncălzirea la 37°C). ketoconazol.8% pacienţi de sex masculin şi 60. Tulpinile de Candida izolate au fost testate calitativ din punct de vedere al sensibilităţii la următoarele antifungice: miconazol.2010) în „Baza clinică de învăţământ medical stomatologic” Iaşi. iar incubarea a fost realizată la temperatura de 37°C. să nu fie în tratament cu antiobiotice şi/sau antimicotice şi să poată participa la studiu pe întreaga perioadă de derulare. Criteriile de includere a pacienţilor în lotul de studiu au fost: să prezinte o stare generală favorabilă protezării. a fost posibilă prin folosirea mediului diferenţial şi selectiv CHROMagar Candida (CMA). clotrimazol.varianta A: lustruire mecanică cu disc gumat abraziv şi apoi cu puf şi pastă abrazivă. 9. măsurătorile au fost efectuate în 3 zone cu o planeitate cât mai bună. Baza de date a cuprins atât informaţii 40 .

10. Figura 9. condiţiile de viaţă cât şi date privind statusul general al pacienţilor şi starea de igienă. Structura pe intervale de vârstă a pacienţilor din lotul de studiu Figura 9.8.1) Valorile medii ale rugozităţii măsurate pe suprafeţele metalice ale protezelor parţiale mobilizabile scheletate lustruite mecanic şi electrolitic (varianta B) se încadrează într-un interval: Δ = - = 0.35 µm (9.7.2) .9. Figura 9.Starea de igienă a pacienţilor excluşi din lotul de studiu Rezultatele experimentale privind rugozitatea medie ( ) pentru cele 52 de PPMS din lotul de studiu s-a constatat că pentru suprafeţele metalice lustruite numai mecanic intervalul de încadrare a valorilor medii ale parametrului ) este: Δ = = 3.9.6.8. Structura pe medii de provenienţă a pacienţilor din lotul de studiu În ceea ce priveşte starea de igienă a pacienţilor excluşi.referitoare la vârsta pacienţilor.6).7 şi fig. doar 18. mediul de provenienţă.10).60 µm 41 (9. Structura pe sexe a pacienţilor din lotul de studiu Structura pe intervale de vârstă şi pe medii de provenienţă a pacienţilor din lotul de studiu este prezentată în fig.4% prezentau o stare de igienă satisfăcătoare (fig. A fost constatată o prevalenţă a sexului feminin la nivelul lotului luat în studiu (fig. Figura 9. sexul.9. 9.

102 µm (var.13.4) (9. s-a procedat la identificarea probelor care conţineau fungi.14). între valorile medii ( ) ale rugozităţilor corespunzătoare celor două variante de lustruire are loc inegalitatea: = (var.A) (9. Figura 9. fluconazol. 42 .3) (9. Prezenţa speciei Candida albicans a fost evidenţiată prin colorarea coloniilor celulare în diferite nuanţe (fig. (fig.B) = = 6. timp de 48 ore. 9. Prezenţa tulpinilor de Candida albicans în probele recoltate de pe suprafeţele metalice lustruite ale PPMS Pentru probele la care au fost evidenţiate coloniile celulare de Candida albicans s-au efectuat testele de identificare a sensibilităţii la antifungice: miconazol. Aspectul coloniilor de Candida albicans identificate pe mediul diferenţial CHROMagar Candida În urma observaţiilor s-a constatat că din cele 52 de probe recoltate de la nivelul feţelor mucozale ale PPMS doar 34 au prezentat tulpini de Candida albicans.9.13). ketoconazol.A) (var. Figura 9.5) După însămânţare pe plăcile CMA şi incubare la 37°C.Astfel. nistatin şi clotrimazol.B) < (var.14.239 µm = 4.

5. dintre acestea 26 probe (76. pentru două probe provenite de pe suprafeţele metalice ale protezelor parţiale mobilizabile scheletate lustruite numai mecanic.53%) proveneau de la protezele lustruite mecanic şi electrolitic (varianta B).67%) proveneau de pe suprafeţe lustruite prin varianta B şi numai 6 probe (33. Din cele 52 de probe recoltate de pe fetele mucozale ale PPMS. Îmbunătăţirea calităţii de suprafaţă prin aplicarea variantei B de lustruire a avut ca efect creşterea cu 150% a numărului de probe la care nu s-au identificat celule fungice de tip Candida albicans.9. 3. Concluzii 1.60%) nu au dezvoltat tulpini de celule fungice. dintre ele. 4. prelucrate prin diferite tehnici de finisare a fost evaluată ca urmare a investigaţiilor clinice efectuate pe cei 52 de pacienţi din lotul de studiu care au fost protezaţi în „Baza clinică de învăţământ medical stomatologic” Iaşi. 2. S-a constatat că 18 probe (34. Introducere Comportarea in vivo a componentelor metalice ale restaurărilor protetice (proteze parţiale mobilizabile scheletate . 12 probe (66.5.PPMS). iar 8 probe (23.33%) fuseseră recoltate de pe suprafeţe lustruite prin varianta A. Se poate afirma faptul că formarea coloniilor de Candida albicans a fost favorizată şi de valorile mari ale rugozităţii ( pe care le prezentau în special suprafeţele metalice lustruite conform variantei A (mecanic cu disc gumat abraziv şi apoi cu puf şi pastă abrazivă). comparativ cu probele provenite de pe PPMS lustruite conform variantei A.40%) au prezentat colonii de Candida albicans. O uşoară rezistenţă s-a remarcat doar în cazul miconazolului.2. Capitolul 10 Studiu clinic privind comportarea in vivo a componentelor metalice ale protezelor parţiale mobilizabile scheletate prelucrate prin diferite tehnici de finisare 10. Scopul studiului Comportarea in vivo a componentelor metalice ale PPMS prelucrate prin diferite tehnici de finisare a fost evaluată prin: 43 . Analiza rezultatelor testelor de sensibilitate la antifungice a indicat o sensibilitate totală a celulelor de Candida albicans faţă de produsele antifungice. doar 34 (65.1.47%) proveneau de la protezele a căror suprafeţe au fost lustruite numai mecanic (varianta A). 10.

10.I.evidenţierea calităţii de suprafaţă obţinută în finalul lustruirii mecanice şi electrolitice.A. 10. Materiale şi metodă Fiecare pacient din lotul de studiu a fost supus examenlor clinice şi paraclinice în vederea formulării tuturor componentelor diagnosticului iniţial. Iaşi 60 ani F 3 P. Ca urmare a stabilirii diagnosticului primar a fost posibilă efectuarea bilanţului indicilor clinico-bilogici pozitivi şi negativi ai pacientului. 10. . Pentru probele la care analizele microbiologice au evidenţiat colonii celulare de Candida albicans s-au efectuat teste asupra sensibilităţii la diferite antifungice: miconazol.1. Iaşi 39 ani M 44 Motivul prezentării la consultaţie refacerea funcţiilor sistemului stomatognat afectate de pierderea dinţilor refacerea funcţiilor sistemului stomatogmat prin realizarea unei proteze maxilare definitive scheletate refacerea funcţiilor sistemului stomatognat afectate de pierderea dinţilor . tab. Iaşi 2 C. în vederea identificării prezenţei celulelor Candida albicans. După utilizarea de către pacient a protezei indicate. caz clinic 1 Date de identificare a pacientului Iniţiale Domiciliu Vârstă Sex Sat Tomeşti H. nistatin şi clotrimazol.1.. precum şi elaborarea planului de tratament care trebuie să ia în consideraţie necesitatea îndeplinirii următoarelor obiective şi criterii. Podul Iloaie jud. Pe suprafeţele componentelor metalice ale protezelor parţiale mobilizabile scheletate au fost efectuate măsurători ale rugozităţii medii . Rezultate şi discuţii Din cele 52 de investigaţii efectuate asupra pacienţilor din lotul de studiu sunt prezentate următoarele trei cazuri clinice.4.T.efectuarea analizelor microbiologice asupra probelor de placă bacteriană prelevate de pe suprafeţele metalice ale PPMS. 49 ani M jud. Conform etapei de tratament protetic propriu-zis au fost realizate restaurările maxilare şi mandibulare prescrise fiecărui pacient. ketoconazol. . Tabelul 10. fluconazol. de pe suprafaţa componentelor metalice au fost recoltate probe de placă bacteriană în vederea identificării prezenţei coloniilor de Candida albicans.3. Cazuri clinice selectate din lotul de studiu Nr.realizarea testelor de sensibilitate la antifungice a culturilor de Candida albicans. dezvoltate pe medii de cultură CHROM agar.

. cu prognostic favorabil prin tratament.cazul clinic 1 Diagnosticul de stare generală stare generală bună. de deglutiție și fizionomică.2. netratată Diagnostic de integritate al arcadei edentație parțială întinsă maxilară clasa I Kennedy cu o modificare. cu tulburarea tuturor funcțiilor sistemului stomatognat. ce determină complicații locale și loco-regionale. subclasa D-Lejoyeux. de etiologie plurifactorială cu tulburarea funcțiilor masticatorii.2) şi paraclinice a fost formulat diagnosticul iniţial al pacientului. evoluţie lentă. prognostic rezervat: netratat Diagnostic de integritate musculară disfuncție musculară la nivelul mușchilor sistemului stomatognat prin hipotonie (orbicular şi buccinator) cu tulburarea tuturor funcțiilor sistemului stomatognat.3.2. cu prognostic favorabil prin tratament: netratată Diagnostic de integritate homeostazică manifestă dishomeostazie clinică a sistemului stomatognat.1. 10.1 Cazul clinic 1 În urma examenelor clinice (fig. de etiologie postedentaţie. ce determină complicații locale și loco-regionale. cu evoluţie lentă spre complicaţii locale.10. 4. 2. cu prognostic favorabil prin tratament: netratate Diagnostic de integritate a ATM malrelaţie ATM în urma traumei ocluzale.3 de etiologie plurifactorială. Tabelul 10. ce determină complicații locale și loco-regionale.1. 10. cu tulburarea funcţiilor masticatorii. cu prognostic favorabil prin tratament: netratată Diagnosticul stării de igienă satifăcător 45 . cu prognostic favorabil prin tratament: tratate incomplet Diagnostic de integritate a ocluziei malocluzie prin lipsa stopurilor ocluzale şi a reperelor.2. permite tratamentul stomatologic Diagnosticul de integritate parodontală parodontită marginală cronică localizată: 1. Burlui. cu evoluție lentă. de deglutiţie. 2. provocând tulburări ale funcţiilor sistemului stomatognat. cu evoluție lentă ce determină complicații locale și loco-regionale. spre complicaţii locale şi loco-regionale. ce determină complicații locale și loco-regionale.3. de deglutiție. Fişa de diagnostic iniţial a pacientului H. cu tulburarea tuturor funcțiilor sistemului stomatognat. prognostic favorabil prin tratament: netratată Diagnostic de integritate osoasă sindrom de atrofie şi resorbţie bimaxilar . de deglutiţie. cu evoluţie lentă spre complicaţii locale şi locoregionale. 2. fonatorii. prognostic favorabil în caz de tratament: tratată incomplet Diagnostic de integritate a relatiilor mandibulo-craniene malrelații mandibulo-craniene clasa a III-a V.4.I. fizionomică și fonetică. cu evoluție lentă. 3. 10.3. cu tulburarea funcțiilor masticatorii. subclasa CLejoyeux și edentație subtotală mandibulară clasa a VI-a Kennedy-Applegate. cu evoluție lent progresivă. tab. ce determină tulburări masticatorii. fonetice. fig.

Tratamentul protetic propriu-zis.câmp protetic mandibular Sinteza elementelor diagnosticate a permis identificarea indicilor clinico-biologici pozitivi şi negativi. -a-bFigura 10. Planul de tratament al pacientului a fost etapizat astfel: . . fig.profil Figura 10. În urma examinărilor realizate s-a luat decizia de realizare a protezelor mobile. b. b .faţă.Pacient H. – a. făcând posibilă pozitivarea celor negativi în diferite etape ale tratamentului protetic.Figura 10.1. – Aspecte faciale iniţiale a . .7. b . Etapa 2 .10. pregătirea generală a organismului şi locală.substructurile organice preparate de la nivel mandibular 46 . I. I. informând pacientul asupra avantajelor şi a limitelor tratamentului protetic mobilizabil. – Examene clinice a .Pacient H. a inclus manopere clinice cât şi manopere realizate în laboratorul de tehnică dentară (fig.4….etapa 1: pregătirea organismului şi a cavităţii orale . I.11).etapa 2: tratamentul protetic propriu-zis Etapa 1 .4.câmp protetic maxilar.10. .2. 10.Pacient H. Prepararea substructurilor organice maxilare.Pregătirea organismului şi a cavităţii orale a făcut referire la: educaţia sanitară.

aplicarea firului retractor în vederea etalării sulcusului gingival. I. . I. I. Lustruirea a fost efectuată mecanic. – Verificarea corectitudinii realizării scheletului metalic al restaurării fixe metalo. .composite Figura 10.Pacient H.6. b.7. – Cimentarea provizorie a restaurărilor fixe Figura10.Pacient H. prin turnare.5. după care au urmat operaţiile de şlefuire şi lustruire a acestuia. – Prepararea substructurilor organice: a.Pacient H. electrolitic şi în variantă mixtă: mecanic şi electrolitic. scheletul mecanic al PPMS. I.-a- -b- Figura 10. Pacient H. .Restaurări protetice maxilare şi mandibulare finite În laboratorul de tehnică dentară a fost realizat.11. În prima fază s-a realizat lustruirea 47 .amprenta globală prin tehnica wash Figura 10. .

15).12-a.12.Aspectul feţei mucozale a scheletului metalic al protezei parţiale mobilizabile scheletate după lustruirea electrolitică c.Lustruire puternic abrazivă. d). 48 . 10. I.13-b.mecanică cu discuri gumate abrazive (fig. finisată prin lustruire mecanică şi electrolitică (varianta B). suprafaţa componentei metalice a fost caracterizată printr-o valoare a rugozităţii medii: =4.47µm (fig. -a- -c- -b- -d- d- Figura 10. Figura 10. ale protezei PPMS – pacient H. a acestei restaurări protetice. după care s-a executat lustruirea electrolitică (fig.Lustruire fină. Lustruirea mecanică cu disc gumat abraziv a.10.disc gumat de culoare verde Aspectul scheletului metalic al protezei parţiale mobilizabile scheletate după lustruirea mecanică cu disc gumat abraziv -a- -b- -c- Figura 10.Aspectul extern scheletului metalic al protezei parţiale mobilizabile scheletate după lustruirea electrolitică După lustruirea mecanică şi electrolitică (varianta B).13.Soluţia Electrolyt utilizată b. 10.15.disc gumat de culoare maro c. Profilograma suprafeţei interioare. Lustruirea electrolitică a.c).Lustruire abrazivă.disc gumat de culoare neagră b.

pe culturile bacteriene dezvoltate pe mediul CHROMagar. urmată de tratamentul protetic propriu-zis (etapa 2). fapt care a asigurat valori mici ale rugozităţii medii ( ).. Deoarece în două din cele trei cazuri clinice prezentate au fost identificate celule Candida albicans. nistatin şi clotrimazol. 2. În ceea ce priveşte sensibilitatea la antifungice a tulpinei de Candida albicans indentificată.I. Buletinele de analize de laborator au confirmat sensibilitatea celulelor Candida albicans la: fluconazol. 5. testele efectuate au evidenţiat faptul că aceste celule fungice au fost sensibile la fluconazol. el necesitând pregătirea organismului şi a cavităţii orale (etapa 1). a protezei parţiale mobilizabile scheletate maxilare. 4. Analizele efectuate în laboratorul de microbiologie au evidenţiat prezenţa celulelor fungice de Candida albicans. Din buletinul de analize s-a constatat că proba prezenta culturi de Candida albicans (fig. 6.16). de către pacientul H. I. 10. Tratamentul protetic are caracter etapizat. 10. 3. Comportarea in vivo a componentelor metalice ale restaurărilor protetice a fost evaluată prin investigaţii microbiologice aupra probelor de placă bacteriană. componentele metalice ale restaurărilor protetice realizate au fost lustruite conform variantei B.5. după diferite perioade de incubare. prelevate de pe suprafeţele metalice după o perioada mai mare de folosire a protezelor de către pacienţi. Concluzii 1. 49 .După 6 luni de utilizare. ketoconazol. ketonazol. de pe faţa mucozală au fost recoltate probe pentru laboratorul de microbiologie celulară.16 Buletin de analize microbiologice – pacient H. s-au efectuat testele de sensibilitate la antifungice. nistatin şi clotrimazol. În cele trei cazuri clinice prezentate. Figura 10.

imaginile 3D obţinute au demonstrat faptul că mecanismul de prelucrare electrochimică a fost reprezentat de fenomenul de dizolvare a vârfurilor microasperităţilor şi de smulgere a particulelor de material. 9. Microstructura şi microduritatea au determinat calitatea suprafeţelor rezultate în finalul aplicării diferitelor tehnici de finisare. 3. ea conducând la obţinerea celei mai bune calităţi de suprafaţă. Ni. Rezultatele experimentale au demonstrat că lustruirea mecanică cu puf şi pastă abrazivă a fost favorabilă tuturor aliajelor. fiind urmate de aliajele Ni-Cr-Mo (Kera N şi Ugirex III). 5. Fiind caracterizate de cea mai mare diversitate şi cantitate de compuşi intermetalici şi particule de precipitate. 10. 2.) reprezintă o variantă de diminuare a consumului de metale preţioase şi de reducere a preţurilor de cost ale restaurărilor protetice. Ti etc. Prevăzute în toate clasificările internaţionale ale materialelor metalice dentare. În ceea ce priveşte profilul final al suprafeţelor lustruite în soluţii acide de electroliţi. în timp ce la aliajele pe bază de titan (Biotan™Titanium şi Biotan™Nb) s-au obţinut cele mai uniforme valori. 6. Lustruirea mecanică cu puf şi pastă abrazivă a permis obţinerea celor mai mici valori ale rugozităţii pentru aliajele Ni-Cr-Mo. Lustruirea mecanică cu disc gumat abraziv este indicată aliajelor Co-CrMo pentru care s-a obţinut şi cea mai mică dispersie a valorilor experimentale. Lustruirea electrolitică nu a fost aplicată aliajelor pe bază de titan şi ea a generat profilul cu cele mai mari valori ale rugozităţii. 8. aliajele nenobile (pe bază de Co. 7. 50 . în condiţiile îndeplinirii proprietăţilor de rezistenţă. 4. aliajele Co-Cr-Mo (Sismo şi Robur 400) au prezentat cele mai mari valori ale microdurităţii.CONCLUZII GENERALE 1. Calitatea suprafeţelor componentelor metalice a protezelor parţiale mobilizabile scheletate va influenţa procesul de formare şi dezvoltare ulterioară a biofilmelor de Candida albicans. Topografia 3D la scară nanometrică a confirmat faptul că profilul final al suprafeţelor lustruite mecanic este rezultatul deformaţiilor plastice prin alunecare care au produs deplasări micrometrice ale materialului de la vârful neregularităţilor spre baza acestora. mentenabilitate şi biocompatibilitate. Microstructura identificată pentru fiecare aliaj a influenţat microduritatea acestuia.

nomogramele de variaţie a grosimii stratului de celule fungice în funcţie de rugozitatea (Rz) şi numărul UFC. în timp ce acţiunea mecanismului de descompunere electrochimică a generat un număr mare de unităţi formatoare de colonii (UFC). 12.g şi gradul mediu de extensie a stratului celular . ale căror suprafeţe au fost lustruite mecanic şi electrolitic. Analiza predictivă a reprezentat o variantă teoretică de evaluare a influenţei exercitată de tehnicile de finisare prin lustruire asupra dezvoltării biofilmelor de Candida albicans. valorile constantelor şi a coeficientului de corelaţie. Din sinteza valorilor parametrilor experimentali (rugozitatea Rz. numărul de unităţi formatoare de colonii – UFC. Kera N şi Ugirex III. Probele analizate după 48 ore de la aderarea celulelor de Candida albicans au prezentat biofilme mature în care celulele fungice au fost complet înglobate în matricea extracelulară. 17. funcţiile de regresie pentru aproximarea datelor experimentale. rare hife şi pseudohife. UFC şi g determinate experimental. 15. Robur 400. s-au determinat : suprafaţa de regresie reală – corespunzătoare valorilor Rz. 51 . Dezvoltarea biofilmelor de Candida albicans a fost apreciată atât prin grosimea straturilor formate. lustruirea cu puf şi pastă abrazivă a condus la obţinerea celor mai bune calităţi de suprafaţă care. 13. dar cu efecte favorabile asupra dimensiunii şi extinderii straturilor de celule fungice. cât şi prin gradul de extensie a acestora pe suprafeţele metalice finisate prin diferite tehnici.e ) consideraţi pentru caracterizarea etapei de dezvoltare a biofilmelor de Candida albicans a rezultat că : suprafeţele lustruite cu disc gumat abraziv au fost caracterizate prin valori intermediare a variabilelor analizate. 16. după 48 de ore. 14. Pentru aliajele Sismo. însă au fost defavorabile atât dezvoltării cât şi extinderii biofilmelor celulare. înregistrându-se valori mari ale rugozităţii. Numărul de unităţi formatoare de colonii (UFC) a reprezentat parametrul pentru evaluarea primei etape de formare a stratului de celule fungice pe suprafeţele metalice finisate. lustruirea electrolitică a generat cel mai deficitar microrelief. Intensitatea acţiunii mecanismelor de deformare plastică prin alunecare au condus la valori mici sau medii atât ale rugozităţii (Rz) cât şi ale parametrului UFC. grosimea medie a biofilmului celular . Structura biofilmelor a evidenţiat existenţa unei reţele dense de blastospori.11. suprafaţa de regresie teoretică – corespunzătoare funcţiei de regresie.

20. O uşoară rezistenţă a fost remarcată pentru două probe şi numai în cazul miconazolului. comparativ cu situaţia celor 20 de proteze lustruite mecanic şi electrolitic. 52 . Ra. Analiza rezultatelor indică sensibilitatea totală a culturilor de Candida albicans faţă de antifungicele testate. -gradul de extensie al biofilmelor. Investigaţiile clinice efectuate pe 52 de restaurări protetice au evidenţiat o preponderenţă mai mare a coloniilor de Candida albicans pe suprafeţele celor 32 de proteze lustruite mecanic. Rezultatele experimentale obţinute în finalul tuturor cercetărilor in vitro şi in vivo efectuate au evidenţiat că între tehnicile de finisare ale componentelor metalice ale restaurărilor protetice calitatea de suprafaţă obţinută şi integrarea lor în cavitatea orală s-a manfestat o interdependeţă complexă de tipul : . ketoconazol.lustruirea mecanică. . Formarea biofilmelor de Candida albicans Dezvoltarea biofilmelor de Candida albicans -grosimea straturilor celulare. . 19.18. 21. Rq. nistatin şi clotrimazol. Pentru probele la care a fost identificată prezenţa coloniilor de Candida albicans au fost efectuate testele de sensibilitate la antifungice: miconazol. fluconazol.lustruirea electrolitică Tehnici de finisare Calitate de suprafaţă Numărul de unităţi formatoare de colonii. UFC Rz.

Determinarea profilului micrometric şi măsurarea parametrilor Rz. 5.1). 53 . lustruire electrolitică şi apoi lustruire mecanică cu puf şi pastă abrazivă. pentru determinarea dependenţelor dintre forma diagramelor de echilibru. Modul de dezvoltare a metodologiei cercetărilor experimentale a permis formularea a numeroase contribuţii personale : 1. 2. Construirea profilului nanometric al suprafeţelor metalice lustruite. Evidenţierea corelaţiilor dintre structura de echilibru–microduritate– tehnologiile de finisare a suprafeţelor metalice ale aliajelor considerate ca urmare a analizelor microstructurale şi asupra microdurităţii (cap. . care conduce la deplasări micrometrice ale materialului de la vârful neregularităţilor spere baza acestora – pentru lustruirea mecanică.1).5. DIRECŢII ŞI PERSPECTIVE Studiile şi cercetările proprii efectuate pentru evaluarea influenţelor exercitate de tehnicile de finisare a componentelor metalice ale restaurărilor protetice asupra calităţii de suprafaţă a acestora şi integrării biologice în cavitatea orală reprezintă o modestă contribuţie ştiinţifică personală.2. Ra şi Rq ai rugozităţii suprafeţelor metalice ale celor şase aliaje finisate prin diferite tehnici de lustruire mecanică şi electrolitică (cap.6. Stabilirea tehnicii de lustruire favorabilă fiecărui aliaj din punct de vedere a rugozităţii minime obţinută. capabilă să deschidă noi direcţii şi perspective în domeniu. varianta B : lustruire mecanică cu discuri gumate abrazive. 3. Perfectarea variantelor combinate de lustruire : varianta A : lustruire mecanică cu discuri gumate abrazive.CONTRIBUŢII PERSONALE. proprietăţile fizico-mecanice şi tehnologice ale materialelor metalice investigate. prin intermediul topografiei 3D realizată prin microscopie de forţă atomică (AFM) – cap.5.defomarea plastică prin alunecare. Demonstrarea mecanismelor care stau la baza tehnicilor de lustruire utilizate : .dizolvarea electrochimică şi smulgerea particulelor de material sub acţiunea unei diferenţe de potenţial şi a unei soluţii acide – pentru lustruirea electrolitică.2). urmată de lustruire mecanică cu puf şi pastă abrazivă. Caracterizarea aliajelor nenobile dentare destinate cercetărilor experimentale (cap.6. 4. 6.

9. 12. a suprafeţelor reală şi teoretică de regresie. Datele experimentale obţinute şi concluziile generale formulate asigură condiţii favorabile pentru dezvoltarea unor noi direcţii ale cercetărilor : 54 . Determinarea funcţiei de regresie.1. Realizarea corelaţiei dintre rugozitatea suprafeţelor (Rz) şi numărul de unităţi formatoare de celule (UFC). Analiza microbiologică a unui lot de 52 de probe de placă bacteriană prelevate de pe suprafeţele metalice ale protezelor parţiale mobilizabile scheletate folosite de pacienţi un anumit timp. Stabilirea tratamentului protetic propriu-zis pentru 52 de pacienţi din lotul de studiu. realizarea prin turnare şi prelucrări mecanice a protezelor prescrise.10. ca parametri pentru calitatea de suprafaţă şi pentru faza de formare a biofilmului de celule fungice. prelevarea probelor de placă bacteriană de suprafeţele metalice ale acestora. a influenţei exercitată de tehnicile de finisare asupra formării biofilmului de Candida albicans pe suprafeţele metalice lustruite – cap. 9. cu scopul identificării prezenţei celulelor de Candida albicans şi stabilirii sensibilităţii la antifungice. Efectuarea unui studiu clinic privind comportarea in vivo a componentelor metalice ale PPMS prelucrate prin diferite tehnici de finisare – cap. a nomogramelor de variaţie a grosimii stratului de celule fungice cu rugozitatea şi numărul de unităţi formatoare de colonii. 10. 15.7. 11. Cercetarea influenţelor exercitate de tehnicile de lustruire asupra grosimii stratului de biofilm celular şi a gradului de extindere a acestuia – cap.2. identificarea prezenţei celulelor fungice Candida albicans şi determinarea sensibilităţii la antifungice.7. Evaluarea comportării în cavitatea orală a componentelor metalice ale protezelor parţiale mobilizabile scheletate.8. prelucrate prin diferite tehnici de finisare – cap. Analiza predictivă a influenţei tehnicilor de finisare a suprafeţelor componentelor metalice a restaurărilor protetice asupra formării şi dezvoltării biofilmului de Candida albicans – cap. 8. Evidenţierea. 14. 7. a valorii coeficientului de corelaţie. prin analize microbiologice. 13.

Influenţa tehnologiilor de nitrurare în plasmă a suprafeţelor aliajelor nenobile dentare asupra procesului de aderare a microorganismelor. Analize termodinamice privind măsurarea unghiului de contact dintre substratul solid şi suprafaţa celulelor fungice. 2. Determinarea influenţei rugozităţii suprafeţelor şi a timpului de contact asupra aderenţei iniţiale a biofilmelor complexe pe materialele dentare (metale şi aliaje. 6. Analiza acţiunii diferiţilor dezinfectanţi asupra aderenţei celulelor Candida albicans la suprafeţele caracterizate prin diferite valori ale rugozităţii. Studii privind influenţa rugozităţii suprafeţelor componentelor metalice ale protezelor parţiale mobilizabile scheletate asupra aderenţei iniţiale a celulelor fungice. Investigarea procesului de retenţie a celulelor fungice pe suprafeţele metalice ale diferitelor aliaje nenobile. 3. compozite. a valorilor critice ale rugozităţii specifice diferitelor materiale dentare de la care începe procesul de retenţie a plăcii bacteriene. răşini acrilice. 4. etc.1. Cercetarea influenţei exercitată de tehnicile de finisare asupra rezistenţei la electrocoroziune a aliajelor nenobile dentare. 8.). în vederea determinării naturii şi mărimii forţelor de adeziune. 55 . Determinarea. 7. prin studii in vivo. 5. finisate prin tehnici mecanice şi electrochimice.

Part L : Journal of Materials : Design and Applications.... Popa L. Sloan W. J.Prosthet.. et al.. 1973 Sep..F.T. Borţun C..vol.Ţuculescu S.M.. II. Curtis T..Tratat de microbiologie clinică.. http://pil. 85(3): 299-304. Baillie G. 5.Castability and resistance of ceramometal bonding in Ni-Cr and Ni-Cr-Be alloys.Use of CHROMagar Candida Medium for Isolation of Yeast from Dental Samples. 1.Characteristics of biofilm formation by Candida tropicalis and antifungal resistance.T. 51:344–349. 8. pg. Kjelleberg S. 20.S. 4.M. Rolto J.Asachi" din Iaşi..38 Mareș M. Bratu D şi col.5(1):7681. M.. Saint Louis. Douglas L.V.. Dumitriu S.Metal release from dental biomaterials.Studiul coroziunii unor materiale dentare. 13(1): 20-26. Marinela-Delia. 13.. Button S. Mitchell A. 2007 Jan. 17.. Universitatea Tehnică "Gh. Morrow R.a. teză de doctorat. – Conception et tracé des prothèses partielle amovible. Battin T. Brien N..Studies related to the fracture of partial dentures--fractography of cobalt-chromium alloys. et al.L. Bezzon O. 2003. Beighton D.P. Sandu L. 2001. Bratu D. Douglas L.. Friedman L. Scott J. J.BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1.. Ionescu. Head I.. nr.. Helicon.A.. 1994. Med.M. vol. 3.Proteza parţială scheletată tip „ păianjen”. 1999..S. Carabela.. 19. Biomaterials1986. . Uram.Mixed species biofilms of Candida albicans and Staphylococcus epidermidis. Bratu D. Borţun C... Microbiol. Baillie G.Biofilms: the matrix revisited. 2008.. Paris. .. 7:163-175. 1996. Uram-Ţuculescu S. Bizerra F.. Bates J. 2002. 11. Timişoara.. FEMS Yeast Research 2008. 33(11):3025-3027.How to build a biofilm: a fungal perspective. Current Opinion in Microbiology 2006.J.. Journal of Clinical Microbiology 1995. Nat Rev Microbiol. et al.Medicala. 1-4.J. 12. M. 16.Role of dimorphism in the development of Candida albicans biofilms.. Ribeiro R. Proceedings of the Institution of Mechanical Engineers . de Poersch C.Dent.sagepub. – Ovedentures. 2. Olimpia Bazgan.F.. Ed. Ieremia L. Vik A. Brewer A.7(5):419-29. Burlibaşa... 2002-2003. Revista de stomatologie a Facultăţii de stomatologie din Arad şi Timişoara. 10.. Nakamura C. Eberl L. 2000. 2008 cap.tehnologia protezelor parţiale acrilice şi scheletate. Lito UMF Timişoara. nr..S. . 235.. Alecu S. Buiuc D.Bazele clinice şi tehnice ale protezării edentaţiei totale.. Mosby. J Biomed Mater Res..R. Editura Medicala. Barbosa P.. 2. Antonie S. J. Ed. no. 14. 9(6):588-594. ianuarie-decembrie. Oradea...com/content/214/1/23. Daims H. 2007. Med. 18.Culturile mixte: o nouă perspectivă în diagnosticul şi tratamentul candidozei orale – studiu epidemiologic.. 22. ediţia aII-a. Crosara S...Începuturile utilizării aliajelor inoxidabile (nenobile) în România. 4. Ileana ş. Revista Medic Dentist. 6. Imprimeria de Vest. 7.F. Trends in Microbiology 2005. 2009. Bucureşti. 1980. Negruţ M. 15. 2006 56 . 9.Restaurarea edentatiilor partiale prin proteze mobilizabile. Microbiol. 2000. Brune D.Materiale dentare utilizate în laborator.Microbial landscapes: new paths to biofilm research. Branda S. Bratu E. Blankenship J. Ed. 8: 442–450.Îndreptar de lucrări practice.C. 21. Aelenei. Fungi & Mycotoxins. 48:671–679. Bucureşti.J. Adam B. ..Microstructure and mechanical behaviour of the isothermally forged Ti-6Al-7Nb alloy.

No. Mukherjee P. Clinica şi terapia edentaţiei parţial întinse.Aliaje dentare de cobalt. 1999. Indent.P. – Tratamentul edentaţiei parţiale cu proteze mobile. Ghiban B. Crielaard W. vol.Element Release from NiCr Dental Alloys. vol.P.488-495.Exploring the oral microbiota of children at various developmental stages of their dentition in the relation to their oral health. Coca I. Kuhn D.. Borţun C. 39. Ed. 2011 Mar 4. 31.62. Gupta K. 7th Edition. Taylor R. Ed. Costache C.The Co-Cr-Mo (Cobalt-Chronium-Molybdenum) System. 35. .Biofilm formation by the fungal pathogen Candida albicans: development. 42..E. Editura Cerma. Mosby USA.J. Fungi & Mycotoxins Volume 3. Yi-Ming Pan.C. Huse S. Jacobson T. McCullough M. 1. 33.. Powers J.K. Ed. Spring D.2039-2050.Rezistenţa biofilmelor de Candida la antifungice. 2009. Ghiban N. vol. 24.. vol. Infection and Immunity 2002. 34. 2003..C. Tsiang K.S.37. Clinica şi tehnica de laborator.. Poster Presentation. J of Prosthodontics 2006. Medicală. Dumitrescu S. 26. Krol A. 14th Biomaterials Network Meeting – Annual Network Meeting. Forna N. 29. et al...M.J. 2002.Removable Partial Denture Design. Porter S. et al.87-92.7. cap. and drug resistance. 1.volumul II.Cobaltul şi aliajele pe bază de cobalt.. 2006. 1999. 111:465–471.Metallic Biomaterials. 30. Kuhn D. 37.. 1990. 57 .. Ed..B..Medical importance of biofilms in Candida infections. 1. Yi-Der Lee . Editura Enciclopedică. Bucureşti.. Printech. Zaura E..K.– Advanced Removable Partial Dentures..4:22. 41.. Agir. .1.Protezarea dentară mobilizabilă (în perspectiva dezvoltării). 43.M. 32.C.I. Colligon J.Biofilmele fungice : strategii de supravieţuire. 1999. Gupta K. LaBarre E.R.. Colosi I. 1970. J. BMC Med Genomics....-Protetică dentară.. 2009.. Schuller A. Journal of Phase Equilibria and Diffusion. Chlebus E... T. Douglas L. Metallurgical and Materials Transactions A. Ionescu A... Bucureşti.Part 1. Oral Sci...6-7. Popa” Iaşi. .Phase Diagrams of Ternary Nickel Alloys .Printech. Naţional. Malic L.“Gr. 2007.J. . nr. 44.A. vol. p. 38. Chandra J. p. Materials Characterization. July.Comparison of biofilms formed by Candida albicans and Candida parapsilosis on bioprosthetic surfaces. 3. Pratten J. Montijn R. Ghiban B. Jones S. . Finzen F.Restorative Dental Materials. Ghiban B. 2001. Forna N. Dybala B..23. Bucureşti.18 în Tratat de Ştiinţa Materialelor. p. Kurzynowski T. Kuznicka Bogumila. 1995. 36. 70:878-888.Computation of Ni-Cr Phase Diagram via a Combined First-Principles Quantum Mechanical and CALPHAD Aproach.Microstructure and mechanical behaviour of Ti-6Al-7Nb alloy produced by selective laser metting..Formation of Candida albicans biofilms on non-shedding oral surfaces... Revista Iberoamericana de Micologia 2002. llth edition. Eur.. 45. Mareş M. architecture. 2005. p. April 2009 p: 242-249.. Bucureşti. 40. nr.. The Indian Institute of Metals. 25. 15(4): 274-9. Keijser B..M.5.Edentaţia parţială şi proteza mobilizabilă.. nr.26.M. 183(183):5385-5394. Craig R. 2011. Coca V. 19(3):139-143. Ed. 28. 27. The Journal of Bacteriology 2001. Ed..L.. Fungi & Mycotoxins. Apetrei I.M.Tratat de protetică dentară. Junie M. Mukherjee P. Nottingham. Kwai S. Lamfon H.G. nr. 2009. Chandra J. 2011. Chan.. Johnson D.

Walls A. LVI. 52. Journal of Dentistry 1993.. nr.. Part 1. vol. 499-512.G. Rusu E. Fundaţia Română a Rinichiului.). p. 43:45–50.. Okabe T.3. 2005..microbelibrary. 57. Oral Radiol. 87. Lopez-Ribot J. Wang Y. Iaşi. 60. Wataha J... .52.. Webb B..doctorfungus. 351363. Budtz-Jörgensen E.Removable partial denture design: A need to focus on hygienic principles? .V. 63. nr. and hydrodynamics. Scripta Materials. Editura Apollonia laşi 1998. Iaşi. Apollonia. 69. J.... Biomaterials.L. 2004.. behaviour.-K. Steele J. M. N.Casting alloys.Oral Pathol.org.. 27. 2000.D. 2004:160-162. 1995. 51(3): 183-7. 49.Dimorphism in Candida albicans. Stelea O..Metalurgie stomatologică şi biomateriale. 1992.P. 401-408.. McGinnis.Enciclopedia Medicală Românească Secolul XX. p. Ursea. Okuno O.R. Radfort D. Aust. Stafford P. Factors influencing distribution of Candida species in the oral cavity. Masson Italia Editori S. Chen L. Washington: ASM Press. In:Ghannoum M. 2. 2001..Il disegno della protesi scheletrata. p. Ramage G. Iaşi 2004. Bucureşti.W.46. Meyer J. vol. http://www.Structural stability of Ni-Mo compounds from first-principles calculations. Ursache M.Doctor Fungus. Dent. Ed. Oral Med.R. Prosthet Dent.L.1259-1284. 2002 http://www. Zhou S. Panaite Şt. Ed. vol.Titanium for prosthodontic applications.C.Microbiologie generală. 70.. Apollonia. Pendefunda V.. 64.p. Univ. Medicala. Clinical Orthopedy. Tomsett K. 66.Implications of Metallic Corrosion in total Knee Arthroplasty.J. .. 1998..B. 58 .Int J Prosthodont 2002.Aliajele metalice de uz stomatologic. 58.M. Owall B.Alloys for prosthodontic restaurations. p..Biofilmul candida albicans şi sensibilitatea lui la medicamentele antifungice.C.JPG 47.Casting behaviour of titanium alloys in a centrifugal casting. Radu-Popescu M.W. 48. O’Toole G A (eds. Morariu C. 1996. Carr A.C. 53.. 2010. Part II..McCracken's removable partial prosthodontics thenth edition.21:87-93. 2003. nr. vol. vol. Purevdorj-Gage L.W.-Q.. 67... Wang R. Endod. Pezzoli M.. 51...R.W. Teză de doctorat.. 2000. Takada Y..A. 62. 59.Cercetări privind durabilitatea funcţională a materialelor de obturaţie coronară.. 12-20. Ed. 1991. Revista Română de Stomatologie –vol.L. Mosby Inc. Oprean L. 56. 61.. Watanabe K.B. 271. Degrange M. . 48. 1.1737-1743.Alliages nickel-chrome et alliages cobalt-chrome pour la prothèse dentaire. 2001. 15:371-78. Woodward C. Wickes B. Fenton A. – A SEM study of denture plaque and oral mucosa of denture –related stomatitis. Rândaşu O. 1984 54. Ed. Aetiology and management: a review. – Geriatric oral health issues in the United Kingdom. Encyclopédie Médico-chirurgicale 23065T10:12 p.. Sibiu. Harty D. 98:53–59. McGivney G.. Liu Z.. Wapner K.H. Willcox M.. 2001. Radfort J. Oral Surg. 2002.Candidaassociated denture stomatitis. Panaite Şt.. Enache-Soare S.. Wataha J.Biofilm structure.. .Denture stomatitis: a role for Candida biofilms.– Materiale dentare. Int Dent J. Knox K. Stoodley P. p. 2000.24. J.. The Dental Clinics of NorthAmerica.. Bucuresti. 50.M. – Stomatopatia paraprotetică. 17-20. 2005. Microbialbiofilms.. Quintessence Dental Technology. 68. Redding S..org/Thefungi/img/120MIKE. Rîndaşu I. “Lucian Blaga”... Miyakawa O.. 2000. 55. et al. Thomas C. Regina L. 65.. Rev.

p. * * * The Science Behind Materials Preparation . 06. Germany. Revista Română de Stomatologie.newton. JADA. 2007/2008. 99. 2009/2010. Dental Tech 85.fei. * * * Vitallium ®Dentures : Tried and tested for 75 years.ro/data/pdf/2011. 2010. * * * http://users. * * * Chrome and Partial Department. * * * Neophat® 21 . * * * The Inventions that Changed the World. 2011. Bredent GmbH & Co. 2011.2010.08.com. www.ro/AFM_seminar_2009. vol. * * * http://www. 2009/2010 98. Schűtz Dental Group. * * * Produse pentru laboratoarele de protetică dentară. * * * Hanemann Hardness Tester Microscope. * * * www. * * * www. Bredent. 78. 2004.fizica. Illinois Institute of Technology. 5. www. * * * Catalog CMP Industries LLC. * * * Titanium applications in dentistry.dsi. 83.de. 91. * * * Catalog 2007/2008.content&view.U. 79. * * * Crown and Bridge NiCr alloys at a glance.calphad. 1940. Mosby. 3. nr. 96.V. * * * http://www.dentaltech.com.html 103..A. * * * Nickel-Chromium (Ni-Cr) Phase Diagram.unibuc. S. oct. 2009/2010 97. 1972. 94. Buehler® Sun-Met™.Vitallium – Jubilee Edition 1932-2007. Westinghouse Electric Cosporation (Pittsburg. copyright 1999 by the Editorial Council of the Journal of Prosthetic Dentistry. www.6.com/products/dualbeams/quanta3d.edu/index. 2010. * * * Bredent – Produse pentru laboratorul dentar 2007/2008. Catalog Prosthetics Dentaurum.com.1940. Germania. * * * The Glossary of Prosthodontics Terms. PA). 1999 101.28-29. * * * Operating Instructions. Catalog Dentaurum. * * * Prosthetics. Mitutoyo.calphad. 104.begocanada.utcluj. 89..calphad.Metalograph microscope. * * * Binary phase diagram of Al-Nb. 93. * * * Deciziunea Ministerială nr. Rev.71.uaic. ADA Council on Scientific Affairs. * * * Cobalt-Chromium (Co-Cr) Phase Diagram. 59 . 1982. Catalog Yena Zeiss Leco. S. 24569/07.com 80. * * * http://www. Buehler LTD.aspx 87. * * * www. SUA. Patent nr. version 1. 2003. 73. last updated.41. * * * http://www. * * * Clinica Stomatologică a Universităţii din Bucureşti va avea în curând un laborator modern pentru prelucrarea aliajului Vitallium. 105. 134. p.A. Dentaurum. Netherlands. Catalog Yena Leco. 1941.com/nickelchromium. * * * Crown and Bridge Co-Cr alloys. 4. 74. Catalog Bredent.fr.06. 347-349. 95.KG. * * * Nickel-Chromium eutectic alloy.com 72.php/option=com.A guide to Materials Preparation and Analysis. 2009/2010. 77. Germania. Catalog Prosthetics.U.3635769. 75.schűtzdental. * * * Prothèse implantaire. * * * Biotan ™ Titanium. Kaylor Dental Lab. p. 92. RO.12-14. http://tptc:űt.ro. 102. 90. http://www. Produse pentru laboratorul dentar. 76.ro/~mbirlea/. p. www. p.Inc. Materiale şi echipamente dentare 86.38-39. Terra Dent. 88. nr. Revista Română de Stomatologie. 84. 2010. 100. Reader’s Digest. Florence.chromagar. 81. 82. Catalogue. 270. nr. * * * Quik Guide to Precision Measuring Instruments. * * * info@ugin-dentaire. * * * The phase diagram of Ni-Cr binary system. 2007.phys. Nanosurf easy Scan 2 AFM.cmpindustries.ro/. 7th Ed. Elephant Dental B.

Revista Medico-Chirurgicală a Societăţii de Medici şi Naturalişti din Iaşi. Vol. 3. Maria Baciu.LISTA LUCRĂRILOR ŞTIINŢIFICE PUBLICATE ÎN CADRUL TEZEI DE DOCTORAT 1. The Annals of University „ Dunărea de Jos” of Galaţi.. Tribology. Elena-Raluca Baciu. ISSN : 0048-7848. 60 . 2010 (XVI).46. Norina Consuela FornaInfluence of finishing techniques of Ti-based alloys used in prosthetic restorations on the formation of Candida albicans biofilm.40. Ştefan Lucian TomaThe influence of finishing techniques on the nanometric profile of metallic component surfaces of dental appliances. Issue 2. Elena-Raluca Baciu. Nr. Norina Consuela Forna.3. 4. Norina Consuela Forna.1. ISSN 1221-4590. 2011. 114. 2. No. Elena-Raluca Baciu. fascicle VIII. Romanian Journal of Oral Rehabilitation.Influeţa tehnicilor de finisare asupra rugozităţii suprafeţelor componentelor metalice ale restaurărilor protetice. pag.. 2010. 1198-2003. pag. Vol.