You are on page 1of 11

2.1.

Dimensiunea previzională
Această dimensiune presupune, așa cum știm deja, utilizarea unor instrumente precum:
studiile prospective, prognoza, strategia economică, politica economică, programul economic.
Evoluția previzibilă a companiei pentru următorii 3 ani se regăsește în cele 3 obiective

SC Automobile Dacia
menționate mai sus, pe care le reamintim:

S.A.

- menținerea poziției de lider pe piața vehiculelor marca Dacia, ameliorarea imaginii de marcă
Renault și creșterea nivelului de satisfacție globală a clienților pentru toată gama de vehicule
produse;

DIMENSIUNI ALE MANAGEMENTULUI

ACTIVITĂŢILOR
DESFĂŞURATE
- garantarea competitivită
ții prin creșterea productivității industriale
și prin noi proiecte de investiții;
COMPANIE
- maximizarea rezultatelor în condițiileDE
redresării
pieței auto și profitând de deținerea în România a
tuturor meseriilor specifice industriei de automobile.
În continuare vom observa strategiile companiei Dacia la nivelul mixului de Marketing:
Strategii de produs
a)

Strategia de calitate reprezintă cea mai importantă strategie folosită în demersul creării

produsului, construită pe relația calitate-eficiență. Este cunoscut faptul că o creștere a calității
antrenează indubitabil o creștere progresivă a cheltuielilor, acoperite doar până la un punct de
veniturile aduse de aporturile respective de calitate. Dacia a abordat în permanență o astfel de
strategie care să îi asigure valorificarea cu maximum de eficiență a potențialului uman și tehnic de
care dispune în toate țările producătoare, filiale ale companiei mamă. Trustul Dacia nu a vizat cel mai
mare nivel calitativ al produsului, ci mai degrabă cel mai bun raport calitate-preț. Obiectivul Dacia a
fost acela de a produce o gamă de vehicule robuste, fiabile și accesibile pentru clienții români și
străini la standard de calitate Renault.

Proiect la Managementul Producției și
Strategia ofertei globale: Managementul Dacia a optat pentru strategie nediferențiată în
Serviciilor
funcție de piețele de desfacere, susținută de pe o parte de efortul masiv al schimbării imaginii care
b)

cere o atenție deosebită din partea consumatorilor iar pe de altă parte, de poziționarea în segmentul

autoturismelor low-cost. În prezent, Dacia este disponibilă pe 34 de piețe, din Europa până în Africa,
trecând prin Maghreb și Turcia și își face intrarea și în Portugalia, dar și în Scandinavia (Suedia,
Danemarca și Finlanda).
c)

O altă strategie abordată de Dacia este strategia privind locul realizării produselor. Fiind

vorba despre o companie transnațională, produsul final se realizează pe teritoriul unei singure țări
(România), dar componentele sale sunt realizate pe diferite piețe internaționale legate între ele.
Astfel, produsele sunt realizate cu preponderență în România în fabrica de la Mioveni, unde
există momentan centre pentru fabricarea caroseriei, motorului, cutiei de viteze și transmisiei, centre
de montaj și vopsitorie. Însă la acestea se adaugă aportul furnizorilor ca: Valeo (cablaje), ACI (punți),
JCI (scaune), Cortubi (eșapamente), sau Valeo Climate (climatizare), pentru a duce la bun sfârșit
procesul de producție.
Dacia aplică livrarea „Just in time”, cu mențiunea că ea trebuie să se facă exact în cantitatea
comandată, cu respectarea specificațiilor și a modului de ambalare.
Strategii de preț
Prin strategiile pe care le-au implementat, cei de la grupul Daca Renault urmăresc să-și
satisfacă obiectivele privind creșterea volumului vânzărilor, recuperarea cheltuielilor și a investițiilor
efectuate pe termen lung, sporirea cotei de piață și contracararea concurenței. Mai mult, acestea sunt
susținute și de eforturile de înnoire a imaginii pe plan local și internațional, urmând ca acesta să
formeze un suport real pentru următoarele mutări strategice, mai ales în direcția modificării
politicilor de preț.
a)

Dacia S.A a început cu o strategie a prețului de penetrare, bazată pe prețuri mici, menite să

descurajeze concurența, urmând ca apoi, odată ce au câștigat o felie de piață, să-și mărească ușor
prețul, concomitent cu o creștere a calității. Această strategie a fost corelată, însă, cu o mare
flexibilitate la capitolul dotări pentru același model, care fac astfel ca prețul să varieze de la modelul
de bază până la cel cu dotări full-option, lucru ce exclude posibilitatea perceperii produsului ca fiind
unul slab calitativ.
b)

În raport cu concurența, cei de la Dacia au folosit strategia prețului mai redus decât al

concurenței. Fiind vorba despre o mașină produsă în serie, exportatorul român a recurs la principiul
comparației, stabilind diferențele tehnice și economice ale produsului propriu în raport cu produsele
concurente. S-a orientat, astfel, către strategia low-cost, care prezintă o atracție sporită în contextul în
care o bună parte din concurenți au ajuns la o stare de plafonare, sau chiar declin. Un preț mai mic va

scoate imediat în evidență compania Dacia, iar un produs cu un raport bun calitate-preț, adoptând o
asemenea strategie, are toate șansele de reușită.

Strategia de distribuție
a)

La fel ca în cazul politicii de produs, și în cazul distribuției internaționale se pune problema

standardizării sau adaptării. Principala alternativă strategică folosită de cei de la Dacia S.A din punct
de vedere al amplorii distribuției este reprezentată de distribuția exclusivă, prin orientarea asupra
unui singur segment de consumatori potențiali.
b)

Din punct de vedere al dimensiunilor canalului s-a recurs la distribuția prin canale lungi, iar

în ceea ce privește gradul de participare al companiei la procesul de distribuție, aceasta este realizată
prin intermediari specializați.
Strategiile de promovare
a)

În funcție de desfășurarea în timp a politicii promoționale, s-a ales strategia de promovare

continuă, alegându-se un mesaj și un concept publicitar coerent și corespunzător segmentului țintă
vizat. Conceptul creativ care stă la baza campaniei de lansare a Duster, de exemplu, a fost dezvoltat
de echipa Graffiti BBDO, care a declinat execuții pentru media convenționale și a introdus altele
inovative.
b)

în funcție de modul de influențare a publicului țintă, Dacia S.A a ales strategia de absorbție,

produsele Dacia fiind cerute de un număr mare de clienți, altfel spus publicitate de masă, pe înțelesul
tuturor, aderând la modul de percepție al majorității consumatorilor. Campania pentru Duster s-a
desfășurat la nivel național, prin TV, print, radio și internet. Prima parte a campaniei a cuprins
Operațiunea „Porți Deschise” și „Jocul Cheii” (în cadrul căruia consumatorul era invitat să încerce
cheile descoperite în inserturile din presă, pentru a putea câștiga una din mașinile puse în concurs).
Cea de-a doua parte a campaniei a constat în comunicare directă, pe produs. [3]
2.2. Dimensiunea creativ-inovativă
Dacia este o companie care s-a remarcat, de-a lungul istoriei, prin nenumăratele soluții și
strategii creative, care au ajutat-o să capete statutul de astăzi.

Credem că latura creativă a unei companii se observă poate cel mai bine din momentul
accesării site-ului oficial, pentru că succesul depinde de talentul cu care produsele și serviciile oferite
sunt prezentate. Site-ul Dacia nu face excepție de la această regulă, întrucât acesta cuprinde, pe lângă
informațiile cerute de lege, și detalii interesante, inclusiv rubrica „Știați că…”. Din aceasta aflăm că
motivarea angajaților nu ține doar de majorarea salariilor, așa cum vom detalia în analiza SWOT, ci
și de cele 23 de micro-cantine pe care le au pe platforma Mioveni, pentru ca fiecare lucrător să
beneficieze de o masă caldă, în același timp interacționând cu ceilalți, socializând. Zilnic, în aceste
cantine sunt servite peste 11.500 de porţii de hrană caldă din peste 8 tone de alimente gratuite.
De asemenea, angajații beneficiază și de ateliere „dojo” special amenajate, care simulează
situaţii din viaţa reală a uzinei, folosindu-se de o punere în scenă inedită, astfel încât angajaţii să
poată învăţa mai uşor şi mai eficient cum să evite anumite situaţii riscante sau să adopte anumite
comportamente benefice.
Grupul Renault este, așa cum bine știm, aliat cu producătorul nipon Nissan, alături de care a
elaborat proiectul Monozukiri, pe care îl dezvoltă și Dacia. Obiectivul proiectului este diminuarea
costului total al vehiculului prin optimizarea calităţii. Metoda de lucru constă în verificarea
ansamblului de operaţiuni cu valoare adaugată, de la desenul în detaliu al fiecărei piese până la
cooperarea cu furnizorii, transportul pieselor, aprovizionarea liniei de asamblare, montajul propriu
zis etc. Această alianță aduce în Dacia și alte elemente ale culturii japoneze, precum kaizen
(îmbunătățirea continuă) sau poka-yoke (proces de prevenire a acelor erori umane sau de fabricaţie
ce pot duce la accidente de muncă sau distrugere neintenţionată a bunurilor).
Vehiculele Dacia sunt concepute astfel încât 95% din masa lor să poată fi valorificată la final
de ciclu de viață. Automobile Dacia S.A. recomandă proprietarilor/deținătorilor de vehicule care
doresc să le predea în vederea scoaterii din uz, o listă cu operatorii economici agreați, cu care a
încheiat contracte de colaborare în vederea preluării şi colectării VSU (vehicule scoase din uz) în
condiții de protecție a mediului şi fără niciun cost pentru ultimul deținător.
Există multe alte elemente de creativitate pe care le putem asocia cu Automobile Dacia, de la
producerea de autovehicule tot mai performante la faptul că piesele de schimb provin tot de la ei, și
nu de la furnizori străini. Aderarea la grupul francez Renault a făcut posibilă această dezvoltare
rapidă, prestigioasă și de succes a companiei, care în continuare revoluționează piața automobilelor.
Astfel, pentru prima dată, Dacia include în ofertă o cutie de viteze robotizată, denumită EasyR. Această cutie de viteze cu 5 trepte asigură un confort sporit în utilizare datorită transmisiei fără
pedală de ambreiaj. Cutia Easy-R va fi disponibilă în lunile următoare pe modelele Logan, Logan
MCV, Sandero și Sandero Stepway. Această cutie de viteze răspunde aşteptării clienţilor care îşi
doresc un șofat cât mai confortabil în traficul urban.

De asemenea, Dacia Duster evoluează, oferind clienților o întreagă serie de echipamente noi,
printre care sistemul multimedia şi de navigaţie MEDIA-NAV Evolution, cameră video pentru
marşarier, jante noi, o nouă culoare de caroserie – „vert Altai”, și două nuanțe noi de tapițerie. [9]
2.3. Dimensiunea flexibilă
Fără doar și poate, compania Dacia este printre cele mai flexibile de pe piața românească,
aflându-se în subordinea paradoxului care presupune o combinație între stabilitate și schimbare. Ca
principale tipuri de flexibilitate, dintr-o abordare funcțională, în Dacia regăsim:
 Flexibilitatea fabricației: extrem de bine pronunțată, deoarece compania realizează, fără
investiții suplimentare, o gamă largă de produse: mașini unelte, motoare, utilaje, matrițe și,
bineînțeles, autovehicule;
 Flexibilitate comercială: Cu vânzări cifrate la 511 465 de unităţi, Dacia a reuşit în 2014 cea
mai bună performanţă comercială din istoria sa. Marca românească se alătură astfel clubului
restrâns al constructorilor care vând mai mult de jumătate de milion de maşini anual. Acest
rezultat, superior cu 19% faţă de cel înregistrat în 2013, i-a permis mărcii Dacia să-şi
sporească prezenţa pe majoritatea pieţelor unde este comercializată. Dintre acestea, le
amintim mai jos pe cele mai importante 10:

Fig. 2: Top 10 destinații de export în 20141
 Flexibilitatea informațională: este evident că sistemul informațional în cadrul companiei
Dacia este unul flexibil, pentru că astfel sunt realizate rezultatele pozitive și performanțele;
Direcţia Sisteme Informaţionale Renault România gestionează 500 de aplicaţii şi sisteme
informatice utilizate pentru etapele de design, concepţie 3D, inginerie şi dezvoltare a unui
vehicul, pentru planificarea şi gestionarea fluxurilor logistice şi de fabricaţie a componentelor
mecanică şi vehicul, pentru gestiunea calităţii şi susţinerea activităților de marketing,
comercializare vehicule şi piese de schimb în România sau la export, achiziţii, financiar,
sisteme informatice, servicii administrative, relaţii juridice, resurse umane, afaceri publice,
comunicare. [10]
 Flexibilitatea cercetării-dezvoltării: rezultă din modul în care compania își adaptează
produsele la cererea pieței, cum este cazul cutiei de viteze robotizate Easy-R sau, în genere,
raportul de excepție calitate/preț;
 Flexibilitatea organizatorică: diviziile și departamentele companiei sunt clar definite și
conturate, astfel că, la nivelul restrângerii sau dezvoltării acestora flexibilitatea este una
moderată; în schimb, se încurajează promovările, ajustările de funcții;
1 Sursa: http://www.daciagroup.com/presa/comunicate-de-presa/2015/dacia-a-depasit-pragul-de-500000-de-vehicule-vandute-in-lume, accesat la data de 05.12.2015

 Flexibilitatea resurselor umane: toți angajații Dacia sunt competenți și mulțumiți de job-uri,
fapt ce se reflectă și în salariile pe care aceștia le obțin; spre exemplu, un operator câștigă
peste 4000 lei lunar;
 Flexibilitatea geografică: cum Dacia exportă în 34 țări de pe 4 continente, este clar că se
adaptează cu mare ușurință culturilor locale; un exemplu îl constituie faptul că Dacia Sandero
a fost cerută pe piaţa din Australia printr-o petiţie Facebook. Petiţia poartă denumirea „Bring
Dacia Sandero to Australia”, iar australienii consideră că Dacia Sandero este o maşină „foarte
spaţioasă”, „foarte economică”, „ieftină de întreţinut”, „foarte sigură pentru ocupanţii
maşinii”; [11]
 Flexibilitatea financiară: având în vedere faptul că Dacia contează pe suportul necondiționat
al Grupului Renault, este lesne să realizăm că dispune în orice moment de un nivel acceptabil
de lichidități care să-i ofere posibilitatea de a opera anumite schimbări astfel încât să
răspundă unor nevoi și oportunități neprevizionate; cum în 2014 a realizat o cifră de afaceri
de 18.833 milioane lei, cu 2,34% mai mult decât în 2013, aprecierea noastră este că Dacia
este asigurată pentru situații neașteptate.

2.4. Dimensiunea informaţională
Am vorbit mai sus, la flexiblitatea informațională, despre Direcţia Sisteme Informaţionale Renault
România.
În continuare, vom dezvolta puțin activitatea acestei direcții. Cum spuneam, ea gestionează
500 de aplicaţii şi sisteme informatice. La nivelul companiei, în cele cinci situri unde Renault îşi
desfăşoară activitatea în România (Bucureşti, Mioveni, Piteşti, Oarja şi Titu), există 8.500 de posturi
birotice, industriale şi staţii grafice, conectate prin peste 2.000 de km de reţea, şi 10.000 de posturi
telefonice mobile si fixe. Direcţia Sisteme Informaţionale Renault România a derulat şi continuă să
deruleze și activităţi la nivel internaţional, cum ar fi echiparea uzinelor Renault din Maroc, Algeria
sau Rusia. În plus, aceasta asigură asistenţă şi suport informatic pentru utilizatori din 40 de ţări în
care Grupul Renault este prezent.
2.5. Dimensiunea investiţională

În anul 2014, Dacia a investit 429,49 milioane lei în:
- presaj
- caroserie
- vopsitorie
- montaj general
- informatică și tehnică de calcul
- inginerie, cercetare, dezvoltare produs
- turnătorie aluminiu
- motor, cutii de viteză
- logistică
- comercial
- POE utilaje furnizori
- altele
- mentenanță
- RIR
- Matrițe Dacia
- utilaje speciale UMD
- Mecanica Dacia (punți)
- Presate Dacia
- Calitate.
Pentru aceste investiții, Dacia a beneficiat de subvenții astfel:
- 1.092 mii lei pentru proiectul „Eficiență energetică”;
- 378 mii lei pentru proiectul „Creșterea capacității Automobile Dacia de a răspunde noilor cerințe
ale pieței prin produse inovative;
- 839 mii lei pentru proiectul „Pregătirea proiectelor – etapă esențială în obținerea fondurilor
nerambursabile”. [8]
2.6. Dimensiunea socială
La ora actuală, Dacia produce vehicule constituite în proporție de 95% din piese care pot fi
ulterior reciclate și integrează deja piese din materiale reciclate. 95% din piesele din plastic ale
vehiculelor sunt marcate cu un semn care permite identificarea principalului material din care sunt
fabricate. Acest marcaj permite optimizarea reciclării fiecăreia dintre ele. În plus, vehiculele Dacia
răspund exigențelor reglementărilor europene privind protecția mediului înconjurător.

Dezmembrarea vehiculelor scoase din uz este o fază importantă din procesul de valorizare, iar
acuratețea cu care se face acest lucru determină posibilitatea reutilizării pieselor și componentelor
dezmembrate. În acest fel, putem distinge 3 tipuri de valorizare:
- Reutilizare: pentru piesele de ocazie
- Valorizare materială: reutilizarea unui element ca materie primă sau ca piesă de ocazie
- Valorizare energetică: pentru producere de energie.
Conform normelor europene privind vehiculele scoase din uz, producătorii de automobile
sunt obligați să ofere informații privind procesul de dezmembrare a vehiculelor, precum și
localizarea tuturor substanțelor periculoase utilizate. Dacia respectă această cerință și s-a alăturat cu
succes celor peste 20 de producători, punând la dispoziție aceste informații printr-un sistem
electronic comun – Sistemul Internațional de Informare privind Dezmembrarea .
Începând cu anul 2000 și până în prezent, la nivelul întregii platforme de la Mioveni, s-au
făcut investiții de 22 milioane euro pentru conservarea resurselor naturale, tratamentul apelor
uzate, al solului, al aerului și al deșeurilor rezultate în timpul procesului de fabricație . Astfel,
6,32 milioane euro au fost investite în tratarea apelor uzate, 1,97 milioane euro în protecția solului,
2,73 milioane euro în tratarea deșeurilor, 6 milioane euro în tratarea aerului, 4,67 milioane euro
pentru conservarea resurselor naturale.
Renault Romania s-a alăturat în 2011 unui program de burse co-finanțate împreună cu
Ambasada Franței, întărind astfel parteneriatul public/privat în vederea înlesnirii angajării tinerilor
români francofoni în propria țară. „Bursele cofinanțate” de nivel Master au fost continuate și în
2012 și 2013.
În 2014 Renault România şi Ambasada Franţei în România au propus 3 burse de 10 luni
pentru a urma studii de nivelul anului II de Master în Franţa (1 semestru de studii + 1 semestru de
stagiu). La sfârşitul acestora, candidatul ales va fi angajat în cadrul Renault România şi va putea
beneficia de mobilitate geografică de-a lungul carierei sale.
Platforma industrială de la Mioveni asigură producția și distribuția apei potabile atât în
perimetrul său, cât și pentru locuitorii orașului Mioveni, pentru Grupul Școlar Colibași, satul
Colibași, Penitenciarul Colibași, Transporturi Dacia, Maintenance Construction Industrielle (MCI),
centrul ILN-RIR (International Logistics Network – Renault Industrie Roumanie). În total, peste
30.000 persoane.
La finalul anului 2014, a avut loc Proiectul de solidaritate digitală, realizat de Renault
România împreună cu Ateliere Fără Frontiere. Prin acest proiect, 320 de echipamente IT
recondiționate complet (calculatoare și laptopuri) au fost alocate şi donate unor instituții și
organizații non-profit din județele Argeș și Dâmbovița care au nevoie de material informatic pentru a

derula activități de educație, formare profesională sau integrare socială. În total, au fost înscrise 111
proiecte eligibile: 75 de proiecte din judeţul Arges şi 36 de proiecte din judeţul Dâmboviţa.
Dacia încearcă în mod constant să amelioreze calitatea vieții în orașul Mioveni, unde trăiește
o mare parte a salariaților săi. Sănătatea este un aspect important în acest sens, astfel că în 2009
Dacia a sponsorizat Primăria Orașului Mioveni cu o ambulanță care a aparținut Centrului Medical de
pe platforma industrială. În 2006, Dacia a sponsorizat Serviciul de Ambulanță al Spitalului Județean
Argeș cu trei autovehicule, deoarece parcul de mașini al spitalului era insuficient și învechit. De
asemenea, Dacia a mai dat în folosință Departamentului de Pompieri Mioveni o autoutilitară Dacia
Logan Van. [12]

[1] http://www.dacia.ro/despre-noi/marca-dacia/istoric/
[2] http://www.dacia.ro/despre-noi/marca-dacia/filosofia-dacia/
[3] https://www.scribd.com/doc/47818579/Strategii-de-Firma-Studiu-de-Caz-Dacia-Duster
[4] https://ro.wikipedia.org/wiki/Automobile_Dacia_S.A.
[5] http://www.responsabilitatesociala.ro/companii/dacia-groupe-renault.html
[6] http://www.dacia.ro/despre-noi/protectia-mediului/
[7] http://www.daciagroup.com/despre-noi/platforma-industriala-dacia/cifre-cheie
[8] http://www.daciagroup.com/sites/default/files/raport_consiliul_de_administratie_adsa.pdf
[9] http://www.dacia.ro/despre-noi/noutati/2015/septembrie/dacia-prezinta-easy-r-si-duster-edition2016/
[10] http://www.daciagroup.com/presa/comunicate-de-presa/2014/cornel-tascu-este-noul-director-aldirectiei-sisteme-informationale
[11] https://ro.scribd.com/doc/102744685/6/VII-ORGANIGRAMA-COMPANIEI-DACIA
[12] http://www.daciagroup.com/responsabilitate-sociala/dezvoltare-durabila/reciclarea-beneficiultuturor
[13] http://www.managementproducties.com/files/3713/5090/9415/Renault__Vision_Mission_Signature.pdf
[14] http://www.preferatele.com/files/economie/90_poze/image007.jpg
[15] https://group.renault.com/en/commitments/human-capital/employee-motivation/
[16] https://group.renault.com/en/commitments/human-capital/tomorrow-s-challenges/
[17] https://group.renault.com/en/commitments/human-capital/diversity/
[18] https://group.renault.com/en/careers/why-choose-renault/global-innovative-passionate-group/
[19] https://group.renault.com/en/careers/life-at-renault/integration-process/
[20] https://group.renault.com/en/careers/life-at-renault/worklife-quality/
[21] Ionescu, Vladimir-Codrin - „Managementul producției și serviciilor”, Ed. Universitară,
București, 2010