You are on page 1of 7

Protectii diferentiale DDR, RCD

TESTAREA PROTECTIILOR DIFERENTIALE DDR SI RCD

In orice locuinta se pot produce cu usurinta accidente care conduc la electrocutare, pentru a se evita
aceste accidente se recomanda montarea in tablourile electrice sau in apropierea acestora aparate
de protectie diferentiala. Se admite montarea dispozitivelor diferentiale de protectie de mare
sensibilitate si in corpul prizelor electrice, daca acestea sunt prin constructie destinate acestui scop.
Pragul de curent periculos pentru organismul uman este de 30 mA. De aceea, dispozitivele de
protectie diferentiala pentru instalatiile electrice casnice sunt reglate la aceasta valoare a curentului
diferential rezidual si vor scoate de sub tensiune instalatia electrica cand se atinge acest prag.
O valoare de 10 mA este recomandata a fi folosita doar in situatii speciale, iar cablul de alimentare
trebuie sa aibe o izolatie foarte buna pentru a evita declansari nedorite datorate interferentelor;
Este recomandat ca o data pe luna sa fie verificata buna functionare a intreruptoarelor diferentiale
prin apasarea butonului de test. Utilizarea intreruptoarelor diferentiale este recomandata in special
pe toate circuitele cu grad ridicat de risc.

1.

DDR – dispozitiv de protectie la curentul diferential rezidual

Principiul de functionare al unui dispozitiv diferential de protectie (DDR) se bazeaza pe trecerea
curentului conductoarelor de faza si nul printr-un miez magneti. Daca nu sunt scurgeri accidentale
spre pamant, datorate atingerii accidentale sau a unui defect de izolatie, curentul ce strabate miezul
magnetic al disjunctorului va produce fluxuri magnetice egale si de sensuri contrare.
Dispozitivele diferentiale de protectie (DDR), in functie de comportarea la declansari
intempestive, pot fi, conform SR CEI 61008 si SR CEI 61009:

caracterizate printr-o functionare temporizata. trebuie prevazute urmatoarele dispositive de intrerupere/deconectare:  un DDR al carui curent diferential residual nominal I nu depaseste 30 mA. in toate celelalte circuitele. care risca sa declanseze in prezenta undelor de impuls. pentru care declansarea este asigurata pentru curenti diferentiali alternativi sinusoidali. care pot proveni de la circuite redresoare:  redresor simpla alternanta cu sarcina capacitiva. dispozitivele diferentiale pot fi: -> dispozitiv diferential de tip AC. independent de polaritate. In circuite. indifferent de sistemul de legare la pamant. 2. de forma sinusoidala. -> fara temporizare.  un DDR al carui curent diferential rezidual nominal I nu depaseste 300 mA. Un curent de sarcina normala va produce in miezul magnetic fluxuri . -> dispozitiv general de tip A. In functie de caracteristica de functionare. in circuitele finale care alimenteaza prizele de curent al caror curent nominal nu depaseste 32 A. RCD – releu de curent rezidual Releu diferential (releu de curent rezidual RCD) – detecteaza curentul care se scurge la pamant si foloseste acest curent pentru a actiona un mecanismul de deconectare a circuitului defect. la curenti care se aplica brusc sau au o crestere lenta. in caz de curent diferential cu componenta continua. cu sau fara control al unghiului de faza. sinusoidali sau pentru curenti diferentiali continui pulsatorii.  punte redresoare cu dubla alternanta intre faze.-> cu functionare temporizata. in circuitele finale care alimenteaza prizele de curent al caror curent nominal este mai mare de 32 A. pentru care declansarea este asigurata pentru curenti diferentiali. pentru care declansarea este asigurata pentru curenti diferentiali alternative.  redresor trifazat simpla alternanta sau punte redresoare trifazata cu dubla alternanta. pentru curenti diferentiali continui pulsatorii si pentru curenti diferentiali. -> dispozitiv diferential de tip B. Principiul de functionare al unui releu diferential se bazeaza pe trecerea conductoarelor de linie si neutru printr-un miez magnetic toroidal. care produce un curent continuu neted. conform SR CEI 755 +A1 +A2. permitand trecerea undelor de impuls si evitarea declansarilor nedorite. alternativi. care sunt aplicati brusc sau care cresc lent.  un DDR al carui curent diferential residual nominal I nu depaseste 100 mA.

. curentul prin conductorul de linie este mai mare decat cel ce se intoarce prin conductorul neutru si va produce un flux magnetic mai mare. este acela ca ne protejeaza impotriva electrocutarii (in Italia . Ce se realizeaza de fapt prin protectia diferentiala? Printre altele . pompe de apa . protejandu-va viata dumneavoastra si a familiei dumneavoastra evitand eventualele accidente ce pot fi provocate prin electrocutare in special in cazul intrebuintarii de aparataj sau utilaje ce functioneaza in medii umede sau ude (sau folosesc apa) cum ar fi : masini de spalat rufe sau vase . Apare astfel un flux rezultant care induce un curent intr-o infasurare montata pe acelasi miez magnetic si se obtine o comanda de actionare asupra mecanismului de deconectare a circuitului. in unele fiind chiar obligatorie prin legi si normative in special la consumatorii casnici unde nu exista personal calificat de exploatare al instalatiilor electrice . iluminat exterior (lampi amplasate pe stalpi metalici . boilere electrice . pompe pentru stropit sau irigat) .magnetice egale dar de sensuri contrare. piscine . “pitici” luminosi de gradina) . hidrofoare . prize amplasate in bai pentru aparate de ras sau pentru uscatoare de par . aparate de aer conditionat . iar normele internationale tind catre aplicarea ei generalizata . aceasta protectie este in general cunoscuta sub denumirea de “salva vita”) . Folosind protectia diferentiala va asigurati un inalt nivel de securitate in exploatarea instalatiilor electrice . Daca exista o punere la pamant. centrale termice . Majoritatea tarilor europene recomanda o astfel de protectie . firme sau reclame luminoase . bai jacuzzi . si poate cel mai important efect pentru noi al protectiei diferentiale . diferite unelte actionate electric folosite la gradinarit (masini de tuns iarba .

Pentru disjunctoare (diferentiale sau automate) .B. 100 . Intrerupatorul diferential asigura protectia contra contactului direct cu partile aflate sub curent . caracteristici tehnice Pentru realizarea protectiei diferentiale exista trei tipuri de aparate:  conform normelor IEC 61008-1 si IEC 61009-1 :  intrerupator diferential  disjunctor (siguranta) diferential(a)  bloc de protectie diferentiala (cel mai des folosite fiind primele doua . curentul va parcurge traseul faza-pamant trecand prin corpul nostru) sau prin punerea directa a fazei la pamant . ci se va deteriora. 300 . Curentul nominal (In) al intrerupatoarelor (diferentiale sau separatoare) reprezinta curentul maxim admis de acesta . In cazul aparitiei unui consumator intre faza si impamantare (de exemplu . Disjunctorul diferential asigura in plus protectia la scurtcircuit si la suprasarcina prin releul magneto-termic cu care este echipat . 500 mA . curentul nominal (In) reprezinta valoarea curentului la care aparatul va declansa deconectand circuitul protejat in caz de suprasarcina (incarcarea circutului peste valoarea la care a fost dimensionat) sau la scurtcircuit . bobina sesizeaza dezechilibrul dintre faza si nul (curentul de pe faza devenind mai mare fata de cel de pe nul) dand instantaneu comanda de deconectare a circuitului suprimand astfel riscul electrocutarii . prin atingerea cu mana a fazei si a unui obiect metalic aflat in legatura cu pamantul . Atentie ! In cazul folosirii unui intrerupator diferential pentru protectia mai multor circuite la electrocutare . C.La depasirea curentului maxim admis (suprasarcina) intrerupatorul NU va declansa . iar timpul de declansare poate fi instantaneu sau cu intarzieri de 40 – 300 ms . Descriere . se vor monta obligatoriu pe fiecare circuit disjunctoare (sigurante automate) calibrate corespunzator curentilor fiecarui circuit . . iar intrerupatorul diferential va fi dimensionat astfel incat suma curentilor circuitelor protejate sa nu depaseasca curentul nominal al acestuia . 30 . care sesizeaza in permanenta echilibrul dintre curentul de pe faza si cel ce se intoarce pe nul . motiv pentru care in continuare ne vom referi numai la acestea) . care comanda deconectarea circuitelor pot avea valori de 10 . Principiul de functionare Diferentialele sunt echipate cu o bobina (tor) . Valorile curentului de defect (rezidual) sau sensibilitatea diferentialelor cum se mai specifica in unele documentatii .

40 . 100 A . avand protectia magneto-termica doar pe faza si au dimensiunea a 2 module de 17. avand protectia magneto-termica si pe faza si pe nul . Tinand cont de principiul de functionare (comparatia dintre curentul de pe faza si cel de pe nul) si in functie de sistemul de alimentare . 50 . 6 . 32 . 63 A . In cazul folosirii unui diferential general de tip S (montat de regula in firida de bransament) valoarea curentului de actionare al acestuia va fi de cel putin 3 ori mai mare decat al diferentialului din tabloul pe care il alimenteaza.5 mm. 16 .5 mm (cele tetrapolare) . diferentialele se clasifica in urmatoarele tipuri :  AC – pentru curent alternativ  A – pentru current alternativ sau continuu  S – selectiv .  disjunctoare : 3 . Diferentialele se produc la urmatoarele valori ale curentului nominal (In):  intrerupatoare : 16 . 80 . Disjunctoarele diferentiale pentru sistemul de alimentare monofazat se fabrica in 2 tipuri:  faza + nul .5 mm.  bipolare .5 mm (cele bipolare) sau a 4 module de 17.Dupa felul curentului in care sunt utilizate . 25 . 25 . diferentialele se executa in 2 variante :  bipolare (pentru sistemul monofazat : faza si nul)  tetrapolare (pentru sistemul trifazat : 3 faze si nul) . 63 . Intrerupatoarele diferentiale au dimensiunea a 2 module de 17.5 mm (peste 32 A) . Avand in vedere faptul ca pentru corpul omenesc curentul periculos este de la 50mA in sus . . Disjunctoarele diferentiale tetrapolare au dimensiunea a 4 module de 17. 10 . 20 . fiind folosite ca intrerupatoare diferentiale generale . valoarea sensibilitatii diferentialelor ce se vor monta pe circuitele care le vrem protejate impotriva electrocutarii va fi de 30 mA (exceptie la alimentarea unor bai jacuzzi . cu intarziere la declansare pentru asigurarea selectivitatii . pentru curent alternativ sau continuu .5 mm (pana la 32 A) si a 7 module de 17. 40 . cand fabricantul acestora impune 10 mA) . cu dimensiunea a 4 module de 17.

Nu are rost sa cuprindeti in aceasta categorie de exemplu iluminatul interior din camerele de locuit (sau macar lasati neprotejat un circuit ce deserveste iluminatul in zona tabloului electric pentru a putea remedia un eventual defect) . . corelate cu schema de montaj specifica fiecarei situatii in care sunt folosite :  curentul nominal  curentul de defect (rezidual . deconectand toate circuitele pe care le protejeaza . al doilea paragraf) . iar unul diferential ocupand 2 module) . iar identificarea circuitului defect facandu-se prin tatonari decupland toate disjunctoarele automate si cuplandu-le apoi pe rand observand la care din ele va decuple din nou diferentialul . sensibilitatea de declansare)  timpul de declansare (instantaneu sau cu temporizare)  modul de alimentare (monofazat sau trifazat)  selectivitate E. In cazul folosirii valorii de 10mA exista riscul ca diferentialul sa declanseze fara nici un defect in instalatie .D. Avantaje: se realizeaza o reducere a costurilor si a dimensiunii tabloului electric (un disjunctor automat ocupand 1 modul . Dezavantaje : in cazul unui defect pe oricare din circuite intrerupatorul diferential va declansa . Nu exagerati alegand valoarea de 10mA in idea ca veti fi mai bine protejat . Alegerea diferentialelor La alegerea diferentialelor se va tine seama de urmatoarele caracteristici ale acestora . aceasta folosindu-se in conditii mai deosebite . Nota : Acesta actioneaza doar cu diferentialul aflat sub tensiune (alimentat). 3) – In conditii normale . Recomandari utile (dar nu obligatorii) 1) – Testati lunar buna functionare a diferentialelor prin apasarea butonului “T” (Test). 2) – Protejati cu diferentiale doar circuitele cu pericol real de electrocutare (vezi punctul A . pentru locuintele cu instalatii electrice mai modeste se poate folosi un intrerupator diferential pentru protectia mai multor circuite in locul disjunctoarelor diferentiale (cate unul pe fiecare circuit). valoarea de 30mA a curentului de defect este suficienta pentru protectia dumneavoastra . doar datorita interferentei dintre faza si impamantare daca s-au folosit conductoare sau cabluri cu izolatie de mai slaba calitate . iar cel al unui disjunctor automat tip faza+nul este de circa 20 – 25 RON . 4) – Avand in vedere faptul ca pretul unui intrerupator diferential este aproximativ egal cu al unui disjunctor diferential (100 – 120 RON) .