You are on page 1of 16

Ficatul

Ficatul este cea mai mare glandă din organism (cîntăreşte aproape 1500 gr la
adult).
Funcţiile ficatului (sunt foarte multiple şi au o importanţă vitală foarte
mare):
1.

Aici se formează bila (un fluid necesar pentru absorbţia lipidelor în
organism)

2.

Aici se sintetizează principalele proteine ale plasmei sanguine
(fibrinogenul, albuminele, protrombina)

3.

Aici se formează glicogenul (sursa principală a glucozei din sînge)

4.

Participă la metabolismul colesterinei (parte componentă a membranelor
celulare)

5.

Participă la metabolismul fierului

6.

Aici se acumulează vitaminile liposolubile necesare orgamismului (A, D,
E, K ş.a.)

7.

Participă la reacţiile de protecţie (contra diferitor substanţe heterogene în
cazul pătrunderii lor din afară)

8.

Aici se neutralizează multe produse ale metabolismului

9.

Aici se inactivează hormonii, aminele biogene, medicamentele

10. În

perioada embrionară ficatul este un organ hematopoietic

Structura
Ficatul este acoperit de o capsulă conjunctivă groasă, numită capsula lui Glisson
(la nivelul ei predomină fibrele de colagence determină un grad accentuat de
inextensibilitate). La rîndul ei capsula este acoperită de seroasa peritoneală.
Vascularizaţia
Circulaţia sanguină hepatică se realizează după un sistem venos şi unul arterial.
În hilul hepatic intră:

Artera hepatică (o ramură a aortei, ce aduce 20-30% din tot sîngele primit
de ficat) şi

care este format din artere şi vene lobare. La unele specii de animale (porc. în centrul căreia se află vena centrală. ce conţin capilare sinusoidale. pe cînd la om ţesutul conjunctiv este foarte slab dezvoltat şi evident lobulii sunt rău delimitaţi. Acest lobul are formă de prizmă hexagonală. artere şi vene segmentare. prin care circulă sînge amestecat de la periferia lobulului spre centrul lui. ce se continuă cu  vena centrală a lobulului hepatic clasic cu care începe sistemul de reflux. cămilă). Aceste celule au provenienţă . După structura lor aceste capilare sunt de tip sinusoidal. Din interior sunt tapetate cu celule endoteliale. ce au o membrană bazală întreruptă. datorită unei cantităţi abundente de ţesut conjunctiv lobulii sunt bine delimitaţi şi individualizaţi. Fiecare lob la rîndul său va fi divizat în lobuli hepatici clasici. Fiecare cordon hepatic este format din 2 rînduri de hepatocite şi sunt separate din ambele părţi cu septuri de ţesut conjunctiv fibros lax. vena interlobulară şi ductul biliar interlobular). printre care se întîlnesc nişte celule cu prelungiri – celulele Kupffer. artere şi vene perilobulare. Între lobuli se delimitează spaţii interlobulare Kiernan (unde se localizează triadele hepatice (formate din artera interlobulară. În secţiune transversală lobulul hepatic are o formă poligonală. care se continuă cu venele hepatice care ies din ficat şi se varsă în vena cava inferioară.  Sistemul de circulaţie Artera şi vena perilobulară trimit ramuri ce confluează şi formează capilarele sinusoide (prin care circulă sînge amestecat). Hepatocitele lobulului hepatic sunt aşezate în cordoane hepatice cu o dispoziţie radiară faţă de vena centrală. care se continuă cu venele sublobulare. artere şi vene interlobulare (intră în triadele hepatice) . vena portă (ce colectează sîngele de la toate organele impare a cavităţii abdominale şi aduce 70-80 %din tot sîngele primit de ficat) Aceste vase se ramifică în:  sistemul de aflux. urs. După teoria clasică lobulul hepatic clasic reprezintă unitatea morfofuncţională a ficatului. Fiecare lobul hepatic este format din:  stromă (spaţiile perisinusoidale cu capilarele sinusoidale) şi  parenchim (alcătuit din hepatocite). Ficatul are doi lobi: stîng şi drept.

complex Golgi. Bila şi glicogenul se formează în diferite zone ale lobulului hepatic. incluziuni de glicogen şi lipide.monocitară. În viziunea altor savanţi ca unitate morfofuncţională a ficatului poate fi acinul hepatic. Peretele lor este reprezentat de părţile biliare ale hepatocitelor. Bila se produce în zona periferică. pe cînd glicogenul – în direcţie opusă (de la centru spre periferie). Are formă de romb. S-au demarcat zone concentrice cu activitate diferită (periferia lobulului reprezintă zona de funcţie permanentă. peroxizomi. Ei nu au pereţi proprii. ce crează astfel o suprafaţă mărită de contact între sînge şi celula hepatică. concepţiile despre . au rol în fixarea celulelor endotelialeşi sinteza colagenului (se presupune implicarea lor în formarea cirozei şi fibrozei hepatice). lizozomi. variabili ca mărime (25% sunt binucleate. În citoplasmă sunt bine reprezentate toate organitele: reticol endoplasmatic neted (sinteza glicogenului). iar apoi se extinde spre zona centrală. plasmă. Celulele vecine (hepatocitele) sunt strîns unite una cu alta cu ajutorul contactelor dense. iar teritoriul din jurul venei centrale – zonă de repaos permanent). mitocondrii. ci de triadele hepatice. mitocondrii.zonă cu activitate variabilă. Lipocitele perisinusoidale (celulele Ito)sunt celule ce depozitează grăsimi. Acest teritoriu nu prezintă nici o limită anatomică. peroxizomi. microtubuli. iar noaptea – sinteza glicogenului. 70% poliploide). În mod normal este vorba de un spaţiu în care se află microvilii părţii vasculare a hepatocitului. reticul endoplasmatic neted şi granular. De fapt. Hepatocitele au o formă poliedrică. Ele au rol de fagocitoză şi fac parte din sistemul de apărare a organismului. sub formă de un triunghi. În citoplasma lor se conţin mulţi lizozomi. mai conţin microfilamente. Lobulul definit astfel a fost denumit lobul portal. În ficat ziua predomină eliminarea bilei. avînd la muchii – venele centrale din trei lobuli hepatici clasici. Hepatocitele au 2 poli funcţionali: polul vascular şi polul biliar. mijlocul lobulului. rotunzi. După alte teorii centul lobulului nu trebuie să fie reprezentat prin vena centrală. În centrul cordonului hepatic se află canaliculii biliari. La polul bazal şi apical al celulei sunt prezenţi numeroşi microvili. Funcţiile ficatului sunt îndeplinite de toate hepatocitele. lipocite perisinusoidale. care măresc considerabil suprafaţa de contact. Acest spaţiu poate conţine fibre de reticulină. Nucleii sunt mari. Acest concept al structurii hepatices-a dovedit a fi util pentru înţelegerea unor aspecte din fiziologia şi mai ales patologia hepatică. Aceste capilare sunt delimitate de cordoanele hepatice printr-un spaţiu îngust – spaţiul Disse.

Lipocite perisinusoidale 6. dispuse mai ales circular. Celula endotelială 1A pori în peretele capilarului 2.1 Ultrastructura capilarului în secţiune transversală din lobulul hepatic 1. Membrana bazală discontinue 4. tulburările secreţiei biliare – la nivel de lobul portal. Hepatocite 6A microvilozităţi . ci complementare (tulburări vasculare la nivel de acin hepatic. iar tulburările metabolice şi toxice – la nivel de lobulul hepatic clasic). ce părăseşte ficatul prin hil. Canalele biliare interlobulare se unesc în canalul hepatic drept şi stîng. apoi ambele în canalul hepatic comun. care se deschide în duoden în ampula lui Vater. iar pe măsură ce se apropie de locul de deschidere în intestin. Căile biliare interlobulare însoţesc arterele şi venele interlobulare şi formează triadele hepatice.lobulul clasic. Canalele excretorii extrahepatice au un epiteliu prismatic. printr-un orificiu prevăzut cu sfincter. Ele sunt tapetate cu epiteliu unistratificat cubic. capătă caracterele epiteliului intestinal – celule cu microvilozităţi şi celule caliciforme. Des. care ajungînd în căile biliare extrahepatice devin cilindrice. Spaţiul perisinusoidal Disse 5. Epiteliul este situat pe lama proprie (multe fibre elastice). Acesta se uneşte cu canalul cistic ce vine de la vezica biliară într-un canal comun numit canalul coledoc. urmată de tunica musculară formată din celule musculare netede. Celula Kupfer 3. cel portal şi acinul hepatic nu trebuie considerate contradictorii.

substanţe minerale. ataşat pe faţa posterioară a ficatului. Epiteliul este unistratificat prismatic cu microvilozităţi. Vena centrală Vezica biliară Vezica biliară este un organ cavitar. Epiteliul vezicii biliare are capacitatea de a absorbi apa. colesterol. tunica musculară 3. bicarbonaţii şi clorurile. tunica mucoasă 2. fosfolipide. sub care se află lama proprie a tunicii mucoase.Des. Peretele vezicii biliare este format din: 1.2. Ductul biliar interlobular 4. tunica adventiţială sau seroasă. unde se reabsoarbe parţial apa. enzime. Vena interlobulară 3. Pancreasul . deaceea bila veziculară este întotdeauna mai densă la consistenţă şi mai întunecată ca bila din ficat. Ea conţine ca elemente principale: pigmenţi biliari. bogată în fibre elastice. Tunica adventiţială sau seroasă Bila este produsă continuu de către ficat. Tunica mucoasă conţine multe pliuri. Ea este depozitată temporal în vezica biliară. iar în regiunea gîtului glandei – glande alveolo-tubulare ce elimină mucus. Capilar sinusoid 5. Hepatocite 6. formată din miocite netede dispuse mai ales circular. vitamine. acizi graşi. Artera interlobulară 2. dar nu este vărsată la fel în duoden. Tunica musculară este subţire. Structura ficatului de om 1.

pancreozimina). Partea bazală cu coloranţi bazici se colorează bazofil. de la care pornesc septuri de ţesut conjunctiv fibros lax ce delimitează lobulii. ducturi intercalare. Aceste granule conţin fermenţi pancreatici (lipaza. interlobulare şi ductul pancreatic comun ce se deschide în duoden. Din unirea ducturilor interlobulare rezultă ducturile pancreatice principale: unul mai larg – canalul lui Wirsung (20-25 cm) ce începe în coada pancreasului şi se varsă fie împreună cu canalul coledoc. La periferie este acoperită de o capsulă subţire. care sunt deschise şi conţin puţine organite de tip general. tripsina) în stare neactivă. tapetaţi cu 8-12 celule piramidale – pancreatocite sau acinocite. intralobulare. sunt eliberate în lumen prin exocitoză. Urmează ducturile interlobulare. Acinii sunt rotunzi sau ovali. . Prezenţa alimentelor în stomac şi trecerea produselor acide de digestie în duoden determină eliberarea de secretină şi pancreozimină. datorită prezenţei a mai multor granule de zimogen (zona zimogenă). Reglarea secreţiei pancreatice este dependentă de hormonii gastrointestinali (secretina. aglomerate în partea apicală. ce conţine celule caliciforme (mucoase).mai scurt (~6cm) şi mai îngust – ductul lui Santorini. Pancreatocitul . Lumenul fiecărui acin se continuă cu lumenul unui duct mic.Pancreasul este o glandă voluminoasă. ce sunt tapetate cu epiteliu unistratificat prismatic. Acest duct se continuă cu ducturile intralobulare. centroacinoase ale ductului intercalar care se coboară în interiorul acinului. fie separat în ampula lui Vater. Pancreasul exocrin conţine acini pancreatici. ce este accentuat periodic prin stimulare nervoasă şi hormonală. situate pe membrana bazală şi cîteva celule mici. asociată cu alimentaţia.are funcţie secretorie şi sintetizează enzimele sucului pancreatic. celălalt . tapetate cu un epiteliu cilindric. Pancreasul constă dintr-o porţiune exocrină (96-97%) ce elaborează ~ 1200ml de suc digestiv pe zi şi o porţiune endocrină (3-4%). amilaza. Are formă de con. datorită unei cantităţi mari de reticol endolasmatic granular şi formează zona omogenă. Unitatea morfofuncţională a pancreasului exocrin este acinul pancreatic. situată retroperitoneal. Ducturile principale au în jurul epiteliului unistratificat prismatic un strat de ţesut conjunctiv fibros dens cu multe fibre elastice. tapetat cu celule centroacinoase. Partea apicală a acestor celule se colorează acidofil. Granulele de zimogen. De asupra nucleului este situat complexul Golgi bine dezvoltat. cu rol important în metabolismul carbohidraţilor. Secreţia externă prezintă un ritm ciclic.

bicarbonaţi. Insulele sunt mai abundente în coada pancreasului. Celulele D1 foarte puţine la număr. 3 Structura pancreasului 1. În componenţa insulei deosebim: Celule A (sau α) – 10-25%. Terminaţiune nervoasă incapsulată . printre care se află multe capilare. leucocitele. printre celulele A. Arteră 6. conţine apă. în altele transportul transmembranar de glucoză este mediat de insulină. Septuri de ţesut conjunctiv fibros lax. Celulele D puţine la număr. iar în condiţii patologice (pancreatite acute) proenzimele sunt convertite în enzime active. enzime: tripsina (hidroliza proteinelor). alcalince. fiind nesensibile la insulină. Insula endocrină Langherhans 5. lipaza (disocierea trigliceridelor în acizi graşi şi glicerol). În pancreatocite enzimele sunt în stare neactivă. Celulele B (sau β) sunt cele mai numeroase – 60-80%. În condiţii normale ele nu provoacă leziuni ale pancreasului. situate la periferia insulei. osteocitele. Celulele A sintetizează glucagonul. Celulele au o talie mare. ce distrug celulele pancreatice. ce separă glanda în lobuli. Secretă insulina. ce stimulează eliminarea sucului pancreatic şi gastric. Des. conţine granule bazofile. Membranele celulelor din diverse ţesuturi diferă în ceea ce priveşte permeabilitatea lor pentru glucoză. aşa numitele celule –ţintă (adipocite. Membrana acestor celule conţin receptori insulinici. elimină polipeptidul vasointestinal (micşorează tensiunea arterială) Celulele PP (2-5%) elaborează polipeptidul pancreatic. Acini pancreatici 3. o formă poligonală. fibre musculare striate.Sucul pancreatic este un lichid vîscos. au o talie mai redusă. prezente ca precursori şi sunt înglobate în membrane. sunt situate mai ales în centrul insulei. ce apar sub formă de aglomerări de celule. miocard. ce măreşte cantitatea de glicogen în sînge. care micşorează cantitatea de glicogen în sînge. Pancreaszul endocrin Pancreasul endocrin este reprezentat prin insulele Langherhans. Unele sunt traversate liber de glucoză. condrocitele). 2. Duct interlobular 4. predomină la periferia insulelor. cu nuclei situaţi central. amilaza (hidroliza amidonului şi glicogenului). săruri de calciu şi sodiu. Venă 7. elaborează somatostatina (ce reţine eliminarea insulinei şi a glucagonului de către celulele respective şi eliminarea enzimelor de către pancreatocite).

Acini pancreatici 2. 4. Structura pancreasului 1.Des. Insula endocrină . Vas sanguin 3.

464: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: scazut Conform structurii glandele proprii ale esofagului sunt:  compuse. 465: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: scazut Tunica mucoasă a esofagului la organizmul adult este tapetată de:  epiteliu pluristratificat pavimentos necornificat 466)Intrebarea nr. care derivă din mezenchim:  papila dentară  sacul dentar 464)Intrebarea nr. submucoasa. ramificată  secretul este tip seros 460)Intrebarea nr. 459: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Glanda parotidă:  este o glandă pereche  este o glandă compusă. după secreţie mucoase 465)Intrebarea nr. fungiforme şi caliciforme 459)Intrebarea nr. 456: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: scazut Fibrele lui Tomes din dentină reprezintă:  prelungirile odontoblastelor 457)Intrebarea nr. tubulo-alveolare. alveolară. 463: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Selectaţi primordiile dentare. 460: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu În componenţa glandei proprii a stomacului intră celulele:  celule parietale  celule principale  celule endocrine  celule mucoase  mucocite cervicale 461)Intrebarea nr.Teste 456)Intrebarea nr. foliate. 462: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: scazut Unitatea morfofuncţională a pancreasului omponen este:  acinul pancreatic 463)Intrebarea nr. 461: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Criptele intestinului subţire conţin celulele:  celule columnare  celule caliciforme  celule endocrine  celule nediferenţiate  celule cu granulaţie acidofilă (celule Paneth) 462)Intrebarea nr. ramificate. musculară şi seroasă  în lama proprie se conţin glande stomacale 467)Intrebarea nr. 467: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: scazut . 457: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: scazut Glandele proprii ale esofagului sunt situate оn:  lama submucoasă 458)Intrebarea nr. 466: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Stomacul:  are epiteliul unistratificat prizmatic glandular  are 4 tunici: mucoasa. 458: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Mucoasa linguală:  pe suprafaţa superioară este înzestrată cu papile  papilele sunt de forme şi mărimi diferite  deosebim 4 tipuri de papile: filiforme.

470: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Straturile tunicii mucoase a esofagului sunt:  epiteliu pluristratificat pavimentos necornificat  lama proprie a tunicii mucoase  lama musculară a tunicii mucoase 471)Intrebarea nr. 477: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Glandele proprii ale esofagului:  sunt localizate în lama submucoasă  sunt mucoase după tipul de secreţie 478)Intrebarea nr.intralobular-interlobular-canal pancreatic comun 475)Intrebarea nr. 478: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: scazut Care exocrinocite ale glandelor fundice ale stomacului posedă canalicule intracelulare?  celule parietale 479)Intrebarea nr. 479: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Selectaţi celulele epiteliului vilozităţii intestinale:  columnare  caliciforme  endocrine 480)Intrebarea nr. 474: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: scazut Ordinea eliminării secreţiei din acinul pancreatic:  canal intercalar-canal interacinos. 480: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: scazut . 471: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Glandele pilorice ale stomacului conţin următoarele tipuri de celule:  mucoase  endocrine 472)Intrebarea nr. 473: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Care din vasele intrahepatice enumerate nu posedă elemente musculare:  capilare sinusoide  vena centrală 474)Intrebarea nr. 472: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Epiteliul vilozităţii intestinale este constituit din:  celule columnare  celule caliciforme  celule endocrine 473)Intrebarea nr. alveolară. după secreţie seroasă 470)Intrebarea nr.Selectaţi rolul insulinei:  scade cantitatea de glucoză în sînge 468)Intrebarea nr. 476: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu În cadrul căror glande sunt întâlnite semilunile seroase:  submandibulare  sublinguale 477)Intrebarea nr. 469: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: scazut Glanda parotidă este:  compusă. 475: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu În cadrul organului smalţian deosebim:  epiteliul extern  epiteliul reticular  epiteliul intern 476)Intrebarea nr. 468: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: scazut Smalţul dentar:  este format de enameloblaste 469)Intrebarea nr. ramificată.

nediferenţiate  în lama proprie sunt noduli limfatici 489)Intrebarea nr. 486: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: scazut Lobulul hepatic clasic este centrat de:  vena centrală 487)Intrebarea nr. 488: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Tunica mucoasă a intestinului gros:  epiteliul este unistratificat prizmatic  epiteliul conţine celule caliciforme. 487: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Insulele pancreatice Langerhans:  sunt dispuse printre acinii pancreatici  elaborează hormoni  sunt formate din endocrinocite şi capilare sinusoide 488)Intrebarea nr. 491: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Celulele parietale ale glandelor fundice stomacale secretă: . lama proprie şi lama smusculară  epiteliul este pluristratificat pavimentos necornificat  în lama proprie avem glande cardiale 484)Intrebarea nr. 485: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Capilarele sinusoide ale lobulului hepatic clasic:  vehiculează sînge amestecat  se varsă în vena centrală  Între endoteliocite se localizează celule stelate Kupfer 486)Intrebarea nr.Unitatea morfofuncţională a pancreasului omponen este:  acinul pancreatic 481)Intrebarea nr. columnare. 482: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Semilunele seroase sunt prezente оn glandele:  submandibulare  sublinguale 483)Intrebarea nr. 489: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu În tubul digestiv epiteliul pluristratificat pavimentos necornificat este prezent în:  cavitatea bucală  orofaringe  esofag  o parte din intestinul rect 490)Intrebarea nr. 484: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Epiteliul mucoasei intestinului subţire:  are rol de absorbţie  conţine celule columnare 485)Intrebarea nr. 483: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Tunica mucoasă a esofagului:  este formată din epiteliu. 481: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: scazut Canaliculul biliar este format de:  hepatocite 482)Intrebarea nr. endocrine. 490: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Glandele fundice ale stomacului conţin celule:  parietale  principale  endocrine  mucoase  mucocite cervicale (celule nediferenţiate) 491)Intrebarea nr.

492: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: scazut Absorbţia apei şi a electroliţilor în tubul digestiv are loc preponderent în:  intestinul gros 493)Intrebarea nr. 499: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: scazut Exocrinocitele parietale ale glandelor proprii din stomac elaborează:  cloruri  factorul antianemic Castla 500)Intrebarea nr. 503: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu . cloruri  factorul antianemic Castla 492)Intrebarea nr. 496: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Lama submucoasă a tubului digestiv conţine glande în:  esofag  duoden 497)Intrebarea nr. 501: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu În hepatocite sunt bine dezvoltate organitele:  reticulul endoplasmatic granular  reticululendoplasmatic neted  lizozomi  mitocondrii 502)Intrebarea nr. 494: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Celulele mioepiteliale se întâlnesc în glandele:  sudoripare  mamare  salivare 495)Intrebarea nr. 497: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: scazut Canalul intercalar al glandei parotide este tapetat de epiteliu:  unistratificat cubic 498)Intrebarea nr. 500: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Epiteliul vilozităţii intestinale conţine:  celule columnare  celule caliciforme  celule endocrine 501)Intrebarea nr. 502: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Sucul pancreatic conţine:  amilază  lipază  tripsină 503)Intrebarea nr. 498: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Din sacul dentar se dezvoltă:  cementul  periodontul 499)Intrebarea nr. 493: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Celulele principale ale glandelor stomacale:  la polul apical sunt prezente granule de secreţie  prezenţa la polul bazal a unui reticul endoplasmatic rugos bine dezvoltat 494)Intrebarea nr. 495: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Triada hepatică include:  artera interlobulară  vena interlobulară  ductul biliar interlobular 496)Intrebarea nr.

Papilele circumvalate ale limbii:  sunt situate între corpul şi rădăcina limbii  suprafaţa lor superioară a lor se află aproape la acelaşi nivel cu tunica mucoasă  în jurul papilei se situează şanţul  au o bază îngustă. 504: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: scazut Glanda parotidă este o glandă:  compusă. 507: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: scazut Exocrinocitele cu granulaţie acidofilă din cripta intestinală:  elimină dipeptidaze  elimină bicarbonat ce neutralizează acidul clorhidric din chim 508)Intrebarea nr. alveolară. 505: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: scazut Smalţul conţine:  96-97% substanţe anorganice şi 3-4% substanţe organice 506)Intrebarea nr. după secreţie seroasă 505)Intrebarea nr. 515: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Criptele intestinului subţire conţin celule:  caliciforme  columnare  endocrine . 514: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: scazut Factorul antianemic (Castle) din sucul gastric este elaborat de:  celulele parietale 515)Intrebarea nr. ramificată. 506: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Glandele proprii ale stomacului conţin:  celule principale  celule parietale  celule endocrine  celule mucoase  mucocite cervicale 507)Intrebarea nr. 513: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: scazut Glandele proprii ale stomacului sunt situate оn:  lama proprie a tunicii mucoase 514)Intrebarea nr. 512: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: scazut Epiteliul tunicii mucoase a stomacului se dezvoltă din:  entoderm 513)Intrebarea nr. 510: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: scazut Cimentoblastele dintelui derivă din:  sacul dentar 511)Intrebarea nr. iar partea liberă este lată şi aplatisată 504)Intrebarea nr. 508: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Epiteliul tunicii mucoase la intestinul gros conţine:  celule caliciforme  celule columnare  celule nediferenţiate  celule endocrine 509)Intrebarea nr. 511: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: scazut Tunica mucoasă a esofagului la organismul adult este tapetată de epiteliu:  pluristratificat pavimentos necornificat 512)Intrebarea nr. 509: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: scazut În cadrul lobulului hepatic clasic hepatocitele formează:  cordoane hepatice 510)Intrebarea nr.

519: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: scazut Porţiunile secretorii ale glandelor cardiale ale esofagului sunt situate în:  lama proprie a tunicii mucoase 520)Intrebarea nr. nediferenţiate  cu granulaţie acidofilă (celulele Paneth) 516)Intrebarea nr. 526: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: scazut Relieful tunicii mucoase a intestinului gros este reprezentat de:  cripte intestinale 527)Intrebarea nr. 520: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Glandele proprii ale stomacului conţin:  celule parietale  celule principale  celule mucoase  mucocite cervicale  celule endocrine 521)Intrebarea nr. 522: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu În ficat se sintetizează următorii produşi:  glicogen  fibrinogen  albumine  protrombina 523)Intrebarea nr. 516: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: scazut Unitatea morfofuncţională a ficatului (conceptul clasic) este:  lobulul hepatic clasic 517)Intrebarea nr. 525: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Epiteliul vilozităţilor intestinale conţine:  celule caliciforme  celule columnare  celule endocrine 526)Intrebarea nr. 517: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: scazut Epiteliocitele centroacinoase ale pancreasului exocrin aparţin canalului excretor:  intercalar 518)Intrebarea nr. 527: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Pentru pancreocitele exocrine este caracteristic: . 521: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Relieful tunicii mucoase a intestinului subţire este reprezentat de:  vilozităţi  cripte  plici circulare 522)Intrebarea nr. 524: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Exocrinocitele principale ale glandelor fundice ale stomacului se caracterizează prin:  La polul apical sunt prezente granule de secreţie  La polul bazal este un reticul endoplasmatic rugos bine dezvoltat 525)Intrebarea nr. 518: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: scazut Indicaţi papilele linguale care conţin muguri gustativi:  fungiforme  foliate  caliciforme (circumvalate) 519)Intrebarea nr. 523: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: scazut Somatostatina este sintetizată de insulocitele pancreasului:  D 524)Intrebarea nr.

 formă de con  granule de zimogen la polul apical al celulei  la baza celulei un reticul endoplasmatic rugos bine dezvoltat 528)Intrebarea nr. 535: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Ţesutul limfoid al apendicelui vermicular formează aglomerări în:  lama proprie a tunicii mucoase  lama submucoasă 536)Intrebarea nr. 532: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Tunica musculară a esofagului are următorea/următoarele componenţă tisulară:  ţesut muscular neted  ţesut muscular striat scheletal 533)Intrebarea nr. 533: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Relieful tunicii mucoase a stomacului este reprezentat de:  arii gastrice  foveole gastrice  plici gastrice 534)Intrebarea nr. 530: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: scazut Canaliculele biliare оn lobulul hepatic clasic au peretele format de:  hepatocite 531)Intrebarea nr. dar se dizolvă în apă  secretă glucagonul 529)Intrebarea nr. 534: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Secreţia glandelor duodenale (Brunner) îndeplineşte următoarele funcţii:  digestivă  secretorie  endocrină 535)Intrebarea nr. 531: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: scazut Secreţia glandei parotide este de tip:  seros (proteic) 532)Intrebarea nr. 538: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Sistemul canalicular (componenta excretorie) a glandei salivare este format din canalele:  intercalar  striat  interlobular  principal 539)Intrebarea nr. 529: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Sistemul de circulaţie a sângelui în lobulul hepatic (reprezentarea clasică) include:  capilare sinusoide  vena centrală 530)Intrebarea nr. 528: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Insulocitele A ale pancreasului endocrin:  constituie 20-25%  sunt situate la periferie  granulele sunt rezistente la alcool. 537: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: scazut Polipeptidul vasoactiv intestinal este sintetizat de insulocitele:  D1 538)Intrebarea nr. 536: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: scazut Sistemul de reflux al sângelui din lobulul hepatic începe cu:  vena centrală 537)Intrebarea nr. 539: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Glandele salivare mari sunt: .

Selectaţi afirmaţiile corecte  este situat în regiunea rădăcinii  există ciment celular şi acelular  conţine cimentoblaste şi cimentocite 543)Intrebarea nr. Alegeţi afirmaţiile corecte. 543: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Pulpa dentară. ce tapetează tunica mucoasă a stomacului este:  unistratificat prizmatic glandular 545)Intrebarea nr. 540: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Selectaţi papilele linguale ce conţin muguri gustativi. 542: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu Cementul. 541: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: mediu La microscopia optică în glandele salivare mari pot fi vizualizate structurile:  capsulă  lobuli 542)Intrebarea nr. 545: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: scazut Glandele gastrice sunt situate în:  lama proprie a tunicii mucoase 546)Intrebarea nr.  Este ţesutul moale a dintelui  Conţine ţesut conjunctiv fibros lax cu vase sanguine şi nervi 544)Intrebarea nr. 544: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: scazut Epiteliul.  fungiforme  foliate  circumvalate 541)Intrebarea nr. 546: Capitol: Sistemul digestivGrad de dificultate: scazut Între două cordoane hepatice vecine se află:  septuri de ţesut conjunctiv fibros lax cu capilae sinusoide . parotide  submandibulare  sublinguale 540)Intrebarea nr.