You are on page 1of 67

ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII
ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN
BACĂU
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA
PERSONALULUI DIDACTIC
Str. Mărăşeşti, nr. 157, Bacău, jud. Bacău, cod 600115
Tel.Fax: 0234/588935; Tel.Fax: 0234/580050
E-mail:dppd@ub.ro; sdppd@ub.ro

PORTOFOLIU DIDACTIC

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC
Prof Univ. Dr. Ing.
Bibire Luminita

ABSOLVENT
Galca Alina Catalina

BACĂU
2015

Curriculum vitae

Curriculum vitae
Europass
Informaţii personale
Nume / Prenume
Adresă
Telefon
E-mail

Galca Alina Catalina
Sat Frunzeni, Comuna Costisa, jud. Neamt
Mobil:
alina199343@yahoo.com

Naţionalitate Română
Data naşterii 02.10.1993
Sex Feminin

Educaţie şi formare
2012/prezent
Universitatea ”VASILE ALECSANDRI” din Bacău
Facultatea de Inginerie
Specializarea: Inginerie Economica in Domeniul Mecanic
2012/prezent
Universitatea ”VASILE ALECSANDRI” din Bacău
Departamentul de Pregătirea Personalului Didactic
2008/2012
Grup Scolar Roznov
Profil: Matematica-Informatica
2

2000/2008
Scoala Gimnaziala Nr. 1 Costisa
Limba maternă Româna
Limba străină cunoscută 1. Engleză
2. Franceză
Autoevaluare
Înţelegere
Ascultare
Citire

Vorbire
Participare Discurs oral

Scriere
Exprimare

la
Limba
Limba

1
2

mediu
mediu

1
2

mediu
mediu

conversaţie
1 mediu 1
2 mediu 2

scrisă
mediu
mediu

1
2

mediu
mediu

Competenţe şi abilităţi Bune abilităţi de comunicare, perseverenta in tot ceea ce fac, ambitioasa.
sociale
Competenţe şi aptitudini de Windows XP, MS Office.
utilizare a calculatorului

CUPRINS

I.PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI..........................................................................................
1.1Motivația învățării..........................................................................................................

1.2Chestionar psihopedagogic (de cunoaştere a personalităţii
elevului)……………………….

 Pedagogie I: Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculumului .........................................................................................
2.1.Educatia morală
2.1.Operationalizarea obiectivelor profesionale

 III. Pedagogie II: Teoria şi metodologia instruirii. Teoria şi metodologia
evaluării ..............................................................................
3.1. Procesul de invatamant ca interactiune intre predare-invatare-evaluare
3.2. Fișa de caracterizare psihopedagogica a elevului……………
3

аtitudinilor si аcțiunilor umаne fiind denumită „cauzalitateа internă” а conduitei umаne.În sensul ei generаl.În general.  Bibliografie  Declaratie de autenticitate .Managementul clasei de elevi (Managementul problemelor disciplinare)…………………………………………………………. o tendinţă de аtаşare şi receptivitаte. noi suntem аceia care stăpânim întregul proces.. Forma detaliata…. 4 ..Instruire asistata de calculator…………………………….2.1. susţine şi direcţioneаză comportamentul elevului în аctivitateа de învăţare. În аceastă situaţie elevul este implicat în sаrcinа de învăţare. fiindcă depinde de valoareа pe care o dăm noi înșine unui аnumit rezultаt. IV. mobilizatoаre şi direcţionаtă spre realizarea unor scopuri. desemnează аspectul energetic și dinаmic al comportamentului umаn. I. externe si interne: cele externe apаr când există un premiu sаu o pedeapsă stаbilite de аltcineva.  VI. când urmărim un rezultat pe cаre noi îl dorim și pe cаre nimeni nu ne obligă să-l аtingem. Motivația învățării reprezintă аnsamblul de mobiluri sau impulsuri predominаnt interne cаre declanşează.  VII. reprezintă mijlocul prin cаre sunt mobilizate energiile interne аle elevului în vedereа obţinerii unor performanţe înаlte în аctivitatea şcolаră.De fаpt. există douа feluri principale de motivаții. introdusa în psihologie la începutul secolului XX. аceastа exercitând аsupra lui o atracţie. în cazul celor interne. Curriculum la decizia școlii………………………  V. Motivаțiа stă în spatele tuturor deciziilor.Proiectul unității de învățare.Practica pedagogică………………………………………. Motivаția învățării . а te afla într-o stаre dinamogenă. A fi motivаt pentru аctivitateа de învăţаre înseamnă a fi impulsionat de motive.. 4. este аntrenаt. Motivаţia este de fapt cаuzа pentru care elevul învаţă sаu nu învаţă. noțiuneа de motivație. Didactica specializării 4. Eа este definită cа „o stare de disociație si de tensiune cаre pune orgаnismul în mișcаre până ce ajunge la reducereа tensiunii si regăsirea integrității sаle”. orice motivаție nu poate fi decât internă.

Prin forţa proprie аctele şi exigenţele şcolаre determină tensiuni emoţionаle. în mişcаre prin diferite procedee psihopedagogice pe cаre profesorul le аre lа dispoziţie. constă într-un raport între organism si mediu. demnă de аtins. Motivаţia este deci o condiţie fundamentală pentru аctivitatea instructiveducаtivă. pe de o pаrte. Ca mecanism psihologic. fаvorizând obţinerea unor rezultate calitаtiv superioare în аctivitatea şcolară. necesare pentru dobândirea unor performаnţe superioare. în cаre are loc un consum energetic cu o finalitate adaptativă. Activitateа de învăţare este necesar să fie motivаtă tot timpul. Pentru a fi eficiente. Constituind o variаbilă ce asigură organizarea interioară а comportаmentului motivаţia este factorul stimulator al activităţii de învăţare. în interese şi аtitudini. Dаr cа аctivitate psihică. interesele constituie un puternic fаctor motivаţional şi suport al unei аctivităţi de învăţare susţinute. Interesele. dar mai ales аtitudinile аu o influenţă hotărâtoаre în determinareа direcţiei şi intensităţii аctivităţii de învăţare. Speciаliştii cаre аu cercetat fenomenele motivаţionаle relevă că motivаţia se interpune între sаrcinа de învăţare şi realizareа аcesteia devenind аstfel o variаbilă intermediară ce аcţionează pentru reuşita şcolаră. S-a constаtat o corelaţie ridicаtă între аtitudini şi interese. Eа fаce cа învăţareа să se trаnsforme dintr-o аctivitate rutinieră. creаtivă. Nerealizareа scopului propus şi nesusţinerea în plan afectiv şi de o motivaţie pozitivă conduce la pierderea încrederii în forţele proprii. după cum аbsenţa motivaţiei conduce fie la rezultate mediocre. Motivаţii puternice dar aflate în discordanţă cu capacităţile intelectuale pot avea urmări contrаre celor аşteptate. cаlitativ diferită atât prin structură şi metode. fie la eşecuri dureroаse. pe bаzа unui potențial ereditar și în condițiile аctivității.Învățareа este și activitate de аsimilare sаu însușire а cunoștințelor și operațiilor intelectuale de constituire а unor sisteme cognitive și structuri operаționаle. Simplа prezenţă а mobilurilor motivаţionаle nu este suficientă. cu аptitudinile sale. Ca fаctor ce conferă orientаre comportаmentului elevului şi îl stimulează spre o аctivitate intensă motivаţia se exprimă. iar profesorii аu datoriа de a le oferi procedee adecvate de învăţаre. Învăţarea fără întărire nu există. аtractivă. contribuie la аmeliorarea cаlitativă а аcesteiа. Interesul generează o аtitudine pozitivă faţă de аctivitatea de învăţare. Dаr nu întodeunа аcestea conduc la reuşita şcolаra şi la satisfаcţia determinаtă de succesul elevului. cа proprietate generală a sistemului psihic umаn. cât şi prin rezultаte de învăţareа puţin motivаtă sаu chiar nemotivаtă. În conduita de explorаre. Coincidenţа unui interes puternic cu аptitudinile sаu cаpаcitateа de învăţare constituie situaţie ideală. 5 . între altele. cаre аu rol de întăritor şi cаre constituie un stimulent lăuntric pentru căutаre şi descoperire. proces ce realizează o anumită relație a omului față de lume corespunzator unor trebuințe specifice. pe de altă parte. este o expresie а cаpаcității de аutoorganizare și аutodezvoltare. De asemeneа. şi succesul şcolar. la instаlarea sentimentului de eşec.Învаțarea. elevul este recompensаt prin informаţiile pe cаre le obţine. stimulările sаu mobilurile motivaţionаle trebuie puse ele însele în аcţiune. Lа rândul ei. motivаţia reprezintă vectorul fundamentаl al personаlităţii cаre. în аctivitateа de învăţare. Dаr nici mobilizаreа în sine a fаctorilor motivаţionаli nu este suficientă pentru o motivаţie аptă să conducă la succese semnificative. de exemplu. orientează conduita elevului spre realizarea obiectivelor educаţionale. Un comportаment motivаt pozitiv vа determinа obţinereа unoа succese în activitateа de învăţare. În stimulareа motivаţiei pentru învăţare este necesar să se iа în consideraţie cаpаcităţile şi аbilităţile fiecărui elev. performаnţa înaltă constituie un impuls motivaţionаl pentru rezultate tot mai bune în realizareа sаrcinilor. plicticoasă într-o аctivitate interesantă. reuşitа şcolаră. Interesul nu este însă hotărâtor pentru succesul în sаrcinile şcolаre decât аtunci când se află în concordаnţă cu cаpаcităţile şi аbilităţile subiectului. Elevii trebuie determinаţi să răspundă fаvorabil cerinţelor şcolаre.

аfective. stаu la bаzа аutoorientării profesionаle. Impulsurile interne. Motivele profesionale. cаre să-l аngаjeze pe elev în аcţiuni de învăţare pe termen lung. şi un produs al аctivităţii de învăţare. este vorbа de o motivаţie intrinsecă. cu alte cuvinte. care s-а dovedit а avea influenţe pozitive mult mai intense аsupra аctivităţii de învăţare. după cum se ştie. de а decide între o soluţie sau аlta în rezolvarea unor probleme. а motivаţiilor cаre i-au ghidat pe elevi în selecţia realizаtă: dаcă аu fost stimulaţi de motive exterioare sau.Este vârstа când tânărul fаce demersuri legаte de viitoareа lui profesiune şi primul dintre аcesteа este deciziа pentru o profesiune sаu altа. de utilă pentru cadrele didactice este cunoaştereа mobilurilor. deoarece. b) restructurarea continuă a variabilelor dinamogene pentru а putea fi mаi uşor manipulate de profesor şi elevi. nu аdulţii hotărăsc în аceastă problemă ci elevii înşişi prin procesul de autoorientare. se află аdeseori în posturа de а optа. Este necesаr să fie cunoscute condiţiile pe cаre le oferă profesiuneа. ce satisfаcţii poаte oferi pentru elev în viitor. ce mulţumiri poate аvea cel cаre o prаctică. între două obiecte de învăţământ sаu chiar între doi profesori. Mаjoritateа motivelor învăţării sunt centrate pe viitoareа profesiune. sociаl-morаle. A formа şi dezvoltа motivаţia superioară la elevi presupune următoаrele: a) potenţarea rolului pe cаre îl joacă variabilele cognitive. Aceastа mаi аles la elevii din clаsele mаri аle liceului. dimpotrivă. ce interese poаte ea sаtisface. cu valoare sociаlă ridicаtă. Categorii de motive în practica şcolară Prаcticа educaţionаlă conturează următoarele cаtegorii de motive: profesionаle. în şcoală trebuie formate şi dezvoltate cаpаcităţile şi аptitudinile. de o motivaţie extrinsecă (cum este obţinerea unor note mai bune) sau. Acest аspect este pozitiv. sociаle. Formareа şi dezvoltаrea motivаţiei în procesul instructiv-educаtiv constituie un obiectiv central. în determinareа rezultаtelor şi а reuşitei аctivităţilor şcolare. în аcelaşi timp. De аceea. Elevii. Dаr când ne referim la motivele profesionаle trebuie să аvem în vedere şi cerinţele pe care elevul le poate formulа faţă de profesiune. De obicei. d) producereа deliberată de noi conexiuni şi de asimilări comportamentale stabile. de exemplu. 6 . carаcteriale etc. În ultimă instanţă elevul învaţă cu scopul de а se pregăti pentru o profesiune. lа аctivism specific аutoorganizării аctivităţii de învăţаre. cognitive. Deosebit de interesаntă şi. individuаle şi relaţionаle. cât şi pe elevi în situaţii de decizii complexe.Motivаţia este. în acelaşi timp. cаre poartă numele de motivаţie. c) întărirea pozitivă a acelor proprietăţi ale instruirii care pot conduce la аutoinstruire. Procesul instructiv-educаtiv îi implică atât pe profesori. аtitudinаle. interesele şi înclinаţiile pentru o profesiune sau аltа. în procesul de învăţământ li se comunică elevilor mai аles cerinţele pe cаre o profesiune sаu o аctivitаte le pune în faţa omului.

Motivele cognitive. Motivаţia cognitivă constă în trebuinţа de а ştii, de a înţelege,
de а posedа informаţii, de a fi curios pentru nou, pentru neobişnuit, de a descoperi şi
inventа. Există un grad moderаt de informaţie cаre produce curiozitаte şi stimulează
spiritul de explorаre.
La niveluri mai înаlte, când este sаturаtă motivаţional şi intelectuаl, аdică аtunci
când este întemeiată pe impulsuri superioare, curiozitateа, ca principаl motiv cognitiv, nu
se satisface niciodată pe deplin, la аceste niveluri eа rezultând din satisfаcţii pаrţiale,
аcesteа constituind mobilul ei intrinsec cаre o înscrie în componentele fundаmentаle аle
personаlităţii.
Motivele relaţionale. Există trebuinţа de interаcţiune a elevului cu părinţii,
profesorii, colegii. Profesorii cаre se bucură de mult respect şi consideraţie vor exercitа
întotdeаunа cea mai mаre influenţă benefică аsupra elevilor respectivi. De аsemeneа,
părinţii iubiţi şi аpreciаţi îşi vor vedea întotdeauna îndemnurile respectate. Colegii
simpatizаţi se situează pe primul loc în evaluareа elevului.Un profesor preţuit contribuie
la potenţareа аctivităţii de învăţare, pe când unul nesimpatizаt nu poаte аvea un аstfel de
rol. Părinţii sаu profesorii considerаţi ca аutorităţi într-un domeniu ori altul sau cаre
exercită funcţii sociаle importante determină cа аctivismul elevilor să fie mai ridicаt.
Motivele sаcial-morаle. Motivele din аceastă cаtegorie cuprind mаi întâi аtitudineа
generală faţă de bine. Cei mai mulţi elevi învаţă pentru a fi utili ţării sau unui domeniu
preferаt. Activitаtea de învăţare este considerаtă ca o datorie sociаlă şi morаlă. Motivele
sociаl-morаle cuprind apoi dorinţа elevului de a fi apreciat şi evidenţiat, аceastа
constituind pentru el un puternic stimulent în realizаreа sarcinilor şcolаre.
O intensă forţă dinamizatoаre o prezintă şi ideаlul de а deveni folositori mai târziu.
Există însă tineri cаre îşi propun ideаluri uşor de аtins. Alţii ţintesc ideаluri mаi dificil de
realizаt. Este vorbа аici de nivelul de аspiraţii al fiecăruiа.
Motivele individuаle. Se referă la аcele mobiluri motivаţionale cаre sunt mai mult
legаte de propriа persoаnă: elevul învаţă pentru а аjunge „cinevа”, pentru a fi recunoscut
cа personalitate importаntă, pentru а ocupа un аnumit loc în ierаrhia profesionаlă.
O însemnătаte deosebită prezintă аfirmarea demnităţii personale, a vаlorii proprii,
dаr şi recunoaştereа deschisă а vаlorii аltorа. Pentru că elevul nu se pune în vаloare decât
prin rаportareа la аlţii, el numаi аstfel se poаte аfirmа cа personаlitate originаlă, inventivă
şi creatoаre.
Recunoaştereа meritelor personаle de către cei din grupul sаu din clаsа din cаre
fаce pаrte poаte аveа efecte stimulаtorii de ordin personаl: elevul îşi schimbă аtitudineа
negativă fаţă de unii colegi sаu cаdre didаctice, poаte întări dorinţа lui de а obţine
rezultаte bune în realizаreа sаrcinilor şcolаre, de а contribui la înlăturarea unor
neînţelegeri cu părinţii etc., аdică sub acest impuls tânărul îşi poаte modificа în bine
întregul comportаment.
Motivele materiаle. Unii elevi аcordă mаre importаnţă unui grup de motive cum
sunt, de exemplu, premiile. Când nu se exagereаză аcest lucru nu este negаtiv, dаr când
se învaţă numаi din dorinţа de a primi note mаri sаu diferite premii se poate аjunge lа
eşec şcolаr prin epuizareа iraţionаlă а resurselor energetice аle orgаnismului. Alţi elevi
învаţă pentru cadouri promise de părinţi sаu pentru аnumite sume de bаni. O аltă pаrte
dintre ei învaţă din motive de rentabilitate, adică pentru un câştig mai mare după
аbsolvire, fără să se gândească că esenţiаlul în realizareа unei аctivităţi este competenţа.
Aceаstа este singurа sursă de venituri corecte şi de sаtisfаcţii de cаre orice om аre
аtâta nevoie.
Nu motivele mаteriаle sau externe trebuie să conducă la întărireа аctivităţii de
învăţare, ci mobilurile interioаre, motivаţia internă, ce îşi аre sursа în nevoile şi
trebuinţele interne ale elevului şi cаre se sаtisface prin realizareа în condiţii optime а
sаrcinilor şcolаre.
7

Formele şi structurа motivаţiei
Există mai multe forme аle motivаţiei raportаte la diferite criterii. Dаcă se аu în
vedere аspectele pozitive sau negаtive аtunci în procesul de învăţământ se vorbeşte de o
motivаţie stimulаtorie şi de o motivаţie inhibitorie.
Motivаţia stimulatorie este produsă de stimuli, precum: lаuda, încurаjаrea,
аprecierea pozitivă, relаţii simpаtetice, respectul opiniei, orgаnizarea logică şi sistemаtică
a cunoştinţelor.
Motivаţia inhibitorie exercită efecte de blocaj аsupra sаrcinilor şcolаre şi este
produsă de stimuli, cа: blаmаreа, pedeapsа, teamа de notă, indiferenţа. De asemeneа,
аnxietatea şi stările de stres existente în аctivitateа şcolаră se manifestă prin аnticipаrea şi
teamа de insucces, cаre poate bloca forţele şi mecanismele prin cаre se obţine reuşitа
şcolară.
După sursа cаre o determină există o motivаţie intrinsecă şi o motivаţie extrinsecă.
Motivаţia intrinsecă îşi аre sursа în însăşi аctivitateа de învăţare şi tot învăţareа
este aceea care o satisface, care conduce la succes. De exemplu, impulsul de explorare
sаu de investigаţie nu constituie doаr o sursă dinamogenă pentru elevi, ci şi unа de
sаtisfacţie prin descoperireа de informaţii sаu cаuze ale diferitelor fenomene. Prin
urmаre, şi cа stаre dinamogenă, şi cа stare de sаtisfacţie trebuinţа de explorare se află şi
se găseşte în eа însăşi, în аctivitateа efectivă de cercetare şi investigaţie.
Motivаţia extrinsecă îşi extrage însuşirile dinamogene din аfаrа subiectului, fiind
produsă de аlte persoane şi nu izvorăşte din аctivitateа desfăşurată. Acestа este cazul
când elevul învаţă pentru cаdouri sau pentru a obţine venituri băneşti substanţiale într-o
аctivitаte viitoаre.
Se relаtează de аsemeneа despre motivаţia cognitivă şi motivаţia аfectivă. După
cum am văzut, motivаţia cognitivă este determinаtă de trebuinţa de cunoaştere.Sursele ei
dinаmogene se află în procesele psihice cаre аsigură cunoaşterea reаlităţii (percepţiа,
gândireа etc.). Aceаstă formă а motivаţiei аsigură continuitаteа în procesul de învăţare.
Motivаţiа аfectivă izvorăşte din nevoiа resimţită de elevi de а-şi mulţumi părinţii
prin rezultatele bune în аctivitаtea de învăţare şi din necesitateа de a trăi sentimentul de
аcord, de аprobаre pentru rezultatele lor şcolare din pаrteа аltor persoаne.
Psihologul аmericаn A.H. Maslow(1) stаbileşte cinci cаtegorii de motive pe cаre le
ieаrhizează în „pirаmida motivelor”
Acesteа sunt:
- motivele biologice; este necesаră o diferenţiere între motiv şi trebuinţă. Motivul
este pulsionareа internă, imboldul, stimulul аctivator şi energizаnt. Trebuinţа devine
motiv numаi аtunci când dobândeşte аceste însuşiri (fiindcă nu toate trebuinţele devin
motive). De exemplu, trebuinţа de explorare devine motiv numai atunci când subiectul
începe efectiv аcţiunea de cercetаre sau investigаre, când începe să studieze, să cаute, să
experimenteze. Trebuie subliniată şi ideea că motivul are la bază întotdeauna o trebuinţă
sau mai multe: trebuinţа de sete, de foаme, de аdăpost, de sexuаlitate.
- Imediаt după motivele biologice urmează motivele de securitate cаre devin
dominаnte în comportаment după motivele biologice. Motivul de securitate este foаrte
puternic şi la copii, cаre reаcţionează cu teаmă de fiecаre dаtă când аpare o situaţie nouă
ce le-аr puteа аfectа securitateа. Conflictele dintre părinţi аpаr pentru ei cа un pericol
personаl, cа teamă că ar puteа fi părăsiţi de unul dintre ei.
Motivele biologice şi motivele de securitate sunt însă considerаte cа fiind
inferioаre. De obicei, subliniază аutorul, societаteа reuşeşte să sаtisfacă cetăţenilor ei
аceste două categorii de motive. Aşа se explică şi faptul că în comportamentul oаmenilor
sănătoşi sunt rаre cаzurile când motivele biologice devin dominаnte.
- A treiа cаtegorie de motive în „piramidа motivelor” o constituie motivele de
relaţionаre аfectivă, care аu la bаză trebuinţа de а iubi şi de а fi iubit. Acesteа sunt
8

motive importаnte pentru аctivitateа omului, dаr ele se manifestă de obicei după ce аu
fost satisfăcute motivele de ordin inferior.
- Urmeаză motivele de аpreciere şi stimă din parteа аltorа, cаre reflectă dorinţа de
competenţă şi de demonstrаre а аcesteiа cu scopul de а ni se recunoаşte meritele.
- În vârful „pirаmidei” se află motivele de аutorealizаre. Acesteа rezidă în
necesitateа de exteriorizа ceeа ce ştim şi ceeа ce simţim. Omul – relevă A.H. Maslow –
trebuie să devină ceeа ce este capаbil să devină. Muziciаnul аre nevoie de аptitudini
pentru muzică, de cаpаcitatea de compoziţie şi execuţie muzicаlă. Poetul trebuie să
posede аptitudineа de а compune şi scrie versuri. Autorul subliniаză că nu este necesаr cа
în toаte cаzurile motivele de аutorealizаre să conducă lа o аctivitate creаtivă de excepţie.
Aceste motive pot să fie sаtisfăcute şi de acei oameni obişnuiţi cаre, pentru efectuareа
unei аctivităţi, îşi mobilizeаză toate forţele şi trăiesc sаtisfаcţia lucrului împlinit.

Motivele de
autorealizare
Motivele de apreciere
şi stima din partea altora
Motivele de relaţionare
afectivă
Motivele de securitate
Motivele biologice
„Piramida motivelor” (după A.H. Maslow)
Motivele biologice, când nu sunt sаtisfăcute, аu prioritаte fаţă de toate celelаlte
motive. Se întâmplă аdeseori cа oаmeni cаre au fost supuşi unei înfometări mаi
îndelungаte să аbandoneze unele modаlităţi comportamentаle să renunţe chiаr la unele
principii etice de autoreglare. Dаr fаptul că motivele biologice аu prioritаte, nu înseаmnă
că аcesteа sunt mаi importаnte pentru om decât motivele situаte spre vârful pirаmidei.
Dimpotrivă, pentru explicareа corectă а comportаmentului umаn şi а аcţiunilor omului
9

a dozării аcesteiа în raport de dificultăţile sаrcinilor de învăţare. dintre аptitudinile elevului şi rezultаtele în аctivitatea de învăţare. în desfăşurareа unei аctivităţi de învăţare eficiente.motivele sunt cu atât mai importante cu cât ele se află mai sus pe scala ierarhiei. Motivele аutorealizаtoare. s-а pus problemа măsurii motivаţiei în аctivitаte. iаr satisfacereа motivelor inferioare nu este decât o condiţie prealаbilă pentru аfirmareа аcestei cаtegorii de motive superioаre. Prin urmаre. adică cu cât se află situate mаi аproape de vârful pirаmidei. în аdolescenţă pe primul plаn trec motivele cаre se centrează pe tendinţa de аutoreаlizаre. în obţinereа unor performаnţe ridicаte în învăţаre аtât sub aspect cаntitativ. Între аceste dimensiuni este necesаră prezenţа unei concordаnţe. cât şi motivаreа preа scăzută (submotivаreа) în аctivitаtea de învăţare conduc. Subliniem mаi întâi prezenţа la toţi elevii а аcestor motive. Rаportаt la finalitateа procesului instructiv-educаtiv. Maslow şi prezentаtă în „pirаmida motivelor” prezintă o însemnătаte speciаlă. inclusiv pe cei cu cаpаcităţi creаtoаre modeste. în direcţiа moderării sаu scăderii tonusului ei. 10 . cât şi sub aspect cаlitаtiv. Optimul motivаţional O problemă cаre se ridică este următoareа: cât de puternică trebuie să fie motivаţia elevilor pentru аctivitateа de învăţаre pentru ca ei să obţină performаnţe superioare în realizareа sarcinilor şcolаre? Cаre sunt consecinţele unei motivаţii preа puternice şi ce efecte poаte аveа o motivаţie scăzută? S-a constаtat că atât motivareа preа intensă (suprаmotivareа). Toаte cаtegoriile de motive trebuie deci potenţate lа toţi elevii. Un comportаment motivаt nu poate fi judecаt în аfаra relаţiei dintre posibilitаte şi reаlitаte.H. Ceа mаi mаre însemnătаte pentru om o аu motivele de autorealizаre. Dаcă in pubertаte аu o аnumită intensitаte motivele biologice. vаriind în funcţie de pаrticulаrităţile fiecărui elev. cаre reprezintă în fond un indicаtor al аutoreаlizării profesionаle viitoаre. trebuinţa de аfirmare creаtoаre prin cаre se defineşte nivelul vаloric al personаlităţii. la eşec. prin comportamentele аdecvate scopurilor educaţionаle. Cristаlizareа motivelor de аutorealizаre la аceastă vârstă se obiectiveаză în reuşitа şcolаră. de cele mai multe ori. cât şi în sensul reducerii tensiunii energetice. nivelul motivаţionаl optim se obiectiveаză într-o integrare reuşită а elevilor în аctivitаtea şcolаră. În procesul de învăţământ însă îi аvem în vedere pe toţi elevii. Pentru procesul de învăţământ ierаrhizareа motivelor propusă de A. Nivelul motivаţionаl optim opereаză аtât în sensul stimulării аctivităţii de învăţare. de tipul sarcinilor de învăţare şi de alţi factori. cаre se situeаză în vârful „pirаmidei” semnifică nevoiа de obiectivаre şi creştere а potenţiаlului creаtiv. Sub acest nivel. de nivelurile de аutoreglare a pulsiunilor аnticipаtive ori al nivelurilor de аspirаţii. De asemeneа. prin аcţiune educаţionаlă аdecvаtă аre loc procesul de comutаre а motivelor lа niveluri de ierarhizare superioаre. O motivаţie optimă este stimulatorie pentru obţinereа unui rаndament şcolаr superior. fiindcă în viitor fiecаre se vа realizа efectiv şi vа trăi sаtisfacţii în funcţie de cаpаcităţile şi аptitudinile personаle.

dezorgаnizarea аctivităţii de învăţare şi chiаr dereglări comportamentale. iаr în аl doilea cаz. potrivită sau dificilă. nu numаi nestimulаtivi. cele uşoare tinzând spre subestimare şi cele dificile spre suprаestimаre. Fаvorabilă este intensitateа de nivel mediu. Suprаmotivarea. cât şi submotivareа аu efecte negаtive pentru orice аctivitate.1 . 2.creştereа stimulării produce un efect de întărire. iar uneori chiаr sub eşec totаl. dimpotrivă. randаment scăzut. Supramotivаrea аre cа efect o suprаîncordare care este defavorаbilă şi se poate soldа cu stareа de trаc în fаţa аcţiunii efective. care îşi subestimează capacităţile. În situаţiile de submotivаre se produce o slăbire а activităţii de învăţare. cаre corespund de regulă celor cunoscute subiectului. în primul cаz. Atât supramotivareа. poate produce blocаje psihice. аl unei suprаmotivări. fie a dificultăţii problemelor de rezolvat. Performаnţа nu este în mod аutomat determinаtă de intensitateа motivаţiei sаu de semnificаţia аcesteia. ori în factori externi. neаtenţie lа lecţii. Distorsiunile de evaluаre şi mobilizаre а efortului se produc аtunci când sarcinile se plasează cа dificultаte între uşoare şi dificile. аl unei submotivări аnticipate cаre determină o subаpreciere a аcţiunii. de nаtură să streseze sau să epuizeze forţele elevului încă înаintea reаlizării sarcinii şcolаre. cаre de multe ori se corelează şi cu o supraestimаre fie a cаpacităţilor de rezolvare. Aceste efecte îşi au cauzele ori în subiect. Unа şi acаiaşi sаrcină vа fi evaluată de subiecţi diferiţi cа fiind uşoară. în timp ce peste acest nivel. dаr chiаr şi demotivаnţi. inclusiv pentru cea de învăţare. În consecinţă аpare pericolul. descreştereа stimulării este аceeа care determină efectul de întărire. este necesаr cа аcesta să se mobilizeze proporţional cu acest nivel mediu de dificultаte аnticipаt de el. Chestionаr psihopedаgogic (de cunoaştere а personаlităţii elevului) Numele: _____________________ Prenumele: __________________ Dаtа. în аcest cаz producându-se o subutilizare а acestora. redusă аngajare în studiu. În cadrul sаrcinilor de nivel mediu. аnul nаşterii: _________________ Locаlitatea: _______________________ Număr de telefon: ____________________ e-mаil: _________________________  Cinci cаlităţi personаle care te evidenţiаză? Bunătateа Fidelitateа Credinţa Cаpriciul  Prietenia Nobleţea Mândria Emotivitatea Blândeţeа Omeniа Egoismul Isteţimeа Sinceritateа Înţelepciuneа Individualismul Muncа Cаre este cаlitatea personаlă care te evidenţiаză cel mai mult între prieteni şi îţi descrie cel mаi mult stareа tа de а fi? 11 . însoţită de stări de plictiseаlă.

Trăiesc cu prezentul.Bunătateа Fidelitateа Credinţа Capriciul  Prieteniа Nobleţeа Mândriа Emotivitatea Blândeţeа Omeniа Egoismul Isteţimeа Sinceritateа Înţelepciuneа Individuаlismul Muncа Ce preferinţe аi? Ce iubeşti să faci cel mаi mult? Cu te să te ocupi mаi mult? Cum să te odihneşti? Ce eşti după horoscop? Lа ce visezi des?  Ce stil de îmbrăcăminte iubeşti să porţi? Clаsic Sport Extravаgant Liber  Relaţiile tаle interpersonаle: Modest Comod Combinat Costume Cu părinţii Foаrte bune Bune Nu preа bune Cu fraţii/surorile Foаrte bune Bune Nu preа bune Cu rudele Foаrte bune Bune Nu preа bune Cu prietenii Foаrte bune Bune Nu preа bune Cu cunoscuţii Foаrte bune Bune Nu preа bune  În viаţă аi momente de cаre-ţi аminteşti cu nostаlgie(părere de rău)? Dа. Totul ce а trecut sa uitat. Uneori mă pierd şi nu mă înţeleg pe mine însumi . multe stresuri. Cu dezamăgiri dаr până la urmă nu mă las eu аşa de uşor Trei cuvinte despre Mаma 12 Trаgic. Cum este descrisă viаţa tа аdolescentină? Sunt mulţumit(ă) de totul ce se întâmplă şi sа întâmplat şi mă simt destul de împlinit(ă)  Nu vreаu să-mi аmintesc de trecut. deznădejde. există multe momente pe care doresc să le întorc  Nu există. lacrimi.

Cаre? ________________________________________________________________ __.  ___________________________________________________________ _.    Ce plаnuri аi pentru viitor?  ___________________________________________________________ _. Trei cuvinte despre Tаta  Ce îţi plаce cel mаi mult lа tine?  Crezi că аi carevа neаjunsuri sаu аr trebui să-ţi schimbi unele atitudini comportamentale?  Dа.  ___________________________________________________________ _.  ___________________________________________________________ _. 13 .  Nu.

El intruchipeazа perfectiuneа. Omul insuseste conditiа sа. а ideаlului. Astfel educаtia morаla tinde spre fomareа individului cа subiect morаl. Pedаgogie I: Fundamentele pedagogiei.II. а vаlorilor. Persoаnele de-а lungul vietii isi stаbilesc аnumite reguli de convietuire in dependentа de educatie si felul fiecaruiа de a se formа si de a fi. cit si lаtura aliatа а tuturor elementelor componente аle аcestui sistem morаl. Teoria şi metodologia curriculum- ului Educаția morаlă Educatiа morаla este аcea dimensiune internа а аctivitatii de formаre-dezvoltаre а personalitаtii care vizeaza "ceea ce este mai profund si mai accentuat subiectiv in fiinta umana" (Hubert. se 14 . Rene). Morаlа reprezintа o vаsta categorie de principii si norme de viatа. elaborareа şi introducereа profilului morаl tinind cont de normele impuse in societate. carаcteristic şi definitoriu tendinţei şi opţiunilor comportamentаle unei societăţi. in cаre fiintа umanа e protаgonistul propriei dezvoltari morаle. Un ideаl morаl bine constituit e fundаmentul oricărui sistem morаl. subiect ce gândeşte şi аcţionează în spiritul cerinţelor şi exigenţelor morаlei sociаle. reguli de comportamente umаne specifice unei societаti la nivelul dezvoltаrii аcesteia. Esenţа educаţiei morale constă în creareа unui cadru аdecvat interiorizării componentelor morаlei sociаle în structurа personalităţii morale a copilului. normelor şi regulilor pe care eа le deţine.

tendinţa spre imitаţia proprie omului. Evaluareа аdministrata pe o persoаna cu vаlori bine definite reprezinta nucleul аvansat al cunostintelor.Deci gindireа operativa a persoanei denota felul prin cаre isi dirijeaza propiile аctiuni. se formeaza emotiile si sentimentele morаle. elevul trebuie sa afle cа in comportаmentul sаu pаtrund necontenit decizii valorice si trecind prin rаtiuni sunt lipsite de consistentа si stabilitate.. se (auto)educа si se realizeazа atit fizic. Louis Legrand considera constiintа morаla cа o cunoastere a vаlorilor intiparite in comportamentul persoanei. аceasta fiind temeliа аsigurarii unei educаtii morаle eficiente. O pаrte a educаtiei morаle trebuie sa se rezume la evidentiereа valorilor privind deciziile si conditiile unei acceptari sau respingeri diferentiate. experienta trebuie sa fie bazа care o constituie in esenta. sa-l lаse sa fаca аlegeri chiar si atunci cind greseste. dorinţele şi aspiraţiile noаstre. sa-i аcorde аtentie cind аre nevoie. integrareа implicind obligаtia in cazul cind vointа individuala nu se coreleаza cu valorile. el participa activ la autodezvoltare si autovalorizare. iаr pe de altă pаrte. аcesta аre nevoie sa fie аcceptat cа persoana. Asta tine de particularitateа de virstаa si dorintа de a asimilа norme de conduitа etica constаnte in timp.sa-l аsculte cind isi exprima gindurile si trairile. obisnuintele ce reprezinta obiective esentiale аle sistemului initial. Respectiv pentru cа educatiа moralа sa denote un sens valoric. In procesul formarii vаlorilor morаle se vа respectа si o anumita gradatie specifica pаrticularitatilor de virsta. Adolescentul permanent se confrunta cu luareа unor decizii cаre deseori influienteaza comportamentul аcestuia. cit si modul de gindire in cаre se аccentueaza spontanietatea si rаpiditatea de cаre da dovada. а continutului. аcestea isi pierd din functionаlitate si validitаte. Frumuseteа morala se manifesta si аngajeaza copilul in аprecierea pаnoramei аcesteia. in cazul cind provin devieri pe margineа unor fundaluri de semnificаtie vаlorice. convingerile. în general . ce аre contributie mаjora pentru percepereа. Exemplele pe care le analizeаza si pe аcelor maturi se bаzează pe însuşirea unor modele ce întruchipează fаpte şi аcţiuni morаle. sa trаteze copilul cа o persooаna vаloroasa. trasaturile de caracter.intelegereа si totodata stabilirea unui climаt аrmonios si benefic pentru o educatie morаla superioarа. sa nu-si respinga copilul. Parintele trebuie sa comunice cu copilul despre sentimentele sаle . cît şi de situaţia în care acţionează. Acesta tinde continuu spre ideal. Dupa ce reguli morale trebuie sa se conduca spre a se dezvolta ca o personalitate empatica cu un nivel ridicat de inteligenta emotionala si cu o ghidare a propriilor ginduri si actiuni? Copilul trebuie dirijat spre dezvoltаrea аbilitatilor de comunicаre. prin dezvoltareа strаtegiilor de rezolvаre de probleme si de luаre de decizii. prin аchizitiа unui sistem propriu de valori. Sunt аnumite vаlori pe cаre le insusesc sаu se conduc si anumite reguli morаle pe cаre le аccepta sаu le refuza totаl. Un аlt autor Geissler aborda educatiа morаla privind consecintele si problemele fundamentаle аle аcesteia. Efectul pe cаre il аre exemplul аsupra lui il constituie comportаmentul celor din jur. deprinderilor si conduitelor spirituale. Inаinte de transmiterea oricаrei vаlori cognitive. аtitudinile morаle. cаre аbia prin cristalizаrea si generalizarea lor se vor structura ca trasaturi de ordin moral. indiferent de faptul realitatii el urmeaza calea autodepasirii. Exemplu: Cum trebuie un copil sa insuseasca o norma morala?. cit si in mаre masura in plаn morаl.dezvoltа. Concomitent fаmiliarizarii copilului cu normele morаle. 15 . în funcţie de personalitateа celui cаre preiа exemplul..De obicei noi imitam ceea ce corespunde la un moment dаt cu preocupările. receptionareа.valori si conduite аle vietii si tine cont de exemplele pe cаre le intimpina zi de zi. In ceeа ce priveste regulile morаle. Formareа conduitei si constintei morаle favorizeаza unul din cele mai complexe plаnuri in formareа personаlitatii : se bazeаza pe actiuni si deprinderi morаle.Si de obicei аceasta imitare preiа sаu îmbrаcă o serie de nuаnţe.

lа nivel social. sa tina cont de particulаrităţile individuаle si de virsta ale copiilor cum am mentionat аnterior. Morаla stimuleаză implinireа de sine а omului prin intermediul vаlorilor estetice. Un profil puternic structurаt se vа răsfrânge în mod pozitiv аsupra educаţiei intelectuale. respectul pentru аdevăr. libere. si аstfel se formeaza conştiinţа morаla . constinciozitateа аu dаrul de a mobilizа resursele interne ale personаlităţii în direcţiа unei productivităţi mаi mаri а educаţiei intelectuale а receptivităţii şi аsimilării vаlorilor stiinţifice. spiritul de disciplină. Procesul de formаre a sentimentului morаl trebuie să contina un algoritm precizat. trаiri. numită conflict cognitiv. Atitudinile 16 . cugetări.. Peters in 1965. Educаţia estetică este dependentă de ceа morаlă prin interаctiunea dintre ideаlul morаl şi cel estetic. Acesteа la rândul lor. pune o аlta intrebаre: cum poate fi format omul pentru аutonomie prin strategii heteronomice(legea impusa de аltii)? Deci orice modаlitаte аbordeaza primordial sistemul de reguli . individul ne apаre în ipostаza de subiect morаl. Educаrea tinerilor in spiritul înаltei morаlităti se reаlizeaza numаi intr-o comunitаte sănătoasă. Astfel e necesаr cа caracteristicile esentiale аle personаlităţii să fie formаte în şcoаla. fiind o cаle de solutionаre а conflictului. spiritul de răspundere. exprimаta în proverbe. cugetările. cа să ai la bătrîneţe". simte si аcţionează. Pe cind socionomiа se deriva in cazul cind judecatile sunt formаte si modelаte prin relationаrea cu аltii. Profilul morаl imprimă un consens vаlorilor ştiinţifice şi cele tehnologice prin prismа аplicării lor în folosul oаmenilor. Problemele educаtiei. Trăsături cа : perseverenţа. pe cind esenta moralitаtii este respectаrea normelor. finаlitatea аcesteia fiind libertаtea. a motivelor comportаmentului mаnifestat. аrmonie insotita de sаtisfаctii si bucurii spirituale. Expunereа lа nivele superioare de rationаment morаl. creeaza o аnumita confuzie. sistemаtic şi consecutiv. ci maximele. maxime etc. sensibilizeаză şi stimuleаză cunoaştereа şi înţelegereа vаlorilor morаle. fundаmental fiind exigenţa faţă de sine şi disciplina conştientă. educаtia morаla. Judecаta şi apreciereа estetică se întemeiază şi pe considerente de ordin morаl. Cercetarile psihologilor si practicа pedаgogica dаu dovаda concreta faptului cа educareа deprinderilor morаle si transpunereа аcestora in аbilitati stabile specifice personаlitătii se realizeаza doаr prin prezenta. Nu doаr prin exemple si povete sаu mesajele educаtive ce vin de la educatori. impliniri. judicios. tenacitateа. si аnume parаdoxul educаtiei morаle de a formа persoаnele indrumindui catre constientizаre. educаtia morаla sprijina persoanele in cаuza sa obtina performаnte educationаle deosebite si o viаta plina de succese. ce contribuie lа obtinereа de catre persoanа а unui nivel superior de rаţionament moral.In toаta complexitаtea ei. cаre duc lа democratizareа şi îmbunătăţirea relаţiilor dintre oаmeni. Si аstfel indiferent de аctivitаtea pe cаre o desfăşoară şi de împrejurările în cаre se află. De aici porneste un conflict interior. iаr scopul educаţiei morаle fiind formareа individului ca subiect morаl. Aceleаşi influenţe pot fi extinse şi аsupra educаţiei profesionаle. În consecinţă el аcţionează în virtuteа unor norme morale interiorizаte în procesul interаcţiunii sale cu morаla socială. presupun initiereа persoanelor intr-un limbaj constringator (normele etice) ce-i sprijina in manifestarea unor atitudini. Heteronomiа constituie o reаlitate externa. profesori nu pot impune cerinţe care sa orienteze sau sa verifice morаlitatea . morаlitаtea cа responsаbilitate proprie. Un аspect importаnt al educаtiei morаle este povаţa o metoda ce se bazeаză pe valorificаrea experienţei morale а omului. proprie societăţii din care face parte. inteligentа si аutonomie inаlta. proverbele sаu аforismele: "Seаmănă la tinereţe. Deci o cаuza аr fi аchizitionarea obisnuintelor de comportament si аsumptii profund diriguitoare аctivitatii dezirabile prin strategii relаtiv constringatoare. Din toаte аcesteа putem conchide că educаţia morаlă este o trecere de lа morаlă lа morаlitate. la cel educаt.Educaţia morаlă urmăreşte conturаrea şi consolidаrea profilului morаl în concordаnţă cu imperativele morаlei sociale. cаre gindeste. conduite аutonome.

Aici totusi trebuie sa fie аctivat un spirit deosebit de observаtie. să decidă pentru el însuşi. ci devine. reiesite din normele de conduitа.de а invаta sa respectam ceea ce duce la o dezvoltаre si educаre superioаra. cunostinte. Persoаna nu se nаste fiintа umаna. 2.2 Operationalizarea obietivelor educationale Operaţionalizarea obiectivelor educaţionale preuspune două acţiuni complementare:  Trecerea progresivă de la nivelul idealului. Sistemul profilului morаl bio-psiho-sociаl si pedаgogic al morаlei contine unele principii cum аr fi: . scopurilor şi obiectivelor generale – la formularea obiectivelor operaţionale 17 . Caci in esenta sa cea mai pura. in diаlog se delimiteаza cunostintele morаle combinаte cu cele emotionаle.rude. Vine însă un moment în cаre copilul trebuie să fаcă propriile alegeri. Persoanele construiec legaturi. mijloаcele şi factorii etnopedаgogiei în proiectareа şi realizareа educаţiei morаle. Un exemplu moral se derivа din intuireа sаu imaginareа unor modele ce intrunesc fаpte şi аcţiuni morаle. realizeza conduite morale si parcurg o cale lunga de spiritualizare permanenta. să sepаre singur binele de rău. dezvolta diverse sentimente. (Nicolae Silistraru) In ceeа ce vizeаza convorbireа morаla.educatori.indeosebi pe copil pentru a preveni influenta negаtiva. umаnitate rаportate la virstа specifica.principiul diferenţierii educаţiei morаle (în rаport de funcţiа culturаlă а acesteia аre o pondere specifică în cаdrul аctivităţii de formаre а personаlităţii). . raportindu-l la propria persoana. in nazuinta catre implinire educatia morala se incadreaza intrun centru de insusire universala. de corectаre. de a ne canaliza energia. cu atit mаi sаcre cu cit le intelege mаi putin. Disciplina e o cale spre valorizarea normelor.pozitive. аstfel forminduse metodele eficiente de comportаment oferite de parinti. iar mаniera in cаre devine depinde primordiаl de educаtia pe care o obtine. ceea ce tainuieste mai profund in om. .iar omul devine protagonistul esential si maret in calea pe care o initiaza si pe care o parcurge pe intregul curs al vietii. culturii pentru o buna dezvoltare si un mod de comportare superior. profesori. formeaza atitudini fata de viata. de intarire a constiintei si а conduitei morаle.principiul unităţii şi continuităţii axiologice între toate formele. Copilul invаta morаla cа pe un аnsamblu de reguli trаnscedente. modаlităţile. аceasta аste apogeul constiintei sаle morаle. pornind din motivаtia interna a elevului. fаptul cum comunicаm. . regulelor.recunoaste emotiile celorlаlti si construi relаtii interpersonаle pozitive. în vedereа eliminării celor negative.vаlorifind experientа de viatа.principiul corespondenţei dintre ştiinţа pedagogică şi educaţiа tradiţionаlă а morаlităţii. cum gestionam cu emotiile directionindu= le spre un scop si totodata posedam capacitatea de a intui. regulele de bаza pornind de la diverse functii de informаre.principiul valorificării resurselor şi disponibilităţilor pozitive ale personаlităţii umаne. doаr аsa putem valorizа copilul cu o аtitudine buna si o purtаre morаla. comunicаrea inadecvаta si contаctele defavorizаnte cu аnumite persoаne.cu reguli satisfacatoare pentru viata sа. cu simt morаl . capata experiente. trebuie sa se extindа in aptitudini de personаlitate. Educatia morala initiaza cu o latura launtrica. Totusi se nаste cu inclinаtie spre morаlitate.

psiho. numărul maxim de greşeli tolerate. performanţa sau competenţa de care va fi capabil acesta după parcurgerea unei anumite secvenţa a procesului de predare.. 2.. Criterii .. adică specificarea neivelului de rueşită minimală sau a nivelului la care să se situeze cunoştinţele deprinderile elevilor pentru a decide asupra realiozării sau nerealizării obiectivelor de ex..3...motorii) . Esenţial pentru operaţionalizarea este faptul că se precizeaază ceea ce va face elevul. „fiind date”. 1. Receptare Să definească. ca şi nivelul vizat a fi atins de elevi... precizie şi calitate pentru modul de lucru al elevilor. Comportamentul. să ofere exemplu. Mager presupune parcurgerea a trei etape în elaborarea unui ociectiv operaţional: 1... „pus in situaţia de „.... cu ajutorul. .... să aleagă .. Cunoaşterea 1. a rezultatului care se aşteatpă de la elev la finalul activităţii.. De asemenea.. alegând un . Procedura de operaţionalizare a lui R. să docândească.. Specificarea criteriilor sau indicatorilor pe baza cărora un obiectiv devine operanţional.... să formuleze combine.. să accepte 2.. precum şi câteva exemple de verbe. prin formule verbale ca: având acces la „. utilizând” . cel puţin trei râuri În tabelul următor sunt prezentate domeniile in care se regăsesc obiectivele nivelele (treptele ) pe care le presupun aceste domenii.. Exemplificare: 1..... sub forma... Pentru a formula obiective operaţional profesorul trebuie să consulte mai întâi obiectivele cadru şi de referinţă ale disciplinei pe care o predă. intervale de timp acordate pentru rezolvarea sarcinilor.. luând ca referinţă categoriile taxonomice şi verbele. Elevii să localizeze 2. Dispoziţie Să dorească Domeniul cognitiv Domeniul afectiv 1. profesorul trebuie să distingă conţinutul tipului de obiective urmărite (cognitive. să .. răspuns Să discute.... Specificarea comportamentului final .învăţare...acţiune . Să asculte. indici de vitzeză. .... Percepere Să observe Să recunoască Să analizeze Să compare 2. Comprehensiune Să explice.. Precizarea criteriilor de evaluare.. Condiţii . Reacţie... afective.. să separe... Motor 1. Pe hartă 3.. 18 2. reuşita estimată în procente.. pe baza . 3.. : nr minim de răspunsuri corecte solicitate. F. să să enumere..acţiune pentru fiecare dintre acestea: Domeniul psiho.. Precizarea condiţiilor în care elevii urmează să demonstreze că au dobândit prerfonmanţa preconizată .. să recunoască. indicatzoare de comportamente. (vezi tabelul alăturat) 2...... să practice.. să diferenţieze să identifice..

Organizare Să execute corect Să observe. structurala. să relateze.evaluare. să transforme 3. ca activitate de predare. Valorizare Să aplice. uşurinţă formuleze .pe care o putem plasa conventional între secolele XVII-XIX. Să accepte. să deducă.Să insiste să interpreteze. să planifice. evaluarea. să aprecieze critic. Analiză 4. să stabilească legături. Sinteză 5. să se conformeze rezume.autoreglarea prin circuite de conexiune inversa externa si interna)si dimensiunile acestuia (functionala. învatarea. să răspundă să demonstreze. Să discute. să organizeze 5. operationala) sunt reflectate la nivelul activitatii de predare. Reacţie dirijată 3. să ilustreze formuleze. să rezume 6. să dezbată. Pedagogie I: Fundamentele pedagogiei. Aplicare 3. Automatism 4. să renunţe. să distingă. să compare.învatare. cu ăovestească. să joace. Didactica traditionala. să Să execute corect. să rezolve. unitatea formativ-informativ. să Să schimbe. să Să aplice. Teoria şi metodologia curriculum- ului 3. Reacţie 5. Evolutia gândirii didactice marcheaza modul de abordare a procesului de învatamânt din perspectiva rolului acordat celor trei actiuni: predarea.1 Procesul de invatamant ca interactiune intre predare-invatare-evaluare Consideratii generale Caracteristicile generale ale procesului de învatamânt(interactiunea subiect-obiect. Rolul prioritar revine cadrului 19 . să argumenteze 4.concepe procesul de învatamânt. Caracterizare complexă Să compună. să să clasifice. să decidă. Evaluare Să aprecieze. să argumenteze III. să distingă. să folosească nege. mai ales. să aleagă. să revizuiască.

în mod special. cognitive.învatare. creator.afective. este obiect si subiect în acelasi timp. devine obiect al transformarii (elevul). constante si pe termen lung în planul cunoasterii.pe de o parte si existenta unei fiinte în dezvoltare care suporta schimbarea. Procesul de învatamânt consta în producerea intentionata a unor schimbari progresive. care este centrat asupra transmiterii cunostintelor în vederea memorarii si a reproducerii acestora de catre elevi si studenti.simultana sau ulterioara. Elevul se implica activ în actul transformarii.concepe procesul de învatamânt. 20 . ca activitate de predare. Prin actiunile sale partenerul 1 poate stimula/frâna actiunile partenerului 2. care e centrat asupra corelatiei dintre actiunea initiala de predare si actiunea.de învatare – declansata (pre)scolarului/studentului. impun schimbarea. Rolul prioritar revine cadrului didactic.educativ. Aceste schimbari se manifesta ca modificari ale unor comportamente specifice: psihomotorii. constructiv. a caror activitate se deruleaza într-o succesiune de alternante sau operatii simultane. cu atât aceste actiuni se vor contopi într-un efort comun de realizare a uni proces unitar de predare.pe de alta parte. o situatie grevata pe interactiunea subiect-obiect (profesor-elev). ca activitate de predareînvatareevaluare. a unui subiect al transformarii (profesorul). generator de noi comportamente. ce confera institutiei scolare semnificatia unui grandios laborator viu. devenind si subiect al transformarii. Didactica postmoderna – pe care o putem plasa conventional în cea de-a doua jumatate a secolului XX.învatare.la nivel de individ si grup scolar. afectivitatii si actiunii. adica alternanta constanta si dinamica dintre actiunea de predare (interventia profesorului) si reactia elevului (actiunea de înva tare).Organizarea procesului de învatamânt reprezinta un demers instructiv. Aceste alternante sunt orientate spre atingerea unui scop comun: producerea învatarii dorite.didactic. Cu cât actiunile celor doi parteneri se vor afla mai în concordanta. în mod special. Modificarile au semnificatia unei dezvoltari generale a potentialului intelectual si fizic al elevului. ca urmare a trairii active a unor experiente pedagogic organizate. Ideea de schimbare implica o dualitate: existenta cu necesitate a unor forte ce declanseaza. Procesul de învatamânt apare ca o situatie de parteneriat pentru învatare. loc de ample si profunde metamorfoze umane. Didactica moderna – pe care o putem plasa conventional între sfârsitul secolului XIX si prima jumatate a secolului Xxconcepe procesul de învatamânt.

pentru a facilita introducerea îmbunatatirilor. în acceptia actuala. În consecinta. Fata de didactica traditionala care separa actiunea de predare si învatare de actul evaluarii. ca învatarea are un rol hotarâtor în explicarea eficientei activitatii scolare. Desi termenul se pastreaza. fapt ce atrage dupa sine numeroase schimbari în modul de a concepe si organiza practic procesul predarii si învatarii. dintre care unul comunica. ameliorarilor si ajustarilor cerute pe întregul proces al desfasurarii predarii si învatarii. care apar între cele doua susbsisteme sunt cele care dau identitate procesului de învatamânt. pe predare. Concomitent. Ea porneste de la ideea ca rezultatele învatarii reflecta mai întâi munca de învatare depusa de elevi.predarea si învatarea. Si aceasta pentru a ajuta la luarea deciziilor legate de buna organizare si desfasurare a procesului. didactica actuala încearca o reconsiderare a raportului însusi dintre predare si învatare. accentul punându.subliniaza didactica moderna. de transmitere a informatiilor. Acest proces ni se înfatiseaza astfel ca un complex de interactiuni a celor doua susbsisteme amintite. “Problema principala a învatamântului este problema învatarii”. Procesul de învatamânt este eficient numai atunci când aceste doua laturi. în acceptiune moderna predarea are un continut mult mai bogat.Notiunea -prin care dezvaluim influenta educativa exercitata de profesor. calauzita de postulatul dupa care rolul hotarâtor în obtinerea rezultatelor scolare revine predarii. Predarea Predarea a fost cunoscuta în didactica traditionala ca activitate de comunicare. emite informatia si celalalt selecteaza si asimileaza informatia.decât atunci când se abordau problemele mai mult din unghiul sau de vedere.evaluare. Aceasta deplasare de accent echivaleaza cu o trecere în mai mare masura a raspunderii învatarii asupra elevului însusi.de îmbunatatirea muncii acestuia. îi va conferi mult mai multe sanse sa ridice nivelul calitativ al întregului proces de învatamânt. deci.este cea de “predare”. de prezentare a materiei de învatat.constituie o unitate organica.didactica noua proclama primatul învatarii elevului în raport cu predarea profesorului.prin urmare. adica al predarii. iar aceea.care oglindeste activitatea elevilor este. Ea include întregul sistem de actiuni desfasurate de 21 .de catre profesor.sa i se acorde prioritate. Acesteia trebuie. procesul de învatamânt se defineste ca integrare organica a celor trei aspecte fundamentalepredare-învatare. Astfel. spre deosebire de didactica traditionala care.cea de “învatare”. înfatisându-se ca un complex de functii.l. Legaturile complexe. didactica moderna opteaza pentru integrarea în procesul de învatamânt si a evaluarii. Faptul ca profesorul va fi mai interesat de studiul elevului.

proiecteaza noua etapa. functiile predarii se extind de la comunicarea sau transmiterea informatiilor. evaluarea rezultatelor pentru stabilirea eficientei programului realizat si pentru reglarea în continuare a actiunii de instruire. în acelasi timp. De aceea. stimularea intereselor de cunoastere ale elevilor.educative.i conduce pe elevi la diverse surse de informare. la activitati de elaborare si conducere. Profesorul îi îndruma si. organizare si dirijare a învatarii. În conceperea programelor el are în vedere: clarificarea si precizarea performantelor. programe de actiune în care prefigureaza comportamenul la care urmeaza sa ajunga elevul în urma parcurgerii secventei de instruire prevazute. Mai mult. pe care le propune a fi atinse. de creatie didactica. s-o faca asimilabila. facând ca actul învatarii sa devina tot mai mult un act de autoinstruire. s-o prelucreze astfel încât s-o adapteze la sistemul de gândire al celor ce învata. facând ameliorarile de rigoare. Aceasta corespunde tezei privind elevul ca agent principal al procesului de învatamânt.profesor în cadrul lectiei.evaluare. organizeaza si dirijeaza (îndruma) activitatea de învatare a elevilor. El concepe.prin care acesta asigura conditii optime de învatare. el este.asa cum s-a subliniat ponderea cea mai mare. El asigura conditiile necesare pentru ca sursele de informatii si modalitatile de difuzare a lor sa functioneze la modul optim.cu influente si dincolo de lectie. odata cu achizitionarea noilor cunostinte învatându-i si tehnicile de dobândire a acestora. profesorul este cel care selectioneaza si ordoneaza informatiile în optica sporirii eficientei lor formative si educative. proiecteaza programul concret al activitatii instructiv. Cu fiecare secventa de instruire. Predarea implica. procesul de formare a elevilor prin instruire. 22 . specialistul care stie sa trateze aceasta informatie. Profesorul nu este numai o sursa de informare pentru elevi. profesorul parcurge cele trei etape ale unei actiuni eficiente: proiectare desfasurarea procesului. Elevul învata sub îndrumarea si cu sprijinul profesorului. în esenta. care-si pastreaza un rol important. autoformare. de control si inovare a procesului de învatamânt. Astfel. gradarea progresiva a sarcinilor. Profesorul confera predarii valente formative si le potenteaza. controleaza si evalueaza rezultatele. Toate aceste actiuni contribuie la ridicarea continua a calitatii învatamântului. Educatorul elaboreaza strategii didactice. predarea îsi exercita atributele în optica ameliorarii învatarii. activitatea de învatare având. de investigare si descoperire a lor.

învatarea scolara.în mod special. substituiri. relativa a comportamentului. Predarea reprezinta actiunea cadrului didactic de transmitere a cunostintelor la nivelul unui model de comunicare unidirectional. care asigura sustinerea actului predarii. în care se desfasoara acesta. studenti). În calitatea sa de actiune initiala. semne. b) expunerea continutului (informatiideprinderistrategii) în mod articulat si coerent.explicare la nivelul actiunii de predare solicita cadrului didactic nu numai “sa transmita cunostintele într-un mod logic. în conformitate cu legitatile interne ale acestuia. compuneri. dar aflat în concordanta cu anumite cerinte metodologice. b) operatia de expunere. studentilor. simboluri. 23 . miscari. Enciclopedia britanica defineste învatarea astfel: “o modificare continua.în general. Asamblarea operatiilor de definire-expunere. dar sa-l si îndrume pe elev. Realizarea sa anjajeaza trei operatii complementare: a) operatia de definire. care asigura introducerea conceptelor în actul predarii. astfel încât acesta sa-si mânuiasca singur cunostintele în mod logic”. situatii si identificarea lor la nivelul unor cuvinte. pe care le valorifica în mod diferentiat si creator în contextul psihosocial si pedagogic.Profesorul are rolul conducator. Ea angajeaza un tip de comunicare pedagogica speciala care implica: a) definirea conceptelor fundamentale si operationale incluse în programele (pre)scolare/universitare. care asigura sustinerea actului predarii prin asertiunea conceptelor definite. cu concretizarea acestora prin descrierea unor episoade. compararea si clasificarea acestora prin demonstratii. care angajeaza (si) opiniile celor educati (elevi. pesoane. c) operatia de explicare. în cadrul unei teorii stiintifice. modificare stabila în comportamentul individual atribuita experientei traite activ de subiect. Predarea eficienta respecta logica discursului pedagogic care ia forma unei comunicari între cadrul didactic si clasa/grupa de (pre)scolari/studenti. în sensul ca el concepe organizeaza si dirijeaza punerea în functiune si optimizarea tuturor componentelor procesului de învatamânt. ca raspuns la influentele mediului. proiectata de cadrul didactic în contextul procesului de învatamânt. fundamentata pe experienta anterioara”. Învatarea Învatarea ne apare ca schimbare. predarea vizeaza transmiterea cunostintelor necesare pentru declansarea activitatii de învatare a prescolarilor. care conditioneaza învatarea . c) explicarea continutului prin diferite corelatii si aplicatii. elevilor.

de actiuni. în aceasta perspectiva.Vâgotski afirma ca învatarea reprezinta ”toate schimbarile comportamentului interior sau exterior. 24 . Învatarea scolara e privita : a) ca proces b) ca produs c) functie de diversi factori/conditii a) Învatarea ca proces reprezinta o succesiune de operatii.a preciza natura schimbarilor dorite. modificarea denumita învatare se manifesta ca o modificare a comportamentului”. de la actiune la gândire si invers. Învatarea de tip scolar este organizata. de la forme vechi de comportare la forme noi. În concluzie. ce poate fi mentinuta si care nu poate fi atribuita procesului de crestere. operationale. sistema tica. a defini obiectivele învatarii.a organiza conditiile care favorizeaza producerea acestor schimbari. a determina continutul învatarii.de la un mod de functionare intelectuala la un alt modconditii.a determina continutul (valorile) acestor schimbari. de la simple impresii la stari afective complexe. Skiner considera ca învatarea înseamna “formarea comportamentului nou”. structurata.planificata. Gagne defineste învatarea astfel: ”modificare a dispozitiei sau capacitatii umane. daca învatarea de tip scolar înseamna schimbare în comportamentul elevilor. constructiva. activitati. de schimbare a formelor vechi de comportare si prefigurare de noi forme. atunci: a planifica învatarea înseamna a prevedea producerea acestor schimbari. rezultate din experienta”. Ea se produce într-un anumit context. de la contemplarea concret senzoriala la gândirea abstracta. de evenimente constient finalizate în transformari. la nivelul formelor de conduita si actiune. de transformare intentionata a modului de reflectare a realitatii. la nivelul posibilitatilor intelectuale ale elevului. a organiza învatarea. de stari. Privita. de elaborare si reelaborare continua a structurilor cognitive si operatorii. Implica schimbari în sfera structurilor cognitive. Astfel avem urmatoarele tipuri de schimbari: de la informatie la cunostinte. de la actiuni la constructia de cunostinte. Altii definesc învatarea ca fiind o schimbare în comportamentul individual ca urmare a unei experiente proprii. de transformare a trasaturilor personale. de la empiric la stiintific. învatarea capata sensul unui process complex de munca creatoare. de la imagine la notiuni.

a. pe care trebuie sa le creeze. idei. interese.modalitati de gândire.conditii ce influenteaza procesele si rezultatele învatarii. nivelul dezvoltarii intelectuale atins la un moment dat . În aceasta optica. Exista cauze. literature psiho-pedagogica ofera mai multe clasificari ale tipurilor de învatare: B. volitionale) angrenate în actul învatarii a condus la stabilirea unui registru al tipurilor de învatare. nivelul cultural al societatii în ansamblul sau. de expresie si de actiune. timpul scolar. disponibilitatile individului care învata (din interior) si se numesc conditii interne. vârsta. maturizare. stare de sanatate 2. Înteleasa ca produs. învatarea ne apare ca un ansamblu de rezultate (calitative si cantitative) exprimate în termeni de noi cunostinte. provin din specificul situatiei de instruire si sunt denumite conditii externe. Si în tara noastra s-au facut cercetari în 25 . altele provin din exteriorul individului. ambianta psihosociala.Titone. mediul fizic scolar. sentimente s. deprinderi. notiuni. D. sunt independente de acesta. Rezultatele (efectele) înregistrate sunt o materializare a schimbarilor relativ permanente si stabile de natura cognitiva. regimul alimentar impus de societate Tipuri de învatare.afectiva si actionala produse. Conditiile interne sunt de 2 tipuri: 1. Se învata nu numai cunostinte si deprinderi intelectuale sau practice.comportamente. ci si dorinte.cultural al familiei). Reusita/nereusita învatarii se datoreaza influentei combinate a ambelor categorii de conditii. obisnuinte. ele corespund transformarilor intervenite în raport cu stadiul precedent al interventiei pedagogice c) Învatarea conditionata de diversi factori. priceperi. Unele tin de particularitatile. calitatea instruirii. Conditiile externe se refera la: 1. Bloom. procesele intelectuale ce urmeaza sa fie declansate si stimulate în strânsa legatura cu continuturile predate.Gagne. continuturi). (suma de achizitii. tipul de relatii profesor. stiut fiind faptul ca orice taxonomie a obiectivelor sugereaza natura situatiilor de învatare. atitudini. o productie specifica). caracteristicile clasei de elevi.b) Învatarea ca produs.a. biologice : ereditate. norme. dezvoltare fizica generala.R. psihologice: potentialul genetic intelectual. organizarea scolara: sistemul de cerinte scolare (obiective. R.dotarea tehnicomateriala a scolii 2. Preocuparea de a determina cât mai precis mecanismele intelectuale (afective. Unele faciliteaza învatarea. altele o fac dificila. mediul local (urban/rural). sex.Ausubel s. influentele extrascolare: mediul familial (statutul socioeconomic.personalitatea si competenta profesorului. Interesul pentru tipologia învatarii a fost stimulat de relatia dintre obiectivele învatamântului si tipurile de învatare.elev.

sa mearga cu pasi siguri pe calea succesului. pe întelegerea procesului de învatamânt ca relatie de interdependenta permanenta între activitatea de predare. evaluarea. Cunoasterea performantelor obtinute.învatare. Evaluarea este activitatea comuna a profesorului si a elevului (autoevaluare) în cadrul careia se închide circuitul predare-învatare. Noveanu. I.constituie o componenta importanta a procesului de învatamânt.învatare Didactica postmoderna. sa constientizeze cauzele care provoaca anumite neajunsuri. unde Ausubel face distinctie între “formarea notiunilor” si “asimilarea” lor.legatura cu acest important aspect al activitatii de învatare (E.) Astfel.capacitati formate) si regleaza activitatea urmatoare în raport cu aceste informatii. pornind de la tipurile de comportament pe care le vizeaza taxonomia lui Bloom în domeniul cognitiv. a lipsurilor înregistrate. care cuprinde procese mai complexe decât cele implicate în aplicarea propozitiilor învatate în mod constient Evaluarea Evaluarea rezultatelor scolare este o etapa importanta a activitatii instructiv.evaluare. Radu s. care rezulta din caracteristica procesului de învatamânt de a fi un proces cu autoreglare.a. de inspiratie si respiratie curriculara.Oprescu. Rezolvarea de probleme. N. Învatarea propozitiilor. Profesorul obtine pe calea feed-back-ului informatii privitoare la rezultatele activitatii de învatare (cunostinte stocate. De aceea. unde se ocupa de relatiile ce se pot stabili între notiunile noi si cele anterior fixate în structura cognitiva a celui ce învata: relatii de subordonare. 26 . echivalenta cu învatarea denumirii obiectelor si fenomenelor . cu cât profesorul are posibilitatea sa cunoasca mai exact succesele (insuccesele) pe care le înregistreaza acestia în fiecare secventa a procesului de învatamânt (pe parcursul lectiei. pune accent. în mod special. ca tip de învatare.educative.T.strategiile evaluative. Învatarea notiunilor. David Ausubel deduce. dupa realizarea fiecarui obiectiv propus) cu atât el va putea sa regleze în mod mai adecvat activitatea viitoare. de supraordonare si combinatorii.În ceea ce-i priveste pe elevi. fiind implicata în fiecare moment în activitatea de predare. a cauzelor acestora constituie cadrul de referinta pentru aprecierea profesorului. “din procesele ce se presupune ca stau la baza însusirii cunostintelor si a dezvoltarii capacitatilor mentale” urmatoarele categorii de efecte comportamentale: Învatarea reprezentationala sau învatarea prin reprezentare.

Şcoala/liceu______________________________ 4. Componenţa familiei: __________________________________________ 5.Didactica traditionala separaProcesul de învatamânt vazut ca relatie predare. Data şi locul naşterii________________________________ 3. DATE DESPRE FAMILIE 1. Numele şi prenumele_______________________________ 2.învatareevaluare implica o descriere de tip general a acestor interactiuni. Localitatea____________________ 6. DATE GENERALE 1. Clasa__________ 5. Rezultate:  Foarte bune la______________________________________  Bune la ___________________________________________ 27 .2 Fisa de caraterizare psihopedagogica a elevului (model) I. Ocupaţia părinţilor: tata 2.evaluarea ca un ansamblu 3. Probleme speciale de sănătate____________________________ II. Un cadru didactic trebuie sa priveasca predarea. Mama: __________________________ 3. Starea generală de sănătate___________________ 7. DATE PRIVIND SITUAŢIA ŞCOLARĂ 1.urmata de prezentarea separata a conceptelor.învatarea. Fraţi/surori (câţi ce vârstă au): ___________________________________ 4. Climatul din familie: ___________________________________________ III.

rezervat. impulsiv. creativ la______________________________________ □ manifestă uneori iniţiativă. 28 . cuviincioasă □ de obicei pasiv □ cu abateri comportamentale relativ □ prezent doar fizic. vine cu idei şi propuneri □ activ sociabil. iritabil. Percepţia: 2. se integrează. organizat la_________________________________ □ inegal. DATE PSIHOLOGICE. nestăpânit. activism. izolat. te poţi bizui pe el □ preocupat mai mult de sine. Temperamentul: □ puternic exteriorizat. fără iniţiativă la_________________________________ □ activ la_______________________________________________ □ participă selectiv. dar preferă sarcinile executive □ comunicativ. Memoria: 3. individualist c) colegi îl apreciază pentru: □ rezultatele la învăţătură □ performanţe extraşcolare □ pentru că este prietenos IV. puţin comunicativ □ participă la activitatea grupului numai dacă este solicitat □ este în contact cu grupul. DATE PSIHOLOGICE. cu frecvente distrageri frecvente dar nu grave □ abateri comportamentale grave 5. Conduita în grup. Conduita elevului la lecţie şi în clasă: a) Conduita le lecţie: b) purtarea în general □ atent. participă activ. Interese şcolare deosebite pentru 3. Trăsături de personalitate: 1. Stilul de muncă şcolară pe discipline: a) cum lucrează/învaţă: □ sistematic. sensibil. stabileşte uşor relaţii. cu salturi la____________________________________ □ neglijent. creativitate: □ intensiv. integrarea socială a elevului a) participarea la viaţa de grup: □ mai mult retras. săritor la nevoie. cu iniţiativă b) cum este văzut de colegi: □ bun coleg. rezistent la solicitări. ireproşabilă □ atenţi aşi interesul fluctuante □ corectă. Gândirea: V. activ. leneş la______________________________________ □ foarte ambiţios la______________________________________ □ mari lacune în cunoştinţe la______________________________ b) autonomie. când este obligat la_______________________ 4. Procese cognitive 1. cu interes □ exemplară. Satisfăcătoare la ____________________________________  Nesatisfăcătoare la __________________________________ 2. te înţelegi şi te împrieteneşti uşor cu el/ea □ bun coleg. independenţă la__________________ □ se conformează cu regulile modelului_______________________ □ nesigur. uneori agresiv.

.... vioi. nestatornic □ calm....... dar consumă mai mult timp şi investeşte mai multă energie □ lucrează greoi.... energic..Trăsături de caracter: a) atitudini faţă de muncă □ pozitive □ negative b) atitudini faţă de alţii: □ pozitive □ negative c) atitudini faţă de sine: □ pozitive □ negative 6. cu / fără -cadre didactice de sprijin / itinerante -şcolarizare la domiciliu -frecvenţă redusă -alte servicii.... vorbăreţ......... deprimat 4. Nume şi prenume persoană care completează fişa ......................... nu se încadrează în timp 5........................ programe educaţionale (se specifică) Data completării fişei....... reţinut.... uşor adaptabil... dar fără reacţii dezadaptive □ neemotiv... mai greu adaptabil..........□ cu tendinţe de dominare a altora □ exteriorizat...... lent uneori nepăsător....... controlat... mobil................. anxios □ tip combinat 2.................Însuşiri aptitudinale: □ lucrează repede...... -grădiniţă specială -şcoală specială -grădiniţă de masă / şcoală de masă cu -curriculum adaptat......... optimist □ mai mult trist........ Emotivitate: □ foarte emotiv... interiorizat................... Recomandări pentru forma de şcolarizare a copilului se va specifica recomandarea în forma scrisă: ............. Semnătură.......................... echilibrat.. nesigur.......... cu erori...................................... îndrăzneţ 3............ rezolvă uşor şi corect sarcinile de învăţare □ rezolvă corect.... rezistent la solicitări repetate □ hipersensibil.................................. excesiv de timid................ retras. 29 . emoţiile îi perturbă activitate □ emotiv.............Aptitudini speciale(orientare profesională): Concluzii şi recomandări psihopedagogice ..................... Dispoziţie afectivă predominantă: □ vesel..

IV. Forma detaliată 30 . Didactica specializării 4.1 Proiectul unității de învățare.

Formularea obiectivelor operaţionale Obiectivele operaţionale Codul Conţinutul Condiţiile de probare Criteriul de realizare OC1 Să se definească electrotehnica acceptabil 10 din 18 OC2 Să se definească electronica 16 din 30 OC3 Să se definească materialele conductoare OC4 Să se exemplifice materialele conductoare metalice 23 din 45 OC5 Să se definească materialele conductoare nemetalice (electroliții) 10 din 19 OC6 Să se definească materialele semiconductoare 11 din 20 OC7 Să se definească materialele izolatoare 7 din 12 5 din 8 Tabelul 2. Elemente de conţinut ale obiectivelor operaţionale 31 .Clasa: a VIII-a Disciplina: Educație Tehnologică Titlul lecţiei: Materiale utilizate în electrotehnică și electronică Tipul de lecţie: de comunicare cu evaluare formativă (de progres) Timpul acordat: 50 minute Tabelul 1.

în cursul acestui proces. OC6 Materialele semiconductoare sunt acele materiale care permit trecerea curentului electric în condiții speciale și numai dacă OC7 primesc energie din exterior. . Materialele izolatoare sunt caracterizate de proprietatea de a nu conduce curentul electric. manganină.Aluminiul și aliajele ale lui.Fierul și aliajele lui: fontă. . de asemenea mai OC3 studiază și construcția dispozitivelor și aparatelor care funcționează pe baza acestor fenomene.Metale prețioase: argint. molibden.Cuprul și aliaje ale lui: bronz. OC2 Electronica este știința studiază fenomenele legate de mișcarea în diferite medii a particulelor încărcate electric.Nichelul și metalele cu temperatură ridicată de topire: wolfram. oțel. Materialele conductoare sunt materialele care conduc curentul electric.Delimitarea conţinutului pe obiective Codul Elemente de conţinut. nichelină. tantal. alamă. OC4 Materialele conductoare metalice sunt: OC5 . Metodele de învăţământ Codul Metodele de învăţământ metodelor 32 . suferă modificări chimice. aur. conform manualului obiectivelor operaţionale OC1 Electrotehnica este știința care studiază fenomenele electrice și magnetice din punct de vedere al aplicațiilor lor în tehnică. Tabelul 3. . . Electroliții sunt materiale în stare lichidă care conduc curentul electric și care. platină.

aplicaţiilor (A) E1 Exercițiul numărul 2 de la pagina 26. Tabelul 5. exerciţii şi aplicaţii Codul problemelor Setul de probleme. din manualul de Ed. Setul de probleme. exerciţii şi aplicaţii (P). Tehnologică. exerciţiilor (E). Mijloacele de învăţământ 33 .de învăţământ C1 Conversația de verificare C2 Expunerea Tabelul 4.

M9 Slide în power point cu OC7. M2 Slide în power point cu obiectivele operaționale. M6 Slide în power point cu OC4. Tabelul 6.Codul mijloacelor de învăţământ M1 Mijloacele de învăţământ Slide în power point cu titlul. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare 34 . M3 Slide în power point cu OC1. M4 Slide în power point cu OC2. M5 Slide în power point cu OC3. M7 Slide în power point cu OC5. M8 Slide în power point cu OC6.

Exerci ț ii.1 de instruir e 2 instruire Con de ț inutul Etapele Obiectivele opera ț ionale 3 4 Cadrului didactic 5 6 35 8 9 10 11 Forme de organizare a 12 13 Mediul de instruire Facilitează transmiterea mesajului instruirii Cuprind mesaj didactic Probleme. Probleme Metodele de învă ț ământ 7 Dirijarea activită ț ii Participarea elevilor Elevilor Repartizarea sarcinilor Timpul în minute Activitatea Resursele materiale Mijloace de învă ț ămâ nt care 14 .

şi realizat face acasă aprecieri Prezintă tema de casă şi corectează eventualele greşeli verbale 36 ” .Sa Control 1 ul prezenț Privesc. prin de sondaj. ascultă Face apelul ș i răspund la apel ei la de cl as ă Verifică 3 Verifica calitativ şi rea cantitativ temei tema.

di incandescen Elevul B d ț a? răspunde: a - ct .Ce a ț i Elevul A Frontal Col D ecti e v c rea avut de răspunde: cuno ș tin pregătit . emite lumină. Elevul C răspunde: 37 C1 .Am avut de ț elor pentru pregătit lec ț ia a ob ț inute astăzi? Domenii de d utilizare a r .Ce Incandescen ța ic reprezintă este starea unui luminiscenț corp care.Ce energiei ul reprezintă electrice.8” Verifica| . a? datorită la lec ț ia preceden tă temperaturii ridicate la care se află.

Proprietă țile 38 7 8 9 10 11 12 13 14 . 1 14 2 Crearea fondulu 3 4 5 .De cine 6 Elevul A depind răspunde: i proprietă ț il .Luminiscen ț a este proprietatea prezentă la unele substan ț e de a emite lumină altfel decât prin încălzire.Cine moleculelor.Proprietă țile apercep e mecanice mecanice ale ale materialelor materialelor depind de ? mobilitatea tiv atomilor ș i a . determină Elevul B proprietă ț il răspunde: e electrice .

Curentul electric circulă prin apa murdară. ascultă ș i notează pe 39 C2 M1 .Ș ti ț i pe unde circula Captare a aten ț iei 16 și interesu lui elevilor curentul electric? .Curentul electric circulă prin fire.Astăzi vom vorbi despre materialele utilizate în electrotehni că ș i 18 Anun ț a rea electronică Prezintă titlul lec ț iei Elevul Y răspunde: . Privesc.electrice ale materialelor ale electrice sunt materialelor determinate de electrice? mobilitatea particulelor încărcate cu sarcină electrică . ElevulC răspunde: .

Elevul B C1 răspunde: .titlului lec ț iei Anun ț a rea 20 obiectiv elor opera ț i onale Prezent 25 caiet O C1 la O Prezintă Tabelul 1 obiectivele Privesc. ascultă M3 e noi ș i notează pe la conform caiet M9 tabelului 2 Elevul A - 37 Realiza O rea C1 conexiu la nii O inverse C4 Ce este electrot ehnica? Tabelul 2 - Ce este electron ica? răspunde: . 1 2 3 4 5 6 7 40 8 9 10 11 12 13 14 .Conform tabelului 2.Conform tabelului 2. ascultă opera ț ionale ș i notează pe conform caiet C4 tabelului 1 O Prezintă area C1 con ț inu la turilor O noi C4 Tabe-lul 2 M2 con ț inuturil Privesc.

Conform lele tabelului 2. Elevul A răspunde: .Conform tabelului 2. semicon ductoar 41 .- Cum se definesc răspunde: materia .Conform tabelului 2. Elevul B definesc răspunde: materia . Elevul B răspunde: .Conform tabelului 2. conduct - oare? Care sunt materia lele conduct oare metalic - e? Ce sunt electroli - Elevul C ț ii? Cum se Elevul D răspunde: .Conform lele tabelului 2.

desfă ș u Ț ine ț i-o tot rată de a ș a! elevi Notarea Elevul Y unor prime ș te elevi nota 10.- e? Ce sunt materia lele izolatoa re? Prezent 45 47 area Astăzi a ț i aprecie fost aten ț i. privind desigur cu activita câteva tea excep ț ii. rii destul de general bine e pregăti ț i. Ascultă Ascultă elevul X 42 ” .

2 de la pagina 25 Bibliografie: G. Lichiardopol. N. Olteanu. Educație Tehnologică. Enache. S. Ștefan. 43 E1 . Ed. Didactică și Pedagogică. București. ascultă temei formată din ș i notează pe pentru exerci ț iul caiet acasă nr. Ed.nota 9 ș i elevul Z nota 8 Tema 48 ” Anun ț a pentru rea acasă este Privesc. 2006 Doru Ciucescu 2009. manual pentru clasa a VIII-a. Didactica disciplinelor tehnice. C. Corint.

specializările Instalatii Electrice.familiarizarea elevilor cu principalele tipuri de circuite şi componentelor acestora .2000 Specializările: Instalatii electrice . Acestea se adresează elevilor liceului tehnologic.2 Curriculum la decizia școlii Managementul de curriculum Instalatii Electrice Clasele a XI-a Programa şcolară de Instalaţii Electrice a fost aprobată prin Ordin al ministrului educaţiei naţionale nr.12.Clasa a XI-a NOTĂ DE PREZENTARE Curriculum-ul la disciplina Instalatii Electrice clasele a XI-a este proiectat pentru patru ore pe săptămână.aducerea la cunoștința elevilor a masurilor pentru evitarea accidentelor ce pot interveni ca urmare a utilizarii inadecvate a unei instalţii electrice -principalele masuri de prim ajutor in cazul unor accidente .explicarea schemei circuitului electric cuprinzând scheme detaliate precum şi explicarea rolului fiecărui element in parte. 44 . 5344/13.4. .studierea componentelor de bază ale instalaţiilor electrice . clasa a XI-a Curriculum-ul porneşte de la premisa că instalaţiile electrice au o larga răspandire la nivel global iar necesarul de personal calificat in acest domeniu este din ce in ce mai mare. Disciplina Instalaţii electrice işi propune: .

Principalele tipuri de echipamente electrice Conţinuturi  Curentul electric. Componentele de baza ale unei instalaţii electrice 2. Principalele tipuri de circuite electrice şi analiza acestora COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 1. Componentele de baza ale unei instalaţii electrice Competenţe specifice 1. Simboluri utilizate in circuitele electrice Competenţe specifice 2. Identificarea unui element de circuit.2. Identificarea funcţiilor fiecarui echipament electric 2. Identificarea principalelor tipuri de circuit Conţinuturi  Legea lui Ohm  Legile lui Kirchhoff 45 .2 Desenarea unui echipament electric  Simbolizarea receptoarelor cunoscând schema acestuia  Simbolizarea intrerupatoarelor  Simbolizarea altor elemente de circuit 2. Conţinuturi  Simbolizarea surselor 2. Definirea conceptului de curent electric 1.1.3.1.COMPETENŢE GENERALE 1.Generalitaţi  Clasificarea echipamentelor electrice  Rolul Echipamentelor electrice 1. Principalele tipuri de circuite şi analiza acestora Competenţe specifice 3. Realizarea unei scheme electrice folosind simbolurile invăţate 3.1.3. Simboluri utilizate in circuitele electrice 3.

Calcularea unor parametri din  circuitul electric 3.3. Cunoaşterea etapelor in analiza unei instalaţii electrice PRACTICĂ PEDAGOGICĂ 46 Clasificarea circuitelor electrice .2.3.

predare .1-.învăţare) TIMP ACORDAT: 50 minute OBIECTIVE SPECIFICE: .tabla TIP DE ACTIVITATE: frontală BIBLIOGRAFIE: Educatie tehnologica –‚ ‚ Manual pentru clasa a VI-a” 47 . conversaţia euristică. MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: prezentare power-point. dialogul dirijat. STRATEGII DIDACTICE: METODE ŞI PROCEDEE: explicaţia.PROIECT DIDACTIC (lectie de proba) OBIECTUL: Educaţie tehnologică CLASA: a VI-a DATA: 16.vizitarea unor locuri de muncă şi consemnarea unor observaţii .1.manualul.să identifice domeniile de activitate ale unor profesii. Competente specifice: CS1.sa faca distinctia intre notiune de profesie si cea de ocupatie.01. .identificarea tipurilor de activităţi desfăşurate de membrii familiei acasă şi la locurile de muncă CS4.2015 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Profesii ale membrilor familiei DETALIERI DE CONŢINUT: Protecţia consumatorului TIPUL LECŢIEI: lecţie mixtă (verificare .

conversaţia .se scrie pe tablă titlul lecţiei şi structura ei: PROFESII ALE MEMBRILOR FAMILIEI 1)Definitia profesiei 2)Definitia ocupatiei 3)Domenii de activitate 4)Pregatirea scolara Mijloace de învăţământ Moduri de organizare a învăţării Evaluare activitate frontală observare sistematică .explicaţia activitate frontală observare sistematică .educativ Metode şi procedee .învăţare 2’ 5’ 3’ Conţinutul instructiv .se asigură un climat necesar desfăşurării lecţiei.explicaţia .STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ŞI METODICĂ A LECŢIEI Secvenţele lecţiei I Moment organizatoric II Legătura cu lecţia nouă III Anunţarea subiectului lecţiei noi şi a structurii ei IV Comunicarea noilor cunoştinţe Timp Strategii de predare . .se pregătesc caietele. 48 prezentare Power-point .conversaţia .conversaţia euristică . mijloacele care vor fi folosite.studiul de caz -se definesc notiuniile de profesie si de ocupatie. conversaţia . .explicaţia activitate frontală observare sistematică activitate frontală observare sistematică - -Tabla 20’ .se aduc in discutie unele profesii la care elevii se gandesc.dialog dirijat .

.conversaţia euristică .it pentru a nota cate o meserie si cate o profesie.conversaţia . conversaţia studiul de caz activitate frontală observare sistematică activitate frontală .explicaţia . -fiercare elev primeste cate un post.explicaţia - .evaluare formativă.observarea dirijată activitate frontală observare sistematică -realizarea impreuna cu elevii o comparatie intre o profesie si o meserie.explicaţia activitate frontală observare sistematică -se enunta pregatirea scolara necesara a profesiilor pe care elevii ar vrea sa le urmeze.V Fixarea cunoştinţelor 5’ - VI Feed-back 3’ - -impreuna cu elevii se pun in discutie principalele domenii de activitate. .conversaţia euristică . autoevaluare 49 .

predare . -realizeze planul de activitati a unei zile. TIP DE ACTIVITATE: frontal.învăţare) TIMP ACORDAT: 50 minute Competente specifice: CS 1. conversaţia euristică. STRATEGII DIDACTICE: METODE ŞI PROCEDEE: explicaţia.fise de lucru cu diagrama timpului.2015 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Bugetul de timp TIPUL LECŢIEI: lecţie mixtă (verificare .CS 2. BIBLIOGRAFIE: Educatie tehnologica –‚ ‚ Manual pentru clasa a VI-a” 50 .fise de evaluare. descriere. -identifice competentele bugetului de timp. -sa exemplifice modalitatti de petrecere a timpului liber.PROIECT DIDACTIC (lectie finala) OBIECTUL: Educaţie tehnologică CLASA: a VI-a DATA: 18. -sa deseneze diagrama timpului. MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: manualul.1 La sfarsitul lectiei elevii trebuie sa. -sa identifice „hotii de timp”.4.CS 3.2.tabla.individual.01. .

se impart elevilor fise de evaluare. -se precizeaza timpul de lucru= 5’.titlul se noteaza pe tabla.educativ Metode şi procedee conversaţia 2’ 5’ 3’ .explicaţia . -verifica raspunsurile impreuna cu elevii. Noteaza „hotii de timp” .conversaţia .învăţare Conţinutul instructiv .dialog dirijat Mijloace de învăţământ -fise de evaluare -Tabla -diagrama timpului Moduri de organizare a învăţării Evaluare activitate frontală observare sistematică activitate frontală observare sistematică activitate frontală observare sistematică activitate frontală observare sistematică .explicaţia 20’ Realizez impreuna cu elevii pe tabla planul de activitati al zilei scolarului de clasa a VI-a 51 .explicaţia .conversaţia . .STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ŞI METODICĂ A LECŢIEI Secvenţele lecţiei I Captarea atentiei II Verificarea cunostintelor anterioare III Prezentarea noilor cunostinte IV Fixarea cunostintelor Timp Strategii de predare . -rog elevii sa identifice elemnte ale bugetului de timp.

V Feed-back 5’ - -se impart post-it-uri elevilor pe care sut rugati sa noteze 2 „hoti de timp”. conversaţia Post-it 52 activitate frontală observare sistematică .

apreciind efortul susţinut al elevilor sau comportamentul deosebit al acestora. 1999. N. Comportamentul responsabil al acestora poate fi consemnat în scris. Văd că eşti atent şi interesat. laude.M. în mod frecvent. 2.” „Jarod. Froyen and A. 194-208. pot vedea dacă acesta corespunde aşteptărilor şi dacă elevii dovedesc simţ de răspundere. prin notificări adresate direct elevului sau părinţilor/supraveghetorilor. 1. remarci compatibile cu vârsta elevilor. Profesorul trebuie să păstreze contactul vizual cu clasa (s-o „scruteze” frecvent). incluzând certificate de merit. să se mişte prin clasă în timpul lucrului independent. ai simţ de răspundere.J. Managementul clasei MANAGEMENTUL PROBLEMELOR DISCIPLINARE Definiţie Mangementul problemelor disciplinare se referă la tehnicile necesare rezolvării problemelor de disciplină a clasei. Exemple: „Kevin. profesorul poate să arate aprecierea dând elevului sarcini suplimentare şi lăudându-l pentru eforturile lui zilnice. controlul proxemic 5. Corectarea comportamentului iresponsabil sau neadecvat 53 . amânarea 7.: Prentice-Hall. tehnica „timpului datorat” 9. intervenţia ta ne-a ajutat să înţelegem mai bine problema”. Lista comportamentelor observabile 1. angajamentul scris 12.VI. Aplicaţiile/Exemplele de mai jos sunt adaptate după Schoolwide and Classroom Management: The Reflective Educator-Leader. măsurile coercitive Aplicaţii/Exemple Notă. stabilirea regulilor de comportament în afara clasei 13. eliminarea 10. înştiinţarea părinţilor/supraveghetorilor 11. înclinarea aprobativă a capului. aprecierea simţului de răspundere 2. Profesorul poate aprecia comportamenul adecvat prin zâmbet. Upper Saddle River. by L. Aprecierea simţului de răspundere   Profesorii pot monitoriza comportamentul elevilor. aşezarea diferenţiată a elevilor în clasă 8. Iverson. De asemenea. ignorarea 4.A. corectarea comportamentului iresponsabil sau neadecvat 3. admonestarea verbală blândă 6. pp.

 Profesorul aduce la cunoştinţă elevilor un număr de acte comportamentale neadecvate (observabile de către aceştia) care pot interveni pe parcursul unei zile. însoţind admonestarea blândă cu exemple de comportament pozitiv alternativ. 54 . De asemenea. tehnica „timpului datorat”. „Monny. controlul proxemic. aluzii şi avertismente. exemplele pozitive. 4. Controlul proxemic  Profesorul se deplasează în spaţiul elevului pentru a-i supraveghea comportamentul.: „Sonya.: „Andrea. Notează-ţi ce ai de spus şi aşteaptă până vei primi răspunsul la timpul cuvenit” 7. ai început să vorbeşti fără rost. măsuri ulterioare de corecţie etc. Profesorul se va adresa individual elevului în cauză. Amânarea  Amânarea intervine când un elev încearcă în mod insistent să atragă atenţia asupra propriei persoane. Profesorul trebuie să găsească ocazii pentru a da exemple de comportamente responsabile şi iresponsabile. Ex. Admonestarea verbală blândă  Această metodă se aplică atunci când elevul nu realizează că are un comportament neadecvat. o discutăm la momentul potrivit”. Elevii trebuie înştiinţaţi de la început care sunt măsurile cărora vor fi supuşi în cazul comportamentului neadecvat (în spaţiul şcolii măsurile includ ignorarea. Ignorarea  Profesorul trebuie să ignore un elev care poate reacţiona negativ la admonestarea verbală blândă sau al cărui comportament neadecvat nu lezează desfăşurarea orei. eliminarea). Profesorul trebuie să se asigure că măsura corectivă este adecvată comportamentului care a cauzat-o. Măsurile potrivite trebuie aplicate cu calm. aranjamentul trebuie să ţină seama şi de aptitudinile elevilor. Ex. Aminteşte-ţi care e regula noastră – Fii gata să înveţi” 6. Profesorul trebuie să determine dacă aceste comportamente pot fi controlate prin ignorare. fermitate şi obiectivitate. 5. dacă ai o plângere. Aşezarea diferenţiată a elevilor în clasă  Profesorul trebuie să aşeze mai aproape de catedră/tablă pe cei care au probleme de acuitate vizuală/auditivă sau pe cei care necesită mai multă asistenţă. trebuie să vizionezi acest film. 3. să interacţioneze pozitiv cu elevul şi să ignore constant limbajul verbal sau corporal neadecvat. admonestarea verbală blândă.

8. de asemenea. se vor mândri că sunt trataţi ca nişte adulţi. 10. elevii de vârstă mică trebuie însoţiţi până la locul respectiv. Angajamentul scris  Angajamentul scris reprezintă o soluţie cooperantă pentru rezolvarea problemelor disciplinare în cazul în care măsurile de mai sus nu sunt eficiente. profesorul trebuie să pregătească un formular care va trebui completat de elev. cu scopul ca acesta să reflecteze asupra propriului comportament. consecinţele negative ce decurg din comportamentul elevului. ne eşti datoare două minute” 9. Tehnica „Timpului datorat”  Aceasta tehnică se aplică în cazul în care timpul irosit în clasă din cauza comportamentului neadecvat al elevului trebuie recuperat de acesta în timpul lui liber. metoda nu poate fi aplicată în cazurile de comportament neadecvat „cronic”. va purta o discuţie coerentă cu elevul. Măsurile coercitive. 12. Stabilirea regulilor de comportament în afara clasei  Dacă elevii sunt puşi să supravegheze activităţile din pauză. 11. Dacă elevul continuă să vorbească. 13. astfel ca aceasta să fie compatibilă cu vârsta/nivelul elevului. se foloseşte un cronometru pentru a urmări respectarea intervalului de către elev. În orice caz. Profesorul stabileşte o listă de tipuri de comportament în spaţiul respectiv (acceptabil şi neacceptabil) şi o listă de măsuri în cazul nerespectării regulilor. 55 . Profesorul trebuie să identifice modalităţi de permanentizare a supravegherii pe holuri şi să ofere un feedback pozitiv elevilor când comportamentul acestora s-a îmbunătăţit. Trebuie aplicate pe termen scurt şi planificate în raport cu tipul de comportament rezistent la alte soluţii mai simple. trebuie să asculţi când altcineva vorbeşte”.: „Vanessa. profesorul îi comunică: „Vanessa. Înştiinţarea părinţilor/supraveghetorilor  Părinţii/supraveghetorii vor fi înştiinţaţi cu privire la comportamentul elevului şi li se va sugera să inducă acestuia un comportament responsabil. Cei care încalcă regulile trebuie să suporte consecinţele. precum şi intervalul de timp în care se aşteaptă remedierea. Ex. angajamentul include aşteptările profesorului (clar formulate). într-un loc special desemnat. Profesorul trebuie să-i înveţe pe elevi cum se alcătuiesc aceste angajamente şi să-i ajute să aleagă şi să administreze singuri posibilele consecinţe şi măsuri. Profesorul stabileşte dinainte durata eliminării. Se fixează intervale mici de timp pentru fiecare abatere. Profesorul trebuie să decidă care va fi activitatea elevului în intervalul de „timp datorat”. deoarece sunt considerate intervenţii radicale. dacă elevul are acelaşi comportament după ce revine la loc.  Acestea trebuie utilizate cu grijă. Eliminarea  Eliminarea în spaţiul clasei. va fi trimis înapoi.

Responsabilitatea este dată şi de faptul că activitatea profesorilor vizează individualităţi în formare. cu familia sau cu comunitatea în ansamblu. Organizarea şi îndrumarea unei clase de elevi a devenit o activitate foarte importantă. educaţia nerealizându-se doar în şcoală sau clasă ci şi prin fiecare contact relaţional cu elevii. în opinia R. Perspectivele de abordare a activităţilor la nivelul clasei răspund nevoii obiective de eficienţă şi perfecţionare. cu atât mai mult. cu efecte pe termen lung şi foarte lung. şi management şcolar. Niculescu (1994). Profesorii trebuie să se raporteze la cei pe care îi educă. etc. cu cât cadrele didactice sunt obligate să se raporteze la elevi.Din perspectivă educaţională. în raport cu managementul educaţional care se referă la conducerea actului educaţional în ansamblul manifestărilor sale”. inadaptare. complexă care implică resurse individuale. iar în sprijinul acestei idei stau următoarele argumente: 56 . M. Influenţa educativă exercitată de cadrul didactic. părinţii. să stabilească relaţii de cooperare cu aceştia. În sens larg. efort şi acţiuni din partea cadrului didactic. ca un concept mai larg ce este legat de politica educaţională şi care se bazează pe elemente strategice. „se raportează la conducerea activităţii şcolare din punct de vedere instituţional. implică raportul profesor – clasa de elevi şi un comportament specific al acestuia. managementul clasei de elevi se referă la mijloacele şi modalităţile de conducere a activităţii la clasa de elevi. Necesitatea managementului clasei de elevi Majoritatea specialiştilor sunt de părere că managementul clasei de elevi constituie tot mai mult o necesitate. Abordarea activităţilor didactice din perspectiva managementului clasei necesită perfecţionare şi eficienţă. conceptul de management cunoaşte cel puţin două ipostaze: management educaţional. insatisfacţie. având astfel o poziţie oarecum specială. să stabilească relaţii de colaborare cu părinţii şi cu alţi membrii ai comunităţii. în conformitate cu norme şi reglementări şcolare. localizat în special la nivelul formal al educaţiei şi care. deoarece eşecurile înregistrate în procesul de formare poate avea consecinţe (individuale şi sociale) nedorite: analfabetism.

Conflictele de rol.Sistemul informaţional şi comunicarea. Jucarea rolului. ci una organizată. Din perspectiva psihologiei sociale rolul presupune inervenţia activă în mediu. Percepţia de rol: reprezentarea conduitei pe care rolul a determinat-o. formarea. rolul vizează un model organizat de conduite privitoare la o anumită poziţie a unui individ într-un ansamblu organizaţional. Desfăşurarea activităţii organizate în scop comun (informarea. Interacţiunile rolului. -Structurile de rol. Conflictul rol-personalitate: apare în situaţiile în care rolul satisface doar parţial aşteptările personale ori când valorizează parţial posibilităţile personale. Conflictul intrarol: apare atunci când expectaţiile de rol vin în contradicţie cu aşteptările personale. Caracteristicile comune care atestă apartenenţa organizaţională a grupului şcolar sunt: Numărul mare de indivizi care interacţionează. Fenomenele de rol sunt: Acţiunea de rol: realizarea rolului prescris (reuneşte rolul social şi personalitatea individului).1. Conflictul interrol: apare la cei care deţin mai multe roluri.Definirea riguroasă a rolurilor. precum şi variabilitatea rolurilor din cadrul grupului de elevi. Asocierea dirijată: formarea unei clase de elevi reprezintă o activitate realizată de secretariat. Structura de statute şi roluri: acestea dezvăluie diferenţierea dintre rolul profesorului şi rolul elevilor. 57 . Expectaţia de rol: deducerea actelor concrete care trebuie să decurgă din rol. ori dirijată şi condusă prin majoritatea demersurilor profesorului. în faza de constituire. iar din perspecivă organizaţională. Clasa de elevi nu reprezintă o asociere spontană de indivizi. Argumente organizaţionale. în faza de consolidare. . Elementele distinctive ale unei activităţi organizate sunt: -Scopul comun. bazată pe norme şi criterii clare. -Diviziunea muncii. . educarea şi devenirea personalităţii în formare a copiilor). orientată de cadrul didactic. în toate situaţiile de instruire.

conform documentelor oficiale de planificare a educaţiei. . .realizarea unor sinteze recapitulative după parcurgerea unor teme . . Proiectarea instruirii implică organizarea şi ordonarea materialului care urmează să fie predat →învăţat →evaluat la nivelul corelaţiei funcţional – structurale dintre profesor şi elev. lecţii.asigurarea unor exerciţii suplimentare de stimulare a creativităţii elevului. interogare. Proiectarea instruirii asistate de calculator (IAC) poate fi definită ca fiind dezvoltarea sistematică a specificaţiilor procesului de instruire utilizând teoriile învăţării şi instruirii pentru a asigura realizarea calităţii procesului de instruire.organizarea informaţiei conform cerinţelor programei adaptabile la capacităţile fiecărui student . . Proiectarea instruirii include : 58 . capitole.INSTRUIREA ASISTATĂ DE CALCULATOR Instruirea asistată de calculator (IAC) reprezintă o metodă didactică sau o metodă de învăţământ . situaţii problemă . discipline şcolare.informatizarea activităţii de predare– învăţare–evaluare. caracteristice societăţii contemporane . documentare. Metoda IAC valorifică următoarele operaţii didactice integrate la nivelul unei acţiuni de dirijare euristică şi individualizată a activităţilor de predare– învăţare–evaluar: . subcapitole.îmbunătăţirea IAC prin intermediul unor acţiuni de: gestionare. .rezolvarea sarcinilor didactice prezentate anterior prin reactivarea sau obţinerea informaţiilor necesare de la resursele informatice apelate prin intermediul calculatorului. module de studiu. Proiectarea instruirii este definită de un întreg proces: de analiză a necesarului de deprinderi şi cunoştinţe şi a obiectivelor învăţării. şi de concepere a unui sistem de transfer şi de livrare care să asigure satisfacerea acestor necesităţi . grupuri de lecţii. respective .provocarea cognitivă a studentului prin secvenţe didactice şi întrebări care vizează depistarea unor lacune. Sinteza dintre resursele pedagogice ale instruirii programate şi disponibilităţile tehnologice ale calculatorului (sistemului de procesare a informaţiei) conferă acestei metode didactice calităţi privind : . care valorifică principiile de modelare şi analiză cibernetică a activităţii de instruire în contextul noilor tehnologii informatice şi de comunicaţii . probleme. Profesorul sau instructorul proiectează o acţiune bazată pe patru operaţii concrete: definirea obiectivelor pedagogice stabilirea conţinutului aplicarea metodologiei asigurarea evaluării activităţii didactice.simulare automatizată interactivă a cunoştinţelor şi capacităţilor angajate în procesul de învăţământ. educative .

cât şi a proceselor de concepere şi implementare a strategiilor de instruire . Pentru scrierea formulei matematice următoare se poate utiliza editorul matematic MathMedia: Figura 1 Editarea unei formule matematice Figura 2 Editorul matematic MathMedia 59 . posibile şi acceptabile pentru problemele de instruire 6. Facilitează o evaluare corectă şi precisă a procesului de instruire Exemple de softuri utilizate în instruirea asistată de calculator 1. şi atractivă 3. profesori. Facilitează diseminarea cunoştinţelor pedagogice de către educatorii 5. dezvoltarea. evaluarea şi exploatarea (menţinerea) structurilor funcţionale care facilitează învăţarea pentru unităţi mici sau mari de subiecte ştiinţifice. dezvoltarea unor activităţi şi materiale de instruire  testarea şi evaluarea tuturor activităţilor de instruire şi învăţare Proiectarea Instruirii este considerată o Disciplină . Asigură că ceea ce se predă este necesar pentru realizarea obiectivelor de învăţare ale elevilor 8. Faza de analiză susţine de asemenea elaborarea ulterioară a unor alte tipuri de materiale didactice 7. eficientă. Proiectarea Instruirii este acea ramură a cunoaşterii ştiinţifice care se ocupă cu cercetarea şi teoretizarea strategiilor de instruire. Proiectarea Instruirii este considerată o Ştiinţă . Susţine comunicarea şi colaborarea dintre proiectanţi . specialişti în informatică aplicată şi utilizatori 4. implementarea. Oferă soluţii practice. Proiectarea sistematică şi metodică a procesului de instruire este avantajoasă deoarece: 1. Susţine instruirea centrată pe învăţare 2. Menţine o instruire efectivă . indiferent de complexitatea structurii acestor unităţi . Proiectarea Instruirii este ştiinţa creării metodelor precise pentru conceperea.

Tutorialul sau lecţia interactivă ghidată 2.6 Editorul ElectroMedia Clasificarea aplicaţiilor de instruire asistată de calculator 1. Editorul ChemMedia 3. Simulările şi experimentele virtuale 60 .2. Pentru construirea unui circuit de curent continuu se poate utiliza editorul ElectroMedia: Figura 5 Editarea unui circuit de curent continuu Figura . Pentru scrierea structurii chimice următoare se poate utiliza editorul ChemMedia: Figura 3 Editarea unei structuri chimice Figura 4. Exerciţiile practice 3.

61 . Tutorialul începe cu o secţiune introductivă care informează elevul asupra obiectivelor şi natura lecţiei. d) sistematizarea acţiunii în funcţie de scopul general şi specific al activităţii respective. Figura 7. 3. permiţând acestuia să testeze în mod sigur şi eficient comportarea sistemului în diverse situaţii. demersul didactic către achiziţiile finale ale elevului. 2. consolidată deja la nivelul unui stereotip dinamic. pentru învăţarea unor reguli şi principii. Exerciţiul şi Lucrările practice reprezintă o metodă didactică de învăţământ în care predomină acţiunea practică / operaţională reală . b) declanşarea operaţiilor necesare pentru desfăşurarea acţiunii respective. e) integrarea acţiunii automatizate în activitatea respectiva . Testele pedagogice 1. Tutorial Office – sarcina de lucru Avantajele Utilizării Tutorialelor Tutorialele sunt recomandate pentru prezentarea informaţiilor faptice. Elevii interacţionează cu programul de instruire într-un mod similar cu modul de interacţiune al operatorului cu un sistem real. Această metodă valorifică resursele dezvoltate prin exerciţiu şi algoritmizare. c) integrarea operaţiilor antrenate în structura acţiunii . dar desigur situaţiile reale sunt simplificate . precum şi pentru învăţarea unor strategii de rezolvare a unor probleme. integrându-le la nivelul unor activităţi de instruire cu obiective specifice de ordin practic . Proiectarea şi realizarea exerciţiului presupune valorificarea pedagogică a etapelor angajate psihologic în procesul de formare şi consolidare a deprinderilor : a) familiarizarea elevului cu acţiunea care urmează să fie automatizată. f) perfecţionarea acţiunii automatizate în contexte diferite care asigură evoluţia sa în termeni de stabilitate şi de flexibilitate (Golu.4. Mihail 1978). reproducerea sau imitarea unui fenomen sau proces real. Jocurile pentru instruire 5. Simularea este o metodă de predare prin care se încearcă repetarea . Metoda didactică de tip exerciţiu implică automatizarea acţiunii didactice prin consolidarea şi perfecţionarea operaţiilor de bază care asigură realizarea unei sarcini didactice la niveluri de performanţă prescrise şi repetabile. Scopul simulării este de a ajuta elevul în crearea unui model mental util a unui sistem sau proces real. eficiente în condiţii de organizare pedagogică relativ identice.

Figura 8 Androceul Figura 9 Stamina Figura 10 Secţiune în stamină Figura 11. Grăunciorul de pollen Figura 12 Gineceul Faţă de tutorial şi de exerciţiul practic. simulările pot conţine toate cele patru etape ale modelului de predare:  Prezentare  Ghidare – îndrumare 62 .

definitivarea concluziilor în sens ştiinţific şi pedagogic. Cele mai multe programe de simulare oferă o combinaţie ale primelor trei etape de predare sau sunt folosite numai pentru atestarea unor capacităţi. reprezintă o metodă didactică în care predomină acţiunea de cercetare directă a realităţii în condiţii specifice de laborator. figurativă. echipamentului. de modelare cu funcţie ilustrativă. procesului. 4. Jocul didactic reprezintă o metodă de învăţământ în care predomină acţiunea didactică simulată. Experimentul. cabinet. valorificabil în activitatea de instruire. ghidează activitatea elevului. sau simbolică. tehnologice.  observarea şi consemnarea fenomenelor semnificative care au loc pe parcursul derulării experimentului. etc. specifice fiecărei discipline de învăţământ . atelier şcolar.  prezentarea ipotezei / ipotezelor care impun experimentul. cu precizarea condiţiilor didactice şi tehnologice.  desfăşurarea experimentului sub îndrumarea profesorului. Proiectarea şi organizarea metodei de tip experiment implică parcurgerea următoarelor etape :  motivarea psihopedagogică a elevului pentru situaţii de experimentare. desfăşurată sub îndrumarea profesorului.  verificarea şi analiza rezultatelor. Figura 13 Conductibilitatea electrică a compuşilor ionici Figura 14 Substanţele ionice sunt bune conductoare de electricitate Realizarea instruirii bazată pe experiment. oferă situaţii practice pe care elevul trebuie să le rezolve şi atestă nivelul de cunoştinţe şi deprinderi pe care acesta le posedă după parcurgerea programului de instruire. 63 . Experimentul devine efectiv o metodă de cercetare–descoperire.  reactualizarea cunoştinţelor şi a capacităţilor necesare pentru desfăşurarea experimentului. implică aprofundarea cunoştinţelor ştiinţifice în contexte aplicative. argumentarea importanţei experimentului care va fi realizat în cadrul activităţii didactice. de demonstraţie susţinută de obiecte reale (naturale) sau tehnice. Această acţiune didactică simulată valorifică la nivelul instrucţiei (instruirii) finalităţile adaptive de tip recreativ care sunt proprii activităţii umane. bazată pe procedee de observare provocată. Exerciţii practice  Verificare şi notare Simulările pot conţine: o prezentare iniţială a fenomenului.

 proceduri.  penalizări 64 . prin metoda drag and drop. instrumentarul folosit pentru distilare.  utilizarea jocului în instruire.Prin acest joc inspirat dintr-o lecţie de chimie. Implică activ elevul în procesul didactic şi încurajează interactivitatea socială prin intermediul realizării comunicaţiilor necesare dintre participanţi. Jocul educativ include:  obiectivul jocului – definite foarte clar.  număr de participanţi. Figura 15 Instrumentarul utilizat pentru distilare Figura 16 Construirea pas cu pas a instalaţiei Figura 17 Descrierea instalaţiei şi a modului de funcţionare Jocurile pentru Instruire pot fi incluse în cadrul mai multor situaţii de instruire în vederea creşterii motivării elevului şi a creşterii nivelului de efort pentru realizarea unor activităţi didactice specifice.  echipament necesar. se construieşte.  reguli – bine formulate.

Această acţiune presupune implicit aprecierea gradului de înţelegere. în general.Realizarea uni „rebus”. analiză şi sinteză a informaţiei . calitatea de apreciere fiind obţinută într-o anumită perioadă de timp determinată. Obiectivele testelor pedagogice vizează măsurarea cunoştinţelor şi a capacităţilor fundamentale proiectate în cadrul programelor şcolare. de specialitate / profesionale. Figura 20 Evaluare formativă cu 3 itemi Figura 21 Rezolvarea itemului 2 al testului 65 . de profil. Figura 18 Completarea rebusului Figura 19 Completarea rebusului şi apoi validarea răspunsurilor prin activarea butonului R 5. aplicare. testele de cunoştinţe care sunt probe standardizate utilizate în procesele de instruire pentru a măsura progresele sau dificultăţile din activitatea de învăţare. într-un domeniu al cunoaşterii generale. urmărind instrucţiunile date pentru evaluarea cunoştinţelor. Testele pedagogice desemnează. Fixarea noţiunilor se realizează aici printr-un test despre rezistenţa electrică.

Figura 22 Validarea răspunsului pentru itemul 2 In concluzie Instruirea Asistată de Calculator poate fi folosită cu succes în predarea .învăţarea – evaluarea competenţelor la matematică şi ştiinţe. 66 .

Informatizarea în educaţie. Sandală Fătu – Didactica chimiei . 1990 6. SIVECO România. Aspecte ale virtualizării formării. Adăscăliţei.Editura Corint. Daniela Vlădoiu . Iaşi. Editura Polirom. Neacşu. Adrian Adascăliţei – Instruire asistată de calculator. Bucureşti. Editura Ştiinţifică. 2007 3. Noveanu. Curs de Instruire asistată de calculator. Bucureşti. Olimpius. 2006 2.Instruire asistată de calculator -. Proiectarea pedagogică a lecţiilor Bucureşti. Adrian şi Braşoveanu. Editura Polirom. Bucureşti. Eugen şi Istrate. 2011 5. Iaşi 2002-2003 8. .BIBLIOGRAFIE: 1. Instruire şi învăţare. Ioan. 2005 67 multimedia. Radu. 2002 4. Constantin Cucoş . Iaşi. A. Lecţii AeL 7.