You are on page 1of 12

Tinerete fara de tinerete - nuvela - Mircea Eliade

In doua nuvele ale sale, "Tinerete fara de tinerete" si "Les trois graces", Mircea
Eliade transpune in schema epica o viziune originala asupra nemuririi si tineretii: el
porneste de la ideea ca odinioara, in illo tempore, omul era pur, neconstrans de
vicisitudinile vietii, intotdeauna tanar, dar ca, printr-un accident, atributele nemuririi
au disparut si, o data cu ea, si capacitatea fiintei umane de a avea o viata eterna. in
"Les trois graces" nemurirea pierduta devine posibila, undeva, intr-o Europa
comunista, ca prin miracol, prin cercetarile doctorului Tataru, care descopera sau
mai bine zis redescopera serul care controleaza dezvoltarea nelimitata a celulelor
corpului .uman, regenerandu-le la nesfarsit.

Cancerul, crede doctorul Tataru, este o explicatie care ar putea veni in sprijinul
acestei ipoteze: in aceasta teribila maladie, celulele se multiplica cu o
nemaipomenita viteza, dar mecanismul initial, de regenerare controlata si necesara,
este uitat, astfel ca organismul, in loc sa se insanatoseasca, sufera de o hiperinflatie
de celule si moare. Informatia care permitea regenerarea este pierduta pe drum,
este, intre altele, inca unul dintre acele adevaruri originare care s-au pierdut. Nuvela
"Tinerete fara de tinerete" propune alta varianta de intinerire, pe cale energetica, in
care cele doua planuri ontologice, virtual si concret, se confunda intre ele,
personajul principal, Dominic, nemaistiind in final daca ceea ce i s-a intimplat,
intinerirea, este ceva real sau a fost doar un vis al unui om in varsta care mai vrea,
inca o data, sa elimine aceasta neputinta specifica a batranetii.

Se ilustreaza aici o alta idee, cu aparente explicatii stiintifice: omul este asemenea
unui sistem energetic, de putere joasa, aflat in echilibru, prin nenumarate legaturi,
cu mediul inconjurator. Dar, ca o baterie care se descarca treptat, prin utilizare
continua, si corpul omenesc, la randu-i, pierde energia initiala cu care a fost
inzestrat, ajungand, in cele din urma, la extinctie, cand totul este epuizat. I-ar fi
necesar un surplus energetic, care sa compenseze epuizarea treptata a fiintei. in
nuvela, suplimentul de energie folosita pentru intinerire, enorma, este adus, din
intamplare, printr-un fulger infricosator, in timpul unei furtuni. Ciudat este faptul ca
Dominic, eroul povestirii, traieste, o data cu avatarurile tineretii, si o regresiune in
timp, catre o memorie ancestrala, venindu-i in minte cuvinte din limbi de mult
disparute si imagini ale unor ere revolute. De fapt, Mircea Eliade ilustreza epic doua
modalitati de a obtine nemurirea, una in "Les trois graces", pe cale chimica, precum
la vechii alchimisti din Evul Mediu, folosita si de Simone de Beauvoir in romanul "Toti
oamenii sunt muritori", si una pe cale energetica, in a doua nuvela, "Tinerete fara
de tinerete".

Titlul romanului Simonei de Beauvoir "Toti oamenii sunt muritori" avertizeaza si
asupra unui neajuns al imortalitatii, intalnit si in "Luceafarul" eminescian, acela ca
nemurirea sa devina o imensa povara a singuratatii. La indieni, nemurirea se obtine

incepe. prin metempshihoza. Explicatia sarbatorilor focului este simpla: in semnificatiile lor cele mai adanci. cei doi se transforma in pere de foc. Focuri se pot vedea si in vechile tinuturi locuite de celti. continuand lupta intr-o forma diferita. in mod ca totul bizar. obtinuta in cele din urma. prin ardere pe rug: cel care supravietuia flacarilor se credea ca spune . face sa arda viata dupa viata. este lovit in plin. exista in unele locuri proba focului. iar in Valea Glamorganului se rostogoleau la vale busteni aprinsi. in crestetul capului. ci doar la sate. pe douazeci si patru. in ajun. Karma. real si ireal. inainte de Ziua Tuturor Sfintilor (numita si Halloween la occidentali). care presupune forta de necontestat. se intrepatrund. in cautarea unui echilibru. Adus oamenilor de Prometeu. transferul sufletului dintr-un corp in altul facand posibila trairea mai multor vieti. Rejuvenescenta prin energie aduce in prim-plan caracterul divin al focului: focul. Dominic. inchisa de tatal ei intr-un turn. profesor ratat de limbi orientale. omul nu moare si. pe douazeci si trei iunie. efecte purificatoare. se incerca prin aceste practici sa se imite revolutia Pamantului in jurul Soarelui. pamantului sau aerului. in apropiere de Mitropolie. la o distanta de cativa kilometri. dar adevarata natura a lui scapa cunoasterii comune. dar amanuntele care pledeaza pentru miraculos se aglomereaza dupa o logica nestiuta: desi impactul este de o forta teribila. relativ recente in istoria universului. cu energia pura. Nu este de pus la indoiala puritatea focului. Acesta era simbolul busteanului care se rostogolea la vale. focul alunga bolile la vite in Norrland. nu este de mirare ca anticii asimilau focul cu unul dintre elementele primordiale ale lumii. butucul purificat avea proprietati benefice. in foc era aruncata o ciuperca otravitoare. el este utilizat in scopuri profane. Fulgerele de energie sunt esenta zeilor: stapanul zeilor din Olimp. Ploaia de aur este asimilata insa cu focul. in vaile Sieg si Lahn. Miraculosul este evident cand imprejurarile incep a se limpezi: doar in locul in care fusese plouase. dupa atatea avataruri. mai tarziu. din Germania Centrala. in confruntarea lui Fat-Frumos din basmele romanesti cu zmeul cel urat. de trasnet. in Evul Mediu. sau chiar in ziua respectiva. dorita cu ardoare. singura forma de energie in totalitate unitara. Cele doua fatete ale universului. existand inaintea apei. in Belgia. se transforma in ploaie de aur. in noaptea de treizeci si unu octombrie. pana la linistea finala. de asemenea. pentru a se putea combate puterea trolilor si a altor duhuri rele. insotite de strigatul Hoggunaaa!). asfaltul ramasese uscat. Locuitorii din Tara Galilor aveau datina de a arde lemn de diferite esente. el nemaistiind care sunt limitele intre cele doua taramuri. Focul avea. obiceiul de a se aprinde focuri nu mai este pastrat in marile orase. pentru a se izgoni zmeii. laolalta cu ritualuri si cantece (numite hogmany in vechea Irlanda. Christbrandul protejandu-i pe cei din casa de fulgere. In nuvela "Tinerete fara de tinerete". Sarbatorile focului sunt raspandite pe o scara larga in lume: cele mai cunoscute sunt sarbatorile solstitiului de vara. Norvegia avea aceste sarbatori legate de zeul Balder. Baeran. in Glamorgan. iar viata Iui devine vis. sa intinereasca. Nimic deosebit pana aici.tot pe cale energetica. transportat la spital. destinul care urmareste pe cel supus reincarnarii. pentru a ajunge la Danae. care alcatuieste universul in cea mai mare proportie. pe o strada din Bucuresti. apartinea zeilor.

Ajunge un fel de geniu. Acum. el ajungand la nori. Conditiile in care se petrece imortalizarea presupune o tehnica adecvata a gradarii: "ploaia care il intampinase de cum iesise din gara si care ameninta sa devina torentiala". rostind imprecatii in acelasi timp. Dominic este luat in atentie de Siguranta. pe unde se banuia ca umbla vrajitoarele. cu o purificare. dar reintinereste. dovedind o memorie de elefant. ei se hraneau cu sangele victimelor. doar persoanele cu perceptii care trec dincolo de granitele timpului au aceste imagini care pot scoate la iveala o alta realitate. in spatele unei biserici. Taranii slavi trageau cu bucati aprinse inspre norii cu grindina. in ere revolute. Rolul mitic revitalizant al focului este reluat in "Tinerete fara de tinerete". prin complicate mecanisme genetice. creierul sau lucrand cu o viteza uluitoare. o data cu dobandirea unei extraordinare memorii. Nu intamplator starea pe care o are imediat dupa lovitura de trasnet semnifica o vindecare totala. Druizii. alte fiinte malefice pe care focul trebuia sa le combata: traind doar noaptea. credeau ca. care isi conservau credintele transmitandu-le pe cale orala initiatilor. Intrarea intr-o alta realitate este cea imediat urmatoare mortii sale: aude voci care se mira de extraordinara sa rezistenta. ci chiar Noaptea de inviere. similara trecerii prin Purgatoriu. erau facute si in Germania nazista. ce transgreseaza in timp. "ploaia il lovea salbatecita". aruncand figurine in foc. in timp ce pacatosii piereau. memorie pastrata de-a lungul generatiilor. incandescente". Nu este o zi oarecare. fiindca cercetari de felul acesta. E un fenomen inexplicabil pentru o lume in care imbolnavirile frecvente sunt litera de lege. Fumul degajat de focuri era benefic. scoasa la iveala in nuvela de un soc puternic. inabusind vrajitoarele. Memoria ancestrala a omului este conservata la nivelul inconstientului. mergand mult inapoi. soseste pentru a analiza cazul. Mirarea devine si mai mare cand se constata ca trupul nu este al unui om de saizeci de ani. Eliade porneste aici de la regresia memoriei in illo tempore. pedepsiti de Dumnezeu. cum ar fi descifrarea originala a cantului XI din Purgatoriu. puteau scapa lumea de vrajitoare si de alte fiinte terifiante. Dominic nu numai ca nu dispare. Se considera ca ei avea uputerea de a declansa furtuni si de a-i vindeca pe cei raniti. ci al unui tanar.adevarul. faptul acesta devine posibil. fiind in mod obisnuit latenta. Dominic reusind sa cunoasca intr-un timp relativ scurt mai multe limbi straine. mai ales pentru un corp ca al lui. pentru a stabili rolul fulgerului in regenerare. sa devina sinolog. Dusmani ai oamenilor erau si vampirii. Capacitatea de invatare devine infinita. diferit de studentul care in urma cu douazeci si sase de ani isi luase examenele cu bile albe. specialist in dermatologie. ascunsa in adancurile firii. Ateroscleroza de care suferea si care il impiedica sa se realizeze profesional. "explozia luminii albe. fenomen ce vizeaza anormalul. El devine. este si ea disparuta. Personajul dobandeste capacitati intelectuale surprinzatoare. Ceea ce se petrece dupa aceasta intamplare de rasunet este bulversant: un profesor francez. ars in proportie de cincizeci la suta. . semanand cu o eliberare. fiind incendiati de razele solare. dar esuase total in realizarea unor lucruri menite a-l scoate in evidenta. imposibilul. De fapt este eliberarea din carcera existentei umane. cu toate slabiciunile si starile de anxietate corespondente. preoti celtici. Tot Evul de Mijloc e plin de o cumplita vanatoare de vrajitoare. prin vindecare.

cealalta trudind din greu pentru atingerea unei relative stari de fericire sau a ceea ce fee numeste fericire. cu o tristete profunda. insanatosirea unui om lovit de fulger. dar este suficienta pentru a deschide o poarta a irealului. impovarata de grijile existentei. dobandind o senzorialitate deosebita. cea care promite totul. este stiuta doar de un corp restrans de medici. Desigur. vazuta prin ochii unuia care a fost resuscitat. sau cu masinile legatiilor straine care asteapta nesfarsit interminabilele sedinte ale celor din Corpul Diplomatic. dar care acum nu il mai recunosteau. cu cersetori care nu se transforma. Bucurestiul. intr-un oras oarecum provincial. fara limite. imbinarea de real si ireal prefigureaza o existenta cu totul noua. care. trezit cu energie la viata. Dominic este un domn respectabil. ciudate. intalnind fostii sai elevi. Afara. orice dorinta devenind realizabila. in care nimic nu mai este ca inainte. poeme de Ungaretti. cu micii burghezi care plimba cainii in dupaamiezile pline de soare. pe care i-o dadusera studentii si colegii de cancelarie de la liceul "Alexandru Ioan Cuza" din Piatra Neamt. O lume noua. Visele pacientului sunt. la fel. domnii in varsta fiind respectati in primul rand ca urmare a numarului de ani pe care ii poarta. Medicii descopera ca mai existase un caz ca al lui. transcende limitele umanitatii comune: transformarile la care este supus sunt descoperite cu uimire de catre cei din jur. fiind inlocuiti de altii noi. care eludeaza realul tocmai prin faptul ca se produce undeva unde lucrurile neobisnuite sunt excluse. Chiar daca nota pe care o simte este putin melancolica: "Sei la donna che passa Comme una foglia E lasci agii alberi un fuoco d autunno". fusese lovit de fulger.superior. intr-unui din parcurile pline de verdeata. Procesul de regenerare urmeaza. la fel de nestiutoare si de bonoma in comportament. prima lume este cea plina de atractii. in cazul lui Dominic. este un semn al distinctiei. fara efecte deosebite. in aceasta lume in care nu se intampla nimic. precedand regenerarea propriuzisa: era pe o strada din Piatra Neamt. de o simbolistica evidenta. cu razboaie in care mortii nu se mai trezesc la viata. Cea de-a doua este stearsa in comparatie cu prima. Versuri care altadata ii scapasera din memorie devin acum clare. la randul lor. trecand prin timp fara oprire. vesela in orice moment. incovoiat de ani. intamplarea nu devine publica. daca aceasta stare exista cu adevarat. muschii ii devin puternici. Denumirea de Venerabilul. Dezvaluirea miracolului produs are loc treptat. chiar unele foarte de demult. Minunea care vine sa impresioneze este cea a imortalitatii. cai putin obisnuite: chiar si dintii vechi incep sa-i cada. intr-un fel coplesit de responsabilitatea de a educa generatiile . cel al unui pastor elvetian. intr-o fata de frumusete orbitoare sau un print frumos. desi mai traise multi ani. dar ramasese mut. asa cum aratau ei in urma cu foarte mult timp. lumea obisnuita isi urmeaza cursul. apare deodata ceva iesit din firesc. generata de neinteresul pentru ceea ce altadata il pasiona. precum zana cea buna din poveste. ca ai unui barbat tanar. fara anunturi prealabile: ochii sunt urmatorii care se supun acestui neobisnuit proces. terminate cu o partida de golf sau cu una de inot. in a doua dintre aceste lumi. fara griji. Antinomia dintre cei doua laturi ale lumii este ireversibila: una cu cohorta sa de anormali. dar totodata si al trecerii lui Dominic prin lumea profesorala. relevandu-i o noua fata a lucrurilor. cu multimea de fotografi care asteapta pe stradutele invechite de vreme. Ion Barbu si Dan Botta. ceva cu totul inexplicabil.

nu il mai incap. iubiri de altadata. revitalizate. profesor de latina si italiana la un liceu din Piatra Neamt. iar el. pentru a-l folosi drept pion intr-un joc neinteles. consolat de faptul ca a trait ca in povesti. la care varsta nu este tradata prin infatisare. batranul care nu mai avea forta?. obosit de prea multa viata. devine ignorat. Nu e o lume vazuta ca prin ceata de pe un pat oarecare de spital. cu o capacitate fizica debordanta si una intelectuala iesita din comun.mai fac parte din noua lui biografie. amplificata pana la maximum de simturi. este ales de nestiute puteri secrete pentru a reintineri intr-o maniera radicala. vlaguite. dar cu care nu poti angaja o discutie vesela din cauza ireversibilitatii procesului de imbatranire prin care trece. coplesit de perspectiva imbatrinirii. in care singurele gesturi sunt cele anemice. bantuita de dulci aduceri aminte. el este un batran tanar. poate din cauza batranetii sau poate din cauza eliminarii de pe scena pe care o impune aceasta respectabilitate. vremuri apuse. care il considera legionar. cu simturile adormite. este supus acum degradarii fizice. Frumusetea lumii. care il saluta respectuos ca pe unul care si-a facut datoria. Dar imaginile acestea nu. ii apare din nou pregnanta. in care exista o revelatie in fiecare apus de soare. devin vii. Modul in care se face aceasta alegere. Ruptura realitate-irealitate este puternica: Siguranta il considera un fost sef legionar. ramolismentului. Aceeasi precautie este necesara si in cazul acesta: ca si Eufrosina din "Les trois graces". O perioada in care rememoreaza. Dominic trebuie sa scape acum de cei mult prea curiosi. de o cruda si neclintita fatalitate. se preschimba in dilatate prelungiri in trecut. O lume in care fiecare imagine este vie. imaginea revelata lui Dominic de mediul inconjurator fiind in consecinta diferita. Disparitia treptata din atentia tuturor este de fapt cea impusa de restrictiile varstei: cel care. cele doua fatete vizand o data vechiul personaj. cu tristul sentiment al ireversibilitatii timpului. hainele vechi nu ii mai stau bine. cu puteri care l-ar fi facut sa strabata lumea in lung si lat. odata tanar. cea in care intra. in cea de-a doua lume. scapat cumva in timpul rebeliunii. conservate intr-un album cu poze care se ingalbenesc la trecerea timpului. este acum un om cu o varsta aparenta de treizeci. schimbat fata de ceilalti. silit sa iasa cat mai putin din casa. intelectuale. facand gesturi pe care nici el nu si le poate explica. sunt gata sa-i crape pe trupul aproape atletic. adevarata ei frumusete. Vechile amintiri. Dar. Astfel de forte sunt o prelungire a irealului. Perceptia personajului asupra universului este acum schimbata. in fiecare plimbare in parcuri pline cu frunze ruginite sau pe fiecare alee a unei case cu pereti grosi de piatra. el fiind acum un altul. Patetismul acesta al existentei este general. era in stare sa scrie opere pe care le-ar fi apreciat insusi Iorga. in acelasi timp. se muta in alte orase. observatia scriitorului inregistreaza chiar detalii comice: tanar fiind. in care actioneaza acestea ramane necunoscut. care scapa omului in varsta. fara nici o legatura cu cea veche. intalnirea cu lumea il situeaza la o oarecare distanta: el este un altul. niste semnale care vin de dincolo de lume. cu picioarele incremenite. preluate de el. care isi mascheaza tentativa de evadare din tara cu o poveste despre . sa se miste din ce in ce mai putin. pe jumatate inert. constient de propriul sfarsit. un perfect necunoscut care trebuie sa-si inceapa o noua viata. in el s-a produs o dedublare.de tineri. care altadata era in centrul atentiei. are o dubla personalitate. O perioada trista a vietii oricui. vizandu-i pe toti cei care au destinul marcat in mod esential de un sfarsit inexorabil. si alta data tanarul care s-a trezit din morti precum pasarea Phoenix. in varsta de saptezeci de ani. de o istorie intunecata sau misterioasa. Fostii discipoli il parasesc. Viata este ciudata cateodata: cel care venise din Piatra Neamt sa se sinucida. cu moliciunea omului care deapana amintiri la gura sobei. Dominic Matei. si ameninta a ramane asa pentru totdeauna. pentru a smulge pe cate unul din ea. de melancolii de om in varsta care nu poate incepe din nou. de o deosebita intensitate. de agentii Sigurantei. realizata prin intermediul noilor simturi.

fara a se mai efectua procesul de transfer necesar in astfel de cazuri. fiind vazute de el ca visuri. recitand in "chineza. mai precis. care dau o perceptie a lumii mult diferita pentru un om tanar decat pentru unul mai in varsta. sau rasfoiesc o carte. mult mai puternica si mai reala decat in realitate. Incognoscibilitatea universului ca atare este unul dintre principiile . totul amestecandu-se intr-un vartej ametitor. Memoria ancestrala preexista in fiecare dintre fiintele umane. imperceptibile de catre analizatori tociti. dar ea iese la suprafata doar in cazuri extreme. eludand portile timpului. ireale. precum la filozofii chinezi. Starea de somnambulism nu mai poate fi decelata de starea de veghe. adica foarte rar. Intrat intr-o lume in care nimic nu mai este cunoscut. in stare onirica. Este o regresiune in timpul mitic. Sun Tze de pilda.. Oniricul este granita care desparte cele doua zone ale lumii. fara a face nici un efort. cu prelungiri care nu le asigura buna functionare. evenimentele iau o alta turnura: forte de dincolo incep a-l dirija. este prezenta si in planul memoriei: el percepe. insotita aici de o scoatere la suprafata a acelor timpuri. "aveam impresia ca visez in timpul somnului. ce nu au nimic de a face cu predecesorii. fara studii in biblioteca. ale carui celule nervoase au fost distruse treptat. astfel ca se trezeste. Este vorba de o lume care se reveleaza in vis. Poate este vorba si de acea exacerbare a simturilor. Ideea vietii ca vis este extrem de accentuata in cazul sau: lumea inconjuratoare nu este perceputa decat prin intermediul simturilor si al mintii. care. se deschide ca o cronica. asa cum nu o cunoscuse niciodata". care afirma ca omul nu poate fi sigur ca nu este un tantar care viseaza ca este om sau tantarul este doar un om care se viseaza tantar. Aceasta acuitate a simturilor. Miracolul nu este insa acceptat de catre cei de la politie. revelatiile au loc cel mai adesea in timpul somnului. deschid in vis o gramatica." . in care se inregistreaza nu se stie cum si pentru ce toate gandurile care au trecut vreodata prin mintea muritorilor. parcurg si memorizez cateva pagini. visam ca invat. marita la maximum. fara dictionare. personajul fiind incapabil de a deosebi ceea ce este adevarat de ceea ce este fals: chiar experientele erotice devin oarecum de nedecelat. O memorie ancestrala.inviere in urma impactului cu un fulger. un fel de biblioteca imaginara. Este relativitatea care nu permite a distinge cu mare acuratete ceea ce este in jur. realitati care nu pot fi invatate decat din carti. la fel cu acea eliminare a senzatiilor puternice. in care nu se mai distinge nimic. conectarea celor doua spatii separate.. ca. ci cauta pentru fiecare eveniment o explicatie corespunzatoare. Straturile memoriei vin dintr-un centru comun de cunostinte. bunaoara. care nu lucreaza cu lucruri fantastice. la fel de usor cum ar fi recitat texte "in limba latina sau limba italiana veche". fara nici unul din acele obositoare conditii necesare invatarii obisnuite. Confuzia este extrem de puternica. in furtuni ale varstelor. deoarece atunci se produce incidenta.

o data cu accidentul inscenat. cum ar fi acea hypermnezie cu legatura spre trecut care il face pe Dominic sa traiasca intr-o lume paralela. de fapt anistoric. el este o exceptie. au generat cele mai mari dezastre. la margine de lume. si operatia estetica pe care o efectueaza pentru a se indeparta orice urme ale existentei sale. personaj scaldat in lumina si fulgere. Demna de luat in considerare este dedublarea la care este supus. Daca unii mutanti erau vazuti drept niste monstri. cel salvat de la o moarte inevitabila printr-un miracol ceresc. El are o supracunoastere. atat fizice. in care Dominic trebuia sa moara. "Strainul misterios". stiutele holocausturi. mergand pana in India preantica. Un personaj ireal. Alternanta aceasta intre real si ireal este generatoare de confuzii. ravnit de puteri straine. in Germania fanatizata a lui Hitler. care ii analizeaza cursul destinului. daca dorea sa-i afle continutul. prinde viata. isi continua mersul: Gestapo-ul strecurase in tara mai multi agenti ca sa-l rapeasca pe reintinerit. un simplu necunoscut pe suprafata lumii. Noua lui umanitate consta in posibilitatea de a recupera trecutul cu un simplu efort de concentrare. Dar timpul se grabeste parca in cazul lui Dominic. O idee care. care supravietuieste tuturor dezastrelor. Dominic. stia ce va urma..care stau la baza existentei umane: nu poti fi sigur ca esti doar cineva ce crede ca stie totul sau cineva care stie totul. . Profesorul care ii cercetase cazul dispare. inainte sa le fi citit: "indata ce citea primele randuri. fiind facut sa apara pe copertele revistelor de specialitate medicala. carti intregi doar prin atingere. facandu-l sa invete. descoperea ca-l cunoaste". Una. orice text pe care il avea in fata. cat si intelectuale. de situatii ciudate. care are teoria ca un om supus unei descarcari electrice de foarte mare intensitate nu numai ca nu moare. puse in aplicare si intelese gresit. Dominic este omul postistoric. Un astfel de savant ticnit este Rudolf. avand conotatii biblice: fiecare dintre oameni are deasupra lui un inger pazitor. izvoraste din conceptii pastrate din vechime. este un mutant. in permanenta schimbare. nu poate fi in acelasi timp intr-o lume banala. Dar el nu are ce cauta in lumea rtila. fara sa inteleaga procesul de anamneza (cum se obisnuise sa-l numeasca). fiind protejat de forte divine. precum ingerul din povestirea lui Mark Twain. cand omul nu parasise inca paradisul. de un misticism ideologic fanatic. dar in fapt nu stie nimic. moare. deja departe de un pericol iminent. un mutant cu puteri superioare. o fiinta care a modificat legile evolutiei umane. departe de el. dar care. Nazistii sunt cei care au emis teoriile cele mai ciudate. confirmand parca bazele teoriei ariene. ca si cum informatiile existau aprioric in creierul sau. teoria supraomului. pentru a deveni altceva. cum ar fi cel de-al Treilea Reich. el ramane sa traiasca aceasta tinerete. dar si intinereste. cel lovit de fulger confirmandu-le banuielile despre existenta Ubermensch-ului postulat de Nietzsche. luand hotararile cele mai avantajoase pentru subiect. Lumea reala. Dominic este un personaj faimos. un cobai pentru toate universitatile medicale. tara mistica. neafectat de trecerea timpului si de evenimentele sociale. Acest inger binefacator este o reminiscenta a acelei vremi arhaice. Principiul oglinzilor paralele il face sa nu mai stie pe care dintre cele doua taramuri actioneaza: daca doar viseaza ca este intinerit sau este un tanar care se inchipuie batran.

Principiul minimei energii actioneaza in cazul oamenilor. aceea ca nimic nu este nou. Un adult care nu isi poate dezvalui identitatea. spre surprinderea si marea mea usurare. in prezenta celorlalti. el este o persoana care va exista peste zeci si zeci de mii de ani. premonitii care ii permiteau sa afle ce numar urma sa fie castigator si la ce ora intr-un anume cazino. care arata o finalitate a lumii ideilor. care nu ar fi putut fi descifrata decat intr-un timp foarte lung. oamenii obisnuiti au fost amputati de acest simt. incheiata inevitabil prin stingere. De altfel. sablonizarea 6i. Pierderea aceasta a simtului anistoric este legata de pierderea nemuririi. in cele din urma. nu incearca sa comunice decat fapte si semnificatii accesibile capacitatii mentale a copilului". facandu-l sa curga intr-un singur sens. il aneantizeaza. Lipsa de putere. de reintoarcere initiatica. o limba ce foloseste vechi legi de transpunere a formatiilor etimologice. un caracter inchis al mintii. vine dintr-un instinct transexistential. Capacitatea lui Dominic de a invata in vis limbi straine arata ca el se intoarce in timp. nu ma puteam arata asa cum eram. Acest simt nu il insala niciodata. Dominic. dintr-o lipsa de intelegere a acelei lumi. de refuzarea sacrului in favoarea profanului. un subiect capabil sa detina stiinta universala. Are. care. . fara intoarcere. fiind scrise doar intr-o alta forma. Dominic este in schimb salvat de aceasta lipsa totala de vitalitate. Simtul acesta nou. de asemenea. ci ideile se repeta. de vitalitate demonstreaza ca omul nu este mai mult decat un sistem fizic. acesta isi pierde caracterul linear. sa fie pe o treapta superioara? Raspunsul este complicat: irealitatea tinde sa se infiltreze intr-un spatiu neexceland prin nimic. profesorul de latina al unui oras insignifiant. un adult stie ca nu poate comunica si.O teorie noua. aflat in sfera irealului. Ramasi sa-si mane turmele pe pamant la nesfarsit sau sa-si imagineze castele de nisip. fara nimic care sa iasa din comun. el este un adult intr-o lume de copii. care s-ar fi putut vinde cu o suma de doua sute de mii de franci. O existenta banala. Sau poate ca evenimentul nu are nici o accesibilitate pentru om. pentru a se elimina acea obisnuire a mintii. priveste timpul din afara. dintr-un reflex de salvare a conditiei umane. spre acea realitate in care intelegerea intre oameni era posibila. cu ajutorul calculatorului. intocmai dupa cum. stand de vorba cu un copil. ci este simultan trecut. scos de cineva din Germania si continand piese rare. Poate tocmai pentru a da culoare unui peisaj lipsit de culoare. care il face sa vada lucrurile dincolo de aparenta. prezent si viitor. deci. ci un singular care are acces la o treapta de cunoastere superioara. ci din exteriorul ei. care are in plus capacitatea de a analiza universul inconjurator. pentru a nu fi inteles de ceilalti. De ce este ales el. fara capacitate de iesire din universul concentrationar al vietii lor. intr-o inlantuire in care cauza nu mai are legatura cu efectul. nici atunci cand cumpara un album filatelic cu o suma derizorie. astfel ca vede simultan si trecutul si viitorul. inainte de momentul Babei. Ideile cu adevarat noi trebuie ca atare sa provina nu din interiorul unei lumi. inscriindu-se in acele acte insolite care strabat de la un capat la altul istoria. el imagineaza un alfabet. Irealul nu are limite in timp. El nu este un clairvoyant. inca nematurizata: "Dar. consumata pentru dobandirea catorva bunuri trecatoare. ca si in cazul sistemelor fizice: omul tinde spre folosirea unei minime energii. am descoperit ca. El are acces la acea dimensiune in care timpul nu mai devine. de a prevedea lucrurile. Asa cum singur recunoaste.

care sa se inscrie intr-o ordine universala. cel care a existat la inceputuri. calatorii transcendente. Faptul ca ati aparut deodata.Reflexul de salvare. cei supusi aneantizarii. de praf. vin spre a-i aduce la cunostinta aceasta stire. sunt cele doua perspective gnoseologice contrapuse de scriitor. oferita omului dupa renuntarea la nemurire. cu istorii adevarate. din 1939. care figureaza redescoperirea vechilor doctrine ezoterice. ofera aceste transgresari. le mythe de l eternel retour. ca dispuneti de mijloace de cunoastere mult superioare celor care sunt la dispozitia noastra. ratiune. il vesteste despre descoperirea manuscriselor de la Marea Moarta. bazata pe adevaruri false." Chiar al doilea razboi mondial. adica distrugerea vechiului. din motive inexplicabile: insasi intrebarea pe care si-o pune este inutila. se retrag sau sunt retrasi in acel ceva din care au venit. in acest conglomerat in care preschimbarea. timp. profana. nu are nici un sens. Un Apocalips in varianta moderna: personaje stranii. El traieste avant Ia lettre conditia unui om al viitorului. haotica. iar pe de alta parte. disparutii. curgerea dinspre trecut spre viitor nu mai este posibila. aparitia sa ar putea avea alt sens. precum contele de Saint-Germain. Dominic realizeaza ca. este confruntarea dintre doua societati secrete de o foarte mare putere. fiind aruncat din acest complicat carusel. Stiinta lor ar fi fost una ce se apropie de magie. in care tot ce este cunoscut. pe de o parte. in care dimensiunile isi pierd sensul. sa fi avut cunostinte pe care modestele informatii ale oamenilor de stiinta de acum sa nu le fi putut egala. Semnele care vestesc schimbarea ar fi continute in vechile teorii: autorul expune aici alta viziune asupra lumii. care dirijeaza pe ascuns destinele omenirii: a Templierilor si a Cavalerilor Teutoni. anume posibilitatea ca cei vechi. undeva la limita credibilitatii. este declansat de neexplicabile puteri misterioase. un nebun pentru restul lumii. Iar zeii germani. ne indeamna sa credem. acum alcatuita din aparente neimportante. la fel cum inutila ar fi descifrarea semnificatiei distrugerii zeilor. un mesager din celalalt univers: "Dar suntem cativa care. De aici si repulsia fata de stiinta a omului postistoric. si independent de traditiile pe care le cunoastem. are o alta semnificatie decat cea normala. proiectii ale acestei realitati ultime. spatiu. fiind o incercare de refacere a unei lumi mitice. pentru a lasa loc noului. acele documente considerate pierdute ale scolii eseniene. foarte indepartate. care a existat odata si in trecutul indepartat. . Acesta. Astfel. trunchiate. in universul adevarat. sa vesteasca reinnoirea fiintei umane. Cunoasterea adevarata. dupa acest sfarsit. Ciudat este faptul ca doar trecutul si viitorul. care au de partea lor forte uriase. in realitatea preistorica. dincolo de miraculos. o existenta care nu se supunea legilor comunului. Dominic este o frantura dintr-un viitor indepartat intors in trecut. care a ingropat sub un strat de uitare. cea oferita lui Dominic de indecelabile forte din exterior. este cea care a proiectat din timpul mitic spre Dominic o poarta. ele fiind cele doua capete ale timpului. Virtualitatea precosmica. ca aveti o misiune speciala. izvorate din vechile doctrine ezoterice. si cunoasterea falsa. neguvernata de legi. niciodata prezentul nu ofera raspunsuri la intrebari esentiale. pe masura incompetentei de care da dovada spiritul uman. Contele este un personaj la limita realului. deoarece lucrurile fusesera stabilite dinainte. respingand o stiinta falsa sau incompleta. fiii celor defuncti le vor lua lua locul. institutor care parasise scoala pentru scopuri neclare. o incercare de insanatosire a unei lumi. pentru acest ciudat conte. stim ca existati.

ma intereseaza in mod special un lucru. asa cum multi au existat de-a lungul timpului. este interzis: experimentele cruciale sunt rau vazute de cei de la putere. Energia. irealul nu are ce cauta in profan. ca dincolo de mintea sa nu mai poate exista nimic.. care nu admite explicatii ce depasesc limitele bunului simt. corespondent la un ziar american de foarte mare tiraj. pe care el vrea sa-l scrie despre omul intinerit prin fulger. Socul pe care il poate provoca o astfel de intersectie este enorm. El. electrocutarea prin socuri de un milion. inclusiv conceptiile provinciale. Din acest punct de vedere. pe care le are omul despre lume. mijloace pur biochimice.. la 8 ianuarie. Eliade abandoneaza aici conceptia din nuvela "Les trois graces". Terra este o planeta situata la capat de lume. unde o mica fiinta.Acum cateva saptamani. Iar noul articol. de pilda intalnirea cu ziarista Linda Gray nu este absolut intamplatoare: irealul patrunde in lume. incapabile a rezista factorilor nocivi din mediul inconjurator. un tanar blond. sunt de o energie relativ scazuta.. ii trebuie opusa o forta pe masura. a distrus ceea ce a fost bun vreodata. primejdioase mituri: bunaoara. ca biolog si gerontolog. . Actiunea se precipita cand intervin alti subiecti. anume ca nemurirea poate fi obtinuta prin mijloace chimice. altfel spus. sa impiedic proliferarea unor noi. care de data asta cunosc identitatea lui Dominic: ". ati implinit optzeci de ani! sopti". el bazandu-se doar pe datele din articolul "Being Struck By The Thunder". individul primar si necioplit.. Unei forte destructive din exterior. in fond. credinta ca tineretea si viata nu pot fi prelungite decat prin mijloacele pe care le utilizam astazi. cele chimice. Este o aberatie!" Doctorul Monroe este unul din acei mediocrizatori. la margine de Galaxie. ce a pasit in lume in urma cu vreo cateva milioane de ani. cu gesturi venind de undeva din pesterile de piatra. degradabila cu trecerea timpului. trebuie sa mentina matricea primordiala a fiecarui organism. adusa printr-un mijloc special. raspunzatoare de degradarea organismului. incapabile a pastra matricea inalterabila. metoda propusa de doctorul Rudolf. isi inchipuie ca este centrul universului. arhaice. stiut fiind faptul ca aceste legaturi. in cazul acesta.Scenariul incepe sa se repete. iar veriga de legatura intre cele doua lumi nu este altcineva decat Dominic. "Time Magazine". Sau. Relativitatea cunoasterii este demonstrata si de aceasta intruziune a suprarealului in real. marea lor majoritate dand dovada de aceeasi atitudine pe care o aveau multimile atunci cand aruncau cu pietre in cei condamnati. zguduind structurile ei cele mai elementare. intalnirea cu doctorul Monroe arata confruntarea celor doua puncte de vedere: "Pe mine. Sau poate oamenii nu sunt pregatiti. Interlocutorul este. Recunoasterea personajului de catre ziarist fusese dificila. un milion si jumatate de volti.

care vorbeste despre metafizicieni disparuti. renunta. Este o interferenta a doua zone diferite ale irealului. care se intreaba retoric "Ce facem cu Timpul?". hotarata de nu se stie unde. care cunostea cincizeci de mii de versete din "Sutra". pana in epoca de piatra. ducand la o imbatranire din ce in ce mai avansata pe masura ce crizele sale paramediumnice o transporta din ce in ce mai departe in istorie. care-l . intamplarea cu fulgerul se repeta. Veronica Buehler. va fi fara indoiala pizmuit de ceilalti. "Un om din linii de energie pura". acolo unde tesaturile realului sunt mai rare. din acel partinitor "Fiat justitia. O alta eruptie a irealului. Rupini. Uniformizarea cu orice pret este una dintre tendintele oricarei miscari extremiste. in loc de a incerca sa-l imite. publicand in schimb un roman. caci prezenta lui este generatoare de rau. un fel de semnal ca exista si alte lumi decat singura cunoscuta. Apocalipsul nuclear este in fond semnul care duce la nasterea unei noi generatii. doctorul Griffith. la bomba cu hidrogen sau atomica. il distruge pe cel ce nu apartine mediei. dupa cum atesta romanul lui Jones sau articolul Lindei Gray. vorbind despre intinerirea unui batran lovit de fulger drept in mijlocul capului. singura compensatie pentru asta fiind un ranjet animalic. Omul nu admite sa existe cineva oarecum diferit de el. care alege un alt corp. fie el radioactiv sau toxic. iar mesagerii sunt din ce in ce mai stranii: Colomban. ai carui actori sunt schimbati. desi isi da seama de senzatia pe care ar produce-o povestea despre omul care a fost regenerat prin lovirea fulgerului. Veronica Buehler si Dominic. mai sanatos. Mersul tot mai accelerat al evenimentelor nu se lasa asteptat: Dublinul este un alt punct unde irealul patrunde cu insistenta. Nemurirea virtuala este al treilea caz de nemurire imaginat de mitologiile lumii: nu este necesar sa supravietuiasca trupul. anume toate tipurile de energie: de la fulger si radiatii de cobalt. "pe jumatate chel. ziaristul. Dominic insa. magicieni precum Sean Bran. la limita. ci o tanara de acum douasprezece secole. De aceea. Intr-un joc de neinteles. Colomban sustine ca viitoarea mutatie in specia umana este fiinta nemuritoare. fiind o fiinta deosebita de restul lumii. ci doar memoria. Ea nu mai este Veronica Buehler. mai tanar. aparent fara varsta. cu favoriti de culoarea cuprului. Mutarea hotarelor realitatii. unde nu demult fusese trasnit un stejar. de fiinta satisfacuta. de data aceasta pentru o tanara nemtoaica. ia aici alta forma: personajul in cauza incepe sa vorbeasca in sanscrita si intr-un dialect hymalaian necunoscut. civilizatii. Ca un fel de atentionare. ce foloseste energia si nu este distrusa de ea. iar Dublinul este un loc la capat de lume. indicand chiar un loc secret unde isi facuse studiile. rezolvate prin separarea celor doi. la fel de neobisnuita precum scena in care aceste patru personaje merg pe o strada din spatele unui square. a celui ce rezista oricarui tip de mediu. contrastand cu paloarea galbena a parului". se pot petrece numai la capat de lume. transgresat aici in egalitarism cu orice pret. la fel cum Eufrosina ar fi fost de cei care i-ar fi stiut identitatea. Aceasta Iruptie. a omului postatomic. de aceea. pereat mundi!". trecand astfel din epoca in epoca. chiar cel ce va rezista cataclismelor nucleare. un tanar spalacit.biblioteci. fara a fi invatat vreodata acest lucru. pentru un scurt moment.

Hiroshima. unde isi sarbatoreste centenarul. nestiind daca ceea ce s-a intamplat a fost real su doar un vis. omorandu-l pe imprudentul care calcase nestiute reguli secrete. Dar toate acestea raman in urma si dedublarea personajului isi urmeaza caile: ultima prezenta a lui Dominic cel reintinerit este la Nisa. . admonestat prieteneste de fostii sai amici. cea de la care pornise. tanarul. este scos de pe scena de aceleasi forte inexorabile care l-au propulsat pentru a face loc primului. in acelasi loc unde nu se intampla nimic de la inceputul nuvelei. bombele cu hidrogen. Al doilea personaj. Si. oferindu-i unuia dintre membrii acestei umanitati o alta viziune. traind cu resemnare deziluzia grandorii. Nepatrunsul fusese mult prea mult pentru el. intr-o cafenea. Ultimul dintre Dominici este un personaj obosit. Armstrong.devanseaza pe cel format din simple filamente de molecule si atomi. in locul de origine. cu toata cohorta de efecte si de mutatii. un neajutorat supus calvarului existentei umane. batranul: ca si in basmul "Tinerete fara batranete si viata fara de moarte". ajuns la capat de linie. dispuse intr-o relativa ordonare. La fel ca in basmul "Tinerete fara batranete si viata fara de moarte". timpul se revarsa asupra lui la intoarcere. Irealul se retrage. Nu trebuie gasita o logica a acestei reveniri la normal: schimbarea era prematura poate sau montagne russe ar fi fost ajuns la limita sa inferioara. in compania unei tinere suedeze. nemairetinand din ceea ce se intamplase inainte decat foarte putine evenimente ce aveau sa vina: al doilea razboi mondial. spre a-l lasa in final in acelasi loc. Selma Eklund. el se intoarce in locurile de altadata. o data cu aceasta.