You are on page 1of 4

sud-vest

Anul II, nr. 8 din martie 2013

Almanah istorico-cultural în limba română pentru cititorii din sudul Basarabiei. Fondatori: Vadim Bacinschi şi Nicolae Moşu.

Se difuzează gratuit

Contactele redacţiei: email: vadimbacinschi@rambler.ru, telefon: 048-264-52-61. Contact suplimentar: 097-00-62319, email: eugenrauta@yahoo.com.

ACTUAL

Programul RomâniaUcraina-Republica
Moldova va deveni
România-Republica
Moldova şi RomâniaUcraina
O. Zelinski în baza surselor online

EVENIMENT

Prezentarea cărţii «Dunaiskii bereg»
La 16 februarie în oraşul
Reni, în incinta casei raionale de creaţie a avut loc
prezentarea culegerii de
versuri şi proză «Dunaiskii bereg», culegere care
a reunit creaţiile autorilor
reprezentînd etniile conlocuitoare din raion. În cadrul
manifestaţiei culturale au
participat poeţii (autorii)
care au publicat în această
carte, bibliotecarii din sate
şi oraş, şefa secţiei de
cultură şi turism I. Jelezova, preşedintele adjunt al
administarţiei raionale din
r-nul Reni şi oameni de
cultură.
Oaspetele de oanoare a
fost Maria Copanoi, fosta
preşedintă a clubului «Djărăla»
în prezent locuiește în raionul
vecin – Ismail.

Prezentarea a fost deschisă
de şefa secției de cultără I.
Jelezova , carea le-a mulțumit
tuturor pentru munca creatoare, apelînd către cei prezenţi
în sală să nu-şi uite meleagul
natal, neamul, limba şi cultura. Apoi ştafeta a preluat-o
şefa bibliotecii raionale V.
Asatci, care a povestit câte
nopţi nedormite s-au jert t
pentru a ca această lucrare să
vadă lumina zilei, mulțumind
administraţiei orașului Reni
pentru ajutorul nanciar.
Apoi în scenă au fost invitaţi
autorii acestei cărţi, care şi-au
prezentat opera: Efrosinia Cojocaru (s. Plavni), Ruslan Dascalescu (s. Orlovca), Nina Dainăca
(s. Kotlavina), Maria Dainăca (s.
Kotlovina), Maria Copanoi (or.
Reni), Lilia Oleinik (or. Reni),
Andrei Potîlco (or. Reni), Maria-

na Topalî (s. Limanskoe), Eugen
Rauța (s. Novoseliskoe), etc.,
care au cules aplauze furtunoase de la cei prezenţi în sală,
dăruind momente frumoase
tuturor spectatorilor.
EUGEN RAUŢA, preşedinte al
Asociaţiei naţional-culturale a
tinetetului şi a copiilor „Baştina“

RELAŢII BILATERALE

100.000 de paşapoarte româneşti în Cernăuţi

Programul trilateral România-Ucraina-Republica Moldova s-ar putea transforma în programele bilaterale RomâniaRepublica Moldova şi România-Ucraina.
Potrivit Agerpres, europarlamentarul PSD Viorica Dăncilă a primit
răspunsul Comisiei Europene la întrebarea referitoare la posibilitatea creşterii nanţării pentru derularea proiectelor de cooperare
trilaterală România, Republica Moldova, Ucraina, pentru perioada
2014-2020, având în vedere nevoile de nanţare şi gradul de interes
pentru acest program transfrontalier. Comisia Europeană a transmis
că pentru creşterea e cacităţii în alocarea fondurilor pentru acest
program, este posibil ca el să e împărţit în programele bilaterale
,,România-Ucraina” şi ,,România-Republica Moldova”.
Documentul citat arată că îngrijorarea europarlamentarului privind acest program este întemeiată, pentru că ,,programul CTF
România – Ucraina – Republica Moldova a cunoscut o perioadă
destul de lentă de implementare în cursul perioadei curente, din
cauza di cultăţilor recurente legate de gestionarea programului
cu care se confruntă cele trei ţări”.
,,Prin urmare, în următorul cadru nanciar multianual este probabil ca programul să e împărţit în două programe bilaterale
(,,România-Ucraina” şi ,,România-Republica Moldova”). Se speră
astfel că se va contribui şi la creşterea e cacităţii în alocarea fondurilor pentru proiectele care urmează să e puse în aplicare în
regiunile de frontieră vizate”, se mai arată în scrisoarea Comisiei
transmisă europarlamentarului Viorica Dăncilă.
O. Zelinski în baza ttp://www.infoprut.ro

“Românii şi moldovenii din
Ucraina obţin într-un număr foarte
mare cetăţenia României, însă aleg
să locuiască tot pe teritoriul statului
ucrainean“ - informează postul de
televiziune 24TV, într-un reportaj
intitulat ”Locuitorii Bucovinei (de
Nord, nota redacţiei) au obţinut
100.000 de paşapoarte româneşti“.
Potrivit sursei, ”autorităţile române
emit paşapoarte româneşti locuitorilor din Ucraina şi Republica Moldova care au trăit în România Mare
până în anul 1940“. 24TV aminteşte
că, în timpul existenţei Regatului
României, ”când între 1918 şi 1940
frontierele ţării au fost extinse la
maxim“, din România Mare făceau
parte teritoriul Bucovinei de Nord
(în prezent – regiunea Cernăuţi),
Basarabia de Sud (în prezent – partea
de vest a regiunii Odesa) şi teritoriul
actual al Republicii Moldova. ”În
ceea ce priveşte regiunea Cernăuţi,
datele neo ciale arată că aici există
aproximativ 100.000 de paşapoarte
româneşti“ - susţine Maxim Kiak, un
consultant al Institutului Naţional de
Studii Strategice din Ucraina, potrivit căruia, cetăţenia română poate
redobândită de către descendenţii
foştilor cetăţeni ai României Mari,
care trebuie doar să dovedească faptul
că familiile lor au locuit în România
Mare până în anul 1940. Postul de
televiziune menţionează că, atunci

când se pune problema obţinerii
cetăţeniei române, cei din Ucraina
optează, în majoritate, doar pentru
paşaport românesc, nu şi pentru buletin. ”Să devii român costă între 500
şi 2.000 de euro“ - susţine expertul
Viktor Dovhanici, care dezvăluie că
tot procesul birocratic al colectării
documentelor şi-l asumă intermediarii, care nu numai că fac rost de
toate actele necesare, dar le şi depun
la consulatul României din Cernăuţi.
Potrivit expertului,”proaspeţii
cetăţeni ai României nici nu mai
trebuie să cunoască limba română,
întrucât consulatul a anulat această
obligativitate“.
“Dacă într-o regiune există o
minoritate care constituie 20% din
populaţia zonei respective, se poate
discuta deja despre crearea unei autonomii culturale, iar astăzi, în Nordul
Bucovinei, există aproximativ 12%
români şi 7-8% moldoveni. Însă
partea română consideră cumva că
moldovenii sunt tot români şi, în
consecinţă, Bucureştiul înţelege că
populaţia Nordului Bucovinei este
alcătuită în proporţie de 20% din
etnici români“ - susţine consultantul
Institutului Naţional de Studii Strategice din Ucraina, Maxim Kiak.
Politologii ucraineni explică faptul
că noii cetăţeni români din Ucraina
nu vor trăi niciodată în România,
paşaportul românesc ind pentru ei

doar o “cheie de acces în Europa”.
În cadrul realizării acestui reportaj,
reporterul Serghei Barbu a vizitat
localitatea Marşinţi (Marşeniţa sau
Marşineţi), din raionul nord-bucovinean Noua Suliţă, despre care spune
că are o populaţie de 5.000 de persoane, dintre care peste 95% sunt
etnici “moldoveni”. ”Toate plăcuţele
din satul respectiv sunt în două limbi
– ucraineană şi română, iar localnicii
spun că, în ultimul deceniu, mai multe
sate moldoveneşti din Noua Suliţă au
devenit româneşti“ - relatează reporterul. Potrivit acestuia, oamenii din
Marşinţi aşteaptă noul recensământ
şi au o dilemă – câţi “moldoveni”
vor menţiona în căsuţa referitoare la
naţionalitate că sunt etnici români,
nu “moldoveni”. Localnicii susţin că
abia atunci se va putea şti cine câte
persoane au paşapoarte româneşti.
”Acest multilingvism este caracteristic pentru ecare dintre satele
moldoveneşti din Nordul Bucovinei.
Asemănarea existentă între culturile
şi limbile română şi moldovenească
joacă un rol crucial în acest proces,
în care şi moldovenii obţin cetăţenie
română, nu doar românii“ - susţin
politologii.
Autor: Horia Ivanciuc,
pentru InfoPrut (fragmente)

dealuri şi văi din localitatea în care trăieşti şi din împrejurimile ei. Imperiul Rus a retrocedat Principatului Moldovei.) va pleca de la Marea Neagră. primul cleric român-academician. Pentru sudul Basarabiei. va trece la sud de Bolgrad. E un exerciţiu teoretic.sud-vest Rubrici de Vlad BACIU O ZI DIN ISTORIE 30 MARTIE 1856 În această zi. ia sfârşit războiul rusoromâno-turc început în 1877. Tatarbunarul devine. Egipt. Ucraina şi China au început să colaboreze în domeniul porumbului în anul 2012 prin care China doreste să achiziţioneze 3 milioane de tone de porumb ucrainean pe an în schimbul unui imprumut acordat sectorului agricol ucrainean de 3 miliarde USD. pe unele case de locuit de aici.. la două săptămâni după ce Consiliul European ia decizia privind semnarea acordului între Rep. cine au fost părinţii părinţilor tăi? Dar părinţii părinţilor părinţilor tăi? Cum se numeau. Sigur că niciun stat nu doreşte să e izolat şi atunci ca alternativă poate apărea reorientarea. dar. cum a rmă cercetătorul N. Peste 15 mii desetine de pământuri populate de coloniştii-cazaci şi alţi imigranţi nimeresc în Principatul Moldovei şi sunt vândute unor noi proprietari. În special.4 milioane de tone peste nivelul aceleiaşi date din anul trecut. nu am vreun element să-l fundamentez”. informează Ministerul Agriculturii din Ucraina. cum se va dovedi mai târziu. frontiera o controlau cazacii din Novorosiiskoe voisko. Momentan Ucraina deţine o cotă de 12. Să luăm. Pentru Novorosiiskoe voisko autorităţile ţariste cumpără 6 mii desetine de pământ la Bairamcea. Bucovina este ocupată de austrieci. Spre est. prosoapele ţesute de gospodinele de la Borisăuca. ba poate. apoi din detalii mici de tot. a precizat ministrul Agriculturii din ţară.. şi mai activi. Irlanda. cu 157 de ani în urmă.. se refugiază pe pământurile din jurul limanului Sasâc. printre altele: “Noua frontieră (între Rusia şi Moldova – V. istoria unui popor se compune din istoriile vieţilor miilor şi milioanelor de oameni care îi aparţin. În anul 2011 ţara a fost al treilea cel mai mare exportator de porumb din lume. a conchis consilierul pe probleme externe de la Cotroceni. cantitate din care aproximativ jumătate a fost surplus exportabil. în contextul actual din Rep.ro . Pentru fiecare dintre noi istoria neamului nostru începe. Multe ne pot spune denumirile de ape. care peste 6 ani avea să devină membru activ al Academiei Române. atunci am un mare semn de întrebare privind înţelepciunea în politica externă”. oare. noi ne contrazicem în relaţia cu partenerii de care depinde securitatea României. Cristian Diaconescu consideră că acest proces este în desfășurare. Cuza. cu familii cu tot. Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu (în imagine) a declarat. inclusiv cei din Akmanghit (Belolesie). B. cu istoria familiei din care ne tragem. Atunci când nu vrei să te referi la ceea ce ceilalţi stabilesc. O. ) pe Prut”. documente vechi. cu 1. Cristian Diaconescu a rmă că. este compus din mecanisme mai mici. a fost lansată în decembrie 2012 de fostul secretar american de stat Hillary Clinton. că citiţi cele înşirate de noi în paginile publicaţiei. pietrei şi. şi în istoria ţinutului basarabean? Întrebări de felul acesta sunt multe. Nu te-ai întrebat de unde vine această tradiţie? De unde s-au luat cerbii în stepa Bugeaculu? Explicaţia este următoarea. Linia de frontieră reprezenta un şanţ cu lăţimea de peste 2 metri. la Ismail este in inţată Episcopia Dunării de Jos (judeţele Ismail. echipamente moderne şi seminţe din China şi pentru investiţii în creşterea suprafeţelor agricole şi în productia de îngrăşăminte şi produse de protecţie a plantelor organice. Bulgaria.com. Bolgrad şi Ismail. cum am spune azi. srăbuneilor. Sardinia şi Poarta Otomană. Aici se a a pichetul 77. când securitatea şi stabilitatea regiunii sunt vulnerabilizate. să ţinem cât se poate de aproape de partenerii strategici: Franţa. centru transfrontalier. interesează-te pe cine reprezintă ele şi despre ce ne vorbesc. Zelinski în baza http://www. Mykola Prysyazhnyuk. OPINIE Resovietizarea Europei de Est afectează Rep. într-un interviu. te a i într-un moment de izolare. că resovietizarea estului Europei este în plină derulare şi că. din componenţa Principatului Moldovei. căprioare) pot văzute astăzi pe covoarele. S-a mai scris că motive bucovinene (peisaje de munte. aducând cu sine obiceiurile. construite (reconstruite) în secolul trecut (anii 50-60). pe fondul unui context geopolitic tensionat în estul Europei.). neînsemnate la prima vedere. S-ar putea să a i lucruri nemaipomenite.. a comentat Diaconescu pentru portalul Ziare. Marea Britanie. cu ajutorul părinţilor. Jocul istoriei. meşteşugul prelucrării lemnului. Franţa. Dacă citeşti aceste rânduri. sau ar trebui să înceapă. Producţia de porumb din ţară din anul 2012 a fost de aproximativ 20 de milioane de tone. Cunoaşterea istoriei naţionale începe. Ucraina va putea folosi aceasta suma pentru achiziţionarea de agenti de protecţie a culturilor. Germania şi SUA. care deja este considerată de specialiști ca ind cristalizată în „Doctrina Putin”. va urca de-a lungul râului Sărăţica si va sfârşi la Katamori ( Cotul Morii-V. fără de care nava cosmică. un număr mare de locuitori de acolo. adică atunci când Alianţa pentru Integrare Europeană şi-a atins cel mai important deziderat. până la pichetul 102. oamenii au ieşit în stradă nemulţumiţi de mecanismul politic. V-am dori. întreabă-te: ştii.În februarie 1878.! Vă mulţumim! Pagina 2 VALORI NETRECĂTOARE CINE SUNT STRĂBUNII MEI? Orice mecanism. Fenomenele complexe din mediul natural sau social se compune din procese cu caracter local. Trebuie să m atenţi. de la stradă. meşteşugurile tradiţionale din Bucovina. în martie 1857. Bolgrad. Moldova.5 km. din generaţie în generaţie.agrobroker. depăşită ind doar de SUA şi Argentina. de la lacul Burnaz. “În Republica Moldova. pentru o perioadă de 20 de ani. dar absolut necesare. Şi astăzi. Borisăuca. rămase de cine ştie când. pot văzuţi cerbi cu coarne mândre. mai puţin indiferenţi! Sxcrieţi-ne! Împărtăşiţi-ne din neazurile şi bucuriile dvs. la Paris. mai ales. anii 1857-1878 au fost o perioadă de în orire a învăţământului în limba română şi a bisericii creştine ortodoxe. trupele moldoveneşti trec Prutul şi pun stăpânire pe sudul Basarabiei. în frunte cu Melchisedec Ştefănescu. va urma această şosea până la Valul lui Traian. războtezată atunci în Nikolaevka Novorosiiskaia (azi raionul Sărata). autorităţile române ar trebui să e foarte atente la politica externă şi la relaţiile cu partenerii strategici. spre est de lacul Burna Sola ( Burnaz -V.9% din piaţa internaţională a porumbului. Prin prevederile Tratatului de pace de la San-Stefano (nu departe de Istanbul)Basarabia revine din nou Rusiei. Bosenko. Tot atunci. prin decretul lui Alexandru I. ECONOMIE Ucraina va exporta mai mult porumb în 2013 Comercianţii ucrainieni au livrat catre cumpărătorii din afara ţării cantitatea de 7. în 1774. stimularea modernizării echipamentelor din sectorul agricol şi cresterea volumului tranzacţiilor.95 milioane de tone de porumb pînă la data de 3 februarie. care a pus capăt războiului din Crimeea (1853 – 1856).B. Italia. http://www. Italia. a mai adăugat consilierul prezidenţial Cristian Diaconescu. Covurlui şi Brăila).infoprut. “Vecinătatea imediată a României generează elemente de preocupare foarte serioasă. cum a rmă unii autori. Rusia. Peste un an. sau ar trebui să înceapă. După ce. Tot aşa. B. în opinia căruia ruşii ar putea să vină iar în România. judeţele Cahul. din ce pătură socială făceau parte? Prin ce fapte demne de laudă au rămas ei în istoria satului în care au locuit. Încearcă. a fost încheiat Tratatul de pace între Austria. mai implicaţi. Ucraina pare că s-a întors de la orientarea europeană”. dacă eşti curios şi dornic de a cunoaşte. apoi-a Principatelor Unite. va ajunge perpendicular pe şoseaua Akkerman. bunăoară. “Nu ştiu dacă există un scenariu în spate. al buneilor şi bunicilor. Principalii cumpărători al porumbului din Ucraina în perioada ianuarie-noiembrie 2012 au fost Belgia. Dacă într-un astfel de moment complicat la nivel regional. Potrivit prevederilor tratatului. alianţa se rupe. În Bulgaria. sau camionul. să a i răspunsuri la ele. Mărturii ale istoriei sunt nu numai fotogra ile şi documentele scrise. câţi copii au avut. însă. pe care nu le-ai ştiut mai înainte. Moldova şi UE. din partea mamei şi a tatei. solidari şi. Articolul 20 al tratatului prevedea. Dacă aveţi în casă fotogra i. de obicei. cu cunoaşterea istoriei buneilor şi stră-. cât de complicat n-ar el. Scopul acestei infuzii de capital în agricultura ucraineană este creşterea productivitatii. Moldova Ideea privind resovietizarea estului Europei. . chiar casele satului în care te-ai născut.ro APEL CĂTRE CITITORI! Dragi cititori ai almanahului cultural SUD-VEST! Ne bucurăm că sunteţi alături de noi. În această privință. iar distanţa dintre pichete era de peste 2. Întreabă-i despre ele pe bătrânii satului şi vei a a multe fapte necunoscute din trecutul istoric al baştinei tale. Ucraina şi chiar din Ungaria. al construcţiei cu ciment. asistăm la o campanie susţinută de dezeuropenizare a României. În noiembrie 1864. „sculptaţi” în tencuiala pereţilor. sau maşina de spălat nu poate funcţiona. Portugalia şi Spania.

Dolinscoe.S. IV până la Hristos. când am marcat 150 de ani de la naşterea mareşalului Averescu. Astfel Cartalul a devenit Orlovca. În marea majoritate a cazurilor. s-a făcut o singură tentativă – la Crutoiarovca (fosta comună Moldova). Frumuşica Veche (Staroselie). că cea mai veche aşezare geto-dacă din stânga Dunării de Jos este Cartalul (străvechiul Aliobrix). Iniţiativa primarului de atunci de la Crutoiarovca. Aşa s-a întâmplat în Caragaci (Noul Caragaci) şi Baccealia (azi Vişnevoe şi. Dumitreşti (Dimitrovca). inventate în raicom-urile sovietice. redactor-şef. unde limba română este scoasă din şcoli. Octavian Zelinski . Iată. nu putem ocoli destinul ei de azi. fondator. adică privită prin prisma actualităţii. de la numarul actual. Unele dintre ele sunt baştina unor personalităţi marcante. care îl asimilează în măsură mai mare sau mai mică. Barta (Plavni). Mai există şi o memorie a pământului. patriot al limbii române. Vadim BACINSCHI. Hagider. istoria este percepută drept istorie doar de către cei care trăiesc astăzi. Apare cu sprijinul logistic al Asociaţiei „ASTRA-Anenii Noi“. Satu Nou – Novoselscoe. . Constatarea ne aduce cu gândul la evenimentele ce s-au derulat în 2009.000 de oameni. in cadrul unei tranzitii spre o armata formata doar din militari angajati pe baze contractuale. vechile denumiri ale satelor au fost înlocuite cu altele. Din localităţile enumerate mai sus. etnograf şi arheolog din Satu Nou. născut aici. sau chiar absolut necunoscute în Basarabia istorică. Tatarbunar. Punctul de vedere al autorilor poate să nu coincidă cu cel al redacţiei. La timpul prezent. Plavni. Camâşovca. Anenii Noi. satele ce ne interesează gurează nu cu denumirile lor istorice. Cînd ne referim la istoria satului Babele (azi Oziornoe.000. pentru ca în 2008 să e doar 6. raionul Reni. autohtone. colonizat după 1812 cu cazaci din Imperiul Rus. Aşa au apărut Oziornoe. Redacţia îşi cere scuze pentru eventualele mici greşeli în redactare. în raionul Ismail: Babele (Oziornoe). prin conţinutul lor. raionul Belgorod-Dnestrovski – de a întoarce localităţii vechea denumire. Tipar ofset. S-a păstrat doar o parte neînsemnată din marele monument natural. spre nord-est. în vecinătatea apelor curgătoare. Odesa Nu există istorie la timpul trecut. în raionul Chilia: Ceamaşir (Prioziornoe). Cervonâi Iar. Ucraina planuieste de mult trecerea la armata formata integral din profesionisti. în buna lor parte). actuală.hotnews. Catlabuga. care este foarte grăitoare şi se cere cunoscută.Moldova. dar sterilă. în raionul Belgorod-Dnestrovski: Moldova (Crutoiarovca). pe parcursul întregii perioade postbelice. din actualele raioane Ismail.. respectiv doar 1. cînd Ucraina obţine independenţa. Apare lunar. de ape curgătoare. raionul Ismail). până la actuala frontieră între Ucraina şi Republica Moldova. După 1990. Limanscoe. din actualul raion BelgorodDnestrovski. care a precizat ca aceasta decizie este un pas spre trecerea la o armata deplin profesionista. ce sensuri conţin ele. cedând locul limbilor rusă şi ucraineană. în raionul Tatarbunar: Borisăuca (Borisovca). Taşlîc – Camenscoe. Una dintre cele mai mari cetăţi medievale din Europa parcă ar la margine de lume.S. Aşa se va întâmpla în atâtea alte localităţi. legată de acest timp prezent nu numai prin viziunea noastră. sau mai mică. de 193. nu s-a ajuns la rezolvarea problemei. sau Piatra Cartalului. Aşa se întâmplă în prezent în Furmanca (Furmanovca). (va urma) Pagina 3 ARMATĂ Ucraina va renunţa în 2013 la serviciul militar obligatoriu Ucraina va renunta la serviciul militar obligatoriu in 2013. Din acest punct de vedere. Sunt datele monitorizării efectuate în 2008 de către comisia mixtă româno-ucraineană preocupată de respectarea drepturilor minorităţii româneşti din Ucraina şi a minorităţii ucraineşti din România. a condus acolo un seminar de Limba Română. Eschipolos (Glubocoe). în denumiri de localităţi. O parte din toponimele autohtone (de origine turco-tătară şi română) a fost tradusă în ruseşte. în raionul Reni: Frecăţei (Limanscoe). inclusiv după 1991. Pavlo Lebedev. După 20 de ani de independenţă a Ucrainei. Republica Moldova.lolog Stanislav Semcinski (1931-1999). profesor emerit al Universităţii „T. Atunci autorităţile de la Ismail au interzis orice manifestări de comemorare. care nici până azi nu este protejată într-un mod oarecare. Manja (Meneailovca). În contextul proceselor cu care se confruntă azi comunitatea românească din Basarabia de Jos. s-au alocat chiar sume importante de bani pentru salvarea Cetăţii. Potrivit acestor reforme.Cu adevărat. Procesele de ruinare a stâncii masive de pe malul limanului Nistrului au avansat întratât.1% din PIB) au impiedicat acest lucru. a spus acesta. de ce evenimente sunt legate. în raionul Tarutino: Cioara-Murza (Nadrecinoe). într-o legendă frumoasă..sud-vest VETRE STRĂMOŞEŞTI O ISTORIE ACTUALIZATĂ A SATELOR NOASTRE DIN BASARABIA ISTORICĂ (REGIUNEA ODESA) Amintirii lui Valeriu Cojocaru (1957-2010). A fost „Doctor honoris causa” al Universităţii din Cluj şi membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a R. Istoria nu este mit. se consacră. Crutoiarovca. fondator. Le rostim fără a cunoaşte. raionul Chilia şi în Eschipolos (Glubocoe). care re ectau. Dacă vorbim azi despre acest monument-unicat din teritoriul U.R. Ştim. dar bugetele reduse ale Apararii (in prezent de circa 2 miliarde de dolari. Altminteri riscăm să prefacem istoria neamului. Nicolae Moşu. nu există istorie la timpul trecut. de cele mai multe ori. de regulă. bunăoară. cu acest prilej. mai puţin cunoscute. văduvită de atenţia pe care o merită pe bună dreptate. promitem să facem cît mai puţine! . Prioziornoe. Manuscrisele nu sînt recenzate şi nici restituite autorilor. Cartal (Orlovca). Ismail. Redacţia îşi rezervă dreptul de a redacta stilistic. cum o numea Mihai Eminescu) sunt situate în 7 raioane – unităţi teritorial-administrative – din componenţa regiunii Odesa. promotor al adevărului ştiinţi c despre limba română. raionul Arciz. de limanuri şi lacuri. Murtaza. Le găsim între malul drept al Nistrului. Asta-i realitatea. Pentru conţinutul materialelor. Tatarbunar. în raionul Sărata: Satu Nou (Novosiolovca). deci. fără a schimba ponderea semantică. doar în 6 mai există şcoli în care toate disciplinile sunt predate în limba română. inclusiv publicitare. din ce perioade istorice descind. În războtezarea satelor româneşti din Basarabia istorică „ostaşii frontului ideologic” de odinioara au mers pe două căi. Furatu (Furatovca).Şevcenco” din Kiev. sau în care limba română este vorbită. Ecaterina Tudoran. dar toate s-au dus pe vânt. in cadrul mesajului de anul nou adresat militarilor si veteranilor. Tiraj 500 ex. s-a născut o ţerul Vitalie Zubac. Marea Neagră şi Dunăre. Redacţia nu îşi asumă obligaţiunea să publice toate scrisorile primite. În Noul Caragaci. Chilia. încât pun în pericol existenţa citadelei. unul din cei câţiva deputaţi în Sfatul Ţării. din actuala moşie a satului Orlovca. Hagi Curda (Camîşovca). E timpul să ne cunoaştem istoria. Istoria există doar la timpul prezent. Pe actualele hărţi ucraineşti. care. în raioanele nominalizate mai sus funcţionau 16 şcoli cu predarea în limba română. Erdec-Burnu (Utconosovca). Anadol (Dolinscoe). În aceeaşi localitate. corespondenţi voluntari . când ea devine stat independent. Şi astăzi. respectiv Baştanovca). Belgorod-Dnestrovski (Cetatea Albă). ne aducem aminte că în perioada antebelică localitatea s-a numit „General Averescu”. ortogra c şi gramatical materialele prezentate spre publicare. or. care a votat Actul Unirii din martie 1918. Istoria este realitate. s-a născut pictorul român Leon Vreme. din partea sudului Basarabiei. în 1930. În 2002 numărul lor se reduce până la 8. O. raionul Reni. particularităţile teritoriului unde se găsea o localitate sau alta: pe văi. Draculea. rămân numai 13. Astăzi satele cu populaţie românească (moldovenească) majoritară din Basarabia istorică (Basarabia reală. fortele armate ale Ucrainei ar urma sa se reduca cu aproape 50% pana in 2017. ruseşti. Nadrecinoe. de populaţie. raionul Tatarbunar. nu putem trece cu vederea faptul că în perioada sovietică Piatra Cartalului. poartă răspundere exclusiv autorii textelor. Zelinski în baza http://www. are rost să facem referiri şi la trecutul unor localităţi ce nu mai au azi populaţie românească majoritară. În 1991. în măsură mai mare. Tarutino. Chilia (în nemijlocită vecinătate cu Dunărea) şi Sărata. Nu dispunem de un corector profesionist. a generat deznaţionalizarea localităţilor propriu-zise şi modi carea componenţei etnice a populaţiei. Satu Nou (Novoselscoe). Cioaramurza. înaintate proiecte. cum uneori se întâmplă. a fost distrusă. la 100. vom imbunatati sistemul militar de educatie si vom suspenda serviciul obligatoriu. E vorba de raioanele Reni. ci cu cele primite după 1940 de la regimul stalinist.ro COLEGIUL REDACŢIONAL: Vadim Bacinschi. cum îi spun localnicii. Marginalizat. desluşim numele unor personalităţi istorice preapuţin cunoscute: Hagi Curda. În celelalte funcţionează şi clase cu predare în limbile rusă sau ucraineană. Fiind în sine un şir neîntrerupt de evenimente şi personalităţi. sunt astăzi recunoscute la nivel o cial şi lucrul acesta în Ucraina suverană nu mai intimidează pe nimeni. Erdec-Burnu – Utconosovca. Noile toponime. purtând numele lui Alexandru Averescu. asupra evenimentelor. adică a locurilor ce ne înconjoară. or. când este adoptată Constituţia Ucrainei. Eugen Rauţa. Istoria există doar la timpul prezent. a declarat ministrul Apararii. Pocrouca Nouă (Novaia Pocravca). a fost baştina savantului. elementul românesc autohton ajunge dominat de ruşi şi ucraineni. Deznaţionalizarea şcolilor de cultură generală din satele cu populaţie românească majoritară. relateaza RIA Novosti. Furmanca (Furmanovca). din 1958. Nu ne vom referi la localităţi în care funcţionează şcoli cu predarea (integrală. Taşlîc (Camenscoe). bunăoară. nu este susţinută de localnici. nu se obligă să răspundă la scrisori şi nu se angajează să le expedieze înapoi adresantului sau terţelor părţi.redactor-șef adjunct Republica Moldova Imprimat cu mijloacele nanciare ale fondatorului. „Vom revedea componenta si structura de comanda a Fortelor Armate. În movila impunătoare de altădată s-au păstrat urmele vieţii omeneşti începând cu sec. Chitai (Cervonâi Iar). o înşirare foarte aproape de adevăr a satelor în care la ora actuală majoritatea locuitorilor sunt etnici români (autoindenti cându-se drept moldoveni. sau a lacurilor. dar în mod sigur. În 1996. într-un mit. alt sat din actualul raion Tatarbunar. Nicolae Plăcintă. raionul Tatarbunar. asa cum se intampla astazi in tarile de varf ale lumii“. sau parţială) în limba română. Tarutino.Ucraina. din ea extrăgându-se material de construcţie ieftin.. Dacă vorbim despre Cetatea Albă. ca şi cu secole în urmă. Au fost create comisii. scoasă la un referendum local. Akmanghit (Belolesie).

raionul Reni La 6 martie curent. Atunci oamenii au înţeles. apoi din gospodării se aduce şi alt material pentru ars (hlujeni.S. . în vederea semnării contractului de nanţare a Proiectului Strategic din cadrul Programului Operaţional Comun România – Ucraina – Republica Moldova 2007 – 2013. crengi. Şi era frig. două lumînări. care este înfrumusețată cu diferite panglici.G. Se spală ecare şi se aşează la masa comună. pe care îl credeau soare. Mâncărurile acestea nu se arată până noaptea. . „deavărul”. Cînd ajung acasă la mire.Pagina 4 sud-vest TRADIŢII Nunta tradiţională din s. Alaiul nunţii se îndreaptă spre biserică. Animalele mâncau triste fânul şi paiele. saciuri. care cu o farfurie de plăcinte cu brânză şi caimac. plini de funingine. în satele Barta.Hai să facem prin tot satul focuri în mijlocul drumurilor. deoarece aceştia dansau în jurul focului. că nu muncesc în zadar. Ukraine and Republic of Moldova” urmăresc îmbunătăţirea pregătirii personalului cu competenţe în gestionarea situaţiilor de urgenţă din zonele eligibile (România şi Republica Moldova) şi cele adiacente programului. teren şi tehnică. puricii afară! – strigau acei ce săreau focorelul. în vederea limitării consecinţelor dezastrelor produse în zona transfrontalieră – deziderat comun al ţărilor partenere. Se aşezau în faţa altarului. veselie şi cadouri. tinerii. iar 10% co nanţare asigurată de România şi Republica Moldova. sunt copiii. cu diferite concursuri şi cu masă bogată. care ne-or încălzi măcar puţin! Ideea aceasta a trezit interes şi speranţe. ouă erte. anul 2011 Imagine de arhivă vremea fătatului. cărora li s-a asociat şi Ministerul Sănătăţii. Iar de sus. La sfârşit.Pe altă tablă se pregăteşte un colac din cozonac. harnici şi iubitori de Creator. Dimineaţa. din care 90% reprezintă fonduri europene. ies la porţi sau la răscrucea drumului şi se înţeleg unde să aprindă focul. îi ocrotea de nevoi.U. simţind o responsabilitate deosebită. porţile sînt deschise şi în faţa lor se pune o căldare cu apă cu multe monete (apa să spele răul. aşteptând luminiţele blânzi din case. gospodarii. elaborarea procedurilor comune de noti care. Unii spuneau că trebuie de urcat la cer şi de constatat ce şi cum. împreună cu copiii.Dacă părinţii sînt de acord ca s-o deie ăcăului de nevastă. Bunăoară. În cadrul proiectului. după nuntă. S-a auzit şi o voce nehotărâtă şi timidă: . Fumul s-a ridica în sus. el o cere de soţie de la părinţi pe ica lor. Activităţile propuse pentru implementarea proiectului vizează analizarea cadrului legal speci c managementului situaţiilor de urgenţă. Veselia se încinge pe parcurs. De ce a furat balaurul soarele? Ce a făcut cu el? A aţi. la sediul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă din Bucureşti s-a primit vizita o cială a reprezentanţilor Biroului Regional de Cooperare Transfrontalieră Iaşi. Oaspeţii (deavărul. că acel soi de balauri a fost trimis de talpa iadului ca să ne fure răbdarea şi credinţa în Dumnezeu. Cu prosopul se trag tinerii în casă. Apoi se începe masa mare cu dansuri arzătoare. La sfîrşitul slujbei de cununie Sărbătoarea Focorelului Lăsatul secului se serbează în ecare localitate în mod diferit. Femeile pregătesc plăcinte. Şi glasuri fericite au răsunat departe-departe. iar sămânţa-să încolţească. îi învăţau pe copiii de mici să e buni. furase soarele de pe cer şi l-a ascuns printre cele nouăzeci şi nouă de rânduri de nouri hrăpăreţi. deţine calitatea de aplicant şi lider. Unii erb o pasăre: curcan. muzica cîntă. Alţii spun că e o sărbătoare religioasă. La uşa casei. iar copiii şi adolescenţii.Ce bucurie! Câtă lumină! Câtă căldură! Copilaşii săreau şi dansau în jurul focului. din castelul întunecos. dar a mânca ouă şi lactate e dezlegat. cîteva bomboane şi numaidecît două bucăţele de zahăr. pe care le-or vedea nourii răi şi de frică s-ar împrăştia. au încins focurile şi mai tare. în satul nostru. Focul se încinge cu stuf. care urmează să-i păzească toată viaţa lor de răutăţi. El . Peste o săptămînă . că trebuia de ridicat nişte sperietori prin tot satul. două pahare mici. este 6. cu nouă rânduri de aripi. la rîndul lor. deavăroaica.ziarulpro t. socrilor mici şi naşi. băuturi) socrilor mici: Canisca este dusă de către deavor . Mireasa este aşteptată în prag de părinţii mirelui (socri) cu o pereche de cercei de aur şi cu un cadou. mirele şi mireasa sînt invitaţi la aşa numita „Chemătoarea”. În cadrul acestui proiect. socrii mari trimit canisca (diferite bucate. Zelinski în baza www. miresei i se înmînează papuci de casă. Aproape toţi locuitorii .. Copiii adesea dormitează. pământul simţea că trebuie să se trezească. raionul Reni. care cu ghiozlomele. Mirele îl oferă părinţilor. râd unul de altul. ca acesta să nu pricinuiască vreo pagubă. se fac la răscrucile drumurilor focorele. Şi era greu de trăit pe pământ. unde tinerii se înscriu în localul sovietului sătesc şi apoi se cunună. De acolo priveau mulţi plini de nedumerire şi nu îndrăzneau să întreprindă ceva. gunoaie şi le-au dat foc. ba chiar şi la 1 de noapte. Le dăruia roade bogate. ca întotdeauna. cum hotărăsc părinţii fetei. Duminică dimineaţa. halat şi castincuţă (broboadă). Fumul a gâdilit nourii la picioare şi aceia s-au clintit din loc. de obicei este ales de mire. două lumînări şi cu un prosop..675. Multe lemne s-au ars atunci în sobe. sînt poftiţi la masă.. noroc şi voie bună. monitorizare şi intervenţie în situaţii de urgenţă. Cartal. Toţi stau în jurul focorelului. Aspră iarnă şi lungă. În duminica lăsatului secului oamenii ţin post de carne. Naşii îi aşteptă cu porţile deschise şi cu masa pusă. Mulţi îşi dădeau părerile. menirea căreia este de a-i pregăti pe creştini să intre în postul mare. r-nul Reni COLABORARE în anii 70-90 ai sec. Din astă cauză l-au trimis pe balaur să fure soarele şi noi să-L urâm pe Tatăl nostru. stuf. la un moment potrivit. Slujitorilor iadului nu le era la inimă Dumnezeu şi au hotărât să se răzbune pe oameni. Unii zic că „Focorelul” a provenit de la păgâni. ca să le e tinerilor viaţa dulce. coroniţa. EUGEN RAUȚA.G. in regard to population in the common boundaries Romania.S. avându-i ca parteneri pe Inspectoratul General de Aviaţie. Locuitorii intră-n case afumaţi. vine la casa tinerei. XX Proiect Strategic România – Ucraina – Republica Moldova 2007 – 2013 Tînărul. cu un ulcior de vin şi cu o găină artă. Când amurgeşte. pe unde trece nunta. Oastea mirelui se aşază la masă. prin dezvoltarea unui sistem integrat de intervenţie. soarele singur a topit lăcatele şi a ieşit afară. maturii s-au prins în horă. cocoş.tinerii intră împreună. indcă de multe ori s-au convins: Soarele şi Dumnezeu sunt cei mai tari şi nu este vreo putere care i-ar învinge. Cei mai bucuroşi. Novoseliskoe. deavăroică (mama deavărului). dulciuri. Unele focorele pot arde până la ora 10-11.Martie-n casă. umblă pe la porţile oamenilor şi îi anunţă pe cei care sînt invitaţi din partea socrilor mari. Mireasa însoţită naşe. stuf.După aceea mirele se invită la mireasă şi părinţii scot din casă : doi colaci. viţă-de-vie). Peste cîteva zile socrii mari fac ultima chemătoare. dacă nu şi trupurile. „tobla cu colac” şi „fataua”. deavărul joacă în acordul muzici „măringhele”. puricii afară!” Vecinii şi neamurile se sărută unul cu altul. în afară de mireasă. Şi aici. vitelor le venea preotul înmînează tinerilor o icoană-icoana familiei . bunicilor. Cînd ajung la mireasă. Joi seară. I. devaroi (tatăl deavărului) şi cîţiva tineri însoţiţi de muzicanţi.U.) se invită şi sînt cinstiţi la masă. înaintea nunţii. copeicile să îmulţească banii). s-a făcut întuneric şi frig. Mirele se îmbracă apoi are loc iertarea mirelui cu părinţii şi rudele apropiate pe fonul unei melodii de jale. Br-r-r! Mi se face frig şi acum. mirii. erb ouă şi fac friptură. Membrii familiei îşi cer iertare unul de la altul şi îşi doresc un post uşor. Şi era întuneric. unde fac totalurile nunţii. merindele se terminau. foi. LEGENDA FOCORELULUI În vremea când balaurul aprig. dulciuri şi împreună cu toţi nuntaşii se duc la mireasă. privesc la focul şi scânteile vesele. părinţii mirelui îi aşteaptă cu alţi doi colaci. Toţi nuntaşii merg pe jos pînă în centrul satului. Acestea le-ar încălzit măcar ochii. Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale din Republica Moldova. rudelor şi invitaţilor care. servesc din vin şi bucate. împreună cu tot alaiul.. Obiectivele proiectului intitulat „Improvement the response capacity of Mobile Emergency Service for Resuscitation and Extrication (SMURD) through a joint integrated system for efficient monitoring and disaster consequences mitigation. Eufrosinia COJOCARU. Într-o seară. Iar oamenii răbdau. se duc la perechea pe care o vreau ca naşi. se iubeau şi se respectau unii pe alţii. deoarece pe atunci toţi oamenii erau evlavioşi. I.34 euro. ghiozlomele. comunităţii internaţionale şi Comisiei Europene.959. Acolo se discută cînd şi cum va petrecută nunta. Ştiau multe rugăciuni şi le spuneau la vreme de trebuinţă. Unii se încumetă să danseze. Şi Dumnezeu iubea oamenii.ro . După aceea naşa ia tabla cu fataua (trena miresei – nota red. deavărul joacă tabla cu rochia miresei şi pupăza (un colac din cozonac pat rotat cu împletitură specială). va achiziţiona o autospecială de decontaminare personal. se îndreaptă spre casa mirelui. iar mirele însoţit de naşi În biserică. la naşi. cu cei mai buni prieteni şi cu cîteva domnişoare. dorindu-şi să li se pară postul uşor. ies în stradă şi deseori sînt cinstiţi din plosca deavărului. respectiv organizarea şi desfăşurarea unor exerciţi comune de cooperare în astfel de situaţii. bărbaţii au grijă să stingă bine orice scântei. etc. deci. aleg o pereche de tineri care sînt numiţi naşul şi naşa şi un ăcău care se numeşte „deavărul”.. socrii mari trimit rachiu socrilor mici. a cărui perioadă de implementare este de 24 de luni. Oamenii au început să care crengi. nourii s-ar topi şi vor apărea pe cer stele. Mireasa se îmbracă în rochie şi aşteaptă împreună cu prietenele ei într-o cameră amenajată. De când şi de la cine s-a luat acest obicei astăzi nu mai ştie nimeni. Naşa pregăteşte mireasa şi toţi. președintele Asociație de tineret «Baștina». Satu Nou. Atunci s-au adunat oamenii în casa celui mai bătrân locuitor din sat (deoarece se ştie că bătrânii sunt oameni înţelepţi) ca să pună la cale cum să trăiască mai departe. ori din aluat. în tot satul se aprind focorele. sar focul strigând: „Martie-n casă. căci este cel mai bun prieten.însoţiţi de nuntaşi.. unde sînt onoraţi. ca în toată lumea. încât se părea că focul din sobe nu mai dă căldură. Conform obiceiului. hlujeni. Deavărul toarnă un păhar de vin la ecare. Bugetul alocat proiectului. se cîntă o horă şi toţi nuntaşii ies din ogradă şi se îndreaptă spre naşi. învăţătoare la clasele primareâ din satul Barta. pe la orele zece. îi aduc urări frumoase. Alte rânduri de nouri asudaţi şi obosiţi au început să plutească în toate părţile. Toţi se aşeză pe un scaun lung. Între timp. mirele se iartă. Cu această icoană şi cu lumînările de cununie aprinse. când vă povestesc. că pe atunci nu erau avioane? Alţii au spus. respectiv echipamente speci ce de intervenţie. cu o „beda” (căruţă cu două roţi). cinstiţi de către invitaţii naşului. Dar cu ce să te sui. Răbdau bătrânii şi copiii. ci numai amăgeşte. După iertare. Ies din case şi gospodinele. O. parfumul şi un buchet de ori. Se întorc înapoi la mire şi sînt în aşteptarea mirelui. Cînd vine naşa.). A doua zi. Au ajuns până la talpa iadului. toţi oaspeţii sînt invitaţi în casă şi sînt cinstiţi cu diferite bucate ce au fost pregatite de domnişoară. iar bărbaţii cu ulcioare cu vin.