You are on page 1of 8

Cursant: prof.ec.

Bzu Ramona
Colegiul Economic Petre S. Aurelian, Slatina

MODUL I
CONSILIERE N CARIER

Schimbrile care s-au produs la nivelul societtii n general au determinat aparitia unor
tendinte noi n orientarea scolar si profesional. ntruct n procesul orientrii elevii trebuie
pregtiti pentru adoptarea unor decizii n plan scolar si profesional, este evident c aceast
activitate are o baz psihopedagogic. Astfel n perioada actual orientarea nu mai este o
simpl activitate de psihodiagnostic si de selectie profesional, ci ea presupune structurarea ca
proces educativ ndelungat care urmreste dezvoltarea personalittii tinerilor n vederea
optiunilor scolare si profesionale si a viitoarei lor integrri scolare si profesionale.
Orientarea scolar si profesional presupune un ansamblu de etape si tehnici care se
structureaz ntr-un sistem. Componentele acestui sistem sunt: cunoasterea personalittii
elevului, educarea elevului n vederea alegerii carierei, cunoasterea retelei scolare si a lumii
profesiunilor, consilierea si ndrumarea efectiv a elevului.
Divizarea continutului procesului de consiliere si orientare n cele patru directii de
actiune este conventional, ea fiind fcut de necesitatea metodic a unei analize sistematice.
n practica consilierii si orientrii, cunoasterea, informarea si educarea elevilor se ntreptrund
si se interconditioneaz, iar consilierea sau ndrumarea se constituie ca un corolar, ca o
rezultant a ntregului proces.
Consilierea si orientarea carierei elevilor reprezint un proces complex de pregtire si
ndrumare a acestora spre anumite forme de activitate scolar si academic, studii care s le
permit apoi alegerea unor domenii profesionale si ocupatii distincte care s concorde cu
aptitudinile si interesele lor. Aceast subordonare a orientrii fat de educatie confirm faptul
c att educatia, ct si orientarea au scopuri care se suprapun, si anume dezvoltarea
personalittii. Dac educatia are n vedere dezvoltarea n conformitate cu idealul educativ,
orientarea urmreste o finalitate practic, si anume dezvoltarea acelor componente ale
personalittii care s-i permit elevului o ct mai bun integrare n societate.
1

Pentru ca acest tip de consiliere si orientare s fie eficace, el trebuie s includ o gam
larg de activitti, care pornesc de la abordarea problemelor specifice individului si continu
cu problemele conexe scolii, familiei si comunittii sociale respective. ntr-o asemenea
perspectiv, consilierea si orientarea carierei elevului se ntemeiaz pe patru actiuni
fundamentale:
I. Cunoasterea personalittii elevului.
II. Educarea elevului n vederea alegerii carierei.
III. Cunoasterea retelei scolare si a lumii profesionale.
IV. Consilierea si ndrumarea efectiv a elevului.
I. Cunoasterea personalittii elevului
Cunoasterea elevului presupune o activitate complex, care const n culegerea datelor
despre elev, din diverse medii (familie, scoal, grupuri de prieteni etc.), utilizarea unor metode
specifice de investigare a personalittii. Aceast activitate constituie o conditie fundamental
a organizrii si desfsurrii eficiente a procesului de educatie, dar si o component esential a
procesului de consiliere si orientare scolar.
Cunoasterea personalittii elevilor nu se realizeaz usor si nici ntr-o perioad scurt
de timp. Ea necesit parcurgerea unor etape ierarhice, observarea continu a cresterii si
dezvoltrii individului precum si a atitudinilor sale, n urma unor evenimente aprute sau
provocate. Cu alte cuvinte, este vorba de adoptarea unei viziuni longitudinale, care const n
observarea si examinarea evolutiei aptitudinilor, capacittilor si performantelor elevilor de-a
lungul scolarittii. Profesorul, dirigintele si ndeosebi consilierul pot folosi o gam larg de
metode si tehnici de cunoastere psihologic a elevilor. Ele pot fi grupate n dou categorii
principale:
Metode de cunoastere a individualittii elevilor.
Metode de investigare a grupurilor scolare.
Au fost enumerate doar cteva dintre ele, considerate a fi mai accesibile si n acelasi timp
mai eficiente n practica orientrii scolare si profesionale.
1. Metode de cunoastere a individualittii elevilor: observatia, analiza rezultatelor
activittii elevilor, convorbirea, chestionarul, analiza datelor biografice, autocaracterizarea,
metoda testelor.

2. Metode de investigare a grupurilor scolare: metoda aprecierii obiective a


personalittii, proba Ghici cine?, tehnicile sociometrice.
II. Educarea elevilor n vederea alegerii carierei presupune nsusirea unui ansamblu de
cunostinte cu privire la diversele domenii ale realittii, dezvoltarea unor interese multilaterale
si a unor interese profesionale dominante, dezvoltarea aptitudinilor generale si speciale,
educarea preferintelor si aspiratiilor elevilor n directia satisfacerii cerintelor sociale de fort
de munc, dezvoltarea unei motivatii superioare si a idealului profesional etc.
n cadrul procesului educational, principalele modalitti si mijloace prin care se realizeaz
pregtirea elevilor n vederea alegerii studiilor si profesiunii corespunztoare sunt:
continutul obiectelor de studiu;
lectia ca principal form de organizare a activittii didactice;
stabilirea unei legturi permanente ntre procesul de nvtmnt si activitatea socialproductiv;
metodele de instruire;
activitatea individual cu elevii;
influenta personalittii profesorului.
III. Cunoasterea retelei scolare si a lumii profesiunilor
Pentru a se ajunge la efectuarea unor optiuni scolare si profesionale corecte si realiste este
necesar informarea elevilor cu privire la tipurile si profilurile de studii pe care le pot urma, la
posibilittile si formele de calificare profesional, la lumea profesiunilor si dinamica ei
specific, la perspectivele dezvoltrii social-economice si oferta social de munc.
n practica orientrii sunt utilizate urmtoarele metode si mijloace de informare:
academice sau orale, concrete, audio-vizuale, scrise. Dintre toate metodele si mijloacele de
informare ce pot fi utilizate n practica orientrii elevilor, cele mai eficiente sunt considerate
activittile practice care-i pun pe elevi n contact direct cu munca productiv si cu principalele
profesiuni din industrie si agricultur. O eficient ridicat mai pot avea desigur, vizitele n
unittile productive, consultatiile date de specialistii din diverse domenii de activitate, filmele
si documentarea independent a elevilor pe baza mijloacelor scrise.
n urma diverselor contate cu surse de informare si n urma discutiilor purtate cu
consilierul scolar, elevul se va decide asupra unui domeniu de activitate sau chiar asupra unei
profesiuni date. Alegerea trebuie s-i apartin n totalitate, consilierul doar asistndu-l n
3

evaluarea propriilor decizii. Rolul consilierului este de a-l nvta pe elev cum s obtin
informatii utile, cum s le utilizeze eficient, s le coreleze si raporteze corect la posibilittile
sale. Pe parcursul procesului de orientare, consilierul trebuie s-l sprijine si s-l ncurajeze pe
elev n diversele directii posibile, cum ar fi: s actioneze n vederea lurii unei decizii, s
adopte un program specific de pregtire, s-si reevalueze periodic alegerile fcute.
IV. Consilierea si ndrumarea efectiv a elevului
ndrumarea elevilor spre anumite tipuri de scoli sau grupuri de profesiuni constituie
actiunea cu care se ncheie procesul de orientare. Ea presupune acordarea unui sfat de
orientare cu caracter facultativ constnd n informatii si indicatii cu privire la profilul de studii
si ramura de activitate profesional n care elevul are cele mai mari sanse de dezvoltare si
afirmare.
Metodologia elaborrii sfatului de orientare const n dou metode principale de actiune:
a) Esenta primei metode const n faptul c trecutul determin viitorul elementele care
s-au dovedit stabile, constante n evolutia anterioar a personalittii elevului au sanse de a se
manifesta si n planul evolutiei sale viitoare.
b) Cea de-a doua porneste de la ideea c viitorul determin prezentul educatorul
trebuie s stie nu att ce este elevul n cauz, ct ceea ce va putea el s fie. Optiunile
exprimate de elevi i angajeaz pe acestia pentru un anumit timp si determin anumite
comportamente specifice.
Ambele metode sunt accesibile att consilierului ct si tuturor cadrelor didactice,
indiferent de specialitatea pe care o predau n scoal. n aparent, ele ni se nftiseaz ca fiind
diferite sau chiar opuse. Deosebirea sau opozitia dintre ele este de suprafat si deci artificial.
Acordarea sfatului de orientare pentru fiecare elev n parte presupune depsirea de ctre
consilier a acestor deosebiri neesentiale si false contradictii si adoptarea unei atitudini
pragmatice. Ca urmare, el nu trebuie s se limiteze la nici una dintre cele dou metode, ci mai
degrab s ncerce combinarea lor. Astfel, pornind de le cunoasterea personalittii elevilor,
ntr-o manier longitudinal, prin intermediul metodelor si tehnicilor descrise mai sus si prin
utilizarea fisei psihopedagogice, pot fi ntrezrite, cu destul certitudine, tendintele si
directiile de evolutie ale personalittii elevilor. Cu alte cuvinte, stiind ceea ce a fost elevul si
apreciind ceea ce ar putea s fie, consilierul poate s pun un diagnostic de adaptabilitate.
Metodologia consilierii si orientrii elevilor constituie o variabil cauzal deosebit de
important, care este rspunztoare, ntr-o mare msur, de rezultatele concrete ale acestei
activitti. De aceea, cunoasterea si utilizarea ei corespunztoare de ctre consilier, diriginte
4

sau alte cadre didactice, reprezint o conditie fundamental pentru desfsurarea unei activitti
de consiliere si orientare stiintifice si eficiente.
Fr ndoial, divizarea continutului procesului de consiliere si orientare n cele patru
componente structurale sau directii de actiune (cunoasterea, educarea, informarea si
ndrumarea elevilor) este conventional, ea fiind fcut de necesitatea metodic a unei analize
sistematice. n practica consilierii si orientrii, cunoasterea, informarea si educarea elevilor se
ntreptrund si se interconditioneaz, iar consilierea sau ndrumarea se constituie ca un
corolar, ca o rezultant a ntregului proces. ntr-o asemenea perspectiv diversele categorii de
metode si tehnici ale consilierii si orientrii se contureaz ca subsisteme polifunctionale care,
la rndul lor, se interconditioneaz si se completeaz reciproc.
Aria curricular consiliere i orientare este o component a Planului de nvmnt,
introdus n Curriculum-ul naional din Romnia ncepnd cu anul 1998 pentru a oferi un
program de educaie pentru carier elevilor din toate nivelurile de nvmnt. Se urmrete
prin aceast arie curricular pregtirea elevilor pentru o bun integrare social i profesional,
dezvoltarea personal a acestora n consens cu interesele, aspiraiile i capacitile proprii.
Obiectivele educaionale sunt: autocunoaterea elevilor, informarea cu privire la oportunitile
de dezvoltare a carierei personale, dobndirea tehnicilor de munc intelectual, a tehnicilor de
gsire a unui loc de munc, rezolvarea problemelor de comunicare ntre elevi etc.
Att profesorii, ct i consilierii colari joac un rol important n a-i susine pe elevi n
timpul activitii colare, pentru ca acetia s-i dezvolte abilitile de luare a deciziilor i a-i
ghida n legtur cu opiunile legate de orientarea n carier. Furnizarea educaiei i orientrii
n carier n coli trebuie vzut ca un parteneriat ntre profesori i consilierii colari, care
joac fiecare un rol important n dezvoltarea abilitilor elevilor de a lua decizii. n colile n
care sprijinul din partea serviciilor psihopedagogice este limitat este important ca diriginii
s-i dezvolte abilitile de educaie i orientare bazal n carier.
Responsabilitatea consilierilor colari este de a-i ajuta pe elevi s elaboreze un plan de
aciune pentru orientare n carier i de a-i ndruma s identifice posibile alegeri privind
orientarea n carier. Totui, profesorii au o relaie continu cu elevii i sunt cei mai n msur
s susin implementarea planurilor de aciune legate de orientarea n carier. Comunitatea
local lrgit, incluznd prini, angajatori locali i grupuri de colegi, pot susine procesul prin
furnizarea de informaii despre locuri de munc i progresul n carier, mprtind elevilor
propriile experiene i interese. Acest nivel de informare va constitui baza care va fi utilizat
de profesori pentru:
5

a-i ghida pe elevi n ceea ce privete oportunitile de munc, un nivel superior de educaie
i formare;
a identifica elevii ale cror alegeri privind orientarea n carier sunt nerealiste;
Aceti elevi pot apela apoi la consilierii colari pentru o orientare n carier
aprofundat. Dup luarea unei decizii, elevii trebuie s elaboreze un plan de aciune n
carier care va ajuta s ating unu obiectiv realist de orientare n carier.
Consilierii colari i profesorii care ofer educaie pentru carier trebuie s adere la
anumite principii prin care se asigur faptul c toi elevii primesc servicii de calitate, iar
sprijinul pe care l acetia l ofer trebuie s fie:
centrat pe elev: consilierul colar trebuie s neleag nevoile fiecrui elev n parte,
deoareceaspiraiile acestuia de orientare n carier sunt unice. Ideile i preocuprile lor
legate de munc t rebuie s fie explorate n totalitate pentru a-i implica deplin n
proces. Elevul trebuie s primeasc sprijin continuu pentru a lua o decizie realist;
direcionat i sistematic: orientarea n carier este un proces normal prin care fiecare
elev i va formula propriile idei despre munc, ntr-o perioad de timp determinat.
colile trebuie s recunoasc importana acestui lucru i s asigure integrarea
procesului n curriculum pentru maximizarea succesului. Elevii care se concentreaz
asupra carierei vor deveni mai motivai la coal, deoarece pot constata relevana
nvrii pentru atingerea obiectivelelor legate de profesie. Dac colile au o abordare
sistematic a orientrii profesionale, elevii vor recunoate importana unei planificri
i este mai puin probabil c vor face alegeri nerealiste;
orientat pe mai multe planuri: orientarea n carier trebuie s fie introdus n coal n
perioada gimnaziului, iar Responsabilitatea consilierilor colari este de a-i ajuta pe
elevi s elaboreze un plan de aciune pentru orientare n carier i de a-i ndruma s
identifice posibile alegeri privind orientarea n carier. Totui, profesorii au o relaie
continu cu elevii i sunt cei mai n msur s susin implementarea planurilor de
aciune legate de orientarea n carier. Comunitatea local lrgit, incluznd prini,
angajatori locali i grupuri de colegi, pot susine procesul prin furnizarea de informaii
despre locuri de munc i progresul n carier, mprtind elevilor propriile
experiene i interese.
Acest nivel de informare va constitui baza care va fi utilizat de profesori pentru:

a-i ghida pe elevi n ceea ce privete oportunitile de munc, un nivel superior


de educaie i formare;
6

a identifica elevii ale cror alegeri privind orientarea n carier sunt nerealiste.

Aceti elevi pot apela apoi la consilierii colari pentru o orientare n carier aprofundat.
Dup luarea unei decizii, elevii trebuie s elaboreze un plan de aciune n carier care va
ajuta s ating unu obiectiv realist de orientare n carier.
Informaiile furnizate trebuie, de asemenea, s fie de actualitate i impariale.
Aptitudini i atitudini profesionale
Aptitudinile profesionale sunt acele nsuiri fizice i psihice relativ stabile ale unei
persoane care condiioneaz randamentul ntr-o profesie. Acestea sunt componente dobndite
ale personalitii dezvoltndu-se prin exersarea n activitate. Sunt factori importani n
alegerea unei cariere / profesii, de aceea, consilierilor carierei le revine sarcina de a ajuta pe
tineri s ajung la o imagine realist n ceea ce privete aptitudinile personale. n actul
reorientrii persoanei n carier importante sunt deprinderile transferabile (componente ale
aptitudinilor profesionale) care ajut persoana n noua munc prin transferul vechilor
deprinderi. Aptitudinile se mpart n aptitudinea general sau inteligena general care ajut
persoana s se descurce n orice situaie, i aptitudini specifice (fluiditate verbal, memoria,
reprezentarea spaial, dexteritatea manual) care condiioneaz reuita n anumite categorii
de activiti.
Atitudinea profesional este o dispoziie sau orientare general a persoanei spre
activitate sau complexul de idei, motive i cunotine despre o anumit profesie care
condiioneaz modul de raportare a individului la o anumit profesie. Atitudinile sunt
bipolare, pot fi pozitive sau negative, favorabile sau nefavorabile. n funcie de imaginea pe
care o are subiectul despre anumite profesii va demonstra atitudini pozitive sau negative
pentru acestea. Reuita profesional este condiionat de existena unor atitudini pozitive.
Datorit complexitii tot mai mari a pieei muncii, este necesar ca elevii s ia decizii
realiste n legtur cu viitoarele lor cariere, pentru a aduce contribuii eficiente la creterea
economic a rii, pe parcursul ntregii viei.
Educaia i orientarea n carier sunt importante pentru a-i ajuta pe tineri s se
neleag pe sine, s aprofundeze instrumentele de care au nevoie pentru a nelege
oportunitile de munc disponibile i s-i dezvolte abilitile de care au nevoie pentru a se
corela cu respectivele oportuniti.

Bibliografie:
7

1. Suport de curs ,,Management educaional european


2. Blan, A., Consiliere educaional ghid metodologic pentru orele de dirigenie i
consiliere, Editura Ardealul, Cluj-Napoca, 2001
3. Butnaru, D. (coord.), Consiliere i orientare colar, Editura Spiru Haret, Iai, 1999