You are on page 1of 14

CUPRINS

Introducere

3

Cafeaua in linii generale..
Aria pietei..

4

5

Structura pietei..

6

Capacitatea pietei

9

Cererea si oferta

10

Importurile si exporturile.. 12
Concluzii..12
Anexa .
Bibliografie

13
14

INTRODUCERE
Cafeaua a aparut in secolul al IX-lea, ajungand ca in prezent sa fie nelipsita din
alimentatia majoritatii populatiei, in intreaga lume consumandu-se peste 400 de miliarde de
cesti cu cafea. Asta inseamna ca, in medie, fiecare locuitor al planetei bea, in fiecare an,
cam 67 de cesti pline cu savuroasa licoare. Si asta nu este tot pentru ca, in acest moment,
daca privim lucrurile din punctul de vedere al volumului total al afacerii, industria cafelei
este pe locul al doilea in lume, fiind depasita ca amploare numai de cea petroliera. Astfel, in

otel si cereale. ca si cea de cafea in general. Max Morgenthaler si echipa sa de cercetatori au gasit o solutie sa produca in 1937. printre materiile prime de export de inalta valoare. in multe tari ale lumii predomina consumul de cafea solubila. Cafeaua robusta. este rezistenta la boli si daunatori. cu propunerea de a gasi o solutie pentru pastrarea mai mult timp a cafelei. cafeaua trebuia preparata in trei luni de la recoltare. alaturi de ulei."Nestlé Romania" si "Panfoods Romania". Orice boaba de cafea exportata era fie fiarta.. situatia economica a multor tari prim-producatoare de cafea depinzand aproape in intregime de exportul cafelei. In 1930. cafeaua Robusta.cel mai mare producator de cafea pe plan international . Pretul cafelei difera mult. iar preturile la bursa cafelei cresteau spectaculos. Cand conditiile climatice nu erau favorabile. 4% din venitul lunar al unui roman se duce pentru cafea. India si Indonezia. cafeaua Liberica si cafeaua Maragogype. Cafeaua solubila este preferata de consumatorii intre 18 si 25 de ani. Pentru a nu-si pierde calitatile. unde se spune ca ar fi ajuns in mare secret o tulpina din arborele de cafea. va evolua foarte bine. iar in timp s-a incetatenit zicala arabeasca "cafeaua ar trebui facuta si bauta cu arta". unde se negociaza varietati de cafea din speciile Arabica si respectiv Robusta. principalii jucatori fiind "Elite Romania". In Europa a fost comercializata pri 333c29d ma data in Anglia. creste mai rapid si este mult rezistenta acolo unde climatul nu este favorabil cafelei arabice. in Peninsula Arabica cand a fost descoperita de un pastor etiopian. din care se cultiva in scopuri indrustiale urmatoarele patru tipuri de cafea: cafeaua Arabica. precum si volumul productiei de cafea. CafeauaqRobusta Cafeaua robusta. cafea solubila. urmatoarea escala fiind Turcia. miscarile politice si calitatea. Astazi. productia scadea drastic. In Romania. Tipuri de cafea Se cunosc aproape 80 de soiuri de cafea. consumul de cafea solubila este de cinci ori mai mic decat cel mondial. guvernul Braziliei . spre deosebire de cafeaua arabica. Arabii au pazit cu strasnicie sute de ani secretul prajitului cafelei. Acest segment de piata este in crestere. in functie de cerere si oferta si el este in mod continuu influentat de factori cum ar fi: modificarile de clima. . pentru bunastarea lor nationala. Pe piata mondiala cafeaua se situeaza. Culturile de cafea erau si sunt sensibile la schimbarile de vreme si la daunatori. fie macinata.aceasta bransa lucreaza peste 20 de milioane de oameni si exista tari care. care este pretentioasa la conditiile climatice.a abordat compania elvetiana "Nestlé". CAFEAUA IN LINII GENERALE Istoria cafelei Istoria cafelei incepe cu 200 de ani in urma. Se cultiva intens in Africa. Pe termen scurt si mediu. piata de cafea solubila. In micul orasel elvetian Orbe. culturile de cafea aveau de suferit. Motivul era simplu. se adapteaza usor climatului sever. Cele mai importante piete ale cafelei se afla la New York si Londra. din punct punct de vedere economic sunt practic dependente de felul in care evolueaza aceasta industrie. originara din bazinul Congo. ceea ce este destul de mult.

unde umiditatea este foarte mare si temperatura este cuprinsa intre 20 si 25°C. este cea mai apreciata si mai raspandita specie de cafea. mai precis din Abisinia. . in Romania cafeaua se consuma frecvent de numai 12-14 ani si coroborat cu un nivel de trai scazut nu putem vorbi de unitati specializate pe aceasta piata (Starbrucks . poate pentru ca profiturile obtinute ar fi mai mici decat cheltuielile. provenite din America Centrala si de Sud. Toate studiile realizate pana in prezent au fost efectuate doar in mediul urban constatandu-se ca 76% din populatia mediului urban consuma cafea. CafeauaeLiberica Cafeaua liberica. ajungand ca in prezent sa fie consumata zilnic de mai mult de jumatate din populatia matura a tarii. observandu-se ca in tarile cu nivel de dezvoltare ridicat consumul de cafea este mult mai mare decat in tarile in curs de dezvoltare. in ciuda preferintei unor consumatori. In Romania consumul de cafea a inceput sa ia proportii dupa 1990. 20°C si creste la o altitudine de peste 600 metri. Este un hibrid rezultat prin incrucisarea dintre speciile arabica si liberica. la o altitudine variind intre 600 si 1000m. este mai putin aromata decat arabica si este foarte apreciata in gama de cafea solubila. Boabele de cafea ale acestui arbust sunt de calitate superioara si medie. ARIA PIETEI In urma unor studii efectuate s-a constatat ca piata mondiala a cafelei este intr-o continua crestere.albastruie. Din pacate. Guatemala. el a pastrat caracterele speciei arabica. CafeauaeMaragogype Acest arbore de cafea a fost descoperit in vecinatatea orasului Maragogype. de forma alungita si culoare verzuie . Se cultiva mai ales in America Latina. Etiopia.Boabele acestei specii de cafea sunt mici. Aceasta are aroma si gustul mult mai rafinate decat alte specii. CafeauawArabica Cafeaua arabica. iar culoarea lor este verzuie. intrucat varietatile de arabica braziliene au o aroma mai putin rafinata. dar si in Africa. Exceptie face Brazilia. Lipsa datelor despre consumul de cafea in mediul rural ar putea fi pusa pe seama faptului ca firmele producatoare de cafea nu sunt interesate sa investeasca in aceasta directie. de dimensiune medie si culoare de la bruna la galbena. exceptand dimensiunile boabelor. statul Bahia din Brazilia. Columbia si chiar Java). intotdeauna proaspata intrun mediu special creat pentru consumul de cafea). are de asemenea o crestere rapida si o rezistenta buna la boli. Nicaragua. Cafeaua este comercializata la nivelul intregii tari dar cele mai mari vanzari se inregistreaza in mediu urban. Cafeaua robusta are un gust mai neutru. Calitatea acestei specii de cafea este mediocra. randamentul acestui arbust este totusi inferior si cultura sa este extrem de imprastiata (Brazilia. Cafeaua arabica are nevoie de soluri bogate in minerale si o temperatura constanta de aprox. de fapt ea este cea mai cultivata specie si este deosebit de pretuita pentru ciresele sale de calitate superioara. Boabele sunt adesea deformate. au o forma neregulata si culoare maroniu galbuie. Cafeaua cu tarie medie este obtinuta in exclusivitate din varietati ale soiului arabica. in acest moment din cauza lipsei de informatii ne este posibil o analiza in detaliu a pietei cafelei la nivel national ceea ce impiedica o cercetare a produsului pe regiuni. Se cultiva exclusiv in campiile subtropicale ale Africii si Americii de Sud. Deaorece.un spatiu in care oricine poate sa serveasca o cafea de calitate. calitatea acestei cafele nu poate depasi calitatea cafelei. Mexic. originara din Africa. originara din Africa. Liberia. Tanzania. Kenya.

S-a observat ca tinerii intre 15 si 19 ani consuma cafea intr-o cantitate mult mai mica. 45%. constituit din 1200 de persoane avand varsta peste 15 ani. ness si cappuccino. Studiul s-a axat asupra consumului de cafea. a fost realizat in mediul urban. de 76%. comparativ cu media la nivel urban. cea mai mare diferenta s-a inregistrat la cappuccino (24% femei fata de 18% barbati). rezulta ca doar 9% din oraseni nu consuma cafea. Rezultatele studiului arata ca 76% din cei chestionati consuma cafea. pe un esantion reprezentativ la nivel national. Frecventa de consum a cafelei in functie de varsta: Varsta ani Persoane 15-19 139 20-24 127 25-29 121 30-34 95 35-39 118 40-44 111 45-49 88 50-54 80 55-59 89 . 21% cappuccino si 17% ness. Conform studiului femeile beau cafea intr-o proportie mai mare decat barbatii.STRUCTURA PIETEI In urma unui studiu realizat in luna mai 2003.

78% consumand cel putin o data pe zi cafea.54% .36%.54% respectiv 5. Se observa ca pe segmentul 15-19 cei care consuma curent cafea reprezinta 26% spre deosebire de 55% care nu consuma niciodata cafea. Tchibo. Amigo si Lavazza detin cote de 7.74% dintre romani prefera o alta marca decat cele mentionate. Astfel la nivel national 62% din populatia tarii din mediu urban consuma frecvent cafea. 4. Cel mai mare consum de cafea se inregistreaza in randul persoanelor cu varsta cuprinsa intre 35-39. iar 23.60-64 80 65-69 66 >70 86 Total. ELITE se situeza pe treapta a doua a preferintelor cu 19. .07% nu beau cafea.54% dintre ei beau cafea Jacobs.21% . 10. 29. Jacobs este marca preferata de cafea a romanilor. % 1200 SURSA: ISRA CENTER MARKETING RESEARCH In urma analizei datelor din tabelul de mai sus reies principalele segmente de piata carora li se adreseaza produsul precum si frecventa de consum.

cea decofeinizata de 2. Astfel 52.61% in functie de firma producatoare. doar 8.36% dintre consumatorii de cafea si numai 11. Romanii prefera cafeaua naturala. 11. respectiv -13. cafeaua instant este consumata de 8.In momentul deciziei de cumparare.84% dintre persoanele situate in aceasta categorie. 68. Sunt urmate in ordine de tinerii intre 18-24 un procent 75. Doar 9.68% .dintre ele).10 cumpara de lataraba din piata. Cafeaua instant si cappuccino sunt preferate intr-o proportie mai mare de tinerii intre 18 si 24 ani . iar ciocolata calda de 15.34% dintre ei prefera cafeaua naturala.49% prefera sa bea cappuccino.54%. 60.78 dintre ei si de cei cu varsta intre 36 . Din toate grupele de varsta.12%.90%.62%.95% dintre romani sunt influentati in decizia de cumparare de aroma si taria cafelei. . supermarketuri si hypermarket-uri.47%.42 ani (72. Magazinele specializate de distributie a cafelei sunt vizitate cu intentia de cumparare de 20.44 % dintre romani aleg cafeaua in functie de pret si 30. 23%). Romanii achizitioneaza cu predilectie cafeaua din market-uri.36 de ani sunt cele mai mari consumatoare de cafea (86.19. persoanele intre 30 .18% dintre romani nu consuma nici una dintre bauturile de mai sus.

7% dimineata.6% seara) Analizand rezultatele cercetarii din perspectiva categoriilor socio-profesionale si de varsta. cei cu venituri medii si peste medie prefera cafeaua ambalata de marca. in timp ce consumatorii de cafea instant si cappuccino sunt ceva mai cumpatati. Cafeaua este achizitionata in cadrul unei gospodarii de catre sotie. mai degraba. tinerii spre deosebire de celelate segmente nu sunt fideli unei marcide cafea. cafeauaqinstant. Tinerii (15-29) consuma cafeaua in combinatie cu lapte. Frecventa cea mai mare de consum a cafelei naturale o intalnim la femei. supermarket-uri si hypermarket-uri 68. achizitionarea este facuta in general de sotie. frisca.2% dupa amiaza si 14. la persoanele de varsta mijlocie (31 . prefera cafeaua tare. produsul este consumat de intreaga familie. Magazinele specializate de distributie a cafelei sunt vizitate cu intentia de cumparare de 20. cafeaua superpremium fiind preferat de persoanele cu un venit ridicat. In urma datelor prezentate mai sus se pot trasa principalele caracteristici ale consumatorului de cafea. in timp ce cei cu venituri scazute consuma cafea vrac.36% dintre consumatorii de cafea si numai 11.9% la pranz.In momentul deciziei de cumparare. Deasemenea.30. dar in functie de profesie consumul variaza(cafeaua naturala se bea cu predilectie dimineata (93. inghetata in timp ce persoanele cu varsta peste 30 ani . CAPACITATEA PIETEI . cu putin zahar iar batranii consuma cafeaua slaba in amestec cu naut. multumindu-se cu 1. Chia daca.44 % dintre romani aleg cafeaua in functie de pret si 30. de doua ori pe luna.95% dintre romani sunt influentati in decizia de cumparare de aroma si taria cafelei. reies urmatoarele aspecte: cafeaua instant si cappuccino sunt mai degraba pe placul tinerilor. respectiv 1. Acestea beau zilnic. in cadrul supermarketurilor.45 ani) si la cele cu venituri medii si mari.3 cesti pe zi.4.10 cumpara de la taraba din piata.4% din consumatorii de cafea naturala). fiind tentati sa consume mai multe produse pe baza de cofeina. doar 8. 30. iar persoanele cu studii superioare prefera. 60. in medie. Cafeaua este consumata cu predilectie dimineata. consumul de cappuccino este relativ echilibrat de-a lungul zilei (44. femeile beau mai mult cappuccino decat barbatii. in principal in pachete de 250g.54%.61% in functie de firma producatoare. Romanii achizitioneaza cu predilectie cafeaua din market-uri. in timp ce persoanele mai in varsta sunt adeptele cafelei naturale. aproape doua cesti.

desi sunt foarte agitati. Lider pe segmentul 'branded' este Elite Romania. macinata. Analizand piata. se consuma mai mult de 400 milioane cesti de cafea.700 de tone in anul 1994 la 41. Illy etc. Acest produs se afla pe locul doi in comertul mondial. nu sunt date clare datorita inexistentei datelor cu privire la consumul in mediul rural. depinzand de fiecare firma spre ce segment/e de populatie isi orienteaza campanile de promovare. in care intra cafeaua de marca ambalata. aceasta reprezentand peste 90% din piata de cafea boabe. se poate realiza o impartire pe cinci segmente a pietei cafelei comercializate in Romania.6% peste cel de anul trecut.august 2004 consumul casnic de cafea . cu o medie de 1. Este vorba de vrac (cafeaua varsata). consumul este de 4 kg de cafea pe an per capita. se adreseaza unui segment mult mai larg de consumatori.34%.4% respectiv 8. cafeua. in timp ce italienii.in valoarea absoluta reprezentand 17. de categoria medium (mainstream). fiecare categorie consuma cafeua din motive total diferite.a crescut in volum cu 7. cum sunt Kraft Foods si Tchibo au inregistrat un trend ascendent al vanzarilor. In perioada ianuarie . Pe piata cafelei ambalate de marca. CERERA SI OFERTA Cererea si oferta reprezinta. pot fi considerati potentiali consumatori persoanele cu varsta intre 15 si 75 de ani. insa cresterea ar fi putut fi mai consistenta ajungind la 60.Consumul de cafea din Romania este printre cele mai scazute din Europa. Se apreciaza ca motorul acestei cresteri a fost varianta vrac.19%. cel mai mare consum se inregistreaza in segmentele de cafea vrac. fata de aceeasi perioada a anului trecut. consuma doar 3. mainstream . in timp ce in Norvegia si Suedia un locuitor a consumat in 9. . Comerciantii de cafea au un avantaj spre deosebire de alte categorii de produse. al carei consum s-a situat cu 11.148 de tone in anul 2003. 'Cu siguranta. Anglia si Spania. in favoarea celei de marca.3%. In SUA si in Europa se constata o crestere puternica a vanzarilor de cafea. se constata o segmentare din punctul de vedere calitate/pret. In schimb.5 de kg pe cap de locuitor in 2003.45% si superpremium . instant si cappuccino . economy si mainstream. cu Lavazza. premium .840 persoane In ceea ce priveste numarul efectiv de consumatori. dupa cum urmeaza: economy . fiind considerat cel mai popular stimulent. bineinteles si in cazul cafelei principalii indicatorii dupa care poata fi analizata activiatea unei firme ca fiind profitabila sau neprofitabila..6% in 2003. Consumul total anual de cafea in Romania a crescut considerabil de la 9.000 de tone in 2003 daca nu ar fi fost introdusa accizarea pe produse determinate in 1998.boabe. dar si ceilalti mari producatori. Jacobs si Aroma. cum ar fi Fort si Nova Brasilia. imediat dupa petrol. de segmentul economic. Bineinteles.7 kg de cafea pe an.si superpremium. cafeaua vrac prajita si macinata a pierdut teren in acest an. in principal din cauza puterii scazute de cumparare a romanilor. comparativ cu o medie de 7% din Uniunea Europeana.25. In Franta. cu branduri ca Elita. Portofoliul de produse al companiei Elite. O crestere substantiala a fost inregistrata la cafeaua boabe. In America. Din punctul de vedere al calitatii si pretului.cu Selected si Jacobs Kronung . de premium . zilnic.364.

pentru pachetul de 250g. Eli Rachmut. care spunea.3%. structurarea departamentului de vanzari. Elite Romania a intrat si pe piata cafelei solubile atingand o cota de piata de 4. Elite Romania si-a inceput activitatea in 1995 cand fabrica care produce cafea prajita si macinata a fost construita. 1995 si 1996 au fost ani dificili pentru intreprindere in principal din cauza climatului economic advers. schimband designul. Principalii 'jucatori' pe piata cafelei sunt: · · · ELITE ROMANIA SRL KRAFT FOODS ROMANIA SA PANFOOD ROMANIA SA. In noiembrie 1997. firma detine 37% din piata cafelei macinate si 17. schimbanmd marcile.61920. conducerea Elite a continuat efortul de a intari pozitia de lider a firmei pentru cafeaua macinata. In 2002. 1997 a reprezentat o cotitura pentru Elite Romania care a operat schimbari in toate domeniile incepand de la produse si investind in echipamente de macinare si ambalare. atingand in acest an o cota de paita de 52.epiatagromaneascayareesansasdesassesredresa.7%/ In1999. bazanduse pe cresterea cotei de piata in domeniul cafelei parajite si macinate pana in jurul valorii de 9. In 2000 firma devine lider pe piata cafelei macinate atingand o cota de piata de 45% si 35% pe piata cafelei instant.364. pe segmentul cafelei solubile.2% pentru cafeaua instant. In prezent. Portofoliul de produse al companiei Elite Romania este constituit din marcile Selected. iar pretul cafelei varsate va creste.840 · Intensitatea consumului -100 cani anual pe locuitor · Pretul mediul al cafelei . insa nu in conditiile actuale.Indicatorii care isi pun amprenta asupra cererii pe piata cafelei sunt: · Numarul consumatorilor potentiali la nivelul intregii . Elite Romania are in plan extinderea pe piata romaneasca. . Elita si Fort. ca abia cand accizele se vor micsora. precum si din Elita Instant si Selected Instant.4%.dupa cum afirma directorul general al companiei.17.4%. de asemenea. La sfarsitul anului 1996 Elite Romania avea o cota de piata de 5% si o situatie financiara precara. revizuind portofoliul de produse. Tot in acest an Elite devine lider si pe piata cafelei instant atingand o cota de piata de 36. construind reteaua de distributie. la categoria cafea macinata. Oferta de cafea este estimata in jurul valorii de 45000 tone anul.

Kraft Foods Romania este producator si distribuitor al marcilor de cafea Jacobs si Nova Brasilia si una din companiile de top de pe piata produselor zaharoase. compania are in portofoliu 10 branduri. In prezent. Simon Borwell de la Panfoods spune ca firma sa investeste pe piata romaneasca pe termen lung. Ciocolatele Africana. echivalentul a 257 milioane cesti cu cafea in fiecare zi. Compania tocmai a lansat marca Amigo Premio. Compania vinde in lume aproximativ 94 de miliarde de cesti cu cafea anual. Maxwell House. Jacques Vabre. In materie de promovare.5 milioane de dolari. Managing Director Kraft Foods Romania PANFOODS ROMANIA a avut vanzari de aproximativ 1. fara alte investitii in perioada urmatoare Chiar daca este de parere ca piata se afla in declin. Fabrica are o capacitate de 200 de tone pe luna. Amigo avea o cota de piata foarte mare. din care ne putem dezvolta si in alte tari vecine.. Kraft Foods Romania nu are o misiune usoara. Fie si numai daca luam in calcul faptul ca trebuie sa se ocupe de. pentru ca prin ele ne adresam nevoilor prezente si viitoare ale consumatorilor din Romania". Milka. Gevalia. Poiana. iar deocamdata compania se va concentra pe consolidarea business-ului. argumenteaza Stephan Warley. nici mai mult nici mai putin. destinat segmentului superpremium. 'Inainte de 1989. asa ca Romania a fost cel mai bun loc pentru noi. Smash. dulciurile Sugus si Silvana si marcile de cafea Jacobs si Nova Brasilia sunt brand-rile comercializate de Kraft Foods Romania.' a spus el. Cu peste 31 de milioane de dolari (rate card) investitii in publicitate. . odata cu achizitionarea pachetul majoritar de actiuni al Fabricii de Produse Zaharoase Poiana din Brasov. ele sunt platforma de crestere a firmei. compania a incheiat anul 2003 pe locul 10 in topul advertiserilor dinRomania. Toblerone. 10 branduri.KRAFT FOOD ROMANIA SA a intrat pe piata romaneasca in 1994. marci de cafea precum Carte Noire. Suchardine. Unele sint creatii autohtone. altele sint aduse din portofoliul international al companiei mama.7 milioane de dolari anul trecut. In cei 10 ani au investit in Romania peste 22. "Inima companiei sunt marcile noastre. Portofoliul Kraft Foods cuprinde alaturi de Jacobs. Fabrica Panfoods din judetul Dambovita a fost prima investitie a grupului Iguacu in afara Braziliei.

precum si din Brazilia.565 tone. societatile care activeaza pe piata cafelei au inregistrat pierderi (ex.IMPORTURI SI EXPORTURI Datorita climei temperat-continentale in Romania este imposibil de cultivat cafea.010.361. dezvoltarea si extinderea pe piata romaneasca a acestei pietei in ultimul deceniu. Kraft Foods.572. dificultati in general generate de mediul economic . Anexa Cifra de afaceri a principalelor firme de pe piata cafelei. importata din Indonezia si Vietnam. Rwanda.039. Austria. pentru care principalele tari de import au fost Israel. Chiar daca. de puterea de cumparare scazuta. Columbia. Burundi.583.580. deci in acest domeniu nu exista Exporturi. Brazilia si Franta. de taxele si accizele 'piperate' nu au renuntat la comercializarea cafelei.452 1. majoritatea produselor existente pe piata la ora actuala provenind din Importuri CONCLUZII Desi in Romania consumul de cafea este printre cele mai scazute din Europa. Desi exportul de cafea lipseste datorita cauzelor naturale. prin intermediul carora sa fie contracarate punctele slabe ale firmei si amenintarile mediului.113. precum si din Cehia.politic si juridic in care-si desfasoara activitatea.174 tone. din pacate exporturile Romaniei sunt "timide" in domenii de referinta pentru taranoastra. Pe primele trei trimestre din anul trecut.354 tone. Eurocafe etc) cauzate in principal de previzionarea incorecta a parametrilor ce caracterizeaza vanzarile. cafea solubila: 1. Importurile de cafea prajita au provenit in cea mai mare parte din Ungaria si Germania. Uganda. apreciind ca in Romania oportunitatile de dezvoltare ale acestei piete sunt mari.413 Kraft Foods Romania SA 1. Cea mai mare cantitate a revenit pentru cafeaua verde.256.051. cafea prajita macinata 3. Totusi nu pot trece neremarcate probleme si dificulatile cu care se confrunta firmele distribuitoare de cafea. Italia.902 1.828.598. Cele mai mici cantitati au revenit cafelei solubile.518 Firme . este evidenta evolutia.trebuie elaborate strategii de marketing competente.784. CA* 2001 2002 2003 Elite Romania SRL 1. Etiopia. importurile s-au prezentat astfel: cafea verde: 25.India.650 1.676 2.

joi. în 2014. BIBLIOGRAFIE Biz .Eurocafe Romania SA. 30 octombrie4 2002. iulie 2003.634. 19 (629) 12 . la valoarea de 420 de milioane de euro.523 1.207.nr 92.3 kilograme.home.45.488. 2004.nr.AdMaker. locul 26 în Europa la consumul de cafea.157 Nestle Romania S RL 945. Revista de comert .ro www.147. Adevarul economic . într-o conferință de presă.cafea. Capital . în 2014 (studiu) joi. Capital .daedalus.220. 40.ro www. Anul IV.645. 789.elite.001.584. 93.nr.562 927. 4 noiembrie.ro www.consodata.592 1.nr. .938 * mii lei. iar consumul mediu anual de cafea pe cap de locuitor s-a situat la 2. ceea ce plasează țara noastră pe locul 26 în Europa la acest capitol.nr. 31 octombrie 2004 Capital .nr. 25 iulie 2002.ro www. piața cafelei a scăzut la 420 milioane de euro.nr. 17 octombrie 2004 Biz .86. 11:20 • ECONOMIE 2062 afişări Piața cafelei în România a ajuns. 26 Mar 2015.30. 7 (43). arată datele celui mai nou studiu întocmit de PwC România și prezentat. 7 iunie 2004 Biz .674.nr.403 1.ro România.18 mai 2004 www.

iar o reducere de acciză și de TVA ar conduce la o scădere a prețului cu până la 70 de eurocenți. în ușoară scădere față de anul anterior. însă. Lideri în clasamentul de consum mediu anual de cafea sunt Danemarca — cu 8.5 kg/cap de locuitor.4 kg/capita) și Italia (5. pe fondul creșterii economice înregistrate în acel interval. a declarat. în 2013.2% a veniturilor colectate din accize fiind compensată pe orizontală de celelalte taxe și impozite colectate ca urmare a creșterii industriei cafelei'. în niciuna dintre aceste categorii. menținerea accizei are exclusiv o motivație bugetară. de 4 kg/cap de locuitor.3 kilograme. La capitolul consum de cafea. Pe de altă parte. accizele se aplică de regulă asupra unor produse care fie sunt considerate de lux. Calculele noastre arată că însă că din perspectivă bugetară. De altfel. a precizat că. . consumul anual de cafea în România a crescut cu o rată anuală de 9% în perioada 2000-2009. cu 1. Realizatorii studiului de specialitate sunt de părere că media scăzută a consumului este cauzată de prețul ridicat al cafelei raportat la puterea de cumpărare a consumatorilor. Cafeaua nu se încadrează. La nivelul bugetului general consolidat. în România acesta se situa. se precizează în concluziile studiului PwC România. care au însumat 21. România se află pe locul 26 în Europa. Totuși.2 kg/cap de locuitor. după care s-a menținut la un nivel relativ constant. încasările la bugetul de stat din accizele pentru cafea au atins valoarea de 51. Germania (6. Un nivel care duce la concurență neloială'. aceasta fiind un produs alimentar de larg consum. cum este cazul la cafea verde. eliminarea accizei la cafea ar avea un impact bugetar neutru. 'Eliminarea accizei la cafea ar putea conduce la o scădere a prețului cafelei. 'Din punct de vedere al filosofiei de impozitare. o astfel de măsură ar avea un impact neutru. Bogdan Belciu. scăderea cu 0. partener Consultanță pentru Management PwC România. piața cafelei s-a contractat cu 8% anual. motivul invocat fiind discrepanța între veniturile la bugetul de stat și costurile de conformare din partea operatorilor economici. la 8. valoarea pieței cafelei în România s-a situat la aproape 420 milioane de euro. Un consum mediu anual mai mic de cafea decât cel raportat în România regăsim în Slovacia.7 milioane de euro. Daniel Anghel.6 kg/capita. anul trecut. respectiv cheltuielile de administrare ale autorităților. Prin urmare. cafea prăjită (inclusiv cafea cu înlocuitori) și la cafea solubilă (inclusiv amestecuri de cafea solubilă). La nivelul anului 2013. dar și de nivelul TVA și menținerea accizei nearmonizate.6 euro/kilogram. și Ungaria. în cadrul conferinței de presă. partener Consultanță Fiscală PwC România. fie au un impact negativ asupra sănătății ori asupra mediului înconjurător. în intervalul 2009-2011.6 kg/capita).Conform cercetării. încurajând astfel consumul și dezvoltarea pieței cafelei. La rândul său.1 miliarde lei. în ceea ce privește prețul cafelei. respectiv 0. Cred că intensificarea luptei împotriva evaziunii fiscale trebuie susținută în continuare și este benefică în acest sector care are un nivel ridicat al evaziunii. prin propunerea privind noul Cod Fiscal. autoritățile doresc eliminarea acestei accize nearmonizate. cu 2. sub media din Uniunea Europeană. valoarea estimată a taxelor și impozitelor suplimentare colectate la bugetul general consolidat s-a ridicat de 64 milioane de euro. cu o medie anuală per capita de 2. În 2014.2% din totalul veniturilor din accize.

În toate cele 22 de state membre. împreună cu Danemarca. Germania. AGERPRES/(AS — autor: Daniel Badea. Belgia și Letonia.România este unul dintre puținele state membre ale Uniunii Europene care mai aplică accize la cafea. cafeaua nu este accizată. editor: Andreea Marinescu) . Croația.