You are on page 1of 24

TEHNOLOGIE

CADRU

BEToNAREA MEcANIZATA

cu

Ix oarrnll

sEcTtuNE MAIE

TRUSTU1 ANTREPRIZA GENERA1A
DE CONSTRUCIil H|DROENERGET|GE

TRUSTUL ANTREPRIZA GENERALA DE CONSTRUCTII
HIDROENERGETICE BUCURESTI
SECTIA DE PROIECTARE
ATELIERUL DE PROIECTARE NR. 3 BUCURESTI

BETONAREA

MEcAMzATi lN c^q.r,rnn

CU SECTIUNE MARE

IB6
gEF SECTIE PROIECTARE

Ing.

SEF ATELIER

Ing. St. Mazil

PROIECTANT

Ing. P. Btnici

BUCUREgTI

I.

Zbarcea

Car port 5.T.A. PIESE DESENATE 1. PIESE SCRISE 1.H.N. BUCURE$TI SECTIA DE PROIECTARE Proiect 1248-T-1984 ATELIERUL NR. vedere T-311-8{ vederi cofrajul T-31G84 D-4356-8210 F. 3 BORDEROU A. SchemS.G. Dispozitiv de stropit 8. Car port - cofraj secliune - - pompe Ciclogrami - - T-3lZ-84 T-313-84 T-314-84 T-315-84 - 7. Platformi de reprofilare 9i montaj armit. Tehnologie cadru pentru betonarea mecanizati a galeriilor cu sectiune mare S B.C. tehnologici (3 planuri) 2.. Idem - 6. > 15mp .ri-vederi 3. Idem secliune - 4.

de reguli din beton trebuie sL asigure buna func]ionare a sisteflri avarii 9i la parametrii proiectafi. in albia riurilor. Acest lucru prmite crearea unor condilii favorabile pentru lucririle de betonare fie ci acestea se desfigoarS.rilor de avans cit gi dupl -stripungere .l. posibilitatea executirii eventualelor reprofiliri necesare utilizindu-se platformi speciali -circulind p [nia tehnologici. precuin gi faptul ci la excavalie pot apfuea surprize aduc alnoape intotdeauna execulia galbriilor pe drumul critic al punerii in funcfiune a amenajd.rilor. Prezenta tehnologie-cadru cuprinde elementele principale necesare intocmirii ulterioare a tehnologiilor de execulie specilice pntru betonarea meCanizatS. lungimea galeriei creeazi premizele unui climat favorabil de muncl ducind direct la cretterea productivitlfii muncii. CimlguiaJa interioar[. a galeriilor hidroenergetice excavate clasic cu ajutorul explozivilor (perforare-pugcare-evacuare). constituie un reazem solid gi bine centrat pntru cofrajul metalic autoportant al inelului . ln prezent tehnologiile modeme previ.d execulia radierelor acestor galerii din prefabricate concomitent cu lucrlrile de excavare inaintare radierul prefabricate aflindu-se la o distan![ destul de mici in spatele frontului -de excavalie. sare pentru mecanizarea operaliilor de betonare atit in timpul lucrS. Astfel putem enumera .un de manevrare posibilitatea a unui gablon mobil. > 15 mp) 1 Prezentarea generald a obiectului Galeriile sint construite in scopul conduceri apelor captate in cadrul arnenajirilor hidre energetice la bazinul de retenfie in centralele subterane precum gi la evacuare din centralS. cale de circulalie tehnologici ce permite amplasarea si transportul instalatiilor nece. Dimensiunile secfiunii transversale precum gi faptul ci lungimile acestor galerii sint intodeauna mari (de ordinul kilometrilor) conduc la volume mari de lucriri.TEHNOLOGIE CADRU pentru betonarea mecanizatl a galeriilor cu sectiuni mari (s CAPITOLUL l. Galeriile a ciror secfiune deplgegte 15 mp sint considerate galerii cu secliune mare gi servesc fie ca aducliune. mtlui . Acesta. control gi o veri{icare prfecti a profilelor excavate pentru tqt conturul galeriei prin . fie ca galerii de fugi. in timpul excavatiei fie dupn stripungere. posibilitatea efectuirii gi iritrelinerii ordinei gi curileniei datorlte existenlei radierului definitiv pe toatf.

ar fi de dorit ca gospodiria de betonare si se afle la punctul de Iucru pe platforma tehnologici. Atit padocurile de agregate cit gi silozurile de ciment trebuiesc si fie deservite de drumuri de acces pe care maqinile sl poat[ circula ugor cu posibilitili de manevri. spatii reduse de manevri comparatii cu dimensiunile. termometre. l-3.i pe orice fel de timp. este necesarl o incipere dotati special pentru prelevarea probelor qi pistrarea probelor prelevate in condiliile cerute de norme sau de caietele de sarcini (tipare de prelevare. cu acces direct in galerie si va dispune de dotlrile necesare actionirii vagoanelor automalaxor (aer comprimat. Reprofillrile presupun excavafii cu mijloace manuale eventual chiar cu pugcari cu incdrcituri reduse. Se ajunge in acest mod la un volum de beton I>e metru liniar de lungime de galerie de minimum 4 mc respctiv 4 000 mc pe kilometru. Linia va avea posibilitifi de manevrd. benzi transportoare. Aceleagi considerenie sint valabile si pentru silozurile de ciment. Prelerabild ar fi agezarea padocurilor (in cazul in care leienul o permite) la o cotl superioarl staliei astfel ca alimentarea si se facl prin ciderea liberi eliminindu-se astlel consumul suplimentar de energie. pentru a se evita reprofilirile. Daci se Jine seama de lungimea acestor galerii care. ccnuri de trasare. densimetre. volurnul betonului pus in operl este apreciabil. cu atit mai mare cu cit nu s-a respectat profilul proiectat depigindu-se toleranlele admise la excavalie.rului la desclrcare al staliei este la o inillime mai mare fati. in cazul in care betonul se aduce gata preparat. dispozitive gi utilaje de rezervi in perfectl stare de funclionare (verificate periodic) care s[ poatl imediat inlocui pe cele defecte in cursul procesului tehnologic. Aceasta pentru faptul ci volumul de munci devine. pe cit posibil {iri zone de sub profil. furtune de distribu{ie. sursa de ap6 este slabi). in momentul atacirii lucririlor de betonare. vane api de spilare. gi sigure in exploatare. Fabrica de betoane trebuie s[ dispuni de padocuri de agregate constituind un stoc tampon pntru o perioadi de timp convenabili.rile suplimentare privind lucr5rile de betonare (pompe de beton. Atelierul electromecanic al punctului de lucru trebuie si dispuni de tot ceea ce este necesar (inclusiv muncitori) pentru intretinerea gi reparaliile utoare care pot interveni in timpul {luxului tehnologic la doti.tolice si d. de organizarea tehnologicl necesarl desfiguririi prccesului tehnologic de excavare 5r realizare a radierului. mai a. de retea de alimentare gi distribufie 1a tensiunea prescrisi). incircarea manualiL a materialului rezultat si translnrtul acestuia stinjenindu-se in acest fel mult celelalte lucrlr- din subteran. La punctul de inclrcare sint deasemeni necesare dotirile specifice pentru ac{ionarea vagoanelor automalaxor (refea de distribulie aer comprimat sau retea de distributie energie electrici). Din cele de mai sus rezulti clar motivele pntru care este de dorit acordarea atenlier cuvenite a excavalie pentru oblinerea profilului proiectat. bazin de api.les prin condiliile de punere in operl (subteran. Volum. Daci punctul de lucru dispune de stalie proprie de betonare este de mare importantl alimentarea cu api de calitatea prescrisl de normele de preparare a betoanelor gi printr-o re{ea de dislributie care si permild cxploatarea fdrr intreruperi si sigurd pe tot timpui anului 6 (eventual se poate crea un rezervor tampon pentru o perioadi de timp convenabili" in cazul ci. padocuri de Ia care alimentarea statiei si poate Ii ficuti cu minimum de efort.). ln cazul in care betonul se preparl la statia de betoane a punctului de lucru linia c.f. jghab.e tehnologie Putem considera ce punctul de lucru dispune. ln acest caz gura buncerului de descircare va avea dispozitivele de preiungire necesare pini la gura de incircare a vagoanelor (furtun armat de diametru mare / : 200 mm. are o grosime de aproximativ 30 cm. etc. vibratoare. cu lungimi considerabile. totugi insumeazi o cantitate de lucrlri semnificativd. desfacerea localS. Orientativ greutatea armlturilor variazi in limitele de 40-80 kg olel pe metru liniar lungime de galerie respectiv 40-80 t pe kilometru funclie de tipul de armare necesarO atenlie deosebitl trebuie dati in timpul excavafiilor de inaintare oblinerii unui profil cit mai aproape de conturul tmretic. posibile infiltralii. a. Conriilii olganiza. punctul de lucru trebuie si dispuni de o linie c. Aceasta cu atit mai mult cu cit acest minilaborator va servi cu sigurant[. dotiri care vor rezulta din cele ce urmeazi: Avind in vedere ci la galeriilc de secliuni mari.a cum am mai aritat. motoare de aciionare electrici. a plasei de protecfie a tavanului galeriei. cadru port cofraj). s-a redus mult volumul de munci. gabadte reduse. Aceasta cu atit mai mult cu cit se poate astfel organiza ti turnarea prefabricatelor de radier.i pentru probele prelevate la lucririle de injeclii de umplere qi consolidare care urrneaze dupl betonarea cimiguielii interioare. . dozatoare. Accesul la aceasti linie va fi u. incerclrile ficindu-se in acest caz la un laborator centralizat. etc.f. In comparalie cu volumul de beton. de gura de inc6rcare a vagonului automalaxor. (4-8 km gi chiar mai mult) rezultd un volum de beton impresionabil atit ca mirime cit mai ales in ceea ce privegte condiiiile in care se toarne (subteran. intrucit nu este recomandabili intreruperea betonlrii pe parcurs este de dorit ca punctul de lucru si dispunl de scule. Prin tipizarea armlturilor qi renun{area la armarea bari cu barl in favoarea plaselor sudate tip Buziu. vagoane malaxor. cit gi in cazul in care transportul betonului se face la o {abrici de betoane centralizati. Dac[ sub static trebuie sL aibi acces mijloace auto gura bunci.i va trebui si aibi acces direct sub statia pentru ca betonul si se poate descirca direct in vagonuJ automalaxor. furtune de presiune.i pentru gararca vagoanelor VAM la incircare gi in agteptare. iar in cazul vagoanelor cu aclionare electrohidraulicl.). piese de rezervi pentru pompe de beton .or practicabil. Sint necesare vibratoare de rezervi. pentru acfionirile hidraulice flexibile. etc). Atit in cazul in care fabrica de betonare se a{li la punctul de lucru.e orient&til. sint de cele mai multe ori destul de lungi. ln cazul in care punctul de lucru nu dispune de laborator propriu.mlguiala interioari din beton. Fali de aceasti organizare mai sint neccsare gi alte dotiri speci{ice opera{iei de betonare.e de luldri Galeriile hidroenergetice cu secliune mare au un diametru convenfional de peste 4 m iar cf.i piese de intrelinere curentl a utilajelor. punctul de lucru trebuie si fie deservit de un drum de acces care se permiti accesul facil pe orice fel de timp pntru transportul betonului sau aJ agregatelor.e tubulaturi din tabln) ugor manevrabild.1. cofraj metalic.2. etc. va dispune de o rampi gi platformi care s6 permitl descircarea mijlocului auto direct in VAM. Ca dotare suplimentari de o deosebiti importanll este laboratorul de betonare. greutatea armlturi]or este mult mai mici.

performante care vor fi cu siguranla sub posrbilitilile maxime ale ficirui front in parte. ln aceasti variantS. Betonarea galeriei dupi stripungere.) gi in perfecti stare de funclionare avind posibilitili de racord la reieaua de alimentare gi distribulie. pompl de befurtune. avind. Relatia cu celelalte lucrdri inainBetonarea galeriilor se poate face odatf.Iucru perfect realizabil in condilii normale de execulie.excavatie pe o . Vagoane automalaxoare in buni stare de funcfionare avind indeplinite condiliile de la punctul 1.2. pentru un front de betonare punindu-se astfel problema realizirii a 7 -9 inele de 10 ml/luni adici aproximativ 2 cicluri de betonare pe sf. daci punctul de lucru dispune de fabricS. marca de lucru Existenta unei su{iciente rezerve de armdturi (plase sudate) pe un amplasament cu posibihtnli ugoare de acces gi cu legiturl directi.. fionare Existenta pentru reprofilare (ciocane de abataj cu spi{uri de rezervi. Aceste condilii imbraci doui aspecte principale gi anume cele care privesc s:bteranul gi cele care privesc suprafa!a. furtune de racord suficient de lungi pentru a acoperi distanla intre doul gtuluri).echipate cuuneltelor ratoare distribuitoare gi ungitoare.90 mUlune. Irontul de betonare urmirind strict avansul frontului de excava{ie.rile desfigurindu-se concomitent mai mult inci poate si apari necesitatea deschiderii simultan a dou5. - tehnologic. Existenla efectivelor necesaLe de muncitori pe meserii 9i a asistenlei tehnice competente. I Existenla cadrului de betonare complet echipat (bandi transportoare. cerut de graficul 1a 2. uns cu decofro. ln acest caz. ln ambele variante apare A9a cum s-a mai arS.de cel mult 100. In ceea ce privegte subteranul trebuiesc indeplinite obligatoriu urmitoarele condilii: Existen{a radierului montat din prefabricate in spatele frontului de. frontul de betonare urmind a se situa la o disdistanji tanli de 150..tat pe parcurs pot exista mai multe . . tubulatura de ventilalie. api tehnologicl. program de lucru. astfel incit s5" se oblini o productivitate generall a muncii cit mai mare.e beJonare Atacarea lueririlor de betonare a galeriilor nu se poate {ace {iri a fi indeplinite anunite condilii tehnologice si de organizare dintre care unele 1nt deveni chiar condifii limiti. cu galeria. perfe .i echipate cu epurator de gaze. necesare montajului gi centririi. instalalii electrice)' Existenta efectivelor de muncitori pe meserii si supravegherea tehnici a procesului tonare.i altele care trebuiesc analizate 5i asigurate de cltre conducitorr punctului de lucru. CAPITOLUI- 2 2. in numir suficient impus de ritmul de lucru. 70 . Cottd. cu realizarea lucririlor de excavalie tare.spunde din toate punctele de vedere gi cerinlelor noii tehnologii de munci gi plali a muncii.lilor de racord necesare (gtufuri pe conductele de aer gi api tehnologici. ln general.. o astfel de organizare ri. b) din diverse motive betonarea galeriei a fost intirziati lucru ce a permis strepungerea tronsonului cu mult inainte de {inalizarea lucririlor de betonare. lucrS. burghie de lungimile convenabile) gi a posibilitS. crearea unui front de betonare intre {ereastra de evacuare qi {rontul de excavalie (lucrind ca in varianta anterioari) 9i a unuia sau doui fronturi de betonare intre gura galeriei 9i fereastra de evacuare a sterilului. Existenla gi verificarea funclionlrii normale a vibratoarelor de adincime gi a vibra.ilii n. Desigur ci aceste misuri enumerate au un caracter general 9i ci func{ie de condi}iile specifice de la fiecare punct de lucru in parte pot aplrea .de cofraj precum gi posibilitatea alimentlrii lor de la refeaua de alimentare gi distoarelor I ribulie. trebuiesc redimensionate fo{ele de munci de la fiecare front functie de performantele prezumate Jinind cont de stinjenirea reciproci.4.1. Acest ultim caz reprez'vftL ins5.0ml lungime. Existenla posibilitililor de deviere locali fbri pricole a instalaliilor auxiliare (aer. Varianle de lehnologi e posibilitlli de betonare qi anume: inaintare care 6ste cea Betonarea galeriei concomitent cu lucrlrile de excavalii galeria este practic cA Ia. Locomotive pentru deservirea fronturilor de betonare in perfecti stare de funclionare. Odati aceste misuri din subteran gi de la supra{ali asigurate.0 ml Iall de frontul de excavafie urmirindu-l in permanenfi. Ceea ce este preponderent este insi scopul final si in consecintS. Existenta aerului comprimat la presiune normali.toate subansarrblele gi piesele de legiturf. de cle mai multe ori datorit[ necesitilii inscrierii in graficele de executie.rdrilor d.ptlmini .acest caz se pot distinge In doui subvariante gi anume: a) galeria dispune de o fereastrl suplintentarl de evacuare gi atunci este posibilf. sau dupl strlpungere. terminarea excavaliilor mai recomandati avind in vedere faptul aproape gata de a intra in funcliune. 150-200 ml. etc.cesare Pentlu atacarea luc.la releaua de alimentare.0 ml {a!n de aceasta. se poate trece la atacalea lucririlor de betonare. se betoneiza" cu un singur front de betonare care intri in lucru in momentul in care avansul in galerie a ajuns la aprox.l in galerii de secliune mare este de cca. Este necesarir in acest caz intocmirea unor grafice sau declararea unor activitlli in mod convenabil ales. Existenlal cofrajului metalic pentru un inel de l0. Rezulti ast{el.0 maximum 200. Dealt{el. sau mai multe fronturi de betonare decalate pe lungimea traseului galeriei. care si duci la oblinerea performantelor maxime posibile de realizat in aceste condilii. un grad mai mic sau mai mare de stinjenire reciproci a activitn}ilor diverseloi eforturi de lucru. vagoneli suplimentari pentru transportul materialului rezultat din eventualele lucriri de reprofilare. avansu.1. Existenla 'cadrului port-cofraj in perfecti stare de funclionare gi cu posibilitili de racord. proprie de betoane este indicat si se organizeze . apei tehnologice.. La suprafali trebuiesc indeplinite condifiile urmitoare: Existenla posibilitilii aprovizionerii cu beton in cantitilile necesare 9i in ritmul prescrisl. Existenja cadrului de reprofilare gi montare a armiturilor in perfecti stare de funcgi cu posibilitlfi de maneware.i distribulie.i pe perioada in care nu se betoneaze in galerie. cu suprapunerea. iluminatul general gi iocal aI frontului de lucru. un caz fericit.i pentru turnarea prefabricatelor de radier urmind astfel sl ocupe capacitatea fabricii de betoane s.2.

3. La devierea instalatiilor se va avea o grijl deosebitir la menlinerea lor in perfectf. frontul de betonare. dupi ajungerea la pozitia de lucru si racordarea la relele. tirnicoape. inainte desfacerea plasei de proteclie de pe tavanul galeriei se va face o verificare . geful de formalie autorizat va supraveghea traficul general pe galerie scotind oamenii . ugi care trebuie si inchidi etang sasul dupi fiecare trecere. se va da o atentie dmsebitii lungimii gi directiei giurilor precum gi disiribuliei lor 9i mirimii inclrclturilor luindu-se in acelagi timp misurile cuvenite de protejare a instalatiilor de pe traseu in zona respectivi. fraj un cadru de betonare pentru deservirea a doul sau trei fronturi de betonare concomitent.. Opera!iile legate de repro{ilare sint cele mai dificile din tehnologia de betonare. Pe zona frontului de betonare se inlocuicsc tubrrrile de ventilalie rigide cu tubulaturi din pinzi cauciucati in zona dintre frontul de betonare Ei frontul de excavalie fiind intercalat un ventilator axial cu aspiralie din {ront qi refulare spre gura galeriei pentru crearea unei suprapresiuni in zona tubulaturii din pinzi. dup5.Ia lucririle gi deasemeni se vor lua misuri de anunlare Fntru celelalte fronturi de lucru 5i oprirea circuIaliei in zon6. ln acest caz este necesari construirea la gura galeriei a doui porfi etanF de aeraj constituind intre ele un sas.ca un avantaj ci aerajul se face flri tubulaturi gi ci traficul in subteran se reduce sirnlitor avind in vedere eliminarea transoortului de steril.3. etc. lnliturarea subprofilelor se {ace prin indepSrtarea plasei de proteclie de pe tavan. bari care este agezati la distanil indicati ln toleranlele admisibile {a}[ de conturul teoretic al galeriei (de reguli 10 cm). drului . se va da o atenlie ileosebiti la racordurile de aer comprimat (legarea cu bride) gi la rezemarea stabili a gtulfului pe podina de lucru. aceasti constituind si curilirea preliminarl in vederea trecerii la urmitoarea faze de lucru. Parcurgind traseul frontului de betonare in sensul de Ia gura galeriei clLtre frontul de excavalie. De asemenea. ciocan) 10 sau pneumatice (ciocan de abataj) iar in cazul in care subprofilul este prea mare sau roca foarte duri se procedea 26. de asemenea manieri c5.deplasarea cadrului de reprofilare se va face manual prin impingere gi firl oameni pre platforme sau intre cadru gi peretele galeriei. Daci zona este nepericuloasl se trece la corectarea excavafiei cu unelte de minl (rang6._ . se vor menline in perfecti stare podinele de lucru gi balustradele de proteclie ale ca. iar in zonele armate cu cintre se va verifica inscrierea intradosului cintrei in profilul de beton. sculele de lucru vor Ii asigurate impotriva cd. Funclie de conditiile de lucru qi de dimensiunile galeriei se poate alege cea mai convenabilS dintre soluliile enumerate.tre tavan. Concomitent cu lucririle de reprofilare se va executa gi scoaterea din profilul betonat a instalatiilor auxiliare din zona (aer comprimat.pentrudedepistarea prealabili eventualelor copturi de citre un minier autorizat gi se vor elibera eventualele . . api tehnologici. for{i. corectarea profilului.derii accidentale sau a pitrunderii acci. Descierea operaliilor in ordinea de execulie 2. iluminat. se va avea in vederea curilirea imediati a zonei in reprofilare de materialul rezultat. in vederea depistlrii eventualelor copturi rimase de la excavafie. personalului muncitor care lucreazl. permitf. La capitul opus {rontului de excavafie sus}ine o bari circulari pentru verificarea profilului excavat.. axcavat si eliberarea . Tubulaturl de ventilalie de la gura galeriei pine in frontul de excavaiie cu devierea . bara intilneite subprofilole definind astfel locurile in care este nevoie de reprofilareDe pe platformele de lucru ale cadrului se intervine cu uneltele adecvate pentru aducerea galeriei la pro{ilul proiectat dupi care operaliunea continu1.pungi" de steril din plasi. nu se pune problema stinjenirii lrontului de excavalie.atit ainliniilor de degajare de circulatie de material rezultat. Pregdtirea secliunii lentuu armatea inelului Prin pregitirea secliunii se inleleg o serie de operalii care trebuiesc executate in zona care urmeaz[ a fi betonati. ?..) in dentale compartimentul de circulalie. Se incepe prin verificarea condiliei de profil utilizindu-se in acest scop cadrul pentru verificarea pro{ilului excavat ti reprofilare' Cadrul propriu-zis este o construclie metalici avind posibilit5{i de rulare pe calea de 22O0 mm interax prin impingere manuale. Cu o petrecere de aproximativ l0-l2ml tubulatura de ventilatie de la frontul de betonare preluind aer curat de pe galerie gi relulindu-se in lrontul de excavalie. Porlile de aeraj sint prev[zute cu ugi de trecere care s5.la. Se vot respecta totodatl normele de proteclia muncii privind aceste lucriri.de reprofilare. la capitul ei de Ia gura gaieriei avind un ventilator care prin funcfionare antreneaze aerul din spatele porlilor de aeraj avind pe galerie un curent dirijat gi constat de aer proaspet. de impugcare se vor respecta toate normele dc lucru cu explozivi in vigoare . dupi care se controle az| zorra.. ele punind cele mai multe probleme din punct de vedere al periculozitllir. circulalia garniturilor.toare in dreptul acestuia avind sensul de aspiralie de la front. Din acest punct de vedere distingem mai multe posibilitili dintre care enumerim: Tubulaturi de ventilalie de la gura galeriei pini dup5. Din aceasti cauzl trebuiesc respectate cu stricteJe anumite reguli pdvind protectia muncii gi anume : . forarea de giuri cu perforatorul pneumatic. Acest sas este stribiLtut de o coloani de aeraj.de circulatie din zona qi oprind transportul cadrului de reprofilare la trecerea garniturilor.limenteazl un distribuitor a{Iat pe platforma centrali.a uneltelor lungi (ringi.la lucrul cu ciocanul de abataj sau cu perforatoare. ln toati perioada (cu exceplia eventualelor pugclri) de lucru cadrul de reprofilare permite trecerea nestinjeniti a mijloacelor de transport. stare de funclionare. ln acest din :urm6. la reprofilare i se va interzice cu desivirgire pitrunderea in compartimentul de circulaiie . Deasemeni.1. gluri ce se impuqci cu in- circituri reduse de exploziv. ventilalie.pungilor" de steril se va relace plasa prin legarea cu sirmi a ochiurilor gi mularea ei ci. timpul lucrlrilor de reprofilare cit gi dupi terminarea lor se vor lua misuri . O probleml caracteristici in cadrul lucririlor de betonare este realizarea unei bune ventilalii a tuturor fronturilor de lucru. Este dotat cu platforme de lucru la diverse nivele gi are posibilitatea de a Ii racordat la releaua de aer comprimat printr-un furtun / 5l care a. etc. este de menlionat faptul cl nu este necesar decit un singur cadru port-co. odati lucririle de reprofilare terminate se poate trece la operatiunea urmitoare care este armarea ineluiui in vederea co{r[rii. caz. cu devierea corespunzS.spaliul liber al cadrului port-cofraj cu glisare pe gine din profile metalice 9i intdrirea ei prin corespunzetoare a tubulaturii in zoni avind sensul aspirant.).

nu este necesari utilizarea unor dispozitive speciale. de l0 m lungime prin ali. inci o curitire a inelulur putindu-se alni proceda la montarca co{rajului.3. iniregul cofrai. perpendiculari pe manta gi o comierl. aceasta permilind o utilizare mai iudicioasi a lor. Din depozitul de la suprata!5. aqa cum am mai aritat.t tumat. Co{rajul cste o structuri alcituitl dintr-o manta de tab1l cu grosimea dc 4-5 mm avind curbura prescrisi de documentatia tehnicl a galeriei. iupi necesititi. Patru astfel de panouri compun impreuni un cofraj care lxrmite betonarea unui inel de 5 m lungime. Armlturile.i sistem care permite atezarea gi rezemarea pe prefabricatul de radier precum gi centrarea sr fixarea cofrajului. la cealalti se termini cu un co{raj atcituit din elemente care delimiteazb.avind cite o petrecere cu plasele laterale la min 40 @ sau doud ochiuri permilind legarea cu sirmi. Cei patru cilindri hidraulici care suslin panoul de bolti al. i se va . deplasarea platformei de montare a armdturilor se va face manual prin impingere accesul oamenilor pe platformi sau intre platformi gi peretele galeriei fiind interzis cu desivirgire . care. In general. in lungul galeriei cofrajului se sprijini o extremitate pe cimiguiala deja betonati iar . ln cazul cind se constati ci plasele sint murdare se trece la curElirea 1or cu perii de stmi pentru a se putea monta in stare curati oblinindu-se un contact intim la turnarea betonului. Artnar ea in el.. ferestre care se pot inchide pe misura umplerrr cofrajului cu beton.25m ldtime car('se pot asambla prin inimile adiacenle cu ajutorul quruburilor.3.3. tehnologici sub presiune. Se va da o aten{ie deosebiti in special urmltoarelor trei aspecte: atezarea gi legarea plaselor in timpul transportului de la supra{a}i in subteran tre. Armarea propriu zisi a inelului se efectueazi tot cu ajutorul platformei de reprofilare. Cei patru cilindri hidraulici. buie si-. cu structura ei de rezistenli. . Din asamblarea a 3 inele din plas6 cu Ilfimea de 1. in cele ce urmeazi se va descrie cofrajul metalic utilizat. Montajul incepe cu plasele de Ia partea inferioari prin legarea cu sirmi de mustifile din prefabricatul de radier dupl care se monteazi plasa din bolta galeriei.turarca a doui cofraje. 40 x 50 cm acestea permifind introducerea gtuturilor furtunelor de tumare a betonului precurn gi a vibratoarelor de adincime. Cofrarea inelultrt Dupi terminarea operaliei de montare a armiturii se executi. platformf. Mantaua este compusi. plasele care se roluiesc la diametrul galeriei se translnrth in subteran cu vagonul pentru translnrt prefabricate de radier. Pentru a se utura inlelegerea tehnologiei de 1ucru. Ajunse la locul de montare plasele se descarcS. Se alc5tuiesc astfel prnouri de 1. din tronsoane de 1.2.faci. Deasemeni se vor lega de octriurile plasei spre interiorul galeriei distanlieri (cei pulin unul pe metru pltrat). in mantaua metalici sint prevdzute ferestre de cca. incl un cste impirliti in plan transversal in trei tronsoane avind lungimea de aproximativ o treime din circumferinti. sint constituite din plase sudate de tip Buzlu. lateral de-a-lungul inelului rezematc de peretele galeriei. care actioneaze panourile laterale ale cofrajului. I-a partea inferioari mantaua este previzuti cu un sistem de profile plncule metalice.. ce galeria a ajuns la profilul prescris gi curllirea zonei de materialul rezultat din reprofilare a fost realizatf. Un cadru p. Daci apa de la relea nu are suficienti presiune se poate utiliza un dispozitiv cu distribuitor apl-aer comprimat al cirui debit gi presiune pot fi reglate cu ajutorul unor robinete.cofrajului aclioneazi in plan vertical urcind sau coborind in felul acesia.2.tirea suprafelei inelului. la posibilitatea de manevrare manuali astfel ci. La unul dintre capetele cadrului port-cofraj se afli o platformi unde sint amplasate comenzile electrohidraulice ale. De menlionat c5.ci se desfigoarl concomitent cu alte lucriri se vor respecta cu strictele regulile de circulalie 'stabilite la punctul 2. Acolo unde este cazul. iar pe circum{erinta inelului (mai pu{in lungimea prefabricatului de radier) se moduleazi" in 3 bucili de lungimi egale funclie de dimensiunile galeriei. Pe mantaua metalici sint {ixate vibratoare de cofraj care impreuni cu vibratoarele de adincime permit o buni comlnctare a betonului dupi turnare. pentru cazul in care este folositl la montarea armlturilor. Aceste migciri permit cofrarea gi decofrarea inelului precum $i transportul cofrajului care se efectueazi in pozitia .pot bloca dup5.25 m lilime mirginite de cintre de rezisten!f. Se va urmi.strins" aceaste pozilie permilind trecerea printr-o secliune cofrati. Acestea au in general lifimea de 1. Distanlierii sint mici cilindri din beton sau mortar avind diametrul gi in5l{imea de 5 cm 5i sint previzuli din turnare cu doui mustili de sirmi servind la legarea de ochiurile plasei. are prevS. perii sau perii de sirmi pini la curilirea complecti a suprafelei de impuritlti. Aceasta se obline prin spi-larea suprafelei cu ap5.3. aceasta. se trece la montarea armiturilor con{rirm proiectului de execufie.70 m.0 m.ului. cu sirmi de peretii gi tavanul galeriei. ordonat gi stabil evitindu-se dezechilibrarea gi ag5jarea lor pe parcurs. Cintrele sint alcltuite dintr-o inim5. impriml o miscare de rabatare acestor panouri stringinduJe spre centru sau deplasindu-le spre perelii galeriei dupl nevoie. Se disting doud componente principale . se poate betona. Fixarea co{rajuiui de prefabricatul de radier se face cu aiutorul unor tirfoane introduse in dibluri din material plastic. astfel Iormat.1. pe care se reaz. Asarnblarea se face prin legare cu sirml.i anume co{rajul propriu-zis. inelj in plan trans_ versal urmirind in acelagi timp conturul neregulat al excavafiei.turi. folosindu-se in acest scop plasi de proteclie ti ancorele existente. 72 13 . Prirna operatie este pregS.in timpul lucrului la montarea interzice cu desivirgire accesul in compartimentul de circulatie. _ cadrul port cofraj este o structure metalici cu posibilitili de deplasare pe calea ferati tehnologicl de 2200 mm sttucturi care susline gi transportl cofrajul propriu_zis. Operatia de montaj a armiturii nu este dificill gi nu prezinti pericole deosebite totugi alr'nd in vedere.ri ca plasele si. Miscarea independenti este posibilS' datoriti existentei de {iecare parte a planului vertical de simetrie a unor balamale care pot Ii libere sau se .i armi. de 6-8 mm grosime. Inelul de armi. pentru a se evita pleogtirea sau deplasarea excentrici a inelului dupl retragerea platformei de montaj. se solidarizeaz5. tronsoane care au posibilitatea de a se roti unul fatl de celi-lalt. in vederea pistrlrii distanJei de acoprire a armiturii la montarea _ cofrajului. greutatea unei plase este limitati. spilarea va fi ijutati prin frecare cu mituri. 2.turilor personalului muncitor respectiv. Mantaua. nevoie cu bolluri rigidizindu-se astfel intre8ul sistem.i cadrul port cofra1. fiind chiar indicat pentru mirimea pro{uctivitnfii.ort-cofraj poate acliona unul sau mai Inutte cofrale (de obicei douh). Cadrul lnrt-cofraj depEgegte in lungime lungimea cofrajului avind situate in a{ara acestuta mecanismele de deplasare gi manevrare. respectiv pregltirea rocii pntru rea- lizarea uniri bun contact cu betonul proaspf.emd. cofrajur se prinde de cadrul port-cofraj in patru puncte la panourile raterale gi in patru puncte la panoul de bolti prin intermediul a opt cilindri hidraulici. mecanismului de rulare gi ale mecanismului de manevrare al cofrajului' Pentru manevrarea cofrajului se scot bollurile de la balamalele mantalei gi se aclroneazi cei opt cilindri hidraulici. nu fie murdare sau ruginite.zute patru levi longitudinale de suslinere a arrniturii la distanla prescrisE oblinindu-se astfel gi acoperirea armiturii. Dup5.70 m se obline armarea unui inel de betonare cu lungimea de 5.

{4. curilire care se face prin su{lare cu aer comprimat qi scoaterea impuritililor prin capi. introducerea dulapilor se string buloanele de leglturl intre cintrul de capit si cofraj stringindu-se in acelasi timp qi dulapii care se {ixeazi astfel rigid. duble amplasate convenabil funclie de lungimea galeriei. siiie previzute cu posibilitl{i de racordare a vagonului automalaxor ra reteaua de aer cornprirnat sau-energeticf..inacestuia. materiale de iniectii. Din acest motiv este recomandabil ca aceste operajii si se programeze pentru pauza tehnologice de transport (in timput perfordrii {rontului de excavatie cind transportul de steril s-a terminat) . articulate intre ele prin balamale de acelagi tip cu cele care Ieage panoul lateral cu cel de bolti. De Ia pompa de beton P. amplasamentul fronturilor.. Pentru transferul betonului din vagonul automa-laxor in pompi existi mai multe posibilitili care vor li explicitate in cele ce urmeazi. cintrul nu se con{eclioneazi intreg ci din segmente mai scurte care se adaugi pe parcursul turnirii betonului. in gaierie. sa* furtune de cauciuc montate cu lapte de ciment si acceleratori de prizi (sigmit. evitindu-se astfel lntirirea lui. la partea inferioari. este recomand.i pere(ii galeriei: cu indepirtarea L4 ] timpul deplasirii cadrului se va u. Cintrul se monteazb provizoriu la 6-7 cm de co{raj. in timpul deplaslrii cadrului port cofraj precum gi in timpul necesar curd"Jirii gi urgerii co{ra]ului. ./ciment. Operalia de cofrare comporti unele faze de lucru care au un grad mai mare de periculozitate datorat mai ales gabaritelor reduse in care se lucreazi.strins". in aceste cazuri panourile lateraie sint aici- tuite dintr-un panou principal gi unul secundar. _ Tuburile de captare stripung montarea cofrajului . Din necesitatea de a simplifica montarea. odati ajuns la locul de descircare.abil5 existenti in galerie a unor duble servind la incrucisarea sau asteptare. p. operafiunea cxecutindu-se numai intr-o z.i situalia speciall in care in galerie se manifesti infiltralii de api care ar putea influenta raportul api. Dupi. baragmit. descarcr betonul pe o bandi. Pe zr:nele unde distania aceasta depigegte cei 30-{0 cm este necesar ca dulapii s[ fie sprai{ui{i din metru in metru in peretele galeriei. la ferestrele de sub balamale. traficul de virf pe galeriel etc. cofrajului Ei modului lor de acfionare qi deplasare se poate deduce operatia de colrare propriu zisi.. Avind in vedere ca transportul betonului se execute de cele mai multe ori concomitent cu alte transporturi tehnologice (sterilul rezultat din excavalie. interiorul curitirea si ungerea cofrajului se va face numai in pozitia . Acestea permit si mentinerea cofrajului pe pozilie in timpul betonirii. capltul de pe linie al benzii se ridici la inlliimea de 1. agdlarea accialimcntare pe lamburul instalat in acest scop. Pentru ugurinla montirii cofrajului de capit. Daci totqi mai existi goluri care s-ar putea scurge laptele de ciment la vibrare.. sau unere dintre ele. bine curS. acestea se vor astupa cu cilJi. 2. Centrarea cofrajului se tealizeazl. asigurindu-se astfel etangeitatea co{rajului. deplasabili pe calea de rulare de 2 200 mm interax.strins" cu oprirea motorului de aclionare.). infiltraliiIe se manifesti pe o suprafatl mai mare ele vor {i captate cu igheaburi din tabll sau mas5. Din descrierea ficuti in cele de mai sus cadrului port-cofraj. La o excavatie corect executati distanla intre cofraj 5i peretele galeriei este de maximum 30-. Ultima operaliune inaintea turnS. 15 . se deplaseazf. ele se vor capta prin tuburi de masi plastici. deplasarea cadrului port-cofraj se va face sub supraveghere tehnici competenti oamenilor de pe traseul stribitut. 44 betonul este condus prin conducte rlretaltce @ 125-150 mm previzute cu coturi gi. platforma care permite accesul facil al muncitorilor betonigti la ferestrele de turnare si vibrare. Banda transportoare este suslinuti in partea ei inclinati de un portal de rabatare cu ajutorul ciruia.miri infigurarea desfi5urarea cablului de . cu cei patru distanlieri telescopici montafi. se racordeazi ra sursa de energie gi prin rotirea sa.i se prind in corpul inelului in betonul turnat rlminind si deverseze apa captatd.tuluri de racord. cu posibilitatea de gtirbire sau teieie. Piin rotirea iirforului panoul in{erior se poate rabata spre cel superior ceea ce permite rotirea panourilor laterale in jurul axului balamalei superioare {Ari a mai atinge radierul sau gina de rulare. Transportul betonului de Ia suprafali se face cu vagonul automalaxor vAM 5 circulind pe calea ferati centrali cu ecartament 760 mm.3. etc.pr radier. evitindu-se tirirea dentald sau riminerea cablului pe liniile c. in momentul cind se termini. a) vagonul cu beton.De aici banda transportoare devine orizontali si conduce betonul in buncirui pomper de beton. Din acest motiv trebuiesc respectate anumite reguli cu caracter mai deosebit gi anume. betonul din vagon. Daci infiltraliile sint locale.. In acestei platforme se afl[ o alti platformL rulind pe aceiasi cale 9i suslinind -spatele pompa de beton P.rniguiala betonati in spate cit gi pe prefabricatul de radier.10 cm dulapii din lemn putind si preia impingerea betonului. datoriti.95 m obtinindu-se astfel gabarit de liberi trecere pentru circulatia tehnologicf.rrior.strins" a co{rajului circulalia nu este posibili pelinia centrali. la contactul cu roca. Deasemeni este recomandab ca aceste duble.in de . Cofrajul. aceasta se compune dintr-un cintru alcituit din doui profile U solidarizate intre ele. plastici 9i dirijate spre un punct de unde vor fi eliminate din interiorul cofrajului tot prin tcvi de plastic sau furtune de cauciuc care stripung montarea local.B.onir nebctonati gi necofrati unde existi un spatiu ]nai'mare intre manra qi perelcle galeriei..Trebuie mentionat ci ia unele galerii de dimensiuni mai mari panourile laterale de co{raj. La operaliunea de co{rare se poate ivi . ln acelagi mod se procedeazl la montarea cofrajului de capit. etc. ugoari. Se caleazl prin ridicarea cu cilindrii hidraulici spre bolti gi spre perefii galeriei dupi care se executi centrarea cofraiului si se face fixare de prefabricatul de radier cu ajutorul tirfoanelor. prelungite cu furtunuri flexibile din cauciuc care se introduc prin ferestrele co{rajului. din beton sau chiar spali laptele de ciment.tul cofrajului inainte de montarea colrajului de capit. pe cadrul port-cofraj in zona in care s-au montat armitudle in pzilia .4. Se urmlregte rezemarea intimi a colra]ului atit pe cf.rii este curblirea finali a inelului. B etonares ineluhti Pentru punerea in operi a betonului sc folosegte o platformi mobili. poziliei . timpul operaliei de stringere a cofrajului este interzisi riminerea oamenilor in . hirtie. Dac5.e galerie. pJntru a se putea malaxa betonul in cazul intreruperilor accidentale.tat qi uns cu decofrol.i supravegherea pnrnirii acestuia de citre personal autorizat. configuratia in plan. distanta care prermite introducerea prin glisare a dulapilor din Iemn pini. prin rotirea lor in jurul axului balamalei se pot lovi cu muchia inferioari" de radier sau de sini ca urrnare a geometriei qi cinemalicii sistemului. Este interzisi deplasarea cu oameni p cadru sau intre acesta . transportoare articulati la capitul superior de cadrul port-pompi. cofraj ce se suprainalln pe misura ridicirii nivelului betonului turnat.f.B. Panoul lateral inferior este acfionat in acest caz cu ajutorul unui tirfor legat la o extremitate de acest panou iar la cealalte extremitate de panoul lateral su. silicat) in giuri practicate cu perforatorul.

eirrl intermcdiar. Un dezavantaj a1 acestei solulii il constituie intercalarea in fluxul tehnologic a inci unui transportor cu bandi ceea ce presupune.rii.) la masi. a cadrului port-vagon sc vor {ace prin impingere manuali pini la pozijia necesarf. in tot timpul parcursului {rontului.i blocare ale cadrului port-vagon vor fi vcrificate periodic. llsind vagonul plin adus prin tragere si fie ridicat . astfel ca vagonul se descarcd direct in PomPi. Dcasemcni. prelucrarea supraielei betonului turnat. Nu este recomandabili intreruperea betonirii inelului pe parcurs dar daci. Prin solulia cu bunclrul intermediar se elimini o parte din timpul de stalionare a vagonului automalaxor pc linie oblinindu-se o mai mare fluienll a traficului tehnologic. Transportul vagonului automalaxor se va face prin tragcre pentru ca mecanismul de locomotivi si poati avea o buni vizibilitatc manevrelor efectuate. avind in vedere c[ actionirile sint in majoritate electrice. a platformei de betonare.i pentru scurtarea timpulur dc intrerupere a dirculaliei. gabarite reduse de trecere 9i manevri. Aceasta permite introducerea betonului sub presiune ablinindu-se astfel o buni umplere a cofrajului. ln cazul in care se utilizeazd cadrul Inrt vagon acest lucru cste posibilpe tot traseul galeriei atit la dus. ln acest scop se vor utiliza obligatoriu vibratoarele de adincime introduse pe ferestrele din manta. etc. Din aceleagi motive. se va verifica continuitat" . La aceasti iniJjime vagonul se ageaze pe 4 console care se rabat cu cilindrii hidraulici gi este racordat la sursa de energie. in cazul in care se utilizeazS.i legarea lor (sc vor utiliza numai legiri cu bride Iiind intcrzisi legarca cu sirme sau alte mijloace) deasemeni se va yerifica prinderea furtunelor la ferestrele de betonare. a transportului cu banda .Aceasti metodi are dezavantajul ci atita vrcme cit dureazir turnarea unui vagon (cca o jurnitate de orl) circulalia pe galerie in zona respectivi trebuie intrerupti. Se va limita insi transportul prin impingere la distanla dintre frontul de betonare qi cea mai apropiati dubll.t nu va depl$i 0. si nu stalioneze pe linii sau intre linii. dispozitivele in miscare de la cadrul de betonare (sistem de rulare. tot cu ajutorul transportului rabatabil. Se va da o atentie ieosebita la turnarea betonului gi mai ales la vibrarea lui in partea de jos a cofrajului la contactul cu prefabricatul de radier.generale de implmintare legarea centurii liniei c. Intrucit fronJurile de betonarc ofer5. pentru platformei de bctonarc gi a cadrului port-pompii se vor {olosi sabolr . Aceastl instalalie este de fapt un cadru [nrt-vagon. etc. troconductoare De asemeni se I'or verifica legarea de impimintarc a utilajelor aclionate electric (pompi. 50 crn.) . este strict interzis accesul personalului nuncitor care lucreazi la betonare in compartimentul de circulajie cu exceplia celor autoriza{i pentru transportul betonului si mane.dopuri" cu pericol dc expulzare sub presiunc a betonului. Cu ajutorul cilindrului hidraulic dintre. ringi.i perelii excavatiei. etc. iar muncitorii vor {i special instruili asupra deplaslrii in aceasti zoni (si utilizeze spaliul de circulatie. pe lingi consumul suplimentar de energie. prin natura sa rrnele faze mai dificile de execulie cu grad sporit de Friculozitate. Pe masura ridiclrii nivel'rlui betonului ferestrele de betonarc gi vibrare sc inchid. cadrul port-pompi .fiind cublocarea tipizali desd.i plecind cu vagonul gol prin tragere.manevrarea portalului de rabatere a acestuia. benzi transInrtoare.5 mih. gabaritul de liberi trecere pe linia centrali. coturilc. viteza de ridicare pe verticalf. Pe acest parcurs mecanicul de locomotivi va da semnale acustict . ln caz contrar este de agteptat ce incercarea nesimetrici a cofrajului si produii eforturi mai mari decit cele admise inilial in calculele de dimensionare 9i ca urmare cofiajul si se de{ormeze sau chiar s[ se rupi. -se impune asigurarea unei asistenle tehnice competente. pcntru betonare cu indepi.. etc )' operaliunea de turnare a bctonului coml)ortf.se poate folosi pentru mancvrare gi tractiunca mecanici utilizindu-se numai cablurr de legiturS" bine calibrate qi verificate sau bare rigide de lcgituriL luindu-se acela5i mdsuride siguranji in privinla oamenilor din zoni.se prccum .i luminoase de avertizare. cadrul rulind pe calea crr ecartament de 2 200 mm. ln momentul cind vagonul automalaxor plin a ajuns la dcscircare este preluat de acest cadru gi ridicat cu ajutorul unor cilindri hidraulici pini la inallimea care asigurf. bin bun. Pitrunderea oriclrui transport dincolo de lampa de semnalizare se va {ace nurnai 1a semnalul unui muncitor semnalist autorizat. betonul este preluat de o altl bandi transportoare gi condus de acesta la pompa de beton P. redsctoare. naumite de{ecliuni care pot interveni pe parcursul exploatirii' c) o altl metodi de transfer al betonului din vagon in pompi il constituie o instalafie de ridicare a vagonului automalaxor plin Ia nivelul buncirului de alimentare a pompei de beton cu objinerea gabaritelor de lierl trecere pe galerie scurtindu-se 1a rnaximum intreruperea transporturilor tehnologice.R. precum si necesitatea oblinerii unei lucriri de calitatc.f. . la aceasta. proces verbal cu beneficiarul. mortar de legituri. operalia de turnare propriu-zisi a betonului se execute prin umplerea spaliului dintre peretele galeriei excavate $i mantaua cofrajului prin ferestrele de betonare. transportul cu bandi. bucili de iemn.i fixarea acestuia.) vor avca in permanenli dispozitivele de siguranti prescrise gi se vor verifica periodic. la boltl betonul introducindu-se prin gtuluri speciale. 44.i respectate anumite reguli care si conducl la eliminarea pericolelor potenlialc si anume: inainte de inceperca betonirii va fi chemat beneficiarul gi controlul de calitate pentru receplia pregitirii inelului inclusiv co{raiul . deplasarea ficindu-se cu viteza redus6.rtarca oamenilor de pe platforme gi din spaliul dintre utilaje . vibratoare. accidentit se produce totugi o intrerupere. Frontul de betonare va fi semnalizat la ambele capete.i -la suprafali avind in vedere gi sporul de trafic aduc dc lucririle de betonare: cadrului port-pompl. astfel incit diferenla de nivel intre cei doi pereli si nu depigeascS. Avind in vederc cele de mai sus. se impune semnalizarea lor vizibill cu limpi de semnalizare cu lumini rogie. a betonului proaspS.rarea vagoanelor la descircare. cu vagonul go1. Se va urmlri ridicarea simultani a planului betonului turnat manevrindu-se furtunele de turnare de o parte gi de alta a cofrajului. locomotiva impingind vagonul gol de sub cadru port-vagon. transportoare. si se retrage la semnalele mecanicului de locomotivi. to la transportul betonului se vor respecta normele privind circulalia atit in subteran cit . . vor verifica conductele de betonare. cu vagon plin.).i a liniei. I dispozitive{e de ridicare . b) Avind in yederc dezavantajul metodei analizate anterior . legat de cadrul port-pompe printr-un cilindru hidraulic. precum gi continuitatea elec. cit gi la intors.virgire interzisc. etc. Din acest motiv trebuiesc aYutc in vedere. cu obligativitatea opriri in dreptul semnalizS.i cadrul port-vagon. pe lingi folosirea vibratoarelor de cofraj. gi a 17 . stuturile si furtunele de iegitur!. acesta din urmi este tras (cadrul port-pompi este blocat pe qinl cu sabofi) pina cind gura de descircare a vagonului aiunge deasupra bunclrului de alimentare al pompei de beton. transportul prin tragere nu este posibil pe tot traseul. reluarea betonirii se va putea face cu respectarea dispoziliilor din caietul de sarcini (resFctarea timpului minim de intreruPre. se va urmiri curgerea liberi a betonului prin conducte gi furtune evitindu-se {ormarea dc . alte mijloacc dc blocare (bucifi de roci. betonul din vagon poate fi desclrcat intr-un buncir intermediar aflat pe cadrul port pompl. incb.

Si 7.3-3. rcdistribuirca efectivelor gi orientarea spre alte lucrlri necesare gi productive.i privind excluisiv frontul de betcnare. aiuns se procedcazi la curilirea . in afara aspcctclor tchnice dc cxcculie gi o serie intreagi de detalii economice. ctc. trebuie sir analizeze in dctaliu . linind seama de spaliul ingust in care trebuie desf5. de stagndri in procesul de produclie. manoperi . Totodati. Esalonarea este in strins5. ungere. in accla5i timp se va urmdri utilizarea judicioasi a {ortei de munci in cadrul aceiuia. Analizarea in detaliu a acestor aspecte permite totodatl executantului urmirirea prmanenti a asigurlrii necesarului. dispoziiivul de stropire).3. Acestea trebuie unnirrindu-se l9 . Ciclograone si gra. Acestc asp'ecte se vor detalia dc prircipiu in cele ce urmeazi' in 8. In prezenta tehnologie cadru este dat un exemplu de ciclogrami pentru betonarea unur rnel de 10m lungime.2.i impunc comanda {ermi citre stalie a cantitilii de beton necesare si ritmul de livrare a acestuia. De {apt intreaga analizi a consumurilor specifice are drept scop. mecanici.DecoJrarca inelului Dupi trecerea timpului nccesar inti. atentioneazi perioadele ce eventuale stagniri 9i ajutl la evitarea lor sau. dulgheri. aPi qi combustibili precum .i transporturile in zona Irontului de betonare. In acest sens. experienla cipitati. numirul . ciment.i armare este redusi in comparatie cu celelalte lucrlri.i front de lucru sau a fronturilor apropiate. dincnsioncazi mirimca stocurilor de agregate. tlupi rezultatele dc laborator. manoperi qi utilaje. dar nu va fi in nici un caz mai scurt dc 2. consumul de aer. La intocmirea tehnologiei specifice se va avea in vedere posibilitllile locale.oari simular cu cele de cofrarc reluindu-se accleaii opcraliuni in ordine inversi.tini o ast{el de dimcnsionare a formaliilor care si duci la cregterca generali a productivitilii muncii pe ansamblul punctului de lucru18 De menlionat la acest capitol al analizei cir este de dorit ca formalia de lucru si fie complexl pentru ci lxrnderea lucrlrilor de dulgherie .. pe lingi echitate s.{ ore de la terminarca turnirii.t turnat. se scot bollurile de blocare ale balamalelor gi prin aclionarea cilindrilor hidrauiici laterali se deslipegte mantaua de bctonul proaspf.i de matcrial lemnos. sl cuprindi toate operaliile ce se cJectueazi in succesiunea lor fireasci timpii de execulie precum .) .alonare a lucririlor. Operatia se executi cu sculc anume concepute 9i adoptate scopului (spacluri. planuri de execulie. in cazul in care evitarca nu cste posibili. resurse de materiale. Consumuri s PeciJice Desigur ci. lucriri ti consumurile dc materiale.). la partaa cconomice sint precizate cantit:r-.3-4. electricieni. Un capitol aparte il constituie analiza forlei de muncir. cste necesarS. grafice de cxeculie corclate cu graficul general de c.i sd pregiiteasci cofrajul pentru turnare 3.9urati. privind manevrarca co{rajului . CAPITOLUL (curirlare. Ju. Aceasti analizi trebuic si lini cont dc vitezele de excculie impuse prin grafic 9i de interdependenla cu celelalte {ronturi de lucru .3. minieri. cantitlJile oe lucriri reale prccum . Funcfie de toate acestea apare clari gi justi{icarea cerinlelor punctului de lucru in necesarul de materiale.2. 3.i ungerea mantalei cu deco{rol sau o alti solulie care impiedicir lipirea betonului dc cofraj.i capacitatea mijloacelor de transport necesear . si poati monta si armiturile. distrugeri de materialc ctc. de bctoane consumul specilic dimensioneazi. necesarul de armituri . manoperl gi utilaje care trebuie egalonat in timp func{ie de cerintele ritmului de lucru impus.. in proiectul de cxecufie. rauti.i s[ se ob. 3 procesul de elaborare a tchnologici de betonare specilice fiecirui punct de lucru trebuiesc studiate. sau pentru desfigurarea unor anumite perioade de{avorabile. {ierari.i s[ prevadi ncccsarul functiei de condiliile locala. betoni. Se desfac prindcrile de radicr.cute in cuprinsul capitolului 2 punctele trebuiesc tea 2.i utilaje Din analiza consumurilor specifice pe unitatea de nisurir rezultl un necesar total de materiale. se demonstreazi cofrajul de capit. Analiza va scoate in eviden!6 daci necesarul de utilaje din dotarc satisface necesitlfile daci este nevoie de suplimentarea existentului sau dacir punctul de lucru este supradotat. de exemplu. Lucrarile dc dccofrare sc desfa. etc. etc. Se va analiza de asemeni necesarul de utilaje plecind de la cele din dotare. Decofrarea nu pune probleme deosebite in ceea ce privegte periculozitatea cu toate acesrespectate prevederile gi precizirile fd. o judicioasi asigurare tot ceea ce este necesar oblinerii unei lucrdri de calitate si in termenele previzute evitindu-se cu cheltuieli nejustificate ocazionate de stociri prea mari de materiale. necesar care trcbuie s[ asigure neaplrat ritmul cerut de gra{ice1e de execulic. Odatl terminatl operalia de curilire .i cointeresarea formatiei in executarea unei lucriri de calitate inci din faza de excavatie.suri consumurile carc. .i interconditionarea si celelalte fronturi de lucru existente.i posibilitilile suprapunerii de operalii care se pot oxncuta in acelasi timp fdri a sc stinjeni reciproc. Ac!ionindu-se apoi cilindrii vcrticali sc coboari tot colrajul stringindu-se spre centru in pozilia de transport. este indicat ca lucririle de verificarc a profilului gi de repro{ilare si cadi in sarcina formaliei de la {ront care a executat excava}ia.i de toli ceilalii {actori care de fapt singularizeazi Iiecare lucrare in parte.fice Pentru o buni urmirirea a desfisuririi proceselor tehnologice la diversele fronturi delucru si a principalclor faze de execulie.strins" se deplaseazi intr-o noui pozilie in care odati. o ugurare a lucri"rilor de rcprofilare conducind in final Ia vitezc mai mari de execuJie gi la un consum mai mic de forli de munc5. interdependenli cu perioadele desfisuririi execufiei finindu-se cont de ritmul general sau de perioadele de virf. intocmirea de ciclograme qi grafice de detaliu.5.ririi betonului turnat se trece la operalia de deco{rarc. Se oblinc in {elul acesta. in funclie de condiliile locale. Carul port-co{raj cu co{rajul astfel . se videste necesitatea policalificiLrii muncitori]or astfel ca dul{:herii.i utilaje' de fila Executantul insi.i ungere a cofrajului carul se deplaseazi intr-o noui pozilie de bctonare in care se reiau operaliile descrise anterior in aceiagi succcsiune.ti. analizL care pleacl in primul rind de la necesarul ca numir 9i speci{ic de meserii (nccali{icafi. in acest din urmir caz este evidenti necesitatea de a da disponibili supradotarea pentru a se evita cheltuielile neeconomicoase. de perioada de cxcculic . Se vor gindi astfel cousuururilc specificc dc matcriale pc unitatea de mi. exemplul ayind caracter orientativ .i apoi de la utilizarea existentului.1. in {orrnarea stocurilor necesare in anumite prioade pentru asigurarea fluentei in desfiEurarea lucririlor. Timpul de intlrire sc va aprecia dup5. in funclic de viteza de cxeculie impusir.i ritmicitatea in aproYizionarea cu aceste materiale ln cazul cind betonul se transportS' de la o stalie centralizatd.stiJicarea necesanthri de onateyiqle .

se va line de citre conducitorul tehnic un scurt instructaj cu aritarea operaliunilor ce rrmeazi a se desfi. - '20 prescris . Condilia pdncipali a succesului consti insi in prelucrarea 9i inlelegerea tehnologiei citre intregul personal de executie. legituri cu bride la furtune. I-a apel se va verifica daci personalul are in dotare gi folosegte echipamentul de lucru 9i de proteclie previzut. -Aceasti listl minimali. aceste se vor consemna sub semnltura celor reslrcnsabili in figele de betonare 9l . Norme de tehnica securitd. mecanismele. Astfel o listd minimali a planurilor care trebuie sf. -Toate ale inelelor. precum 9i la utilizarea relelelor de aer comprimat (vane. a unui grad . pe parcursul desfiguririi operaliunilor.scheme de principiu alecaracteristice.. .).procese verbale de lucriri ascunse. Este cazul a aminti aici de obligativitatea intocmirii.crearea unui de ordine si curltenie ridicat la {ronturile de lucru. Planuri si. 5. distribuitoare) gi electrice (prize. Cu ocazia instructajelor de proteclia muncii se va face si verilicarea insu. trebuiesc efectuate anumite verificiri inainte de inceperea operafiilor. .4. va duce la cregterea productivitilii muncii gi lamirirea ritmurilor de executie.irii cunogtinlelor de tehnologie gi proteclia muncii. CAPITOLUL 5. . etc. pregltirea a fost flcutl in condilii de calitate.gura gi posibilele cauze care pot genera un accident indicindu-se mlsurile ce trebuiesc luate pentru evitare.urarea procesului tehnologic in deplini siguranlI ti in condifii care si asigure o buni. a unor acte neapirat necesare la cartea construcliei: . o atenti.elalii de execulie Toate utilajele.uririi translnrturilor de persoane gi materiale introducindu-se panouri gi semnale averlizoare in punctele priculoase. insoleasci partea scrisi. aceasta trebuie completati cu toate planurile gi detaliile necesare. se va verifica starea fronturilor gi a liniilorc. Adaptlrile precum ti detaliile de execulie a acestora vor trebui supuse spre aprobare proiectantului de specialitate. corelat cu termenele de punere in funclie.graficul de execulie corelat cu graficul general. secliunile sau profilele .tnuncii prezentei tehnologii cadru. dupi apel. calitate a lucrlrilor. curifenie). Se vor intocmi grafice de circulalie corelindu-se astfel traficul diverselor transporturi tehnologice cu indicarea punctelor de incrucigare gi asteptare. . Se atentioneaz5 in mod special asupra mlsurilor ce trebuiesc luate la manevrarca maginilor (pilotare obligatorie Ia mersul cu spatele). vagoanelor automalaxoare (manewe numai prin tragere). pe pfursul descrierii Azelor tehnologice.obiectele necesare pentru platformele tehnologice cu toate dot[rile. se vor lua toate mlsurile considerate necesare fali de condifiile specitice de la fiecare punct de lucru. rezultind astfel necesitatea atacirii unuia sau mai multor fronturi de lucru. cu tot ceea ce se mai consideri necesar funclie de specificul fieclrui punct de lucru conducind in linal la explicitarea tuturor operatiunilor.schema relelelor diverselor instalalii cu posibilele puncte de racord. 5. fazelor tehnologice. ln cadrul Persinnalul muncitor va fi instruit gi autorizat Fntru operatiunile ce urmeazi a le elecuta. funclie de posibiliteJile locale. In subteran o atenlie sporiti se va da desfi. verificarea impreuni cu beneficiarul gi CTC-ut a reprofilirilor gi oblinerii conturului - Adaptarea prezentei tehnologii cadru si transpunerea ei in tehnoiogie specifici de lucru. La intocmirea tehnologiei speci{ice se va avea in vedere acest lucru si se vor efectua toate adaptirile necesare fer5. ele lucrind deja in diverse fronturi de lucru.i comun tuturor lucrerilor de acest gen. cofrare. receplia preliminari a inelului (armare. verificare se va lace asupra stirii tehnice a dispozitivelor gi utilajelor precum gi asupra re!elelor gi instalaliilor. insi a se modifica structural.tine pe doui cdi si anume: uturarea muncii fizice prin utilizarea mijloacelor mecanizate propuse in tehnologie. Cregterea productivitlfii muncii se ob. acestea trebuind insi si primeascS acordul proiectantului de specialitate ca gi adaptirile de gabarit.lntocmirea ciclogramelor gi a diagramelor prezinti .prelevarea probelor.f.1. 3. CONCLUZII climat de muncl lavorabil prin intretinerea in permanenti. cele aritate pine acum avind caracter general .lii . deasemeni gi in timpul lucrului. Astfel se va verifica dacl sint asigurate materialele gi utilajele necesare. CAPITOLT]L 4 4. trebuie si cuprindi: planul de situatie cu platformele tehnologice precum gi ciile de acces la suprafali gi in -subteran. La inceputul fieclrui schimb.i. VeriJicdri Lnainte de tnceperea luuului Pentru desfi.1. implmintiri. Deasemeni se va avea in vedere c[ toate dispozitivele descrise au fost gindite cu anumite dotiri privind respectarea normelor de proteclia muncii iar modificirile gi adaptlrile nu trebuie si in{luenleze in mod negativ aceste dotiri.de la factorii de supraveghere tehnici pini la ultimul de muncitor necalificat. daci. detalii Pentru deplina intelegere gi insugire a tehnologiei de citre personalul de executie. trebuie completat5. Este posibil ca pe parcursul execuliei si fie aduse anumite imbunitlliri gi ra]ionaliziri dislnzitivelor. Lucrdri anexe care necesitd d. au fost arltate operafiile cu grad mai mare de periculozitate gi misurile necesare pentnr evitarea cauzelor generatoare de accidente. buletine de analizi 5i certilicate de calitate.2.i avantajul punerii in evidenll a posibiliti{ilor de execujie cu modul de inscriere in graficul general de lucru. Trebuie {inut insi seama de faptul c[ la proiectarea lor s-au avut in vedere anumili parametrii func]ionali gi de gabarit impugi de caracteristicile obiectivelor pntru care au fost gindite. platlormele de lucru descrise in prezenta tehnologie cadru sint proiectate ti construite. ln plus.

in linia generall a tehnologieicadru.ri in ciuni. benzi de cauciuc cu coliere metalice).i 70 ml cofraj metalic distribuili in 3 frontlri de lucru. betonarea s-a executat tot dupi stripungere. Accste realiziri au {ost obtinute. Aducliunea are o lungime totaii de 18 428 ml gi se compune din patru tronsoane dupi cum urmeazi: Priza-Netig 352 ml excavatl clasic . Pe aproape lntreaga lungime betonatl clasic s-a betonat gi radierul astfel c6.E. Aducliunea are o lungime totall de 8 km avind acces numai pe la capete. pe cit posibil.50 m gi adincimi de {-5 cm. oblinindu-se 700-800 ml pe lun5. a fost aplicatf. dupi stripungere s-au montat prefabricate de radier p o lungime de 6 200 ml. tehnologie. ---: Valea Jurii-Castel 4 531 ml excavate cu ma. pentru ridicarea productivitllii muncii gi sporirii ritmurilor de execulie.0 ml). I-a aceasti aducjiune s-au realizat in con<lifiile menlionate intre 400 m 9i 450 m lungime pe lunl gi front utilizindu-se un car port-cofraj .). betonarea executindu-se dupi strlpungere. Astfel de def'ecJiuni au mai aplrut . in diverse variante. Au fost necesare reparalii cu beton epoxidic care au necesitat intre' r.5. -Din lungimea totali s-a betonat folosindu-se instalaliile de betonare olungime de 5 400 ml galeriei.i pere{ilor cimiguielii din beton avind adincimi intre 2. Din practica de execulie din lara noastri mentionim urmitoarele: U. dupi cum se observi.tiona dintre cele mai cunoscute din lume incidente: Barajul Glen Canyon (S. Trebuie menfionat ci. Din acest motiv ele sint susceptibile a fi imbunitljite la lucrdrile in execulie Ia ora actuali sau la cele ce urmeazl a fi atacate in viitor. Realizdri oblinute t'rin aplicarea tehnologiei AceastS. la excava{ie nedindu-se suficienti atenlie realizirii profilului prescris. implicalii Ioarte mari intrucit ea nu a fost folositi decit in timpul execuliei barajului si de umplere parliali a lacului.U. Betonarea s-a executat dupii strlpungerea galeriei. \ralea Mare--Valea Jurii 5 988 ml excavati cu magin[ de excavat la secfiune plinl . Incidente ht. Astfel se 1nt men. La fiecare cap[t . Pe tronsonul Prizi-Neti9 s-a lucrat in doui fronturi (unul de numai100. c) Aducliunea Pecineagu din cadrul arnenajirii hidroenergetice Dimbovila-Cldbucet. S-a rebetonat golirea de fund fird.ina de excavat la secliune plini' Betonlrile s-au executat pini in prezent pe tronsoanele Prizi-Neti. Centrala a Iost opriti pentru o perioadi de 2 ani cu pierderile respective din productia de energie gi cu cheltuielile aferente reparafiilor.8 m avind grosimea cimiguieiii de 50 cm a prezentat un numir de 18 fisuri circulare cu deschideri de la I mm la 10 mm. Sadu V. Dracsin-Cascoe Z 179 ml excavalie clasici. pini in prezent la lucr5ri de betonare obfinindu-se rezultate destul de mullumitoare dintre care putem exemplifica: a) Aducliune principali Tiu-Sugag din cadrul amenaiirii hidroenergetice Sebe. Barajul Vidia. De mentionat cf. de cca. cu doud instalalii de 60 ml cofraj metalic. galerii datoritd execuliei deJectuoase in general incidentele sau accidentele semnalate la galeriiie diferitelor lucri. a existenlei unor goluri in iungul galeriei ca urmare a putrezirii sprijinirilor {olosite la execu}ia excavatiilor. Pe tronsonul Valea Jurii--{astel unde prelabricatele de radier s-au montat concomitent cu avansul ma. in condilii mai mult sau mai pulin diferite de cele ideaie descrise in tehnologia cadru.rilar Barajul Blue Messa (S. Remedierile au constat in etanqarea fisurilor (injecfii de umplere.5 cm.3. a modului de spdjinire a galeriei de tip grindl continue precum qi altor cauze. Cascoe-Castel 3 169 ml excavalie clasici.uiala interioari.H.). Deasemeni. in aceste condilii s-au rcalizat 210 ml pe luni gi front in total. Aducliunea are o lungime totall de 9 551 rril fiind compusi din trei tronsoane .n.ri hidroenergetice sint datorate execuliei necorespunzitoare gi se manifesti ca fisuri sau erodd. Radierul a fost executat din prefabricate doar pc o lungime de 3 km restul fiind betonat monolii cu linia montatl" pe traverse. 22 Pentru betonarea mecanizati s-au utilizat un numlr de 6 instalalii cu 105 ml cofraj metalic repartizati in patru sau maximum cinci lronturi de betonare. punctul'de lucru dispunind de Iavrica de betonare la gura galeriei. Performanlele maxime au fost 400j450 ml pe lunl gi pe ambele fronturi de betonare. prefabricatele de rldier au fost 9i ele montate tot dupl stripungere.i la aite galerii cu injeclii mai mari sau mai mici funclie de amplasarea lor sau a soluliilor de remediere- . 2 m adincime gi 15-17 ml lungirne. ca tchnologiile de lucru intocmite si se inscrie.i anume: Priza-Dracsin 4 203 ml excavalie clasicl. -Galeria forfati" din beton armat A 1. pe galerie.i betonare care s-a executat dupi strlpungerea cofraje de inventar) la realizarea excavafiei din cauza {aptului cl roca a fost slatri. b) Aducliune principale Riul Mare-Retez.5.at din cadrul amenajirii hidroenergetice Riul Mare.inii de excavat. blindarea tronsoanelor gi construirea unui nou castel de echilibru cu scurtcircuitarea zonei accidentale. celelalte fiind in lucru. restul s-a betonat clasic (cu cintre . Remedierile s-au Iicut cu betoane epoxidice in timpul acesta Iucrarea {iind intreruptd. prformanlele destul de scizute oblinute au {ost datorate p de o parte infiltraliile masive de api gi pe de altn parte faptului cl reprofilarea inelului a durat foarte mult.rpr l"cr. clasic. Urmitoarele tronsoane care se vor betona vor beneficia fiecare de cite 4 instalalii cu cite 30 ml cofraj {iecare. Este indicat. La tunelele de deviere a apelor pe timpul construcliei barajului s-au constatat eroziuni ale radierelor p toati lungimea lor avind Iijimi de cca.A.i fe' reastrl de atac a existat fabrica de betoane la gura galeriei..U. Instalalia care a betonat aproape singurl tronsonul a oblinut performanle intre 120 .i 240 mI pe lunl.rut ca urmare a circulaliei apei de infiltralie prin spateie cimiguielii dig beton.i 13. S-a betonat cu doul instalalii gi 60 ml cofraj repartizali in doui fronturi de lucru.Netig-Valea 3Mare { 557 ml excavati . Fisurile au apf. 5. la tunelul de deviere.A.20-30 cm in lungul cimi de radierului inclinat iar la radierul cotului de racord o cavernS.. qi Valea JuriiCastel. S-au produs eroziuni la golirea de fund pe mai multe zone cu adin. s-au produs eroziuni ale radierului.

l.FABRiCA DE BUNCAR BEION PE NTR U TRANS FE R BETON VAl.!8 TR ANSPORT BE TON IN 6ALER IE Loromotiva Proiect ^r.T-12 Ctl mc .

T-121BlBL 2 .BETONARE INEL TO F R A R E 66 hoiecl nr.

T-12t El8t+ -. prof il Bara- Prorect ff.MONTARE ARMATURI Cadru mob il REPROFILARE cirrulara vtrif icare.- 3 .

.

T-124 5 .PLAT FORMA MONTAJ DE REPROF ILARE SI ARMATURI shiata gflr din betoo \\ -// / armatur ilof Proiect nr.

/ coborrre cofrc j __1_ Sina C.CAR Zona betonaia Irpl I PORTTOFRAJ Zona in betonai VEOERE pregatire peniru Scqurr ' - it iv Zona excavala cu radierul Jdin prefabricate moniai betonale de ridicare ..-l|-- Proiect nr T-12t*8181 .E i.

I 1''/' Proiect nr. T-1248/84 7 .tAR PORT_ TOFRAJ SETTIUNE tofraj ptiat In pozifie de (ohaj in pozitie hansport 7^-1---' ')___r__ /.

.

OISPOZITIV STROPTT COFRAJ 9 .

curstire. centrare tn a_ l-. 4 Cuftaj capat 13etonare inel Lmp 54 mc t5 ra ( :A Proiect nc.ClCL06RAliA PENTRU BET0NARE INEL \t: DENUIiIREA OPERATIEI SChr /Itb I a3 4 5 le h e T mp "antii. tmAri s 7 I execu le s ch m 9 l0 11 IL ore DE '10 m( ) scn I Ttb 1 t+ 1q to 11 Il 18 19 20 21 n ntl <Fp vA /l T 11 2 Prqatire roca verific profil 'l 2 feFrofitare cufatife 140mp Montaj armaiuri 2m0rq I Decofrdre { o Dephs:re .T-121+{84 I 10 . a- I ASnp Monfare.