You are on page 1of 2

În grãdina Ghetsemani(Vasile Voiculescu

)
Este publicatã în volumul ‘Pârgã’, apãrut în anul 1921.Aceastã poezie evidenţiazã o laturã a
liricii lui Vasile Voiculescu , şi anume poezia cu conţinut religios.Izvorul de inspiraţie pentru
Vasile Voiculescu este Evanghelia Sfantului Luca..
Rugãciunea din grãdina Ghetsemani are loc înaintea sosirii armatei romane conduse de Iuda
ca sã-l aresteze pe Iisus.
Motivul rugãciunii lui Iisus în grãdina Ghetsemani a constituit ca izvor de ispiraţie de-a
lungul timpului, mai ales în renaştere.Toţi cei care au scris în operele lor despre aceastã rugãciune
au ascos în evidenţã una din laturile personalitãţii lui Iisus: Iisus Omul sau Iisus Sfântul.
Vasile Voiculescu scoate în evidenţã natura dualã a lui Iisus, punând accentul pe Iisus Omul,
care este înspãimântat de moarte(frica de moarte este specificã oamenilor).
Strofa 1 :
Iisus lupta cu soarta şi nu primea paharul…
Cãzut pe brânci în iarbã,se-mpotrivea întruna.
Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varul
Şi-amarnica-i strigare stârnea în slãvi furtuna.
În prima strofã poetul pune în luminã zbuciumul sufletesc al lui Iisus Omul care se aflã în
apropierea mortii. Acest zbucium este sugerat de termeni ca ‘lupta cu soarta’ sau ‘se
împotrivea’.’Nu primea paharul’ sugereazã voinţa lui Iisus de a se împotrivi morţii, deşi el ştia
cã prin moarte ajunge la Tatãl sãu.
Încã din primele versuri poetul pune în luminã personalitatea dualã a lui Iisus:’sudori de
sânge’ sugerând omenescul din fiinţa lui Iisus, iar ‘chipu-i alb ca varul’ sugereazã pe Iisus
Sfantul.
‘Paharul’ este aici o mataforã ce semnificã destinul. Zbuciumul sãu are prelungiri în
univers:’amarnica-i strigare stârnea în slãvi furtuna’ (Cosmicul angrenat în zbuciuml sufletesc
este o laturã a expresionismului).
Strofa 2 :
O mânã ne-nduratã, ţinând grozava cupã,
Se cobora-mbiindu-l şi i-o ducea la gurã…
Şi-o sete uriaşã sta sufletul sã-i rupã…
Dar nu voia s-atingã infama bãuturã.
În strofa a doua poetul pune de asemenea accentul pe latura umanã a lui Iisus. Tendinţa
generalã este cea de hiperbolizare, pentru a sublinia şi mai mult impotrivirea fiului lui Dumnezeu
în faţa morţii : strigarea lui Iisus este ‘amarnica’,setea este ‘uriaşã’ iar cupa este ‘grozavã’.
‘Uriaşa sete’ este o metaforã care reprezintã dorinţa de a merge la Tatãl sãu. Aceastã sete
este însã înãbuşitã de teama de moarte.
Strofa 3:
În apa ei verzuie jucau sterlici de miere
Şi sub veninul groaznic simţea ca e dulceaţã…
Dar fãlcile-ncleştându-şi, cu utima putere
Bãtându-se cu moartea,uitase de viaţa!
referat.clopotel.ro

se frãmântau mãslinii. Teama de moarte este prezentã şi în strofa a treia:’bãtându-se cu moartea. referat. Alãturarea celor doi termeni antitetici ’veninul groaznic’ şi ‘dulceata mierii’ sugereazã moartea şi viaţa veşnicã. Moartea şi viaţa nu sunt numai doi termeni antitetici. Pãreau cã vor sã fugã din loc.ro . sã nu-l mai vadã’. Întreg universul participã la zbuciumul sãu sufletesc.Cupa de venin. sugereazã dualul din fiinţa lui Iisus: ’veninul groaznic’ reprezintã frica de moarte pe care o trãieşte Iisus Omul. Aici poetul realizeazã o imagine terifiantã a mãslinilor înspãimântaţi şi ei de jertfa la care vor fi martori:’pãreau cã vor sã fugã din loc. sã nu-l mai vadã… Treceau bãtãi de aripi prin vraiştea gradinii Şi ulii de searã dau roatã dupã pradã.clopotel. Furtuna prevestitã în prima strofã rãvãşeşte grãdina în ultima strofã.uitase de viaţa!’ Strofa 4: Deasupra fãra tihna. sub care se aflã dulceaţa mierii. dar şi cele douã coordonate esenţiale ale existenţei omeneşti. În acestã poezie Vasile Voiculescu înfãţişeazã în esenţã lupta lui Iisus cu moartea. iar ‘dulceaţa mierii’ simbolizeazã viaţa veşnicã pe care o va câştiga prin jertfa sa Iisus Divinul. Aceastã lupta nu este o simplã dramã omeneasca ci este de fapt eternul conflict dintre suflet şi trup. ‘Ulii de seara’ apar în peisaj. ceea ce simbolizezã moartea lui Iisus.