You are on page 1of 35

Coala

Mod Coala N Document

Semnat. Data

Proiect de diplomă
laborat
Verificat

3

Litera
Coala
Coli

Irovan M.

2304 IU/MTT-991.13.04.41
U.T.M. FIU
IU/MTT-991
Controlat
Aprobat

Proiectarea constructivă a modelelor produsului din tricot
Irovan M.

Mod Coala

A elaborat
Conducător
N. contr.
Aprobat

№ document.

Semn.

Data
Litera

Coala

Coli

Mod Coala N Document

Semnat. Data

Data .Mod Coala N Document Semnat.

mîndria ţării noastre din cauza unor ambiţii.Aceasta traditie este caracteristica si pentru poporul moldovenesc. Datele istorice confirma faptul ca viticultura si vinificatia pe meleagurile moldave erau practicate cu aproximativ 5 mii ani in urma.In multe tari cu industria vinicola dezvoltata ca Franta. In prezent viticultura si vinificatia sint de importanta majora in economia tarii.anume din acest principiu pe orice colţişor de pămînt trebuie să-şi facă Mod Coala N Document Semnat. Ponderea acestei ramuri in volumul produselor agricole este de circa 25 la suta si constituie o sursa importanta de completare a bugetului de stat. devine nerentabil din cauza numeroaselor probleme ce le intimpina specialistii din aceasta ramura. vinul fiind prezent atit la bucuriile cit si suferintele neamului.amplasate pe teritoriul Moldovei.si anume de ele au depins întotdeauna în mare măsură. Un vin bun porneste din vie iar tara noastra Moldova se socoate ţara pe care a binecuvintat-o insusi Bachus. puterea pamintului si eternitatea soarelui’’ (Alexandru Cel Mare)  PARTEA INTRODUCTIVA Viticultura şi vinificaţia au tradiţii seculare pe aceste meleaguri incalzite de soare. Vinul nostru este considerat cartea de vizită a ţinutului şi obiectul unei mîndrii aparte pentru toţi care locuiesc pe acest meleag.O problema actuala a vinificatorilor este lipsa pietei largi de desfacere a productiei vinicole.Vinul.Spania. este un produs alimentar cu insusiri destul de importante pentru activitatea vitala a organismului uman."Când sorbiţi vinul din cupe amintiţi-vă că beţi din sângele viţei de vie. Cultivarea vitei de vie si producerea vinului au fost pentru poporul nostru o indeletnicire traditionala de-a lungul veacurilor.datorita compozitiei sale fizico-chimice si biochimice foarte bogate. Data .La dezvoltarea acestor indeletniciri au contribuit coloniile grecesti si romane.Italia vinul este considerat un atribut necesar al mesei. bunăstarea şi viaţa de toate zilele ale băştinaşului. Vinul moldovenesc.

Întreprinderile de ramură au cunoscut o dezvoltare foarte vertiginoasa.În 1469. Evenimentul a marcat începutul oficial a istoriei satului Puhoi. reprezentat. Relieful Moldovei este caracterizat de văi și dealuri verzi. Amplasată în apropierea Mării Negre.  Dozatoare-pompe.apariţia cîte un strugure de poamă. de aspectul geomorfologic al teritoriului. acest nivel de solicitare rămânind la cote avansate si pana in prezent.Astfel. Ministerul unional al industriei alimentare a dispus valorificarea și implementarea unor noi articole sortimentale.În Moldova. Est si Sud cu Ucraina. de sanatate și frumusețe. Moldova împarte aceeași latitudine cu cîteva din cele mai bune regiuni vitivinicole a Franței. Începând cu secolul XXI renașterea și dezvoltarea calitativ ă a industriei vinicole revine în calitate de factor determinant pentru economia naționala. protejînd astfel Europa de invazii. între 46 și48°. marele voievod a dăruit pământurile satului Puhoi. Istoria satului Puhoi începe din timpul domniei marelui principe și voievod Ștefan cel Mare. Ea se mărginește la vest cu România și la Nord. timp in care au fost intemeiate noi plantații și noi capacități de producție. vitivinicol. Producerea de vinuri demiseci și demidulci a fost inițiată în Moldova la începutul deceniului șapte a secolului trecut. situată în partea de sud-est a Europei. Republica Moldova dispune de un considerabil potențial turistic. Deși are o suprafata mică. întâi de toate. Succesul producției de acest gen este pe deplin explicabil in virtutea conținutului moderat ce era aplicat de spirt și zahar.  Instalații frigorifice. acesta a ținut piept Imperiului Otoman. care îi imprima lejeritate și prospețime pe fundalul aromei de pomu șoare cu variate nuanțe. Formele prioritare ale turismului practicate în ultimul deceniu în Republica Moldova sunt turismul rural. arta transformării strugurilor în vin are o vechime de cîteva mii de ani.Noua moldovenilor ne place să subliniem că numai țara noastra are forma unui strugure considerind aceasta drept ceva sacru. județul Lapușna. vinul avînd un loc aparte în cultura locală fiind chiar considerat o bautura sacra descoperita insusi de zei . Vinificația primară are urgent nevoie de:  Prese pneumatice. acolo unde se presupune că s-a nascut si vinificatia. Pe aceste podgorii iluminate de soare si inzestrate de manitate de Dumnezeu se întind plantaţiile vinicole rodul divin al carora ar fi pacat sa nu fie valorificat.  Aparate de filtrat în vid. cu înălțimea între 100 m și 300 m deasupra nivelului mării. S-a revenit la caracterul unitar al vinificației primare și secundare ca bază a unui produs finit de inalta calitate. La doar 35 km Sud de Chișinău găsiți satul Puhoi ce reprezinta o așezare cu tradiții istorice în vinificație.  Desciorchinator -zdrobitor. cultural. latitudinea este asemeni celei din regiunea Bordeaux. vinificația din Moldova a primit un nou impuls de dezvoltare pe parcursul a două decenii. Republica Moldova este o țară mică. În ideea de a satisface cererea tot mai mare pe piața interna a URSS. Mod Coala N Document Semnat. Se spune că de-a lungul cîtorva decenii. boierilor săi Nicolae Matosgada și Hegașu Melciul. Aceste vinuri si-au gasit foarte rapid locul bine meritat pe piata si au reusit sa satisfaca masele largi de consumatori sovietici. In pofida faptului ca clima se aseamănă mai mult cu regiunea Burgundia (Bourgogne). Data .

vinificatorii companiei utilizează echipament de producere performant. Cabernet-Sauvignon. iar acest fapt împiedică căderea frunzelor. Chiar de la bun inceput obiectivul principal al companiei a fost modernizarea si perfectarea procesului de producere.iar pentru inceput cred ca ar fi bine sa asiguram un viitor luminos in domeniul viticulturii tarii noastre prin plantarea noilor ha de vii 2. sunt colectați doar strugurii ajunşi la Mod Coala N Document Semnat.  Linii tehnologice de sterilizare și linii automate de îmbuteliere sterilă. De atunci au inceput sa fie cultivate sanatos şi tradițiile din arta vinului în casele gospodarilor din localitate. Vinificația secundară:  Pasteurizarea-acționare.a. importat de la cei mai buni producători francezi și italieni.Anume de aceasta e absolut necesar sa contribuim si noi ca proaspeti specialisti la rezolvarea problemelor actuale.S. Originile satului își iau ceva din adînc. Din 1994 (anul infiinţării companiei) și pînă în prezent Asconi a obţinut rezultate impresionante. Strugurii se recolteaza doar manual. Sauvignon Blanc. Data . Viile se află la 40 km sud de Chișinău și la doar 8-10 km distanță de vinărie. Instalații de sulfitare sau sterilizare moderne. Chardonnay. Mai mult decît atît. Vestea „vinului bun”. Tradițiile transmise de-a lungul anilor de vinificatorii satului Puhoi sînt preluate ast ăzi cu mult profesionalism de către vinificatorii vinăriei Asconi . Chardonnay și Muscat Ottonel. capacitatea acesteia era de 6 mln butelii pe an. Numeroase camioane si vagoane transportau vinurile din Puhoi spre toate republicile fostei U. Vinul era obtinut din soiuri de viță de vie locale si europene precum Sauvignon.R. Compania Asconi deţine circa 400 ha viță de vie situate in preajma satului Geamăna.  Conservanți. din timpurile marelui voievod Ștefan cel Mare. Deoarece nu putem obtine vinuri ce sa cucereasca gustul consumatorului monden fara cunostinte ample si specializate in domeniu e necesar sa formam echipe de specialisti calificati care sa poata cu succes sa satisfaca cerintele pietei sa descopere si sa atinga noi si performante culmi ale succesului.  Filtre cu membrană și cartușe. a corpurilor straine sau a bucăţilor de viţă de vie in găleți. La începutul anilor '90. Cabernet-Sauvignon. Traminer ș. datorită investițiilor regulare. Merlot. si a vinificatorilor iscusiți a colindat toat ă țara și a servit drept argument principal în alegerea regiunii Puhoi drept temelie pentru vinăria Asconi.Vinăria prelucra struguri din gospodăriile tuturor satelor din raioanele Ialoveni si Anenii Noi. atunc cînd pe malul rîulețului Puhoi se întemeiază o mică vinarie.  Absorbanți. raionul Anenii Noi. Astfel. Soiurile cultivate acolo sunt Merlot.S.DISCURS ISTORIC PRIVIND DEZVOLTAREA FABRICII Satul Puhoi e situat la o distanta de aproximativ 34 km de Chisinau si se întinde pe meleaguri cu o istorie bogată în tradiții. Istoria comercială a vinificației din Puhoi începe odată cu anul 1958.

demi-dulce. Colecţiile de vinuri:      “Sine Qua Non” “LIMITED ASCONI” “ASCONI GOLD” “ASCONI GRAPE” "Kiss Me Now" 4.Fetesca. din podgoriile satului Geamăna şi o mica parte care este procurată de la gospodăriile din satul Puhoi.Compania consideră. de aceea folosesc microvinificația pentru descoperirea şi aplicarea tehnicilor moderne de producere a vinului. că poziția fermă pe care o are pe piață. Israel.Merlot. Chardonay. Polonia. Timp de mulți ani piața tarilor din comunitatea CSI a fost principala piață de desfacere a vinurilor produse de Asconi. Astăzi însă. sistemului de pre țuri flexibile precum și politicii de orientare către consumator. Cabernet -Sauvignon. orientate spre export. Pinot Noir. În fiecare an personalul companiei ASCONI este consultat si indrumat de cei mai renumiți vinificatori din lume pentru a obtine rezultate stralucite atit de vizibile. Principalele soiuri de struguri aduse la întreprindere sunt: Cabernet . SUA. Compania ASCONI are reputația unui producător de vinuri calitative si accesibile. Produsele vitivinicole se obtin din circa 32 de soiuri de struguri. La’Asconi’ majoritatea cantitatii de materie prima este proprie. individualizate după cererea fiecărei piețe de desfacere si dupa gusturile cele mai diverse ale consumatorului.R. Chardonnay. Datorita acestor fapte in prezent vinurile Asconi se vînd in Cehia. Feteasca. dulci și vinuri de desert ca: Sauvignon. țările din Africa ș. Cel mai important moment la recoltare este ca strugurii sa atinga perioada coacerii tehnice.Intreprinderea oferă peste 300 de produse selecte inclusiv o gamă largă de soiuri şi vinurile diverse. 3. Lituania. specializarea si sortimentul FCP Asconi S. in nici un caz nu mai devreme. este una dintre cele mai mari întreprinderi independente. Piaţa de desfacere a producţiei depinde de contractele încheiate în fiecare an cu diferite întreprinderi. demi-seci. Merlot. Vinurile pregătite anul acesta sunt clasificate fie ca seci. Productivitatea intreprinderii. Atît climatul . Mod Coala N Document Semnat.a.Riesling.L. Muscat. BAZA MATERIEI PRIME ȘI PIAȚA DE DESFACERE Prima etapa ce marcheaza inceputul producerii unui vin este receptia strugurilor.Riesling.Sauvignon. cit si potentialul intreprinderii au posibilitatea de a fabrica vinuri de consum curent şi de calitate superioară. Productivitatea fabricii „Asconi” SRL pentru secţia secundară este de 2750t de struguri. se datorează strategiilor orientate spre calitate.maturitate si care sunt numai buni de a fi prelucrati. Acest fapt se datorează calității înalte a vinurilor produse . Conducatorii fabricii Asconi sunt mereu în căutarea noilor experiențe . private producătoare de vin.Sauvignon .conditiile regiunii. din Republica Moldova. relațiilor puternice de parteneriat cu distribuitorii majori precum și asigurării garantate a livrărilor de produse de calitate durabilă. s-a mărit considerabil numărul țărilor în care exportă vin. Data . Pinot Noir.Asconi produce o gamă largă de vinuri spumante şi altele. Muscat.

prin intermediul perlitei. 5. Data . SUA. Deasemenea dispune de un filtru cu vid ce filtrează drojdiile de la limpezire. În secţia primară. Pentru limpezire şi fermentare sunt instalate 74 de cisterne cu capacitatea de 3000 dal. şi pentru deplasarea boştinei în presă pompă cu şurub. Figura1.insotita de o scrisoare de transport. Se folosesc majoritar pompe centrifugale şi doar pentru conducerea drojdiilor se foloseşte pompă cu piston. -denumirea soiului ampelografic. ș. constituite din 4 buncăre de alimentare. țările din Africa Cehia.a. 8 cisterne cu capacitatea 15 000 dal si 12 cisterne cu capacitatea de 30 dal. Capacitatea de struguri prelucrați sunt 2750 t. instalate de întreprinderea « Tecnofood Group » şi 4 prese pneumatice de acţiune periodică. 4 instalaţii de desciorchinare şi zdrobire. -destinatarul. Lituania. cu capacitatea de 20 t. În scrisoarea de transport se indica: -numarul si data eliberarii. pentru prelucrare. unite la sistemul de răcire « PADOVAN ». Polonia.Vinurile Asconi se vînd in Israel. -furnizorul. Notiunea de lot cuprinde o cantitate de struguri aflata intr-un mijloc de transport. VINIFICAȚIA PRIMARĂ Intreprinderea dată dispune de 4 linii pentru prelucrare. pentru alte procese mai sunt instalate 43 cisterne cu capacitatea de 50000 dal.Filtru cu vid 5. dotat cu panou de reglare automată a temperaturii. Mod Coala N Document Semnat.1 Receptia si zdrobirea strugurilor Strugurii se receptioneaza in loturi.

trebuie sa satisfaca anumite conditii de care depinde calitatea mustului obtinut.presare. situate transversal faţă de pereţii secţiei de zdrobire . La intreprinderea data dispozitivele de deplasare sînt 2 şnecuri din oţel inoxidabil. fara a faramita pielitele. ce ţine de atacul de mucegai. semintele si ciorchinii. Operatia tehnologica initiala din cadrul prelucrarii primare a strugurilor este zdrobirea bobitelor si separarea ciorchinilor (desciorchinarea). Masa poamei se determina prin cintarirea de doua ori a remorcei incarcate si goala. deasupra şnecurilor sînt situate grătare de protecţie. care servesc pentru transmiterea ei uniformă în secţia de zdrobire-presare.-masa strugurilor in kg. iar inurma acestei operatii microflora existenta pe struguri este dispersata in intreaga masa de mustuiala. Masa neta = masa bruta . Data . în laborator. Mod Coala N Document Semnat. vătămători şi identificarea soiului respectiv indicat în documentele de însoţire. Buncărele sînt prevăzute cu dispozitive de transportare. În partea de sus a buncărelor.2. După prelevarea probei medii de struguri.tara Recepţia de ordin calitativ prevede determinarea gradului de sănătate a strugurilor. Recepţia strugurilor în vederea prelucrării se efectuează atit calitativ.se determina conţinutul de zahar şi aciditatea titrabilă. pielita si componentele solide ale pulpei. Aceasta operatie ce poarta numele de zdrobire. Zdrobirea consta in distrugerea integritatii boabelor in vederea eliberarii sucului pe care il contin. -indicativul standartului. este necesara spargerea pielitei si destramarea miezului bobului. -numarul mijlocului de transport. Zdrobirea si desciorchinarea In scopul eliberarii mustului din boabele de struguri pentru separarea de seminte. Buncărul de alimentare VBŞ cu productivitatea de 20 t / h. cît şi cantitativ. Proba medie se colectaza manual din fiecare lot cu ajutorul unui pahar din portelan. Strugurii din mijloacele de transport sunt descărcati în buncărele de alimentare. Inainte de a fi zdrobiti strugurii se cintaresc cu ajutorul basculei-pod cu capacitatea de 10 tone. 5. -data si ora inceperei recoltarii lotului.

Pe parcursul zdrobirii strugurii precum şi mustul trebuie să fie protejaţi de pericolul oxidării. Aceasta operaţie realizeaza o separare buna a boabelor de ciorchini fara ruperea acestora. Operaţia de zdrobire făcuta corect prezintă o serie de avantaje dintre cele mai principale fiind: -permiterea deplasării mustului prin pompe -usureaza extragerea substanţelor necesare vinului -marimea suprafeţei de contact dintre must si faza solida -din tescovina fara ciorchini se obtin distilate alcoolice de calitate superioara. Şi cea mai sigură metodă de a proteja mustul impotriva oxidarii este cea care include folosirea dioxidului de sulf. Dezavantaje -bostina fara ciorchini se preseaza mai greu .5%. iar desciorchinarea a devenit in prezent o operaţie tehnologica obligatorie si avantajoasa. fiindcă ciorchinii nu conţin zahar in schimb au multa apa .3 Sulfitarea si macerarea Operatia de sulfitare in vinificatie joacă un rol foarte important. aşezate in forma de spirala.musturile sarace in tanin sunt greu de pastrat -masa sporita de ciorchini favorizeaza procesul de fermentare a bostinei. Aceasta are acţiune atit antiseptică cit si antioxidanta. -realizeaza o economie in spaţiu in vase de fermentare -asigura realizarea unor vinuri cu grad alcoolic mai ridicat cu 0. În mod obişnuit se face o sulfitare a boştinei după zdrobire cu 50 – 80mg/l a vinurilor albe. 5. iar boştina vinurilor roşii se sulfitează mai mult 80 – 100mg/l. Partea activa a desciorchinatorului este construita dintr-un cilindru semiperforat si inuntru desciorchinator prevăzut cu palete. SO2 se administrează după necesitate şi după următoarele criterii în dependenţă de etapele tehnologice. bacterii. confecţionate de asemenea din otel inoxidabil. Mod Coala N Document Semnat.microflora.Operaţia de desciorchinare si zdrobire se face cu zdrobitorul DP-200 de la firma TEHNOFOODGROUP . temperatura în grade . mucegaiuri. Această acţiune de protecţie se datoreaza proprietăţilor sale reducătoare si anume SO2 – este o barieră de protecţie între oxigenul din aer şi must sau vin. care are capacitatea de desciorchinare si apoi zdrobire. Sulfitarea exercită o acţiune inhibatoare polivalentă asupra microorganismelor: levuri. cei puternic lemnificati chiar absorb alcoolul. pentru a asigura o protecţie suficientă. Majoritatea cercetărilor arata ca ciorchinii au o influenta nefavorabila asupra calităţii vinului. tipul vinului. Data . Avantajele inlaturarii ciorchinilor: -inlatura din must substantele straine -asigura o limpezire mai uşoara a mustului si vinului -contribuie la ameliorarea gustului .

Practic aceasta inseamna ca maceratia bostinei se desfasoara in aceleasi timp cu fermentatia mustului in care se gaseste. minerale etc.la strugurii atacati de mucegai şi mai mult). La majoritatea procedeelor de obtinere a vinurilor rosii si indeosebi la cele traditionale. numai substantele ce contribuie la realizarea unor calitati gusto-olfactive cat mai placute si in concordanta cu tipul de vin.25mg/ dm³ -pritoc – 30-80 mg/ dm³ ( la decizia s laboratorului) . are loc difuzia intre cele doua faze. temperatura a boştinei. aromei. SO2 si eventual a alcoolului format. în dependenţă de temperatură.depozitarea ( umplere) -20-25 mg / dm³ . bostina mai cedeaza vinului si alte substante cum sunt cele tanante. sub influenta aciditatii. este asigurata de miscarile interne ce iau nastere in mod spontan in masa de mustuiala datorita diferentelor de temperatura si degajarii de CO2. Difuzia. cromoplastide in care sunt localizate substantele colorate. Din aceste considerente. ierbaceu.Dozele SO2 la diferite etape tehnologice vor oscila in limitele următoarelor valori: -recepţie-50-70mg/l (100mg/l. -limpezire -75-100 mg/ dm³ (macerare).(etapa la care . In cea de a doua etapa. procesul de maceratie trebuie astfel condus incat in vin sa treaca. sau cum se spune obisnuit in limbajul oenologic „fermentarea pe bostina”. pentru a obţine aroma şi extractul corespunzător (extractul mai mare de 16 g/dm³).Moldovei se cere să fie supuse operatiei de macerare. Datorita acestui fapt ambele procese sunt cuprinse intr-o singura operatiune tehnologica cunoscuta sub numele de macerare-fermentare.tratări -20-30 mg / dm³ de fiecare dată. extractului etc. temperaturii. care e insotita totdeauna de un transport de substante colorante. Extractia acestora din urma are loc dupa urmatorul mecanism. Cand insa concentratia lor depaseste anumite limite ele pot fi insotite si de alte substante care imprima vinurilor un gust neplacut. de verdeata. amar.. respectiv din cromoplastide. maceratia se face cu scopul de a extrage compusi fenolici. Aceasta mortificare este insotita de o deteriorare a membranei cromoplastidelor existente in vacuolele celulelor din pielite. pectice. de preferinta. Macerarea mustului pe boştină se face cu respectarea strictă a anumitor parametri tehnologici. in lichidul din imediata apropiere si apoi in intreaga masa a mustului. In timpul maceratiei. . Prezenta acestora in anumite proportii face ca vinurile rosii sa se diferentieze de cele albe nu numai sub aspectul culorii ci si din punct de vedere al astringentei. are loc mortificarea celulelor boabei. Mustuiala soiurilor albe şi roze de struguri în condiţiile R.nu se administreaza SO2 ) -formarea. In prima etapa. Maceratia la vinificatia in rosu In tehnologia producerii vinurilor rosii. aromate. pe langa substantele colorante. Mod Coala N Document Semnat.În vasele obişnuite din inox durata macerării va fi de 2-6 ore. -fermentarea alcoolică-. forma şi felul vasului sau a reactorului. Data . extractia compusilor fenolici se obtine prin maceratia partilor solide in faza lichida in timpul fermentatiei alcoolice. adica din celule. în ceea ce priveşte timpul de macerare. azotate. iar intre acestia in mod deosebit compusii fenolici colorati.

Primele funcţionează discontinuu. Data . Pentru soiurile rosii macerarea e efectuata impreuna cu fermentarea intr-o singura operatie tehnologica cunoscuta sub numele de fermentare-macerare numita si fermentarea pe bostina. În ambele situaţii operaţia se realizează cu ajutorul unor instalaţii numite scurgătoare.  La fabrica de vinuri Asconi pentru soiurile albe macerarea se efectueaza in presele cu actiune periodica fara adaugarea de enzime. scurgerea urmează să fie înfăptuită cu o aerisire minimă a mustuielii şi a mustului.O macerare de până la 3 ore.  prezenţa de SO2. Durata de macerare este de 4-6 ore. In acelasi timp mustul se îmbogăţeşte cu vitamine.  durata de maceraţie. separarea mustului de struguri zdrobiţi.fermentarea este influenţat de o serie de factori precum : concentraţia alcoolică. timpul de scurgere va fi cît mai redus. boabelor):  Mod Coala N Document Semnat. fie că este provocată.  agitările. temperatura de fermentare.4 Scurgerea mustuielii și presarea bostinei În tehnologia producerii vinurilor. Faţă de construcţia scurgătoarelor se formulează următoarele revendicări :     numărul de particule suspendate în mustul răvac trebuie să fie minim.deoarece poama la transportare si la prelucrare avea contact cu oxigenul care activa enzimele de macerare .  dozarea în procesul de fermentare a SO2. cu sau fără desciorchinare .  şi alţi factori. Procesul de maceraţie. Scurgerea mustului fie că are loc în mod spontan. pe cale gravitaţională . care pot fi statice sau dinamice. este o operaţie esenţială cu mare influenţă asupra calităţii.  gradul de omogenizare a PH—lui.  5.  durata agitărilor. şi de condiţiile climaterice şi agrotehnica utilizată. duritatea mustuielii în scurgător trebuie să fie minimă. Randamentul mustului obtinut de la scurgere şi presare variază în dependenţă de soiurile de struguri: 71-76 dal/t – soiurile albe 72-73 dal/t -soiurile roşii  70-73 dal/t – soiurile hibride  La fel randamentul mai depinde şi de gradul maturării strugurilor. cele din a doua categorie – continuu. microelemente şi enzime ceea ce face ca în final mustul să fermenteze mai rapid. poate spori cantitatea substanţilor azotoase cu 200mg/l – 240mg/l depinde de soi. randamentul fiind mai mic la răscoacere. Pentru a cunoaşte randamentul real de must trebuie să determinăm compoziţia mecanică a strugurilor ( masa ciorchinilor.

 Durata minimală de presare. 3. se utilizează la obţinerea vinurilor ordinare tari. presele. La fel fracţiile de presă se limpezesc mai greu. Mod Coala N Document Semnat. pentru băuturile caramelizate şi oxidative. gustul devine mai astrigent. Fracţiile de presă după compoziţie chimică şi proprietăţile tehnologice se deosebesc de mustul ravac. sunt bogate în substanţe în suspensii. rebejul 3: 5-8 dal /t . teascul 2: 7 – 10 dal / t. amărui şi cu gust ierbos. precum şi scurgătoarele cu acţiune continuă la întreprinderile vinicole moldoveneşti nu mai sunt rentabile si sunt uzate fizic si moral . Data . Cerinţele de bază faţă de procesul de presare a boştinei sînt:  -Extragerea cantităţii optime de must din boştină .  Conţinutul în substanţe fenolice să nu fie mai mult de 1.5 g/dm3. In prezent. conţin un grad de tulbureală mai mare. datorită frecării intense produse de melc. se limpezesc greu . mai multe substanţe fenolice şi azotoase. Fracţiile de presă se utilizează şi la obţinerea vinurilor seci pentru vinuri peliculare Ialoveni. 1. teascul 1: 8-12 dal/t.  Conţinutul în burba din must să nu depăşească 150g/dm3. Aceste fracţii conţin mai puţine zaharuri.Fracţii de presă (teascul 1) se utilizează parţial sau în întregime pentru obţinerea vinurilor de marcă.  Evitarea îmbogăţirii mustului cu oxigen. puternic astringente .Ele nu corespund respectarea cerinţelor de ordin tehnologic: conţinutul în compuşi fenolici este mare. Schimbarea pietei de desfacere a schimbat si unele cerinte fata de calitatea productiei date. culoarea mai intensivă. mai ales în mustul de presă.        masa ciorchinelor aproximativ – 50kg masa seminţelor egal cu 50. ca rezultat vinurile obţinute sunt dure. avînd cea mai joasă calitate. 2.Fracţie. Fracţie şi parţial fracţia 1 de presă se direcţionează pentru obţinerea vinurilor ordinare de masă şi a vinurilor tari. Ravacul reprezintă cea mai calitativă fracţie după compoziţie şi proprietăţile tehnologice.70 kg masa tescovinei egal cu 150 kg masa mustului aproximativ 750 kg În rezultatul scurgerii şi presării se obţin următoarele fracţii de must: ravacul: 45-55 dal/ t. din care se obţin cele mai calitative vinuri.  Frecarea minimală a părţilor solide în timpul presării.

Mod Coala N Document Semnat. unde membrana supusa unei presiuni generate de un compresor centrifugal apasa asupra strugurilor. Dupa ce presa este incarcata cu bostina se incepe presarea. Prin rotirea presei mustul se scurge in vasul de acumulare. Tamburul este complet inchis.ajungind la un nivel anumit.. fapt ce contribuie la scurtarea timpului de deburbare a mustului.L deburbarea mustului se face in vase din inox care au o capacitate de 30 m3 . Pentru accelerarea procesului de sedimentare a particulelor în suspensie se recomandă răcirea mustului la 5-100C.5 ore. Un ciclu dureaza 2-2.L utilizeaza 3 prese pneumatice orizontale cu membrana.R. mustul drenat prin suprafetele interne perforate scurgandu-se intrun rezervor inchis montat pe presa. Strugurii dupa ce sunt desciorchinati si zdrobiti nimeresc prin furtun in presa. cu functionare clasica. Capacitatea unei prese este de 20 tone/ora.5 Limpezirea mustului și corectarea conditiilor Limpezirea mustului(deburbarea) este o operaţie tehnologică obligatoriu de executat pentru producerea vinurilor albe. Are functionare complet automata sau manuala. Data .R.De aceea pentru a obtine calitate inalta a vinurilor si a corespunde cerintelor impuse de piata intreprinderea Asconi S. La FCP Asconi S. Prin limpezirea mustului şi înlăturarea burbei se evită oxidarea lui şi are loc purificarea relativă de microfloră spontană. 5. este pompat de pompa presei. La întreprindere aceasta se înfăptuieşte cu ajutorul schimbătorului de căldură .ţeavă în ţeavă’’ . timp de 12-24 ore la temperatura de 10-140C.

Tratarea mustului cu bentonită se efectuează în cazurile necesităţii eliminării enzimelor oxidative sau a surplusului de substanţe azotate. Preparatul concentrat.Mustul aflat în procesul de deburbare poate fi supus unor tratări. Mod Coala N Document Semnat. optimizează randamentul productiei de must din reactor. Dozare:    Aplicarea la primul must: 0.  Nu sunt activităti secundare care ar putea dăuna calitătii organoleptice a vinurilor. În ultimul timp se practică tot mai mult tratamentul cu preparate enzimatice. apa este de 10 ori mai mare decît doza.0 g / hl.5-1.0 .1.5 . În cazul conţinutului avansat de proteine în must se recomandă tratarea cu enzime proteolitice. Aplicarea la presă: 1.1.prin dozare cu ajutorul unei pompe.0 g / hl. Aplicarea înainte de flotaţie: 0. la greutate(5 kg enzime în 50 l must) .5 ore la temperatura de 15-20 0C.  Optimizarea clarificării musturilor albe şi roşii. Întreaga cantitate necesară pentru tratament se introduce la începutul umplerii vasului cu must . La întreprindere tratarea mustului se face cu enzime pectolitice pentru ameliorarea procesului de limpezire şi deburbare. Data .5 g / hl. Acţiunea enzimelor proteolitice este mai mare în cazul încălzirii mustului la temperatura de 45-50 0C.5 . permitînd menţinerea turbiditaţii si faciliteaza o fermentare bună.05g/dm 3. Dozele de administrare a preparatelor depind de starea mustului şi variază de la 0.  Efect limitat. Această soluţie nu va fi stocată mai mult de câteva ore.005-0. Doza de bentonită constituie pînă la 1g/dm3. La Asconi sunt intrebuintate urmatoarele specii de levuri Efecte:  Conduce la o rapidă decantare de drojdie la partea inferioară a vasului. durata tratării mustului cu enzime pectolitice este de 0.2. Utilizare : Se diluează doza în apă sau must .

R. Mod Coala N Document Semnat.  corecţia conţinutului de zahăr. stabil. mai des se foloseşte pentru soiurile: Muscat şi Traminer. Musturile cu aciditatea scăzută se pot corecta fie prin cupajare cu alte musturi mai acide. Corecţii aplicate mustului Corecţiile compoziţiei chimice ale mustului sunt determinate de faptul.Creşterea conţinutului de tanin este stabilă în timp şi ajută la explicarea stabilităţii culorii. se adaugă 200 g/hl de acid tartric. că gradul de maturare a strugurilor este variabil de la un an la altul. Data . LALLZYME EX-V .  corecţia acidităţii totale. fie prin adaos de acid tartric.  Principalele corecţii şi tratamente care se aplică la must înainte de fermentaţie sunt următoarele:  corecţia conţinutului de tanin . Pentru a mări aciditatea cu 1 g/l. deoarece sporeşte caracterul soiurilor aromate.este un preparat enzimatic nou formulat de Lallemand. Datorită acţiunii sale specifice pe pereţii celulelor. Corecţia acidităţii. Se activează la temperaturi mai mari de 120C şi se dozează în proporţie de 5 g/hl. Dacă aciditatea este scăzută – vinul este plat. Utilizarea Lallzyme EX-V ® rezultate în vinurile structurate cu culori profunde. La FCP ASCONI S. Analiza indică un impact mare de Lallzyme EX-V ® pe extracţia de arome varietale în Cabernet Sauvignon.LALLZYME BETA . Atât excesul cât şi insuficienţa acidităţii influenţează direct gustul vinurilor. Lallzyme EX-V ® creşte extracţia de conţinut polifenolici intracelulari din struguri roşii care rezultă în vinurile destinate pentru îmbătrânire mult timp. Un must cu aciditatea 5-6 g/l se consideră normal. Pentru scăderea acidităţii se folosesc metode chimice (de exemplu se adaugă carbonat de calciu sau tratat de calciu – 1 g/l) sau metode biochimice (adăugarea unor drojdii speciale sau bacterii malolactice. dezagreabil şi predispus la diferite îmbolnăviri. cu gust acru mai moale).L. lipsit de armonie şi care se învecheşte greu.participă la formarea aromei vinurilor albe. O aciditate prea ridicată dă vinului un gust acru. se utilizează pentru mustul obţinut din strugurii ce au trecut procesul de criomacerare. care transformă acidul tartric în malic. cât şi membranele celulare.

când mustul a început să se încălzească pentru vinurile albe şi când s-a format căciula de boştină la vinurile roşii. Zahărul care se adaugă se dizolvă într-un vas aparte în must (nici într-un caz în apă) şi se adaugă sub formă de sirop în vasele de fermentaţie la începutul fermentării. acetoina. drojdiile folosite şi de condiţiile în care s-a desfăşurat fermentaţia. conţinutul de SO2. acidul acetic. Factorii care influenţează fermentaţia mustului sunt:     temperatura.La intreprindere pentru corecţia acidităţii se utilizează acid tartic. compoziţia chimică a mustului. la intreprinderea „Asconi” corecţia zaharului nu se practică deoarece zaharitatea strugurilor corespunde normelor. Administrarea mai târzie a zahărului nu dă rezultate bune. C6H12O6 C2H5 OH + CO2 Această reacţie este însoţită de o serie de altele prin care se formează un şir de produşi secundari: glicerolul. Fermentarea alcoolică. etc. Musturile corectate cu zahăr nu pot fi folosite la obţinerea vinurilor materie primă pentru spumante şi pentru distilate. acidul propionic. Data . Levurile sunt nişte microorganisme care au proprietatea de a fermenta adică de a transforma glucoza în alcool etilic. Deficitul de zahăr se corectează prin adăugare de zaharoză în must înainte de începerea fermentării. şi nu în ultimul rînd cipsurile de stejar.L. S-a stabilit că celulele de drojdie se dezvoltă normal între 15 şi 25 0C-intre 30-350C activitatea lor scade simţitor. iar la 40-450C ea înceteazăcomplet. Din această cauză la întreprinderea Asconi S. dioxid de carbon şi alte substanţe secundare. fermentarea în alb se face la temperatura de 15-18 0C. este principalul proces prin care mustul este transformat în vin.6 Dozarea levurilor. acidul citromalic. acidul malic. deoarece mediul este epuizat de substanţe nutritive pentru drojdii şi există riscul ca acesta să rămână nefermentat.De asemenea la temperatura de 5100C se opreşte dezvoltarea normală a drojdiilor. Înainte de fermentarea în must se introduce maiaua de levuri selecţionate. sub acţiunea levurilor (drojdiilor).R. Însă. Cantitatea maximală de zahăr care poate fi adăugată este de 30 g/l de must. acidul oxaloacetic. Temperatura este factorul ce influenteaza considerabil procesul de fermentare şi calitatea viitorului vin. timp de 6-8zile în prezenţa levurilor selecţionate. acidul lactic. etc. 5. fermentarea mustului si mustuielei. suşa de drojdii. activatori. Concentraţia acestor substanţe depinde de calitatea materiei prime. Concentraţia de zahăr în must poate fi ridicată şi prin adăugarea de must de struguri concentrat. Mod Coala N Document Semnat. Corecţia zahărului.

au loc scăderi sau creşteri de temperatură peste limitele sus-menţionate. deoarece protejează membrana levurilor şi stimulează viabilitatea lor. levurile având temperatura aproximativă a mustului. la care se adaugă 10 g de activanţi(ce servesc drept hrană pentru levuri). aceasta poate să înceteze. (mai mică sau egală cu 10 grade C). Pentru ca aceasta sa nu sa se întîmple. se lasă timp de 20 de minute să crească. ducând la obţinerea unor vinuri brute care mai conţin încă zahăr rezidual şi care ar putea favoriza ulterior dezvoltarea unor microorganisme patogene. reactoarele în care are loc fermentarea alcoolică sunt înzestrate cu cămaşă. Se dozează la 20 hl de must. se agită. sunt folosite foarte des. apoi se agită incă o dată.are acelaşi efect ca şi GO-FERM. VRACTIV PREMIUM. Mod Coala N Document Semnat. nutriţie pentrure hidratarea levurilor. Temperatura din reactoare este controlată la panoul de comandă. şi în caz de necesitate temperatura este reglată. Dacă în timpul fermentaţiei alcoolice. Se mai introduc 40 de g de activanţi. Activanţi folosiţi : GO-FERM PROTECT (LALLEMAND)-doza 30g/hl.(Modul general de preparare a levurilor)  500 g de levuri se introduc în 5 litri de apă cu temperatura de 35-40 grade C. Data .

în afară de limpeditate. După terminarea fermentaţiei se face plinul rezervoarelor. creşterea temperaturii până la 25-300C şi mai mare. Pentru producerea vinurilor albe de masă de calitate superioară. Faza durează 5-14 zile. un interes deosebit pentru practica vinicolă prezintă substanţele odorante şi compuşii fenolici. Pe tot parcursul fermentării mustului se verifică zilnic scăderea conţinutului de zaharuri. Data . La vinurile roşii. în vederea extracţiei anumitor componente din părţile solide ale strugurelui. uneori şi mai mult. datorită creşterii temperaturii. De aceea se utilizează fermentarea mustuielii. miros şi gust.se numeşte şi fază de fermentare liniştită deoarece degajarea de dioxid de carbon este mult încetinită. De aceea umplerea vaselor de fermentare nu se face completă. un rol important în aprecierea lor calitativă îl joacă culoarea. precum şi a vinurilor brute pentru prepararea vinurilor spumante se recomandă ca temperatura de fermentare să fie în limitele de 15-200C. ci se lasă 15-20% din capacitatea vaselor spaţiu liber. mustul îşi măreşte volumul. Fermentaţia alcoolică a vinurilor albe brute se consideră terminată când se epuizează conţinutul de zaharuri reducătoare din vin. creşte gradul alcoolic al mustului. conţinutul de zahăr scade rapid. Tulbureala se depune la fundul vasului fără a mai reveni. completând aşa numitul „gol de fermentare” de aproximativ 15% din capacitatea totală a vasului. se degajă cantităţi mari de dioxid de carbon. de concentraţia zahărului în must. De obicei musturile bogate în zahăr fermentează mai încet. Maceraţia este o operaţie tehnologică prin care boştina este menţinută un timp oarecare în contact cu mustul. Faza prefermentativă – se desfăşoară de la introducerea mustului în vasul de fermentare până la degajarea evidentă de dioxid de carbon (mustul începe să se tulbure). Faza de fermentare zgomotoasă – se caracterizează printr-o activitate intensă a levurilor. cum se mai spune.Ca urmare vinul începe să se limpezească şi să capete însuşirile lui specifice. mai ales cei coloranţi. Înprocesul de fermentare.Astfel. Durata fazei este de 2-3 zile şi este condiţionată de temperatura iniţială a mustului şi a mediului înconjurător. Unde are loc macerarea şi fermentarea concomitent. de fermentare zgomotoasă şi postfermentativă.Vinurile rezultate după o fermentare de lungă durată sunt mai aromate şi mai buchetate. Faza postfermentativă.Fermentarea mustului nu decurge în mod uniform. de natura levurilor. în timp ce cele sărace în zahăr mai rapid şi cu zgomot mai mare. se disting trei faze: prefermentativă. Mod Coala N Document Semnat. sau. odată cu ea se depun şi levurile. fermentarea pe boştină. de mărimea vasului de fermentare. Dintre constituienţii extraşi prin maceraţie. Temperatura vinului scade treptat până la nivelul camerei de fermentare.

Aceste vinuri s-au format în urma prelucărilor strugurilor sănătoşi. aciditatea titrabilă.măresc concentraţia vinului în substanţe colorante. alcoolul etilic). avînd metoda de preparare identică cu a celor albe. -adsorbţia şi modificarea sau distrugerea antocianilor. Producţia se sortează în cîteva grupe: Vinuri bune sănătoase. După ce se petrece faza de fermentare zgomotoasă. Pentru regimul de formare a vinurilor la întreprinderea Asconi se practică regimuri de formare în dependenţă de starea vinului şi tipul de vin ce se produce. se degustează vinurile din cisternă şi în rezultatul acestor 3 concluzii producţia se clasifica in 6 categorii si anume: 1) 2) 3) 4) 5) 6) Vinuri bune sănătoase Vinuri bune infectate Vinuri bolnave Vinuri cu casări Vinuri cu izuri străine Vinuri cu neajunsuri fizico-chimice. Pe parcursul fazei de formare a vinului se iau măsuri ca protecţia să fie sub control în timp de o lună să fie făcute toate analizele din fiecare cisternă (SO2. care au capacitatea de a spori difuzia culorii din peliţă şi se aplică levuri selecţionate pentru soiuri roşii. cu capacitatea de 3000 dal. avînd instalate pompe pentru remontarea mustului. Fermentarea se pretrece cu căciulă la suprafaţă. Cu menţinerea temperaturii 10 o în încăpere întunecată la umiditatea de 75%. în vinificatoare cu cămaşă pentru reglarea temperaturii. 5. aciditatea volatilă. cu dozări de enzime. mustuiala este reglată cu ajutorul pompei cu şurub în prese pentru scurgere şi presare. bentonită.7 Formarea si sortarea vinurilor Faza de formare este o etapă tehnologică scurtă. care constituie tot atîtea etape ale maceraţiei. SO2. cu îngrijiri corespunzătoare. mai des realizîndu-l în cisterne de inox orizontale unde suprafaţa de contact a sedimentului cu drojdii este mai mare. şi după o tehnologie bună. Controlul sanitar a vaselor este foarte importanta iar umplerea acestora se face doar cu vin sănătos.Durata formării e de 2-4 luni. Decurge la temperatura de 24-26 grade C. La întreprinderea Asconi.deoarece drojdiile elimină componente precum : esteri. Mod Coala N Document Semnat.o diminuează. -extracţia şi difuzia.Există patru procese de natură predominant fizico-chimică. Regimul formării Se alege în dependenţă de tipul produsului. pentru extracţia culorii la această etapă se dozează enzimi „Couleur”. În acest timp are loc mentinerea vinului pe drojdii ceea ce aduce la unele transformări esenţiale cu caracter biochimic. După ce vinurile sunt scurse şi presate sunt lăsate pentru faza de postfermentare în cisterne de 5000 dal. Cel mai mult s-au utilizat levuri „Australian Red”. Analize microbiologice – starea fiecărui vas.care dureaza de la sfirşitul fermentării şi pînă la primul pritoc (1-4 luni). Data . levuri. aminoacizi aldehide.

se face degustarea vinului tînăr. Mod Coala N Document Semnat. Se sulfitează iar cu o doza de 60 mg/dm 3 peste o lună după limpezirea completă. 5. O data cu separarea sedimentelor de masa vinului au loc o serie de procese fizice (aerisire. cu fructuozitate accentuata. Principalul este de a preîntimpina fermentarea malolactică şi autoliza drojdiilor. În el se adaugă vinuri în care fermentarea malolactică se petrece activ. Dacă în vin lipseşte fermentarea malolactică. placut. Gustativ este acrisor (cele albe seci). apreciind calitatea lui. cu influenta covarsitoare asupra calitatii vinurilor.8. se pot stopa sau favoriza o multitudine de fenomene fizice.descompunerea proteinelor din celule de levuri moarte sub acţiunea propriilor enzimeproteolitice îmbogăţind vinul cu aminoacizi. De obicei momentul optim aplicarii primului pritoc cind este atunci cand vinul trece din etapa de formare in etapa de maturare. Data . Mirosul este de vin nou. Obisnuit pritocurile se executa toamna. evaporare. data de CO 2-ul rezultat la fermentare si care intre timp s-a degajat in proportie de peste 90%. Vinuri sănătoase cu aciditate scăzută. la sfîrşitul sezonului. usor astringent (cele rosii). peste 2 săptămîni se separă de ele. chimice si microbiologice. se scoate de pe sediment şi se sulfitează. omogenizare) si se executa lucrari de ingrijire (sulfitare. curatirea si revizuirea vaselor). Aceasta inseamna ca operatiunea nu este legata de o data anume din evolutia acestei "fiinte minunate" care este vinul. racoritor. atunci se face o egalizare. Exorpţia – procesul de eliminare de către levuri a aminoacizilor şi a unor zaharuri neferentate. sau acrisor dulceag (cele demiseci). Momentul si frecventa aplicarii pritocurior sunt strans legate de tipul de vin si faza sa de evolutie. asemănătoare zaharozei. Autoliza . Vinul este răcit pînă la 10-12 o şi după sedimentarea drojdiilor. Momentul este marcat de incheierea procesului de formare. Imediat după formarea vinului. Se simte bine aroma de strugure dar si arome noi rezultate din procesul fermentarii. iarna si primavara. apoi acesta este sortat la consum curent sau la vinuri de calitate.Vinuri sănătoase cu aciditate înaltă. la sfîrşitul fermentării mustului. Analizat sub aspect organoleptic vinul este inca usor opalescent. este caracteristica vinului bun de consumat. În acest caz vinul este sulfitat pînă la100 – 120 mg/dm 3. Momentele şi frecvenţa aplicării pritocului Acesta depinde de stadiul în care se află vinul în timpul evoluţiei sale.Prin momentul si modul cum se efectueaza. umplerea vaselor. Senzatia de intepator. Primul pritoc cu egalizare Transferul vinului dintr-o cisternă în alta cu scopul de al separa de drojdii depuse la fundul cisternei poartă denumirea de pritoc.

Pritocirile sunt de 2 feluri: deschise închise  Uneori se folosesc şi pritocurile semideschise. pentru a nu se forma hidrogen sulfurat. pritocul închis se poate face prin sifoane cu ajutorul pompelor sub presiunea de CO 2 sau azot. Egalizarea Egalizarea este o operaţie de amestecare a vinurilor de acelaşi soi. Pritocul deschis – se execută atunci cînd vinul este rezistent la aer.9 Depozitarea vinului brut Dacă considerăm că formarea s-a terminat vinul tînăr brut va fi supus unor păstrări vremelnice în aşteptarea operaţiilor următoare care urmează în dependenţă de necesitatea conform testării de laborator. Se foloseste pentru degradareea prin oxidarea a substanţelor aromate.I pritoc – în vinificaţie este cunoscut sub denumirea de tragerea de pe drojdii. Poate fi efectuat timpuriu la vinurile provenite din recolte variate. La vinurile albe acest procedeu se face îndată ce s-a sistat fermentarea. conţinutul de SO 2 liber este mai mare decît necesarul conţin proteine în exces. peptine.La vinurile afectate de microorganismele aerobe pe care O 2 le favorizează. Data . din aceleaşi podgorii. sortate şi evident cele cu defecte n-o să aibă depozitare lungă 1-7 zile. proporţii de pigmenţi cu nuanţe străine albastre sau violete şi fara mirosuri străine. În cazul vinurilor provenite din recolte sănătoase. De obicei la Asconi operaţia de egalizare se aplică odata cu primul pritoc cînd vinurile sunt tinere. aflate în vase diferite cu scopul de a obtine partide mari omogene. din acelaşi an de recoltare. La vinurile roşii scoaterea de pe drojdii se efectuează la 2-3 săptămîni după tragerea de pe sedimentul boştinei. după desfăşurarea fermentaţiei alcoolice. Pritocul deschis se poate efectua prin 2 metode:  prin cunic (cu ajutorul pompelor) prin sifoane (cu ajutorul pompelor)  pritocul închis – se efectuează în următoarele cazuri:  cînd vinurile sunt predispuse căsărilor feerice şi oxidazice. vinurile au fost clasificate. pritocul poate fi efectuat în termen normal la 10-15 uneori chiar şi la 30 zile. la cele cu aciditate scăzută. semiînchise. care se poate produce sub acţiunea reducătoare a levurilor din sediment. Mod Coala N Document Semnat. 5.

În timpul păstrării vinurile sînt îngrijite. de două ori pe săptămînă. iar cele limpezi pot să se tulbure. Dacă temperatura de păstrare se măreşte atunci apare pericolul de băloşire a vinului şi pot apărea evaporări ale alcoolului etilic din vin. dar care au un gust şi un buchet neutru(Aligote). pentru a se petrece o maturare de acumularea substanţelor volatile a buchetului. La timp trebuie efectuată împlerea vaselor.La Asconi după ce s-a efectuat primul pritoc cu egalizarea se petrece depozitarea vinului brut. Cînd temperatura e mai mare de 15oC. cu timpul.si chiar se pot pierd şi nuanţe specifice ale soiului. evaporarea. Deoarece vinurile sunt ţinute în aer liber. o dată pe săptămînă. se practică umplerea vaselor la vinurile seci la temperaturi nu mai mari de 15oC. e respectat un control strict microbiologic şi tehnologic. eliminării de CO2 şi contracţii cînd scade temperatura. La aceste procese influenţează:    oxigenul SO2 Temperatura Mod Coala N Document Semnat. De aceea se preconizează. iar cele care nu s-au limpezit. pot rămîne tulburi. Data .În timpul păstrării vinurilor volumul lor se schimbă. sulfitarea.La vinurile seci se admite de a fi umplute cu vinuri de alte soiuri. vinurile nu se limpezesc. se micşorează din contul evaporării. Reglarea şi menţinerea temperaturii vinului în aer liber este o operatie foarte dificila. Pentru a preîntîmpina îmbolnăvirea (oţetirea). se depozitează în cisterne de 5000 dal. de îmbunătăţire a gustului prin asimilarea componentelor şi alte procese biochimice. ce se află în aer liber şi se păstrează pînă la sfîrşitul lunii noiembrie. Schimbarea treptată a temperaturii duce la tulburările vinului. pentru a preîntimpina îmbolnăvirile şi pierderile. uneori şi pînă în ianuarie. Se măreşte volumul de creştere a temperaturii şi îngheţării. La vinurile de desert odată la 10 zile. După aceea vinul este condus prin conducte în secţia de prelucrare şi păstrare. Dacă temperatura se măreşte brusc. temperatura se reglează prin intermediul cămăşilor termice cu care sunt dotate cisternele . construirea unei încăperi în jurul vaselor. si pentru a micsora cantitatea de O 2. La depozitare se crează regimul tehnologic favorabil a unui vin. De două ori pe săptamina are loc procesul de umplere a golurilor din vase. la întreprindere. pritocirile. Vinul brut.

Etichetele: pe etichetă e necesar să fie indicată denumirea vinului în limba de stat.  astuparea lor.  fixarea capişonului la gîtul buteliei. tipul vinului. etichete. Îmbutelierea vinului nu trebuie să afecteze cu nimic calitatea acestuia.7 l şi se oformează mecanic . Sticlele: diferă în funcţie de capacitate. cînd cupa este ridicată vinul pe care îl conţine se scurge în butelia poziţionată la ştuţul de umplere.  umplerea buteliilor cu vin. cînd cupa este adusă în poziţie coborîtă ea se umple cu vid. Îmbutelierea după nivel se face astfel ca între dopul de plută şi oglindă vinului să-i rămînă o cameră de aer. Cu timpul însă din dop se extrage o substanţă numita „suberină” şi dopul îşi pierde elasticitatea şi ermeticitatea buteliei de aceea după 5-7 ani e necesar de schimbat dopurile./l. dopuri.5 l. nu schimbă nici gustul nici aroma. 1 l. Umplerea se face după nivel. aşezarea pe banda de transport. producătorul.  depozitarea buteliilor.6 Pregătirea recipientelor și ambalajului pentru fasonare Pentru îmbutelierea vinului sunt necesare sticle.  ambalarea.7 l. ele sînt comprimate şi asigură o ermeticitate necesară. La fabricarea sticlelor se respectă numărul înălţimii buteliei ca ea să poată fi îmbuteliată la maşina de îmbuteliat. unde a fost produs. La întreprindere vinul se îmbuteliază în sticle de 0. La fabrica se folosesc sticle de 0. După volum sticlele se divizează în: 0. Duritatea apei nu trebuie să depăşească 1 mg echiv. 7 Procesul de imbuteliere. tăria.  controlul vinului din butelie. Buteliile noi înainte de turnarea vinului numaidecît trebuiesc clătite cu apă potabilă purificată. zaharitatea. Se face cu ajutorul umplerii cu maşina automată. Totuşi se constată că însuşirile organoleptice ale unui vin recent îmbuteliat diferă de cele ale vinului mai înainte de îmbuteliere.  etichetarea.7 l Dopurile: cele mai bune dopuri sunt cele din plută. Mărimea sticlelor variază în raport cu categoria şi calitatea vinului. culoare şi formă. etichetare si pastrare a vinului la intreprindere Imbutelierea este operaţia de trecere a vinului din recipientul de păstrare în sticlă în vederea învechirii sau comercializării imediate. Îmbutelierea vinului este un proces tehnologic complex în cadrul căruia se disting următoarele operaţii: dezambalarea buteliilor.  igienizarea buteliilor.75 l. 0. ele sînt inerte faţă de vin. STAS-ul .. Data . însă sunt cele mai scumpe. principiul de funcţionare a cupelor este simplu. Această scădere a calităţii  Mod Coala N Document Semnat. 1.  Îmbutelierea se face fierbinte la 55-60 grade cu scopul de a atinge stabilitatea microbiologică.

cire șe negre si zmeura cu arome usoare de lemn.numită în propriu „maladia buteliei” nu este o boală propriu zisă. arome picante si vanilie.R. Aroma sa cu o structura complexă si longevivă te face sa visezi. Aplicarea etichetelor se face cu ajutorul maşinii automate de etichetare de tip corosel care e prevăzută cu două posturi de lucru. Etichetarea se face după unele reguli stricte întrucît eticheta e singurul mijloc prin care se atrage atenţia consumatorului asupra produsului pe care îl cumpără.1 Etichetarea buteliilor.30°C Mod Coala N Document Semnat. Sticlele deja oformate se ambalează în lăzi de carton. Dopurile la fabrică sunt aduse în saci sterili. cisterne dotate cu sisteme de control a temperaturii Durata: Aproximativ 10 zile (în dependență de an) Temperatura: 25° . acoperirea cu capuşoane şi ambalarea buteliilor Această operaţie de înfrumuseţare a buteliilor se execută după umplere şi dopuire. 7.1 Caracteristica și particularitățile tehnologice a principalelor tipuri de vin Toate aceste particularităţi sunt înregistrate în instrucţiunile tehnologice a fabricii ce sunt standartizate de către Centrul Standartizare al INVV. Cabernet-Sauvignon. Echilibrul perfect dintre aciditate si tanine asigura vinului o structura si o longevitate de neuitat.Aplicarea capuşoanelor pe gura şi gîtul buteliilor astupate cu dop se face cu scopul decorativ şi totodată pentru a certifica starea neatinsa a sticlelor. li se aplică eticheta şi contra eticheta. dispozitiv de alimentare şi distribuire a accesoriilor de închidere şi dispozitive de aplicare a acestor accesorii la butelii. Acest vin arată complexitatea aromelor din fructe ce includ în sine arome de cire șe.regele vinului de calitate superioara. Maşina de dopuit este prevăzută cu un dispozitiv de urcare a buteliilor. Pentru mularea şi fixarea capuşoanelor din material plastic buteliile sînt trecute printr-un tunel de termocontractare. Astuparea se face cu maşina de dopuit. Caracteristica unor tipuri de vinuri da la FCP”ASCONI”S. În timp ce buteliile trec pe un traseu circulator. Data . ea se datoreşte îmbogăţirii uşoare cu oxigen a vinului şi pierderii parţiale a dioxidului de carbon.L: Cabernet-Sauvignon Sine Qua Non 2009. cleiul pentru etichete este adus în căldări de 30 kg.Vinificatia speciala 8. Marca de acciz precum şi emblema se pun manual pe gîtul buteliei. 8. Capuşoanele se aplică manual. Soiul: Cabernet Sauvignon -100% Recoltarea: Manuala Fermentarea: În cisterne inox.

După Institutul Tehnic al Vinului din Franţa.R. cu constituenţi structurali ai mustului. fermentaţia fiind realizată în aşa fel încât culoarea vinului rămâne roz.L.5 % Zahăr: 18-45 g/l Volum: 0.S. între vinul alb şi vinul roşu.5 % Volum: 0. 8.Cabernet-Sauvignon Asconi Gold 2014 Fermentarea malolactică: Inclusa Maturarea: Anul: Pe Cipse în cisterne inox 2014 Alcool: 12. Vinul roze este un tip de vin intermediar.2 Scheme vectoriale aplicate la producerea principalelor tipuri de vin la intreprinderea data Prin vinificaţie specială se presupune obţinerea unor vinuri cu calităţi organoleptice şi chimice specifice. vinul roze este produs de fermentaţie al mustului de struguri cu pieliţa colorată şi pulpa necolorată sau foarte slab colorată. sau al unui amestec de musturi din struguri albi şi a unei cantităţi de struguri negri. Anual are loc controlul lor de către reprezentanţii Ministerului Agriculturii. Mod Coala N Document Semnat.75 L Temperatura de servire: 18 ° C Instrucţiunile tehnologice sunt normative ce se respectă cu stricteţe şi se reînnoesc la fiecare cerere a Institutului Naţional. Asconi produce o gamă largă de vinuri speciale prin cupajare sau sistarea fermentării. Data . între vinul obţinut fără maceraţie peliculară şi vinul de maceraţie. şi cu un anumit conţinut în pigmenţi antocianici.75 L Temperatura de servire: 14-16 ° C Merlot Asconi Grape 2014 red semisweet Anul: 2014 Alcool: 10. cu sau fără maceraţie.

Aceste vinuri nu trebuie confundate cu vinurile "pătate". obţinute din aceeaşi materie primă (fig. fructuozitate şi conţinut în polifenoli ele se apropie de cele albe. În general. după care se presează. cenuşă şi tanin. iar pe plan cromatic sunt mai apropiate de cele roşii. după procedeul în alb. rezultând un vin roze cu caracteristicile menţionate mai sus. Concomitent se efectuează sulfitarea (50-100 mg/l) şi însămânţarea cu levuri aparţinând speciei S. De aceea. Vinurile roze acoperă un mare evantai de culori. Calitatea lor nu se îmbunătăţeşte prin păstrare mai îndelungată în vase sau sticle. În prealabil. iar mustuiala parţial scursă parcurge etapa de fermentare-macerare timp de 24-36 ore. Faţă de vinurile albe. fineţe. vinurile roze nu se pretează la învechire. oviformis La recipient se lasă deschis ştuţul de scurgere încă de la începutul operaţiuni datorită cărui fapt 20-25% din mustul ravac se scurge. vinurile roze au valori uşor crescute pentru extract. Reputaţia acestor vinuri este dată de caracterul lor de băutură proaspătă. şi caracteristicile lor se plasează între ale celor 2 tipuri de vin. Principalele caracteristici ale vinurilor roze Prin prospeţime. la temperaturi asemănătoare cu cele ale vinurilor albe (8-10°C). de regulă. ceva mai ridicat faţă de vinurile roşii care s-ar obţine din acelaşi soi. după o condiţionare şi igienizare sumară.Vinurile roze se obţin din soiuri negre cu mustul incolor printr-o vinificaţie intermediară între cea de obţinere a vinurilor albe şi roşii. iar mustuiala se sulfitează moderat (60-80 mg/l) şi se însămânţează cu levuri selecţionate (4-5 celule/ml must). se folosesc pentru vinuri albe. În schimb. care pot proveni dintr-un amestec întâmplător la prelucrare al strugurilor albi cu mici cantităţi de struguri coloraţi sau când vasele de vin roşu. Conţinutul lor în alcool este. "vinuri de o noapte" sau „Clairet". În timpul macerării are loc o uşoară fermentare şi unele procese de macerare. Se servesc la masă reci. Obţinerea vinurilor roze prin amestecarea vinului alb cu vinul roşu. Mustuiala de struguri negri este trecută în vinificatoare inoxidabile. de savoarea lor apropiată de cea a strugurilor. datorită cărora o parte din pigmenţii antocianici din pieliţe difuzează în must. unele devenind deja tradiţionale: Macerare de scurtă durată. Vinurile roze realizate printr-o macerare de 24 ore poartă şi numele: "vinuri de o zi". ceea ce lipseşte vinurilor roşii . Vinul roşu obţinut se asamblează cu cel alb provenit din scurgerea ravacului. Data .1). Producerea vinurilor roze seci Se cunosc mai multe tehnici de obţinere a vinurilor roze. extractul sec este mai scăzut datorită unui contact mult mai redus al mustului cu părţile solide. statice. strugurii sunt zdrobiţi şi desciorchinaţi. de fructuozitate. de la portocaliu clar la cireşiu deschis. Această porţiune fermentează. Metoda constă în menţinerea în contact a mustului cu părţile solide ale strugurilor. timp de 6 si 24 ore (în funcţie de bogăţia strugurilor în antociani). Raportul între alcool şi extract sec se apropie mai mult de cel al vinurilor albe decât cel al vinurilor roşii. Mod Coala N Document Semnat.

Cele mai principale sunt: ciorchinii.Valorificarea rămăşiţelor vinicole În afară de produsele vinicole de bază must şi vin de la prelucrarea strugurilor şi de la prelucrarea şi condiţionarea vinurilor rezultă o serie de produse secundare. Data . La o tonă de de struguri în afară de vin printr-o valorificare raţională a produselor se pot obţine urmatorii produşi secundari ca: Mod Coala N Document Semnat. 1997) 8.3.2 Schema tehnologică de obţinere a vinurilor roze prin amestecarea vinului alb cu vin roşu. obţinute din aceeaşi materie primă (după Gheorghiţă. tescovina.Fig. drojdiile. piatra de vin. Prelucrarea lor raţională oferă posibilitatea obţinerii unor produse care au o valoare apreciabilă pentru o serie de industrii ale economiei naţionale.Produsele secundare prezintă circa 20 % din cantitatea strugurilor prelucraţi.

Data . sedimentele de la cleire. apa de spălare la filtre şi vinul rezultat de la plăcile filtrabte. tescovina– conţine 5-10% zahăr. Deşeurile vinicole obţinute. ulei de seminţe 10-18%. Piatra de vin Se depune la fundul vasului şi pe pereţii lui. enotanim 127-3-4.5 kg Prin prelucrarea drojdiilor şi tescovină se obţine 0. atunci îl dăm la rectificare unde putem obţine 70 % vol. Mod Coala N Document Semnat. În dependenţă de impurităţi conţinutul 50-70% piatră de vin curată. Ciorchinii sunt folosiţi cu combustibil la casangerie.4% vol alcool. Sedimentul de la cleire reprezintă 0. acid tartric 0.88 dal alcool absolut. burba la mustul răvac – procentul de burbă ajunge pînă la 7-8%. ciorchini– au in componenţa lor zaharitate 1-1. împachetată în saci şi transportată la fabrici specializate. pot fi folosite pentru producerea inor produse aparte sau sunt prelucrate pentru obţinerea produselor furajere. La prelucrarea drojdiilor se extrage alcool şi tartraţi. piatra este strînsă şi uscată.   acid tartric – 1. În raport de operaţiile tehnologice aplicate mustului şi vinului produselor secundare se clsifică după mai multe criterii:    produsele vinicole gata. iar la mustul rebej pînă la 15%. Burba este folosită pentru extragerea alcoolului. Produsele secundare obţinute în urma fermentării Aceste produse sunt: CO2 şi drojdiile care conţin apă 15% şi substanţe uscate 25%. proteine 30-75%.3%. care sunt absolut denaturate. grăsime 2-5%. Dacă dorim ceva mai tare.2 kg tescovină – 150 kg drojdii – 4.2 dal rachiu de drojdii de 40% vol.2% se aruncă. substrate tanante 6%. subtrate minerale pînă la 2. cu timpul păstrării vinului. care rezultă în timpul extragerii mustului cum ar fi: tescovina. burba. Înainte de a spăla vasele.7-1. ciorchini.1 . piatra de vin. subtanţe minerale 5-10%. Sedimentele de la pritocuri reprezintă cu depozitul de drojdii. folosite la hrană pentru animale. compuşi tartrici 0.4%.7%. Alte tipuri de rămăşiţe pot fi folosite pentru îngrăşăminte minerale a sectoarelor cu terenuri arabile productive. care în marea majoritate se distilează pentru recuperarea alcoolului. Primele ape de spălare conţin 3.5-2%.  Substanţele vinicole în rezultatul limpezirii şi păstrarii vinului În această grupă se include precipitatele obţinute în urma pritocurilor. adică 2.

 Rămăşiţele de la demetalizare se colectează aparte şi duc la un punct special. mai apoi seci roşii. iar a doua la 1 august. În această grupă se includ principalele rezultate de la pritocuri. alcoolul. piatra de vin.În aceste deşeuri intră o cantitate mare de componenţi preţioşi cum sînt: glucidele. După operaţiile tehnologice aplicate la vinul brut. plus la aceasta se face o degustaţie. Invintarierea se face în felul următor: Atît la vinificaţia primară cît şi la cea secundară. Scopul inventarierii este de a duce evidenţă cantităţii de vin de care dispune fabrica vinicolă. apoi de desert şi la final Kagorurile. sediment de la cleire. aciditatea titrabilă. produsele secundare se pot grupa: Substanţe vinicole rezultate de la limpezirea şi păstrarea vinului.  Din această sare obţinem acid tartric.4 Inventarierea în vinificație Inventarierea este un proces necesar. aceastea sunt foarte otrăvitoare. începând de la recepţia materiei prime pina la realizarea producţiei gata. Data .T. unele rămăşiţe sunt folosite pentru asigurarea cu îngrăşăminte minerale a sectoarelor de teren arabil productiv. Sedimentele de la pritocuri reprezintă 2-3% şi se prelucrează cu depozitul de drojdii.În rezultatul prelucrării vinului brut în urma tuturor proceselor tehnologice primim o serie de produse secundare. Înainte de a face inventarierea la toate cisternele se face analiza ce determină: alcoolul. SO 2 ş. care se efectuează la orice fabrică vinicolă de 2 ori pe an. apa de la plăcile de filtrare. Produsele secundare reprezintă 20% din cantitatea de vin prelucrat. Prelucrarea raţională oferă posibilitatea obţinerii unei serii de industrii. mai întîi de toate se ia o riglă de lemn gradată în lungime de 2-3 m cu care se măsoară vinul din cisterne. sedimentul de cleire. Deşeurile de la cleire se colectează în cisterne aparte. piatra de vin. Mod Coala N Document Semnat. funcţia de baza a laboratorului este efectuarea analizelor la toate etapele de producere.C. Acest control la întreprinderi se infaptuieste de laborator. el se filtrează şi se dă la distilare.M folosită la întreprindere O întreprindere vinicola nicidecum nu poate sa activeze fara prezenta unui control tehno-chimic si microbiologic. Prima inventariere se face la 1 decembrie. 8. După ce au determinat nivelul fiecărei cisterne se calculează cantitatea diferitor tipuri de vin de care dispune înterprinderea. cu ajutorul paşaportului fiecărei cisterne. mai principale sînt: drojdiile. 8. tartraţii. Din acestea.a. În vinificaţia secundară obţinem următoarele tipuri de deşeuri: sediment obţinut de la cleire. se spală apoi se usucă. Mai întîi se măsoară nivelul vinului în vinurile seci albe.5 Schema C. În aşa mod se determină cantitatea de vin care se află în cisterne. se filtrează. sediment obţinut în urma tratării cu frig.

producţia gata si asupra corespunderii standardelor  participarea la alcătuirea schemelor tehnologice pentru prelucrarea materiei prime îndreptata la menţinerea stabilităţii si a calitatii produsului  controlul asupra utilizării efective a materiei prime. 9. Secţia de păstrare a producţiei gata Aceasta cuprinde  Încăperea de păstrare a sticlelor goale. gelatinei – pregătită pentru cleire.a. Principalii consumatori de căldură a fabricii sunt:  Secţia de îmbuteliere: maşina de clătit sticle şi încălzirea prin calorifere a acestei secţii. energia electrică folosită pentru a pune în funcţiune utilajul tehnologic. cutii de carton. La întreprinderea Asconi. ş. hârtie ş. Secţia energetică Este destinată pentru asigurarea cu energie electrică a fabricii de vin.Funcţiile de baza a CTCM:  controlul asupra calităţii materiei prime a semifabricatelor si materialelor auxiliare. pierderi si deşeuri  controlul asupra proceselor tehnologice si respectarea regimului la fiecare operaţie  controlul la oformarea producţiei gata de împachetare si marcare  controlul sanitaro-igienic asupra întregii întreprinderi. şi 2 ingineri-chimişti. gata (sticlelor împachetate). Mod Coala N Document Semnat. a. atelierul mecanic. Consumatori de energie electrică sunt: încăperile care folosesc energia electrică pentru iluminarea lor şi a teritoriului fabricii. Întreținerea secțiilor auxiliare și de deservire Dintre secţiile auxiliare putem numi următoarele secţii: cazangeria. inginer-biologul. Secţia de apeducte sau canalizare Această secţie serveşte pentru curăţirea apelor folosite în procesul de producere. cantin depozit pentru materiale auxiliare.  Încăperea de păstrare a produsului finit. Data .  Spălarea utilajului şi a vaselor tehnologice. Cazangeria Este destinată pentru asigurarea cu căldură a blocurilor principale ale fabricii şi nu numai cu căldură ci şi cu asigurarea şi cu apă caldă. Apa caldă e folosită în procesul de pregătire a bentonitei. în laborator activează 4 persoane: laborantul şef. de impurităţi prin diferite metode.

Securitatea electrică e sistemul de măsuri. tehnice care asigură protecţia oamenilor contra acţiuniii curentului electric. îndreptate spre evitarea acţiunii factrilor primejdioşi asupra omului în procesul de muncă. În secţia de producţie gata transportul este folosit pentru a transporta cutii cu vin la locul necesar. mijloace tehnice. indiferent de profesie şi postul ocupat se folosesc în muncă de documentaţia tehnică în care sunt descrise măsurile cu privire la protecţia muncii.PROTECȚIA MUNCII. secţia de mecanizare. Data .Transportul intern al fabricii Este folosit în secţia de producţie gata. Securitatea electrică a procesului de producere e însuşirea procesului de producţie de a-şi păstra starea de securitate la decurgerea în limetele parametrilor daţi în timpul lucrului stabilit.Securitatea muncii e totalitatea condiţiilor de muncă în cadrul cărora lipseşte primejdia de protecţie. secţia de deservire cu sticle goale. Mod Coala N Document Semnat. o atenţie deosebită este atrasă mediului de desfăşurare a activităţii lucrătorilor. Toţi cei ocupaţi în procesul de lucru. 10. IGIENA ȘI SANITARIA La întreprinderea Asconi. Tehnica securităţii este un complex de măsuri. Fabrica are la dispoziţie un electrocar care are capacitatea de ridicare 1-2 tone. mijloace organizatorice. organizatorice inginereşti.

In urma embargotului impus am ramas cu pagube destul de mari care continua sa isi lase amprenta si acum chiar . Găsesc această practică cu adevărat benefică si unicala prin larga experienta cu care am luat cunostinta chiar daca fabrica Asconi se axeaza doar pe producerea vinului.lipsa marketingului si a strategiei de piata ce ar permite realizarea efectiva a produselor vinicole. nu pot uita insusi si de diversificarea pietei de desfacere pentru a evita pe viitor problemele cu care ne-am ciocnit in ultima perioada . sau în ambele părţi. PROPUNERI Nu exista profesii frumoase. Mod Coala N Document Semnat. Practic. de atitudinea şi profesionalismul angajaţilor faţă de munca lor si de dragul cu care acesti oameni lucreaza pentru a aduce pe mesele cele mai selecte bauturi divine si mult apreciate.Procesul de producere însoţit de zguduituri puternice sunt înfăptuite încăperi sau clădiri izolate. Anume din acest punct de vedere a fost nevoie sa petrecem practica tehnologica fiindca aspectul practic responsabilizează şi dinamizează implicarea specialistului. Toate uşile pentru ieşirea din încăperi să se conină. În contextul. 11. iar cele din interiorul ei în direcţiile cele mai apropiate isşiri din încăpere. Data .adjuvanti scumpi. OBSERVAȚII. destul de captivanta .Pereţii încăperilor de producere trebuie să reflecte bine lumina. Am avut de la cine lua pildă pentru desfăşurarea posibilei viitoarei mele cariere în domeniul vinificatiei.un avînt de retehnologizare.exista profesii care merita invatate . cînd ramura vinificaţiei ia un nou avînt în Republica Moldova. am ramas placut surprinsa de condiţiile şi nivelul inalt si performant de dotare cu utilaj a întreprinderii. Pentru păstrarea materialelor şi a altor încărcături pe teritoriul întreprinderii se amenajează terenuri speciale. aducînd la o dăruire profesională veridică. Teritoriul întreprinderii trebuie să satisfacă procesul tehnologic. cu regularitate conducerea și personalul de la Asconi este consultat de către experţi străini.Paşaportul stării tehnico-sanitare a condiţiilor de muncă la întreprindere este destinat pentru întocmirea acestei stări şi relevarea sectoarelor de producţie ce nu corespund normelor şi regulilor. utilă şi.deprinse si practicate cu drag si daruire de sine.lipsa utilajelor de ultima generatie ce ar spori calitatea vinului.si anume datorita faptului ca practic tot volumul productiei vinicole era exportat in Rusia.Pe linga aceste probleme mai sunt o serie de multe altele printre care se numara urmatoarele:materiale pentru prelucrare precum stropirea viilor scumpe. La asigurarea condiţiilor normelor sanitare igienice de muncă o importanţă mare o area caracteristica teritoriului.E imposibil sa afirmi ca cunosti o profesie avind drept cunostinte doar partea teoretica a acesteia.combustibil scump. modernizare. urite .Securitatea contra incendiilor e starea obiectului datorită căreia este expusă cu o posibilitate de a izbucni incendii şi manifestarea acţiunii factorilor primejdioşi corpului omenesc. Drept urmare. unul din aspecte pe care as dori sa il modific aici ar fi anume acela de a include o atentie sporita dezvoltării turismului precum si diversificarea productiei obtinute aici deoarece potentialul fabricii cu certitudine permite aceste lucruri.intretinerea incaperilor si intreprinderii la fel isi fac simtite financiar prezenta.Toate încăperile precum şi locurile de muncă trebuie luminate în dependenţă de gradul de precizie a lucrărilor realizate. CONCLUZII. amplasării secţiilor şi clădirilor de producţie a întrepriderii. în măsura posibilităţilor. usoare sau grele . standartelor securităţii muncii precum şi pentru stabilirea efectivului de lucrători ce activează în aceste condiţii. ridicare a standardelor muncii şi producerii (să se pună accent pe calitate şi nu cantitate). să fie deschisă în afară. Practica la întreprinderea Asconi a fost o experienţă inedita.

Toate acestea au facut sa ramin multumita de intreprinderea la care am ales sa imi desfasor practica tehnologica din ultimul an de studii la UTM. precum si aprecierea produselor obtinute aici nu au cum sa nu incurajeze si sa motiveze conducerea Asconi sa continuie sa atinga cele mai inalte si stralucite cai ale succesului. Cred sincer în potenţialul întreprinderii deoarece atitudinea personalului.Cu toate acestea ziceam de accentuarea turismului fiindca in ultimul timp se observa un interes sporit anume in acest domeniu care conform opiniei mele ar fi foarte popular şi profitabil la noi în ţară si ar asigura o sursa de intretinere si venit pentru achizitionarea noilor utilaje necesare procesului de producere. Mod Coala N Document Semnat. Data . faptul ca fabrica dispune de cele mai noi si inovative utilaje.