You are on page 1of 16

Infrastructura podurilor din lemn

XIII.INFRASTRUCTURA PODURILOR DIN LEMN
De obicei, suprastructurile podurilor din lemn sprijină pe infrastructuri
realizate din același material. Există și excepții, când rezemarea suprastructurii
din lemn se face pe infrastructuri din zidărie și beton.

XIII.1. PILE DIN LEMN (PALEE)
XIII.1.1. Palee simple
Acestea se folosesc atât pentru podurile de șosea (cu deschideri sub 6 m)
cât și la podețele de CF (cu deschideri de până la 3 m).

a) vedere longitudinală
b) vedere transversală
Fig. 1 – Palee simplă pentru pod de șosea.
1. Piloți
2. Moaze
3. Contravântuire
4. Babe
5. Suburși
6. Urși
7. Traverse
8. Podină
9. Podină de trotuar
10. Longrină de trotuar
Paleele simple se realizează cu un singur șir de piloți în lungul podului,
solidarizați în sens transversal prin moaze (una sub nivelul etiajului-permanent
sub apă) și una la partea superioară, precum și prin contravântuiri. Piloții,

Piloții de stabilitate se așează pe același rând cu cei de rezistență. Îmbinarea între piloți și babe se realizează cu cep. La partea superioară piloții se solidarizează printr-o babă.Palee simplă îngustă cu piloți de stabilitate 1. acțiunea vântului poate să creeze probleme de stabilitate.Infrastructura podurilor din lemn împreună cu moazele și contravântuirile formează un sistem de grinzi cu zăbrele. cu același diametru ca și piloții de rezistență. 2. 5.Sub nivelul etiajului se prevede o moază orizontală. care leagă toți piloții. 2. 6. . înguste. Contrafișele și piloții de stabilitate se execută din lemn rotund. În cazul paleelor simple. dar mai mare de 1. cu dimensiuni de minim 25 cm.20 m. realizată din lemn ecarisat sau rotund cu două fețe plane. la o distanță d1 stabilită din condițiile de stabilitate. Fig. Piloți de rezistență Piloți de stabilitate Contrafișă de stabilitate Contravântuire Moaze Babă Contrafișele de stabilitate transmit forțele orizontale de la babe la piloții de stabilitate. Din această cauză alcăturiea paleelor se modifică (figura 2). 4. 3.

a) vedere longitudinală b) vedere transversală Fig. Contrafișă de frânare 6.1. Din această cauză nu se utilizează. Piloți de stabilitate 3. respectiv 3 m (CF) sau în cazul când este nevoie de palee înalte (la care este necesară înnădirea piloților) este necesară construirea de palee duble (alcătuite din două șiruri de piloți în lungul podului).Palee dublă 1. 3. Paleele cu mai mult de 4 șiruri de piloți costă foarte mult și se execută greu. Palee duble. Babă 8. Piloți de frânare 2. Contravântuire transversală Urșii de pe fiecare deschidere reazemă pe câte un șir de piloți prin intermediul babelor. Contrafișă de stabilitate 7. metalice) se utilizează palee triple (cu trei șiruri de piloți) sau qvadruple (cu patru șiruri de piloți). multiple La podurile cu deschideri mai mari de 6 m (sosea). triple.2.Infrastructura podurilor din lemn Piloții paleelor simple se bat în pământ pe o lungime aproximativ egală cu ½ din lungimea lor. Din cauza momentelor încovoietoare mari ce apar din forțele de frânare nu este permisă înnădirea piloților paleelor simple. Pentru deschideri mai mari (grinzi cu inimă plină sau cu zăbrele. Contravântuire longitudinală 9. . Moaze transversale 4. XIII. Moaze longitudinale 5.

Babe. deasupra moazelor transversale) și contravântuiri. Fig. 4 a – Palee triplă Fig. în sens longitudinal. 2.Infrastructura podurilor din lemn În sens transversal fiecare rând de piloți este prevăzut cu moaze și contravântuiri transversale. care se pot pune în dreptul unora din piloții de rezistență sau în dreptul tuturor. 3. Din cauza deschiderilor mai mari apar forțe de frânare semnificative (longitudinale podului). 4. Pat de grinzi (stive de grinzi). Suprastructura . Piloți de rezistență. este necesară prevederea de moaze (la partea superioară se așează sub babe iar la partea inferioară sub etiaj. De asemenea. 4 b –Palee qvadruplă 1. fiind necesari piloți și contrafișe de frânare. precum și cu piloți și contrafișe de stabilitate.

2. iar transmiterea eforturilor de la tirant la piloți se face prin intermediul unei plăci metalice. . Piloții sunt înclinați. Ancorarea tiranților în spatele culeei se face printr-un sistem alcătuit din doi piloți. solidarizați cu pene și zbanțuri. Culee cu tiranți Pentru înălțimi mai mari de 2. 5 . Ancoraj 2. scurgerea apelor făcându-se lateral. . contrafișe și piloți de stabilitate .Culee simplă Fig.Pat de grinzi (la paleele triple). CULEE DIN LEMN XIII.1 Culee simple Acestea se realizează cu un singur rând de piloți. 6-Culee cu tiranți 1. Pentru încărcarea uniformă a tuturor șirurilor de piloți se folosesc: .00 m.2. În spatele căptușelii se execută un dren din zidărie de piatră (60-1.2.Infrastructura podurilor din lemn Fiecare șir de piloți este prevăzut cu câte o babă. Tiranții se prind de piloți printr-o grindă călcâi. care o transmite piloților. Suprastructura XIII. moaze și contravântuiri transversale.Stive de grinzi (la paleele qvadruple). Împingerea pământului este preluată de căptușeala din dulapi de lemn. XIII.00 m grosime). Tirant de ancorare 3. momentele încovoietoare din împingerea pământului nu pot fi preluate doar de piloți și se realizează reazeme intermediare prin tiranți (metalici sau din lemn). Grinda călcâi 4.2. Fig.

Dacă înălțimea terasamentelor este mare se folosesc culee duble (fig. 8. Culee cu sprijiniri Fig. Piloți scurți Contrafișele se îmbină cu piloții la partea superioară prin grinda călcâi și bulon. Piloți de rezistență 2.3. 9) sau triple (fig. Bulon 8.Culee simplă cu sprijiniri în față 1. Dren 4. XIII. Contrafișă 6.Detaliu prindere tirant Aceste culee au dezavantajul că ancorajele tiranților sunt nevizitabile și pot putrezi. Babă 5. La aceste tipuri de culee piloții care preiau împingerea pământului nu susțin și suprastructura. 10). Din această cauză s-au realizat sprijinirile în fața culeei. prinși cu moaze de piloții de rezistență. La partea inferioară transmit eforturile orizontale unor piloți scurți. Grinda călcâi 7. Moază 9.Infrastructura podurilor din lemn Figura 7 . Căptușeală din dulapi 3.2. Sunt prevăzuți piloți separați pentru .

Culee dublă 1. În toate cazurile de mai sus racordarea cu terasamentele se face. Căptușeală Figura 10 . Captuseala 3. Contrafișe de frânare 8. Contravântuiri 5. Babe 10. . cu aripi de lemn. Babă 6. Piloți pentru susținere 3. în mod obișnuit. Piloți de frânare 7. Moaze 4. Moaze 9. cumulându-se împingerile mari ale pământului (preluate de piloții 1 cu ajutorul tiranților) cu forța de frânare cu valoare importantă (preluată de contrafișele de frânare și piloții de frânare). 11). Grinda călcâi 4. Tirant 5. realizate tot din piloți de lemn bătuți. Piloți pentru preluarea împingerii pământului 2. Suprastructura 7. Piloți de rezistență pentru susținerea suprastructurii 6.Infrastructura podurilor din lemn susținerea suprastructurii. legătura între cele două rânduri de piloți făcându-se prin contravântuiri și moaze. Piloți pentru împingerea pământului 2. Suprastructura (urs cu suburs) Culeele triple se realizează pentru poduri cu deschideri mari și care au terasamente înalte. în spatele cărora se așează căptușeala din lemn rotund sau semiecarisat (fig.Culee triplă 1. Figura 9 .

Infrastructura podurilor din lemn Figura 11. Practic ele sunt așezate pe terenul natural. Zidurile întoarse sunt realizate din piloți de rezistență și captușeală. Figura 12.3. INFRASTRUCTURI PROVIZORII DIN LEMN Acestea se utilizează la restabilirea urgentă a circulației și se caracterizează prin lipsa piloților bătuți. 12).Culee cu aripi din lemn (secțiune orizontală) Dacă înălțimea terasamentelor este mică (sub 2. în prealabil amenajat. . XIII.00 m) racordarea cu terasamentele se poate face cu sferturi de con (fig.Culee cu sfert de con.

de 1-2 mm. Se ridică peste etiaj cu aproximativ 1. umplute cu piatră sau bolovani. Traversele sau grinzile din care sunt alcătuite stivele au tasări remanente. Traversele se solidarizează cu scoabe și dornuri.1. la fiecare suprafață de contact. Pe verticală.3.00 m. În figura 13 este prezentată o stivă de traverse de C. .F. bolovaniș mare . XII. Figura 13.2.40÷2.Partea de jos: are o formă paralelipipedică și reazemă pe pământ.60 m) iar lățimea este. .Grinzi ecarisate. Stive de traverse Tipul acesta de infrastructură se utilizează des pentru podurile și podețele provizorii de C. se îmbracă cu o zidărie de blocuri de piatră. care se utilizează pe terenurile în care nu este posibil să se bată piloți deloc sau nu este posibil să se asigure o fișă corespunzătoare a piloților (roci tari.Infrastructura podurilor din lemn XIII. Primul rând de traverse se așează joantiv pe un pat de balast de aproximativ 30 cm grosime în scopul transmiterii cât mai uniforme a presiunilor la teren.3.Traverse de cale ferată (cel mai des).00 m. . Sunt realizate din: . Lungimea stivei este egală cu lungimea traverselor (2. Ele se pot utiliza și ca infrastructuri cvasidefinitive. F.de la suprafață sau de la o anumită adâncime). Pentru a fi ferită de afuieri. căsoaiele au trei părți distinctive: .Grinzi cu două fețe plane. de obicei 4. Căsoaie Acestea sunt structuri închise din lemn.Stive de traverse.

Pereții căsoaielor se fac din lemn rotund sau lemn rotund cu două fețe plane (fig. are formă hexagonală fiind prevăzută cu avant și arierbec.Partea superioară.Tipuri de lemn utilizate pentru pereții exteriori ai căsoaielor a. . Dacă partea mediană se ridică până la nivelul de rezemare. Lemn rotund b. Lemn rotund cu două fețe paralele.Partea mediană.Infrastructura podurilor din lemn . 15). partea superioară poate să dispară. Figura 14 .Alcătuirea generală a unei căsoaie Figura 15. .00 m deasupra nivelului apelor extraordinare. are forma paralelipipedică și susține suprastructura. Se ridică cu cel puțin 1.

b. căsoaiele se umplu cu pietriș. Pereți exteriori 2. umplutura va fi realizată din bolovani cu dimensiuni mari. Există două soluții: a. . Babe (la partea superioară) Rezemarea suprastructurii nu se face pe umplutură direct. Avantbec ușor (fig 17). 1. Vârful avantbecului este realizat din 4 stâlpi verticali prinși cu buloane între ei și de pereții căsoaiei. Avantbec greu (fig 18). Sprijiniri pentru avant(arier) bec 6. Pentru cealaltă soluție (grinzi orizontale cu interspații). Legătura între pereți și stâlpii verticali se face cu buloane. În acest caz. Ei sunt protejați cu piese metalice. Dacă pereții exteriori ai căsoaielor nu au interspații (sunt așezati joantiv). Stabilitatea ansamblului este mărită de sprijiniri suplimentare. Perete interior longitudinal 4. sprijinite pe pereții transversali 4. partea din față a avantbecului se protejează cu stâlpi verticali din lemn rotund. așezați unul lângă altul și îmbrăcați în piese metalice. dacă flotanții au dimensiuni reduse. Pereți interiori transversali 5. Avantbecul căsoaielor trebuie să reziste la izbiturile flotanților și gheții.Schema de principiu a pereților unei căsoaie (pe partea mediană a ei). ci pe babele 6.Infrastructura podurilor din lemn Figura 16. dacă flotanții au dimensiuni mari. Stâlpi verticali 3.

contrafișe.Avantbec ușor Figura 18 . Contrafișă de stabilitate . Talpa 3.3. piloți de stabilitate-frânare. Moaze 5.19. Paleele-capră pot fi așezate direct pe teren (fig 19).Avantbec greu XII. moaze. babe). Fig. sau pe blocuri de beton (fig 21). Babă 6.3. paleele-capră trebuie să fie verificate și la starea limită ultimă de stabilitate. pe stive de traverse (fig 20).Palee-capră cu piloți de rezistență alăturați (l<3d) așezată direct pe teren 1. Piloți alăturați 2. ci sunt fixați în tălpi de lemn. Palee-capră Sunt alcătuite similar cu paleele obișnuite (piloți de rezistență. Pat de nisip sau balast 4. diferența constând în faptul că piloții nu sunt bătuți în pământ.Infrastructura podurilor din lemn Figura 17 . Din cauză că nu există o legătură cu terenul.

În cazul unui pământ de fundare mai slab.Infrastructura podurilor din lemn Dacă pământul este stâncos. Dacă paleea-capră se amplasează în ape curgătoare (cu debit redus) sau pe terenuri slabe. rezemarea se poate face direct. care asigură o suprafață mai mare de rezemare pe teren. Tălpile paleelor se prind de fundație cu buloane de scelment. Figura 21. așezate sub formă de grătare.Rezemarea paleelor capră pe blocuri de beton. rezemarea se face pe stive de traverse. fără patul de nisip sau balast. Figura 20 .Rezemarea paleelor capră pe stive de traverse Grinzile care realizează stivele sunt solidarizate cu scoabe și dornuri. . fundațiile paleelor-capră se realizează din beton şi sunt protejate cu blocaje de piatră mare.

iar partea cea mai înaltă a sparghețurilor să fie deasupra N.4.00 m. În cazul paleelor duble sau multiple se utilizează sparghețuri mai late cu 1. sub formă de tetraedru.Infrastructura podurilor din lemn XIII.E (nivelul apelor extraordinare) cu cel puțin 1. spațiul dintre acestea umplându-se cu piatră. Sparghețuri Acestea se amplasează la 2-4 m în amonte față de palee. trebuie protejate (în amonte) de izbirea ghețurilor și a flotanților. Grinzi orizontale de solidarizare 3. piramidă sau prismă. Contrafișe 5. La partea superioară coama se armează cu un profil cornier (detaliu B) sau cu șină de CF. Sparghețurile trebuie să fie cu vârful sub etaj (cu aproximativ 50 cm). Coama este prinsă de acestea și de piloți cu cepuri și zbanțuri. pentru ca elementele de rezistență să nu putrezească și coama să preia izbirea ghețurilor chiar la ape mici.00 m față de palee. Figura 22.1.A. precum și de izbirea eventualelor ambarcațiuni. 22) de piloți. Moaze 4.Spargheț cu două rânduri de piloți 1. sparghețurile se îmbracă la exterior cu căptușeli. Protecția împotriva izbirii ghețurilor și flotanților se realizează cu: XIII.4. Captușeală Pentru preluarea solicitărilor orizontale produse de izbirea ghețurilor se prevăd contrafișe. care de obicei sunt situate în albia râurilor. Coamă(armată) 6. ELEMENTE DE APĂRARE ALE PALEELOR Paleele. Pentru a proteja de izbiri piloții. Piloți 2. . Pentru paleele simple se pot face sparghețuri cu un rând sau două(fig.

Piloți 2. Căptușeala se realizează din lemn rotund cu diametrul de 15 cm sau lemn semirotund. Coamă 4. fixată cu crampoane. Coama se armează cu profil cornier sau șină de CF. Captușeală 5. Șina de CF 6. Contrafișe 3. îmbinat cu buloane si zbanțuri. moaze longitudinale și transversale. Acestea pot fi realizate din lemn rotund cu diametrul 20-25 cm. coamă. contrafișe. .Infrastructura podurilor din lemn 5 Figura 23-Spargheț sub formă de prismă a) Secțiune longitudinală b) Secțiune transversală 1. Moaze longitudinale 7. Moaze transversale Structura de rezistență se compune din piloți.

Străjeri din 3 piloți a) Vedere laterală b) Secțiune Figura 25 .2. incinta formată căptușindu-se cu bolovani (fig. dar pe cursul de apă pot fi ambarcațiuni (plute sau ambarcațiuni ușoare). captusiți la exterior cu dulapi sau lemn rotund. 25) sau din grupuri de piloți joantivi. bătuți simultan în pământ și legați cu platbande metalice din 50 in 50cm.Infrastructura podurilor din lemn XII. Străjeri Dacă nu există riscul izbirii sloiurilor de gheață sau flotanților. Aceștia sunt realizați din 3 piloți distanțati.4. pentru protecția paleelor se pot folosi străjeri. Figura 24.Străjer alcătuit din grup de piloți bătuți simultan .