UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE EDUCAIE FIZIC I SPORT

SPECIALIZAREA: K.A.A.L

Depresia postpartum
Nume : Candale Delia
Gherman Andrei-Razvan
Mican Flavia
Panaitescu Cristian
Semeniuc Violeta

An universitar 2015-2016

DEPRESIA POSTPARTUM
Depresia postpartum (DPP) este o tulburare psihic frecvent ntalnit la
mame n primele luni de la natere.
Recunoaterea precoce a semnelor i simptomelor acestei afeciuni, de
ctre personalul medical din seciile de obstetric ginecologie sau de ctre
medicul de familie i instituirea unui tratament corespunztor determin un
prognostic favorabil al acestei afeciuni la mam, precum i condiii optime
de dezvoltare ale noului nscut.
Unele studii ajung la concluzia c DPP nu este o tulburare psihic
propriu zis, ci este o urmare a unor condiii de nesecurizare material i
afectiv a mamei.
Depresia postpartum este cea mai frecvent problema de snatate
postnatal i apare la 1 din 9 femei (10-15% dintre femei).

CAUZE
PROBLEMELE EMOIONALE CARE POT SA APAR DUP NATERE SUNT
FOARTE DIFERITE CA I MANIFESTARE, DAR I CA PERIOAD DE DEBUT DE
ACEEA I CAUZELE SUNT DIFICIL DE IDENTIFICAT. PRIN URMARE NU ESTE
CUNOSCUT CAUZA EXACT A PROBLEMELOR EMOIONALE CI SE
CONSIDER C UN CUMUL DE FACTORI BIOLOGICI I SOCIALI CONTRIBUIE
LA DECLANAREA ACESTOR PROBLEME.

Modificrile hormonale :
Imediat dup natere scade
semnificativ nivelul unor hormoni, n
timp ce pentru ali hormoni revenirea
la nivelul normal dureaz mai mult.
Aceste modificri dar i dezechilibrul
produs de ele duc la apariia strii de
oboseal, a unor stri de anxietate,
depresie, dar i a unor probleme fizice
probleme legate de menstruaie,
cderea parului, migrene

Modificri fiziologice :
Organismul proaspetei mame
funcioneaza puin diferit imediat
dup sarcin apar modificri la
nivelul tensiunii, a funcionrii
sistemului imunitar i a
metabolismului toate aceste
modificri contribuie la instabilitatea
emoional i la o stare de oboseal.

Factori emoionali :
Toate modificrile hormonale i
noile solicitri aduse de apariia
unui copil pot face ca proaspta
mam s nceap s vad situaia
ca imposibil de controlat, s simt
c nu poate face fa, s amplifice
gravitatea unor situaii iar acest
mod de evaluare s amplifice s
contribuie la apariia i meninerea
unor probleme emoionale.

Stilul de via :
Modificrile majore n stilul de
via aduse de naterea unui copil
de la reducerea semnificativ a
orelor de somn, la focalizarea
exclusiv (cel putin o perioad) pe
nevoile copilului contribuie la
apariia problemelor emoionale
mai ales cnd sunt asociate i cu
lipsa unui suport social adecvat
sau n cazul unui copil cu un
temperament mai dificil.

FACTORI DE RISC
EXIST O SERIE DE FACTORI CARE POT S FAC O MAM MAI VULNERABIL LA A
DEZVOLTA O PROBLEM EMOIONAL N PERIOADA SARCINII I DUP NA TERE.
ACETIA NU CAUZEAZ DEPRESIA SAU ALTE PROBLEME CI DOAR FAC PU IN MAI
PROBABIL APARIIA EI:
1.

Antecedente familiale de probleme emoionale persoanele care au n familie persoane cu o

problem emoional pot sa aib o vulnerabilitate mai mare la a dezvolta o problem n
perioada sarcinii sau dup natere.

2.

Probleme emoionale n trecut dac mama a avut n trecut o problem emoional e mult mai
probabil ca n timpul sarcinii sau dup natere s treac din nou printr-o astfel de problem.

3.

Lipsa suportului social sprijinul soului, al familiei sau apartenena la o comunitate sunt
factori care fac perioada de dup natere mai usoar pentru proaspata mam. Lipsa suportului
poate favoriza apariia unor probleme emoionale

4.

Evenimentele negative din perioada sarcinii trirea unor evenimente negative n timpul
sarcinii sau dup natere moartea cuiva drag, un accident, divor pot s favorizeze apari ia
problemelor emoionale

5.

Problemele financiare sunt factori care pot favoriza apariia problemelor emoionale dup
natere.

6.

Problemele de sntate fie complicaii legate de natere, fie problemele de sntate ale
mamei sau ale copilului o pot predispune pe mama s dezolte probleme emo ionale dup
natere.

SIMPTOMATOLOGIA DEPRESIEI POSTPARTUM

o

Stri emoionale, deprimare sau furie care apar la 1-2 luni de la na tere

Sentimente de tristee, ndoial, vin, neajutorare sau neputin care se intensific de la o

sptamn la alta i mpiedic func ionarea eficient a mamei

Persoana nu mai este capabil s aib grija de sine sau de copil

Persoana are dificulti n a face sarcinile tipice acas sau la munc

Schimbri de apetit

Preocupri i ngrijorri intense pentru copil sau lipsa interesului pentru copil

Anxietate si atacuri de panic , teama de a rmne singur cu copilul

Teama de a nu face ru copilului

Gnduri de autornire sau suicid

PARTICULARITI ALE DEPRESIEI POSTPARTUM

Femeile ascund modul n care se simt dup natere.

Se simt vinovate sau ruinate de modul n care se

simt.

Familia, partenerii nu iau n serios starea emoional

a femeii care a nscut.

TRATAMENT N DEPRESIA POSTPARTUM

Depresia postpartum poate fi tratat att de medicul curant, ct i de psihiatru, psiholog sau
psihoterapeut. n cazul tratamentului psihiatric, se recomand medica ie adaptat nevoilor persoanei i
strii n care aceasta se regsete.
Tratamentul medicamentos poate include : antidepresive i anxiolitice

Tratamentul medicamentos se recomand att pentru tratarea depresiei, ct i pentru prevenirea

recderilor. Durata tratamentului se poate extinde pn la o perioada de 6 luni. Far a fi trat depresia de
dupa natere, odat instalat, se poate menine pn la 12 luni. Un alt rol important n tratarea depresiei
postpartum l au odihna, recuperarea fizic i dieta. Mama trebuie sa respecte anumite repere legate de
refacerea resurselor fizice ca urmare a consumului provocat de supravegherea i ngrijirea bebelu ului.

Tratamentul psihologic pentru depresia postpartum const n sedin e de consiliere i psihoterapie.

Psihoterapia s-a dovedit a fi la fel de eficient ca tratamentul medicamentos, fr a se exclude una pe
cealalt. Psihoterapia va ajuta persoana afectat s dep easc situa ia prin con tientizarea problemei i
activarea resurselor interne n raport cu contextul n care aceasta se regse te.

Pentru oricare dintre cele dou modaliti de interven ie ar opta persoana n cauz, este bine de tiut
faptul c intervenia i tratamentul trebuie s se fac din timp, pentru ca riscurile i efectele asociate s
fie ct mai reduse. Identificarea timpurie i interven ia amelioreaz prognosticul pe termen lung.

ARTICOLE
Asociatii intre exercitiul fizic si simptomele
depresiei postpartum
Femeile postpartum au un risc crescut pentru
dezvoltarea depresiei, care poate contribuii la
inrautatirea starii de sanatate atat pentru mama cat
si pentruu familie. Studiile anterioare indica faptul
ca mamele care sunt active fizic in timpul sarcinii au
un risc scazut in a dezvolta depresia postpartum fata
de mamele inactive. Obiectivul acestei investigatii a
fost sa determine asocierile intre toate domeniile sau
un domeniu specific din cadrul exercitiilor fizice si
simptomele depresiei postpartum.

METODE :
Datele au fost obtinute de la 550 de femei care au
participat in studiul Sarcina,Infectie si Nutritie
postpartum, lunile in care acestea au nascut au
fost intre Octombrie 2002 pana in Decembrie 2005
in Carolina de Nord.
Concluzii : Asocierile dintre exercitiul fizic
moderat si simptomele depresiei postpartum au
fost diferite in functie de domeniul din care au
facut parte acestea. Studiile viitoare care vizeaza
depresia postpartum ar trebuii sa exploreze
motivele diferntelor din activitatea fizica dupa
domeniu.

DETERNINANTI AI SARCINII SI
DEPRESIEI POSTPARTUM :
POTENTIALELE INFLUENTE ALE
SIMPTOMELOR DEPRESIVE, SATISFACTIA
IMAGINII CORPORALE SI REACTIA LA
EXERCITII
Studii limitate au examinat sanatatea
psihologica si comportamentala inainte, in timpul
si dupa sarcina.
Scopul acestui studiu a fost sa examineze
asocierile intre si masura in care simptomele
depresive, satisfactia imaginii corporale si reactia
la exercitii au o explicatie promitatoare intre
trimestrul specific si depresia postapartum.

La studiu au participat 230 de femei insarcinate

care au fost masurate la mijlocul primului,al
doilea si al treilea semestru de sarcina si la a 6-a
saptamana dupa nastere din 2005 pana in 2007.
Concluzii : s-a constatat ca simptomele depressive
si imaginea corporala sunt factori importanti in
interventia pentru imbunatatirea sarcinii si
sanatatea psihologica postpartum; si ca
activitatea fizica in perioada de dinainte de
sarcina ar putea oferi femeilor niste efecte
protective impotriva simptomelor depresive.

BIBLIOGRAFIE
http://www.i-psiholog.ro/depresia-postpartum-probleme-emotionale-dupa-nastere/

http://www.csid.ro/lifestyle/psihologie-si-cariera/depresia-postpartum-cauze-simptome
-tratament-11721848/

http://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/postpartum-depression/basics/symptom
s/con-20029130

http://www.webmd.com/depression/postpartum-depression/postpartum-depression-trea
tment-overview

http://www.postpartumprogress.com/the-symptoms-of-postpartum-depression-anxiety-i
n-plain-mama-english
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/m/pubmed/21668353/?
i=41&from=postpartum+depression+and+physical+exercises