You are on page 1of 109

IRINAAPETREI

DREPTUL FAMILIEI
SUPORT DE CURS

La elaborarea prezentei ediţii s-a avut în vedere
legislaţia în vigoare la 1 octombrie 2013

CAPITOLUL I INTRODUCERE ÎN DREPTUL FAMILIEI
SECŢIUNEA I
NOŢIUNI GENERALE DESPRE FAMILIE
î

1.1. Noţiunea de familie
Familia reprezintă o realitate sociologică datorită comunităţii de viaţă dintre membrii ei uniţi
prin raporturi de căsătorie, rudenie şi adopţie, o realitate biologică prin uniunea dintre bărbat şi
femeie şi prin procreare şi o realitate juridică datorită reglementării de către legiuitor a relaţiilor
care se stabilesc între membrii unei familii.
Cuvântul familie provine din latinescul familia, -ae care reprezenta în dreptul roman grupul
de persoane libere şi de sclavi supuşi lui pater familias locuind în acelaşi domus.
În sens larg, familia reprezintă ansamblul persoanelor unite prin căsătorie, filiaţie, adopţie şi
rudenie rezultată dintr-o descendenţă cu un autor comun (familia patriarhală).
În sens restrâns, familia este formată din soţi şi copiii lor minori (familia conjugală sau
nucleară).
Din perspectivă sociologică, s-a observat în timp o evoluţie a familiei de la cea patriarhală la
cea nucleară - în secolul al XlX-lea şi prima jumătate a secolului al XX-lea, la cea monoparentală
(formată dintr-unul sau mai mulţi copii şi un singur părinte divorţat, separat în fapt, văduv sau
necăsătorit) - la sfârşitul secolului XX şi chiar la menajul unei singure persoane (ca rezultat al
unei opţiuni personale sau ca urmare a divorţului sau decesului unuia dintre soţi). Aşadar, “legea
restrângerii continue a familiei” a lui E. Durkheim trebuie combinată cu “principiul pluralităţii
tipurilor de familie” al juristului francez M.J. Carbonnier, având în vedere că în acelaşi stat pot
exista în acelaşi timp mai multe tipuri de familie numite modele alternative de viaţă.
În sens juridic, familia reprezintă grupul de persoane între care există drepturi şi obligaţii care
izvorăsc din căsătorie, rudenie, adopţie şi alte raporturi asimilate relaţiilor de familie.
Legiuitorul nu oferă o definiţie unică şi constant ă a familiei, aceasta având un grad de cuprindere
diferit în actele normative, în funcţie de interesul care se urmăreşte a fi protejat.
Astfel, există două noţiuni de familie, cea de drept comun, formată din soţi şi copii lor minori, şi
cea specială, în sensul anumitor acte
normative, de exemplu, în Legea locuinţei nr. 114/1996, familia este formată din soţi, copii şi
părinţii soţilor care gospodăresc şi locuiesc împreună.
1.2. Funcţiile familiei
Funcţiile familiei sunt următoarele:
1. funcţia de perpetuare a speciei umane, datorită uniunii dintre bărbat şi femeie şi
procreării;
2. funcţia economică, concretizată prin ducerea în comun a gospodăriei casnice şi prin

2

comunitatea de bunuri a soţilor;
3. funcţia educativă, exprimată prin îndatorirea părinţilor de a creşte copilul, de a se îngriji de
sănătatea şi dezvoltarea lui fizică, de educarea, învăţătura şi pregătirea profesională a
acestuia;
4. funcţia de solidaritate socială, membrii unei familii fiind datori să-şi acorde sprijin
material şi moral reciproc.

Bibliografie:
1. Bacaci Al.,Dumitrache V., Hageanu C., Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil
, Editia 7 , Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2012;
2. Banciu M., Banciu A. A., Dreptul familiei conform noului Cod civil, Ed. Hamangiu,
Argonaut, Bucuresti, 2012;
3. Florian E., Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil, Editia 4 , Ed. C.H. Beck,
Bucureşti, 2011;
4. Codul civil(Legea nr.287/2009).

Întrebări de evaluare:
1. Ce categorii de persoane sunt incluse în noţiunea de familie, potrivit dreptului comun?
2. Care sunt funcţiile familiei?
SECŢIUNEA II
NOŢIUNI GENERALE DESPRE DREPTUL FAMILIEI
î

2.1. Definiţia dreptului familiei
Dreptul familiei reprezintă acea ramură de drept care cuprinde totalitatea normelor juridice ce
reglementează raporturile personale şi patrimoniale care izvorăsc din căsătorie, rudenie, adopţie şi
raporturile asimilate de lege, sub anumite aspecte, cu raporturile de familie, în scopul ocrotirii şi
consolidarii familiei.
2.2. Obiectul de reglementare a dreptului familiei
Dreptul familiei reglementează raporturi de familie, împărţite în:
- raporturi de căsătorie;
- raporturi de filiaţie;
- raporturi de adopţie;
- raporturi privind autoritatea părintească;

3

relaţii privind tutela. . Dreptul român al familiei nu reglementează deocamdata concubinajul şi nici raporturile succesorale. metoda subordonării dintre părinţi şi copii.titlul II ”Căsătoria” (art. . .258-534): principiile fundamentale ale dreptului familiei. 48 principiile fundamentale ale dreptului familiei. 2. apărută o dată cu intrarea în vigoare a Codului familiei din 1954 si mentinuta si dupa abrogarea lui. adopţia .titlul I – „Dispozitii generale” (art. filiaţia faţă de tată a copilului din afara căsătoriei. cu raporturile de familie (ex. cuprinzand urmatoarele titluri : . desfiinţarea căsătoriei.3. reproducerea umana asistata medical cu tert donator. 2. Locul dreptului familiei în sistemul de drept În legătură cu poziţia dreptului familiei în sistemul de drept au existat două opinii: a) potrivit unei opinii. Argumentele aduse în sprijinul acestei opinii au fost următoarele: . soţ-soţie.raporturile de familie. rudă sau afin. 287/2009)1. existentă în perioada Codului civil din 1865 (când relaţiile dintre membrii unei familii erau reglementate de acest cod ). 4 . desfacerea. dreptul familiei reprezenta o instituţie a dreptului civil şi nu o ramură de sine stătătoare. care prevede în art. dreptul familiei este o ramură distinctă de drept.normele juridice sunt predominant imperative. a) Codul civil – Cartea A II-a Despre familie (art. Izvoarele dreptului familiei Izvoarele dreptului familiei sunt următoarele: 1. încheierea casatoriei. efectele. .4. . sub anumite aspecte.drepturile sunt predominant nepatrimoniale.calitatea subiectelor este una specială: părinte-copil. Constituţia României din 2003.dreptul familiei are un obiect propriu de reglementare .405-482): filiaţia faţă de mamă. b) potrivit altei opinii.- unele raporturi asimilate de lege. curatela şi interdicţia judecătorească..titlul III ”Rudenia” (art. .titlul IV ”Autoritatea parinteasca”(art. prinintrarea în vigoare a actualului Cod civil (Legea nr. 2. adoptat-adoptator. filiaţia faţă de tată a copilului din căsătorie. 483-512): drepturile si indatoririle parintesti.258-534) . 266-404): logodna. situatia legala a copilului.: obligaţia de întreţinere dintre foştii soţi. 1 Actualul Cod civil a intrat in vigoare la 1 octombrie 2011. măsuri de protecţie specială a copiluilui). metoda reglementării unui statut legal pentru instituţia căsătoriei. .dreptul familiei are o metodă proprie de reglementare: metoda egalităţii între soţi.

.Convenţia O.513-534) : persoanele intre care exista obligaţia legală de întreţinere si ordinea in care aceasta se datoreaza.” 2.Legea nr. prin masuri economice si sociale. 3. cu privire la drepturile copilului. Acte normative care conţin. 275/2004 privind modificarea O. (1) din Codul civil prevede că “familia se intemeiaza pe căsătoria liber consimţită între soţi . . conditiileobligaţiei legale de întreţinere. ratificată în anul 1990. 4. 12/2001 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia copilului şi Adopţie.Legea nr. Principiul ocrotirii căsătoriei şi familiei. . precum sidezvoltarea şi consolidarea familiei.Legea nr.Legea nr. .. 258 alin. incheierea căsătoriei. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. printre altele.5.”. nr. 273 că “este interzisa incheierea unei noi casatorii de catre persoana care este căsătorită”. dispoziţii privind dreptul familiei: . Principiul monogamiei Codul civil dispune în art.Principiul incheierii casatoriei intre persoane de sex diferit Articolul 258 alin. 2.Legea nr.Convenţia europeană în materia adopţiei de copii. 119/1996 privind actele de stare civilă.U. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei. 114/1996 a locuinţei. Convenţii internaţionale la care România a aderat: . mamei si copilului Art.N. Încălcarea acestui principiu este sancţionată de Codul civil cu nulitatea absolută a celei de-a doua căsătorii şi de Codul penal pentru săvârşirea infracţiunii de bigamie. stabilirea si executareaobligaţiei legale de întreţinere b) legi speciale ale dreptului familiei: .(4) din Codul civil statueaza ca sotii sunt barbatul si femeia uniti prin casatorie. 259 alin.G. 4. Principiile familiei fundamentale ale dreptului 1. iar conform art.(1). Principiul liberului consimţământ al viitorilor soţi la încheierea căsătoriei Art. . casatoria este uniunea liber consimtita intre un barbat si o 5 .( 3) din Codul civil prevede că “statul este obligat sa sprijine. 3.titlul V „Obligaţia legală de întreţinere”(art. 258 alin. Jurisprudenţa (hotărârile judecătoreşti ale instanţelor) şi docrina (opiniile diferiţilor jurişti) nu constituie izvoare de dreptul familiei. ratificată în anul 1993.exercitareaautoritatii parintesti ‚ decaderea din exercitiul drepturilor parintesti .U. Dispoziţiile Codului civil şi ale legilor speciale de dreptul familiei se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă.

din care prima s-a desprins o dată cu intrarea în vigoare a Codului familiei în anul 1954.309 alin.(1) prevede ca sotii isi datoreaza in mod reciproc respect.. pe egalitatea acestora. art.” dacă aceştia sunt din căsătorie.6. Dreptul comun pentru ramura dreptului familiei este dreptul civil.” 7. legiuitorul roman interzice in premiera in mod expres casatoriile dintre persoane de acelasi sex in cuprinsul art. De asemenea. 5. Legătura dintre dreptul familiei şi alte ramuri de drept 1. Dreptul procesual civil Litigiile de dreptul familiei sunt soluţionate conform procedurii de drept comun prevăzute de 2 A se vedea in acest sens capitolul privind obligatia legala de intretinere. fidelitate si sprijin moral. 6 .Principiul potrivit căruia membrii unei familii sunt datori să-şi acorde unul altuia sprijin moral şi material In ceea ce-i priveste pe soti. iar art. Dreptul civil Legătura dintre dreptul familiei şi dreptul civil este reciprocă.. din afara căsătoriei sau adoptaţi.(1) că “familia se intemeiaza pe căsătoria liber consimţită între soţi. Codul civil reglementand pe larg obligatia de intretinere intre anumiti membri ai familiei.Principiul egalităţii în drepturi si obligatii a soţilor Codul civil prevede în art 258 alin.femeie. incheiata in conditiile legii. nou consacrata institutie a logodnei se poate incheia doar intre persoane de sex diferit. în sensul că normele acestor ramuri de drept se completează..(1) statueaza ca sotii sunt obligati sa isi acorde sprijin material reciproc. 6. 8. Mai mult. (1) că “orice masura privitoare la copil. 2 2. sub controlul şi îndrumarea efectivă şi continuă a autorităţii tutelare. 2.” Egalitatea in drepturi a sotilor se manifesta atat in raporturile dintre soti.(1) Cod civil.Principiul interesului superior al copilului Codul civil prevede în art 263 alin. 277 alin. cat si in ceea ce priveste exercitarea drepturilor fata de copiii minori. 325 alin. Principiul egalităţii în drepturi a copiilordin afara căsătoriei cu cei din casatorie Codul civil prevede în art 260 : „copiiidin afara căsătoriei sunt egali in fata legii cu cei din casatorie. trebuie sa fie luata cu respectarea interesului superior al copilului . Principiul guverneaza si sfera mai larga a familiei. precum si cu cei adoptati”.

. Bucuresti.H. Beck. Codul civil(Legea nr. Argonaut. Bacaci Al. 9. Femeia însărcinată sau care are în îngrijire un copil mai mic de un an are dreptul de a solicita amânarea sau întreruperea executării pedepsei cu închisoarea. 7. Ed. dreptul international privat indică legea aplicabilă.serviciul de stare civilă înregistrează actele de stare civilă.287/2009). Minorului i se aplică.Dumitrache V. Dreptul procesual penal Soţul sau o rudă apropiată a inculpatului sunt scutiţi de a depune mărturie în cadrul procesului penal.. Beck. Pentru anumite situaţii.ofiţerul de stare civilă încheie căsătoria. 6. dar dacă acestea nu sunt suficiente i se vor aplica pedepse ale căror limite sunt reduse la jumătate. Ed. 7 . în ce priveşte procedura divorţului. Bibliografie: 5.. Dreptul internaţional privat Când raporturile de familie cuprind unul sau mai multe elemente de extraneitate care pot da naştere la conflicte de legi.. Dreptul familiei conform noului Cod civil. de exemplu. C. Ed. de regulă măsuri educative. legiuitorul a prevăzut o serie de derogări. Constituţia României. Dreptul muncii Dispoziţiile acestei ramuri de drept privind munca tinerilor şi a femeilor. Editia 7 . ca de exemplu: . . Banciu A. 2011. Bucureşti.rele tratamente aplicate minorului. hotărârea judecătorească de încredinţare a minorilor şi de stabilire a pensiei de întreţinere.abandonul de familie. legea română sau legea străină. . Bucureşti.. Editia 4 . alocaţiile de stat şi cele suplimentare pentru familiile cu mai mulţi copii au ca scop ocrotirea familiei şi a intereselor mamei şi copilului. Hageanu C. Florian E. Dreptul penal Codul penal cuprinde un capitol special referitor la infracţiunile contra familiei. 7. Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil. Dreptul constituţional Codul civil reproduce şi dezvoltă principiile constitiţionale privind căsătoria şi familia. A. ca de exemplu: . 2012. 5. 3. 8. Banciu M. C. iar în loc de detenţiunea pe viaţă i se va aplica pedeapsa închisorii.bigamia. . concediile de maternitate şi pentru îngrijirea copiilor bolnavi. 2012.Codul de procedură civilă.H. Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil . Dreptul administrativ Unele organe ale administraţiei publice locale au atribuţii privind relaţiile de familie. 4.. 6. Hamangiu. 8.

a. şi anume situaţia juridică de căsătorie. art. 271 . dar ea se poate complini cu reglementări din alte ramuri de drept. obligaţiile. 5. care conferă soţului statutul de tată prezumtiv al copilului „născut sau conceput în timpul căsătoriei". ceea ce se explică în primul rând prin faptul că dreptul familiei este cuprins în cadrul dreptului civil şi apoi prin faptul că. Care este obiectul de reglementare a dreptului familiei? 3. sau art. Enumeraţi izvoarele dreptului familiei. Ce legătură există între dreptul familiei şi dreptul civil? CAPITOLUL II CĂSĂTORIA Secţiunea 1. 279 alin. „statut juridic" sau „statut legal al soţilor". actul juridic pe care îl încheie cei ce vor să se căsătorească. calitate în care li se aplică de drept statutul legal de per soane căsătorite. „legătură conjugală". proprietatea. la nevoie. situaţie care se naşte ca efect al actului juridic odată încheiat111. el desemnează şi situaţia juridică . putem exemplifica cu: art. constituind dreptul comun pentru dreptul familiei. Instituţia căsătoriei are cele mai strânse legături cu instituţiile fundamentale ale dreptului civil. adică de totalitate a normelor legale care reglementează căsătoria 111. Noţiunea şi caracterele căsătoriei §1.. care dispune în legătură cu autentificarea convenţiei matrimoniale încheiate de soţi „în timpul căsătoriei". (1) . „căsătoria se celebrează de către ofiţerul de stare civilă. Instituţia căsătoriei cuprinde reglementări de sine stătătoare în cadrul noului Cod civil. Înţelesul termenului de căsătorie. în ceea ce priveşte cel de-al doilea înţeles al termenului de căsătorie. prin care viitorii soţi consimt. pentru a desemna înţelesul de act juridic. la sediul primăriei" [art. Noţiunea de căsătorie 1. Conceptul de căsătorie mai are şi înţelesul de „instituţie juridică". actele de stare civilă. 414. 259 alin. „legătură matrimonială"etc. succesiunile ş. în mod public. 334.Întrebări de evaluare: 1. putem cita: art. Dublul înţeles al termenului de căsătorie rezultă din analiza textului noului Cod civil. „stare juridică de căsătorie"'21. ca: persoana fizică. ori art. astfel. el mai este desemnat în limbajul juridic şi cu terminologia de „legătură juridică dintre soţi". Termenul de „căsătorie" are în dreptul nostru un dublu înţeles. 2. Definiţi dreptul familiei. când în normele Cărţii a ll-a „Despre familie" nu sunt suficiente reglementări. în al doilea rând. El desemnează. 8 .„căsătoria liber consimţită între soţi". iar pentru a desemna sensul de situaţie juridică a soţilor. Prin conceptul de act juridic al căsătoriei se înţelege un act juridic bilateral şi solemn.în principiu permanentă . Dreptul familiei este în prezent o instituţie a dreptului civil sau o ramură de sinestătătoare? 4. în primul rând. 311. să devină soţi. care reglementează numele purtat de soţi „în timpul căsătoriei". (1)]. „uniune dintre soţi". Codul civil îl va complini.„căsătoria se încheie între bărbat şi femeie". cu care dreptul familiei are multe interferenţe.a celor căsătoriţi.

condiţiile divorţului şi formele lui sunt stabilite de lege. Caracterele căsătoriei 1. numai că. după părerea noastră. cu scopul de a întemeia o familie' 2'. noul Cod permite schimbarea regimului matrimonial prin încheierea de convenţii şi în timpul căsătoriei. reinstituirea libertăţii convenţiei matrimoniale nu înseamnă. Căsătoria era urmarea înţelegerii patrimoniale prenupţiale între cele două familii. căsătoria fiind eliberată de constrângerile patrimoniale anterioare. Dar. SECŢIUNEA I 9 . în ceea ce priveşte efectele personale ale căsătoriei. deoarece. mergând până acolo încât pot să modifice regimul acestora şi după încheierea căsătoriei. dimpotrivă. 273). înţelegere consemnată în contractul de căsătorie. automat. dacă în contract părţile pot. Din textele noului Cod civil se pot desprinde principalele trăsături ale căsătoriei. Deci. apreciem că actul de căsătorie îşi păstrează primordialitatea în raport cu convenţia matrimonială. intitulată „Despre familie".Natura juridică a căsătoriei. cât şi dintre aceştia şi terţi. convenţia matrimonială rămâne un accesoriu al căsătoriei. 271). Căsătoria este uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie. căsătoria era considerată un fel de contract. care a preluat reglementarea relaţiilor de familie în Cartea a ll-a. spre deosebire de vechiul Cod civil de la 1864. stabilit de lege'1'.2. atâta vreme cât se acordă o libertate totală soţilor cu privire la stabilirea statutului bunurilor lor. care permitea doar convenţiile prenupţiale. d) contractul stabilit prin acordul părţilor (mutuus consensus) poate înceta. în căsătorie scopul este comun . 3. existând multe deosebiri fată de acesta' 3'. contractul este susceptibil de modalităţi. legiuitorul revine asupra libertăţii soţilor de a încheia convenţii matrimoniale. consacrând astfel monogamia (art. între familiile viitorilor soţi se încheia o convenţie matrimonială ce reglementa atât raporturile patrimoniale dintre soţi. în literatura juridică clasică. Trăsăturile căsătoriei. şi consfinţirea priorităţii convenţiei matrimoniale faţă de actul de căsătorie. fără vreun amestec al altor persoane (art. Viitorii soţi pot să hotărască singuri dacă se căsătoresc sau nu. §2. calificarea ei juridică drept contract este atenuată. prin simetrie. b) Căsătoria este liber consimţită. ci. Astăzi. c) în principiu. în anumite limite. Nicio persoană nu poate fi căsătorită în acelaşi timp decât cu o singură persoană de sex opus. Viitoriisoţi au libertatea doar de â hotărî dacă acceptă sau nu să se căsătorească pentru a li se aplica statutul legal de persoane căsătorite. acestea sunt stabilite imperativ de lege. să stabilească ele efectele patrimoniale ale contractului. Astfel: a) în timp ce într-un contract fiecare parte urmăreşte un scop diferit de al celeilalte. care se încheie potrivit dispoziţiilor legale.Definiţia căsătoriei. Legea pedepseşte bigamia. In noul Cod civil.întemeierea unei familii. c) Căsătoria este monogamă. pe când căsătoria deşi poate lua sfârşit şi prin acordul soţilor. Reglementarea astfel adoptată este de natură a pune într-o lumină nouă actul de căsătorie în contextul intereselor patrimoniale ale soţilor. Acestea sunt: a) Căsătoria este o uniune dintre bărbat şi femeie (art. înainte de încheierea acesteia. şi nu invers. tot prin acordul lor (mutuus dissensus). căsătoria este un act pur şi simplu' 21. 258).

CONSIDERAŢII GENERALE DESPRE CĂSĂTORIE
î

1.1. Noţiunea de căsătorie
Noţiunea de căsătorie are următoarele sensuri:
- act juridic, prin care viitorii soţi consimt să se căsătorească în condiţiile şi în formele
prevăzute de lege;
- situaţie juridică, adică statutul legal al soţilor;
instituţie juridică, adică totalitatea normelor juridice care reglementează căsătoria;
- ceremonie, care are loc la sediul serviciului de stare civilă la data stabilită, în faţa ofiţerului
de stare civilă şi cu participarea viitorilor soţi.
Codul civil nu defineşte căsătoria, însă în doctrină au existat numeroase definiţii.
Căsătoria este actul juridic solemn prin care un bărbat şi o femeie, în scopul creării unei familii,
încheie între ei o uniune, căreia legea îi reglementează imperativ condiţiile, efectele şi desfacerea.
1.2. Natura juridică a căsătoriei
În doctrină s-au exprimat numeroase opinii cu privire la natura juridică a căsătoriei care pot fi
grupate în trei teorii:
a) teoria contractuală, potrivit căreia căsătoria este considerată un contract, caracteristică
Codului civil de la 1865 (care a reglementat relaţiile de familie până la apariţia in 1954 a Codului
familiei).
b) teoria instituţională, potrivit căreia căsătoria este considerată o instituţie juridică, a fost
lansată la începutul secolului al XX-lea de juristul francez C. Lefebvre, considerându- se că părţile
nu pot stipula, în privinţa uniunii lor, întocmai ca părţile unui contract.
c) teoria contractual - instituţională, potrivit căreia căsătoria este considerată atât un contract,
cât şi o instituţie juridică.
Căsătoria e considerată un act juridic de dreptul familiei, nu un contract, având în vedere faptul
că în prezent nu este permisă încheierea convenţiei matrimoniale (acordul prenupţial).
Comparaţie între căsătorie şi contract:
1. asemănări:
- ambele sunt acte juridice bilaterale;
- în ambele situaţii, părţile se află pe o poziţie de egalitate juridică şi sunt libere să consimtă la
încheierea acestor acte juridice.
2. deosebiri:
- în cazul contractului, fiecare parte urmăreşte un scop diferit, pe când în situţia căsătoriei,
ambii soţi urmăresc un scop comun - întemeierea unei familii;
- efectele contractului sunt determinate de părţi, în timp ce efectele căsătoriei sunt prestabilite
de lege;
- căsătoria nu poate fi încheiată prin reprezentare şi nu poate fi afectată de modalităţi
ca în situaţia contractului;

10

-

în cazul contractului, dacă una din părţi nu-şi execută obligaţiile, cealaltă parte
poate solicita rezoluţiunea sau rezilierea, în timp ce căsătoria poate fi desfăcută
pe cale judecatorească, administrativa sau notariala şi numai în anumite condiţii prevăzute
de lege.
1.3. Caracterele juridice ale căsătoriei

Căsătoria are următoarele caractere juridice:
1. este o uniune dintre un bărbat şi o femeie, caracter
expres precizat in prezent in cuprinsul art. 271 C.civ.
Acest caracter este intarit de prevederile art. 276 C.civ., potrivit carora încheierea căsătoriei
între persoane de acelaşi sex este interzisă. Transexualii (persoane care fizic aparţin unui sex, dar
psihic se consideră ca aparţinând sexului opus) şi persoanele care şi-au schimbat sexul printr-o
operaţie chirurgicală, urmată de o hotărâre judecătorească în acest sens, se pot căsători doar cu
persoane de sex fizic opus lor.
2. este liber consimţită
În prezent, cadrele militare care doresc să se căsătorească cu o persoană care este cetăţean străin
sau apatrid au nevoie de aprobarea prealabilă din partea Ministerului Apărării Naţionale.
3. este monogamă
Codul civil (art.273) şi Codul penal interzic celui căsătorit să încheie o nouă căsătorie,
pedepsind bigamia.
4. este solemnă
Solemnitatea căsătoriei decurge din obligativitatea încheierii sale la sediul serviciului de stare
civilă, într-o zi dinainte fixată, în faţă ofiţerului de stare civilă, în prezenţa viitorilor soţi şi a celor
doi martori, şi cu posibilitatea publicului de a participa la ceremonie.
5. este civilă
Încheierea căsătoriei este de competenţa exclusivă a ofiţerului de stare civilă, iar desfacerea
căsătoriei este de competenţa, de regula, a instanţei de judecată. Soţii au posibilitatea de a încheia
căsătoria religioasă numai după oficierea celei civile.
6. se încheie pe viaţă
Căsătoria încetează prin moartea sau declararea judecătoreasca a morţii unuia dintre soţi şi se
poate desface numai în condiţiile stabilite de lege şi prin hotărâre judecătorească.
7. se întemeiază pe egalitatea deplină în drepturi dintre
bărbat şi femeie
8.se încheie în scopul întemeierii unei familii
Căsătoria încheiată în alt scop decât acesta este sancţionată cu nulitatea absolută. În unele
cazuri, scopul căsătoriei este limitat fie la întemeierea unei comunităţi de viaţă ca în situaţia
persoanelor incapabile de a procrea şi care cunosc aceasta realitate la încheierea căsatoriei, fie
pentru a legaliza în ultimul moment al vieţii o uniune de fapt preexistentă.
Bibliografie:

11

10. Bacaci Al.,Dumitrache V., Hageanu C., Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil ,
Editia 7 , Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2012;
11.Banciu M., Banciu A. A., Dreptul familiei conform noului Cod civil, Ed. Hamangiu,
Argonaut, Bucuresti, 2012;
12. Florian E., Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil, Editia 4 , Ed. C.H. Beck,
Bucureşti, 2011;
13. Codul civil(Legea nr.287/2009).
Întrebări de evaluare:
1. Definiţi căsătoria.
2. În prezent, căsătoria este un contract?
3. Prezentaţi caracterele juridice ale căsătoriei.

SECŢIUNEA II ÎNCHEIEREA CĂSĂTORIEI
Încheierea căsătoriei este reglementată în cadrul art. 271-289 C. civ.
Pentru a fi valabilă, căsătoria trebuie să îndeplinească trei categorii de condiţii:
1. condiţii de fond;
2. lipsa impedimentelor;
3. condiţii de formă.
2.1. Condiţii de fond la încheierea căsătoriei
Definiţie: Condiţiile de fond la încheierea căsătoriei sunt acele împrejurări care trebuie să existe
pentru a fi posibilă încheierea unei căsătorii valabile (condiţii pozitive), dovada îndeplinirii lor
revenind viitorilor soţi. Potrivit prevederilor actualului Cod civil, sunt conditii de fond la incheierea
casatoriei: varsta legala matrimoniala, consimtamantul si diferenta de sex.
Analiza condiţiilor de fond la încheierea căsătoriei:

2.1.1.Vârsta matrimonială
Este o condiţie de fond expres prevazuta de Codul civil. Astfel, conform art.272 , vârsta minimă
pentru încheierea căsătoriei este de 18 ani, atat pentru pentru bărbaţi cat şi pentru femei. Prin
excepţie, doar pentru motive temeinice (ex.: sarcina femeii, plecarea soţului în străinătate pentru o
perioadă îndelungată) minorul de 16 ani se poate căsători in temeiul unui aviz medical,cu

12

: necunoaşterea faptului că soţul e o persoană divorţată sau e copil nelegitim) sau eroarea asupra calităţilor sau însuşirile celuilalt soţ (ex.2.Consimţământul Este o condiţie de fond expres prevăzută de art. să fie neviciat Consimţământul viitorilor soţi este liber dacă reprezintă manifestarea voinţei lor conştiente.1. situaţie în care căsătoria este nulă relativ. putând fi invocată de cel în cauză în termen de 6 luni pe calea unei acţiuni în anulare. Consimţământul lipseşte în următoarele situaţii: . situaţie în care aceasta este nulă absolut.dol prin reticenţă. dar în afara graniţelor ţării. Nu constituie viciu de consimţământ şi nu afectează valabilitatea căsătoriei eroarea asupra identităţii civile a celuilalt soţ (ex. Dolul reprezintă inducerea în eroare a celuilalt sot prin utilizarea de mijloace dolosive şi se manifestă la încheierea căsătoriei mai ales în formă omisivă . nulitatea relativă fiind sancţiunea aplicabilă. când unul dintre viitorii soţi ascunde celuilalt o împrejurare esenţială în formarea consimţământului care.incuviintarea parintilor sau a tutorelui si cu autorizatia instantei de tutela în a cărei circumscriptie domiciliaza minorul. beţie totală). caz în care căsătoria este nulă absolut. . 2.deşi unul sau ambii soţi au răspuns negativ la întrebarea dacă vor să se căsătorescă sau au păstrat tăcerea. iar formarea sa nu a fost alterată de vicii precum eroarea. civ. nulitatea absolută fiind sancţiunea aplicabilă. legea nu stabileşte o diferenţă maximă de vârstă între soţi. dolul sau violenţa. ofiţerul de stare civilă a încheiat căsătoria. De asemenea. Dacă o căsătorie se încheie între cetăţeni români aflaţi la bordul unei nave româneşti.: căsătoria încheiată în scopul obţinerii unei cetăţenii sau a unei parohii).unul dintre soţi este debil sau alienat mintal. Legiuitorul român nu a prevăzut o limită maximă până la care se poate încheia căsătoria. aşadar căsătoria se poate încheia indiferent de aceasta. 271 C. . Eroarea reprezintă o falsă reprezentare a realităţii cu privire la împrejurări esenţiale şi constituie viciu de consimţământ la încheierea căsătoriei numai dacă se referă la identitatea fizică a celuilalt soţ (lucru posibil doar în cazul fraţilor sau surorilor gemene care se substituie la ceremonie). .: descoperirea ulterioară a faptului că soţul este violent). ceea ce înseamnă că se pot încheia căsătorii până la o vârstă înaintată şi chiar în pragul morţii pentru a legaliza o legătură de concubinaj notorie şi îndelungată. celalălt soţ nu ar mai fi încheiat căsătoria (ex.: ascunderea unei sarcini cu un alt 13 . Condiţiile de validitate ale consimţământului la încheierea căsătoriei sunt următoarele: 1.: stare de hipnoză. dispensa de vârstă se acordă de căpitanul navei.unul dintre soţi este lipsit vremelnic de facultăţile mintale (ex.situaţia căsătoriei fictive în care unul dintre viitorii soţi sau ambii au urmărit la încheierea căsătoriei un alt scop decât acela de a întemeia o familie şi de a se supune statutului legal al căsătoriei (ex. dacă ar fi fost cunoscută.

Viitorii soţi îşi exprimă consimţământul unul imediat după celălalt. Dovada îndeplinirii ei se face prin certificatele de naştere ale viitorilor soţi catre atestă şi sexul persoanei. 2. În cazul în care unul dintre soţi se află în imposibilitate de a vorbi (ex. Violenţa presupune un act de constrângere fizică sau morală prin care o persoană a fost determinată să încheie o căsătorie împotriva voinţei sale.Diferenţa de sex Este o condiţie de fond expres prevazuta in prezent de art. Violenţa prin constrângere morală este mai uşor de imaginat şi constă în exercitarea de mijloace ilicite care provoaca teamă unuia dintre viitorii soţi de un rău considerabil şi prezent. Leziunea reprezintă paguba materială suferită de una dintre părţi la încheierea unui act juridic datorită disproporţiei vădite dintre prestaţii şi. ofiţerul de stare civilă întocmind un proces-verbal cu privire la această împrejurare. surdo-mut).277 alin.2. Dacă nu există deosebire de sex. Lipsa impedimentelor la încheierea căsătoriei Definiţie: Impedimentele la căsătorie sunt acele împrejurări expres prevăzute de lege. să fie dat personal şi simultan de viitorii soţi Legea exclude posibilitatea încheierii căsătoriei prin reprezentare. căsătoria este lovită de nulitate absolută.bărbat. Prezenţa unui interpret este obligatorie în această situaţie.: cetăţean străin necunoscător al limbii române. să fie constatat în mod direct de ofiţerul de stare civilă Consimţământul viitorilor soţi se manifestă prin răspunsul afirmativ la întrebarea adresată fiecăruia de ofiţerul de stare civilă dacă doresc să se căsătorească. a căror existenţă împiedică încheierea căsătoriei. nu la un interval mare de timp. ascunderea unei boli grave. 2. 3. logodna sau declaraţia de căsătorie neproducând efectele juridice ale casatoriei. Violenţa prin constrângere fizică este aproape imposibil de realizat pentru că ar presupune ca cei doi martori şi ofiţerul de stare civilă să fie complici sau sub imperiul violenţei. 14 . Sunt condiţii negative. consimţământul său se poate exprima în orice mod. 4. dar să fie neîndoielnic. numai lipsa lor determinându-l pe ofiţerul de stare civilă să încheie căsătoria.1. precum infertilitatea). potrivit caruia este interzisa casatoria intre persoane de acelasi sex.3. - 2. nu îşi găseşte aplicarea în materia căsătoriei. Simpla temere reverenţioasă (cauzată de respectul exagerat faţă de o persoană) nu constituie violenţă. să fie actual Consimţământul trebuie să existe în momentul încheierii căsătoriei când viitorii soţi se află în faţa ofiţerului de stare civilă. în mod evident. alta decât cele pentru care căsătoria nu se poate încheia.(1) Cod civil.

prima căsătorie este desfiinţată. ci numai sancţiuni pentru ofiţerul de stare civilă: rudenia civila ( in unele cazuri ). Starea de bigamie este înlăturată în următoarele situaţii: . În funcţie de persoanele între care există impedimentele: a) impedimente absolute. Existenţa unei căsătorii nedesfacute a unuia dintre viitorii soţi atrage starea de bigamie. II. Analiza impedimentelor la căsătorie: 2. a fost desfiinţată prin nulitatea absolută sau relativă sau a fost desfăcută prin divorţ. Divorţul nu atrage înlăturarea stării de bigamie. dar aceasta a încetat. b) impedimente prohibitive. tutela. iar ulterior cel declarat mort reapare.credinţă.1.Clasificare: I. alienaţia şi debilitatea mintală. b) impedimente relative. care împiedică încheierea căsătoriei unei anumite persoane cu oricare altă persoană: existenţa unei căsătorii nedesfacute. rudenia. . starea de bigamie dispare pentru că nulitatea absolută produce efecte retroactive. cea de-a doua 15 . anulându-se hotărârea declarativă de moarte. cât şi o sancţiune penală pentru săvârşirea infracţiunii de bigamie. În funcţie de sancţiunea care intervine în cazul încheierii căsătoriei în prezenţa impedimentelor: a) impedimente dirimante. prevede că este interzisa incheierea unei noi căsătorii de catre persoana care este casatorita. iar după data încheierii ei. cu condiţia ca soţii din a doua căsătorie să fi fost de bună. rămânând valabilă cea de-a doua căsătorie.2. a căror prezenţă în momentul încheierii căsătoriei atrage nulitatea acesteia. ca urmare a morţii sau declarării judecătoreşti a morţii celuilalt soţ. adică să nu fi ştiut că cel declarat mort este în viaţă. Încălcarea principiului monogamiei atrage atât o sancţiune civilă .dacă soţul se recăsătoreşte între data declarării morţii celuilalt sot şi data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti declarative de moarte.dacă o persoană căsătorită a încheiat o nouă căsătorie. a căror prezenţă în momentul încheierii căsătoriei atrage nulitatea absolută a căsătoriei: existenţa unei căsătorii nedesfacute. Prima căsătorie e considerată desfăcută pe data încheierii noii căsătorii. fie nu au încheiat niciodată o căsătorie.nulitatea absolută a celei de-a doua căsătorii. alienaţia şi debilitatea mintală.civ. adopţia.rudenia civila ( in unele cazuri ). . 273 C. tutela.soţul celui declarat mort prin hotărare judecătorească se recăsătoreşte. Nu se pot căsători decât persoane necăsătorite care. Existenţa unei căsătorii anterioare nedesfacute a unuia dintre viitorii soţi (starea de bigamie) Art. fie au încheiat o căsătorie. după caz. care împiedică încheierea căsătoriei dintre o anumită persoană şi o altă anumită persoană: rudenia. a doua căsătorie este valabilă. dacă înainte ca hotărârea judecătorească de desfacere a căsătoriei să rămână definitiva. unul dintre soţi încheie o nouă căsătorie.

Rudenia Conform art. Sarcina probei revine soţului bigam. cât şi la adopţiile cu efecte restrânse incheiate in trecut.2. c) între cei adoptaţi de aceeaşi persoană. şi cel adoptat sau copiii acestuia.căsătorie fiind sancţionată cu nulitatea absolută.2. şi cel adoptat ori descendenţii acestuia. de o parte. adică străinii nu pot încheia o a doua căsătorie în România. de alta.de bună-credinţă.: fratele cu sora. legea lor naţională permiţându-le acest lucru. Dovada lipsei impedimentului se face de către viitorii soţi care menţionează în declaraţia de căsătorie că nu există acest impediment şi prin prezentarea. Impedimentul se referă atât la adopţiile cu efecte depline. bunicul cu nepoata. Adopţia Art. b) între copiii celui care adoptă. bunicul cu nepotul). vărul cu vara lui).(1) din C. Rudenia constituie un impediment la căsătorie indiferent dacă este o rudenie din căsătorie sau din afara căsătoriei. Însă străinii deja căsătoriţi cu mai multe persoane nu sunt consideraţi bigami în ţara noastră. Ca o excepţie. şi între cele în linie colaterală. 274 alin. civ.Instanta se va putea pronunta pe baza unui aviz medical special dat in acest sens.(3) din C. Soţul bigam este prezumat a fi de rea-credinţă. este oprită căsătoria între rudele în linie dreaptă. indiferent de gradul de rudenie (ex. d) intre cei a caror rudenie fireasca a incetat prin efectul adoptiei. 2. de alta. până la al patrulea grad inclusiv (ex. civ. chiar dacă încetează legătura de rudenie dintre adoptat şi părinţii săi fireşti. a fost desfiinţată sau desfăcută. din care să rezulte că anterioara căsătorie a unuia dintre viitorii soţi a încetat. pentru motive temeinice. 274 alin. mama cu fiul. mătuşa cu nepotul. 2. 16 . . a unui înscris. Instanta se va putea pronunta pe baza unui aviz medical special dat in acest sens. dacă este cazul. unchiul cu nepoata. de o parte. căsătoria între rudele în linie colaterală de gradul al patrulea (veri) poate fi autorizata de instanta de tutela in a carei circumscriptie isi are domiciliul cel care solicita incuviintarea. interzice căsătoria implicând relaţiile de adopţie între a următoarele categorii de persoane: a) între adoptator sau ascendenţii lui. încheierea căsătoriei este posibilă între persoanele prevăzute la lit. iar celălalt soţ nebigam . Ca o excepţie. b şi c. În cazul adopţiei cu efecte depline(singura forma de adoptie care se poate incheia in prezent).: tatăl cu fiica.3. pentru motive temeinice. Impedimentul rezultat din starea de persoană căsătorită se impune şi străinilor aflaţi pe teritoriul nostru şi a căror lege naţională admite poligamia. şi indiferent dacă este de sânge sau civilă (din adopţie). căsătoria este oprită între aceştia.2. cu autorizarea instantei de tutelain a carei circumscriptie isi are domiciliul cel care solicita incuviintarea.

2.2.4. Tutela
Art. 275 din C. civ. prevede: “ Căsătoria este oprită între tutore şi persoana minoră care se află
sub tutela sa”.
Impedimentul se întemeiază pe considerente de ordin moral. Tutela încetează de drept la
împlinirea vârstei de 18 ani de către persoana aflată sub tutelă.

2.2.5. Alienaţia şi debilitatea mintală sau lipsa temporară a
facultăţilor mintale
Art.276 C.civ. prevede: “Este interzis să se căsătorească alienatul mintal si debilul mintal” iar
art.299 C.civ. dispune:”Este anulabila casatoria incheiata de persoana lipsita vremelnic de
discernamant”.
Alenaţii şi debilii mintali nu se pot căsători din considerente de ordin biologic şi social, dar mai
ales pentru raţiuni legate de consimţământ, ei neputând exprima un consimţământ valabil. Aceştia
nu se pot căsători nici în perioadele de luciditate şi indiferent dacă au fost sau nu puşi sub interdicţie
judecătorească, fiind suficient să se probeze că persoana era alienat sau debil mintal în momentul
încheierii căsătoriei. Sancţiunea pentru încheierea căsătoriei de alienatul sau debilul mintal este
nulitatea absolută. Dacă boala a intervenit ulterior încheierii căsatoriei, aceasta constituie un motiv
de divorţ.
Persoanele lipsite vremelnic de facultăţile mintale nu se pot
căsători inperioadele de timpin care nu pot exprima un consimtamant valabil (ex.:
stare de ebrietate totală, hipnoză), sancţiunea care intervine fiind nulitatea
relativă.
Dovada inexistenţei impedimentelor la încheierea căsătoriei:
Viitorii soţi au obligaţia de a preciza în declaraţia de căsătorie ca nu există nici o piedică pentru
încheierea acesteia. Terţele persoane sau ofiţerul de stare civilă vor putea face dovada existenţei
unor asemenea împrejurări. Dacă în urma verificărilor pe care ofiţerul de stare civilă este obligat să
le facă se va constata existenţa unui impediment la încheierea căsătoriei, cererea de a încheia
căsătoria va fi respinsă.
2.3.

Condiţii de formă la încheierea căsătoriei

Definiţie:
Condiţiile de formă la încheierea căsătoriei sunt formalităţi prealabile , formalităţi concomitente
siformalităţi ulterioare celebrării căsătoriei .

17

2.3.1. Formalităţi prealabile încheierii căsătoriei
1. Comunicarea reciproca a starii de sanatate
Este o condiţie de fond expres prevăzută de art. 278 C. civ.
Dovada îndeplinirii acestei condiţii se face prin prezentarea certificatelor medicale prenupţiale,
în momentul depunerii declaraţiei de căsătorie şi prin inserarea în cuprinsul acestei declaraţii a
menţiunii că viitorii soţi şi-au comunicat reciproc starea de sănătate.
Certificatele medicale prenupţiale sunt valabile 14 zile de la data emiterii şi trebuie să cuprindă
menţiunea expresă că persoana se poate sau nu căsători. Examenul medical (serologic, pulmonar şi
neuropsihic) este obligatoriu şi secret, medicul neinserând în certificat o explicare a motivelor
pentru care nu s-ar putea încheia căsătoria.
Legea nu interzice, în principiu, căsătoria persoanelor bolnave, cu condiţia informării reciproce
a viitorilor soţi în legătură cu starea sănătăţii lor. Prin excepţie, legea nu permite căsătoria
persoanelor debile sau alienate mintal şi a persoanelor cu boli venerice transmisibile.
Sancţiunile aplicate în cazul nerespectării acestei condiţii pot fi:
- Nulitatea absolută, dacă unul dintre viitorii soţi suferă de o boală pentru care este
interzisă căsătoria, indiferent dacă celălalt soţ a cunoscut sau nu acest lucru;
- Nulitatea relativă, dacă viitorul soţ suferă de o boala gravă, alta decât cea pentru
care este interzisă căsătoria şi această împrejurare a fost ascunsă faţă de celălalt soţ
(dol prin reticenţă);
- căsătoria rămâne valabilă dacă, în momentul încheierii căsătoriei, unul dintre soţi suferea de
o afecţiune minoră şi vindecabilă;
- dacă boala a fost dobândită în timpul căsătoriei, celălalt poate să solicite doar desfacerea ei
prin divorţ.
2.Declaraţia de căsătorie
Conform art. 280 C. civ., cei care vor să se căsătorească vor face personal declaraţia de căsătorie
la primăria localităţii în raza căreia se află domiciliul sau reşedinţa oricăruia dintre viitorii soţi. Prin
excepţie, declaraţia de căsătorie se poate face la serviciul de stare civilă din altă localitate, dacă unul
dintre viitorii soţi se află în altă localitate decât cea în care se va încheia căsătoria, serviciul de stare
civilă din acea localitate fiind obligat să o transmită în termen de 48 de ore la serviciul de stare civilă
unde urmează a se încheia căsătoria.
Pentru motive temeinice, căsătoria se poate încheia şi în afara sediului serviciului de stare civilă
local, dacă unul dintre soţi se află în imposibilitate de a se prezenta, însă este necesară aprobarea
prealabilă a primarului.
Declaraţia de căsătorie se face în scris şi personal (nu prin reprezentare), prin ea cei doi
exprimându-şi voinţa de a se căsători. Aceasta cuprinde următoarele menţiuni:
- manifestarea de voinţă a viitorilor soţior în sensul încheierii căsătoriei;

18

-

identitatea fiecăruia dintre viitorii soţi;
declaraţia acestora că nu există nici un impediment la căsătorie şi că au luat reciproc
cunoştinţă de starea de sănătate a celuilat;
- declaraţia lor în legătură cu numele de familie pe care urmează să-l poarte în timpul
căsătoriei (aceasta se poate face şi ulterior în scris până în momentul încheierii căsătoriei şi
va fi anexată la declaraţia de căsătorie);
- declaratia cu privire la regimul matrimonial ales;
- indicarea locului în care urmează a se încheia căsătoria;
- indicarea martorilor;
- semnătura celor doi viitori so ţi şi a ofiţerului de stare civilă.
Potrivit art. 13 C. fam. şi art. 28-29 din Legea nr. 119/1996, la declaraţia de căsătorie trebuie
anexate următoarele acte:
certificatele de naştere ale viitorilor soţi în original (pentru confruntare) şi în copie
legalizată sau certificată de ofiţerul de stare civilă;
actele de identitate ale viitorilor soţi care, după verificare, se restituie lor, urmând a fi
prezentate iarăşi în momentul încheierii căsătoriei;
- certificatele medicale care dovedesc starea de sănătate a viitorilor soţi, valabile 14 zile de la
data emiterii lor;
- dacă e cazul, acte în original (pentru confruntare) şi în copie, traduse şi legalizate ori
certificate de ofiterul de stare civila din care să rezulte încetarea sau desfacerea căsătoriei
anterioare a unuia dintre viitorii soţi: certificatul de deces al fostului soţ, hotărârea
judecătorească de desfacere sau de desfiinţare a căsătoriei.
Conform art. 40 din Metodologia nr. 1/1997 privind aplicarea Legii actelor de stare civilă,
dosarul actului de căsătorie mai cuprinde şi următoarele documente, după caz:
- aprobarea primarului pentru încheierea căsătoriei în afara sediului serviciului de stare civilă
local;
- dispensa de termen din partea primarului pentru încheierea căsătoriei înainte de împlinirea
termenului de 10 zile de la data înregistrării declaratiei de căsătorie;
- dispensa de vârstă, rudenie sau adopţie din partea instantei de tutela, dacă există
impedimente rezultate din condiţiile privind vârsta, rudenia firească sau adopţie;
- dovada eliberată sau autentificată de misiunile diplomatice sau oficiile consulare acreditate
în România, în cazul căsătoriei unui cetăţean străin, din care să rezulte că acesta îndeplineşte
condiţiile de fond cerute de legea sa naţională pentru încheierea căsătoriei în România;
- dacă dovada menţionată mai sus nu poate fi obţinută pentru că statul respectiv nu are
misiune diplomatică sau oficiu consular acreditat în România, declaraţia pe propriarăspundere autentificată de un notar public din care să rezulte că viitorul soţ, cetăţean străin
sau apatrid, nu e căsătorit şi îndeplineşte condiţiile de fond cerute de legea sa naţională
pentru încheierea căsătoriei în România. Pentru apatrizi, legea naţională este legea statului
în care îşi au domiciliul sau reşedinţa.
- procesul-verbal încheiat împreună cu interpretul autorizat în cazul încheierii căsătoriei între

19

285 C.dacă opoziţia este întemeiată. .3. căsătoria se poate încheia cu reducerea termenului de 10 zile. viitorul soţ e militar şi are o permisie mai scurtă de timp sau pleacă în străinătate la studii sau într-o misiune mai devreme de 10 zile). pentru ca terţii să poată formula opoziţie la încheierea căsătoriei. 1. precum si pe pagina de internet a primariei respective. fără a fi necesară justificarea unui interes legitim şi chiar de către ofiţerul de stare civilă când el constată un impediment.Reinnoirea declaratiei de casatorie Daca intr-un termen de 30 de zile de la afisarea extrasului din declaratia de casatorie. semnătura nefiind obligatorie. 2. căsătoria astfel încheiată rămâne valabilă. luându-se în calcul şi ziua în care începe să curgă termenul şi cea în care acesta se împlineşte. trebuie facuta o noua declaratie de casatorie. cu aprobarea primarului sau a comandantului navei. Opoziţia la căsătorie poate fi făcută de orice persoană. cu indicarea împrejurării de fapt sau de drept care face imposibilă încheierea căsatoriei şi a dovezilor. 4. Formalităţi concomitente încheierii căsătoriei (Procedura încheierii căsătoriei) 20 . dar ofiţerul de stare civilă va suferi sancţiuni administrative. civ.Termenul de 10 zile Căsătoria se poate încheia numai după ce a trecut un termen de 10 zile de la data la care a fost înregistrată declaraţia de căsătorie. acea casatorie nu s-a incheiat sau daca viitorii soti doresc sa modifice continutul declaratiei de casatorie.dacă opoziţia este neîntemeiată. ofiţerul de stare civilă nu va încheia căsătoria. . Efectele opoziţiei la căsătorie: ..: viitoarea soţie e gravidă şi naşterea va avea loc într-un termen mai scurt de 10 zile. Pentru motive temeinice (ex. ofiţerul de stare civilă va amâna căsătoria. opoziţia trebuie făcută în formă scrisă. ofiţerul de stare civilă va încheia căsătoria. Potrivit art.Opoziţia la căsătorie Este actul prin care o persoană aduce la cunoştinţa ofiţerului de stare civilă existenţa unei împrejurări de fapt sau de drept care constituie impediment la căsătorie sau neîndeplinirea unei condiţii de fond pentru care încheierea căsătoriei nu este posibilă.2.Publicitatea declaraţiei de căsătorie Ofiţerul de stare civilă este obligat ca. să o facă publică prin afişare în extras într-un loc special amenajat la sediul primăriei unde urmează a se încheia căsătoria. 2. supusa de asemenea publicitatii.persoane care nu cunosc limba romană sau între surdo-muţi. în ziua în care primeşte declaraţia de căsătorie. prelungind termenul de 10 zile. 3. . În cazul lipsei acestei aprobări. consemnându-l întrun proces-verbal.dacă verificare opoziţiei necesită mai mult timp.aprobarea Ministrului Apărării Naţionale în cazul cadrelor militare active care se căsătoresc cu o persoană apatridă sau care nu are exclusiv cetăţenia română.

constată că nu există opoziţii la căsătorie sau că acestea sunt neîntemeiate. Doar o căsătorie încheiată în faţa ofiţerului de stare civilă se bucură de protecţia legii.credinţă.: căsătoria nu se încheie la sediul serviciului de stare civilă sau în altă localitate). conform art. Dacă se încalcă această competenţă. comandantul navei . (1) C. Civ. căsătoria se poate încheia şi în afara sediul serviciului de stare civilă. dar ofiţerul de stare civilă va suferi sancţiuni administrative. prin căpitănia portului de înscriere a navei. aflată într-o călătorie în afara graniţelor ţării. Căsătoria nu se poate încheia la bordul unei aeronave deoarece o astfel de călătorie durează puţin timp. Competenţa ofiţerului de stare civilă a) competenţa materială este determinată de calitatea şi de atribuţiile ce i-au fost delegate persoanei care încheie căsătoria (ex. ofiţerul de stare civilă procedează în felul următor: . .119/1996 cu privire la actele de stare civila.1. 279 C. b) competenţa personală este determinată de domiciliul sau reşedinţa viitorilor soţi. un funcţionar delegat de primar). In cazurile prevazute de lege. 119/1996 şi art. Localitatea încheierii căsătoriei Conform art. c) competenţa teritorială este determinată de limitele teritoriului localităţii unde se află consiliul local în cadrul căruia acesta funcţionează.constată că sunt îndeplinite condiţiile de fond şi că nu există impedimente la căsătorie. căsătoria se poate încheia si la bordul unei nave sub pavilion românesc. la organul local al administratiei publice competent . 2. pe baza actelor de identitate. iar viitorii soţi au fost de bună.identifică viitorii soţi şi cei doi martori. civ. prevede că locul celebrării căsătoriei este sediul primariei din localitatea competentă. conditii in care casatoria nu s-ar putea respecta celeritatea. Momentul încheierii căsătoriei În ziua fixată pentru încheierea căsătoriei. localitatea în care urmează a se încheia căsătoria este una dintre localităţile în care viitorii soţi îşi au domiciliul sau reşedinţa. 4. înregistrarea făcută în registrul de stare civilă de o persoană necompetentă care a exercitat în mod public atribuţia de ofiţer de stare civilă este valabilă chiar dacă persoana nu avea. . aceasta calitate. 43-44 din Metodologia nr. La sosirea în ţară. 8 din Legea nr. 31 din Legea nr. respectiv cel al sectorului 1 din Bucureşti. de către comandantul navei.: ofiţer de stare civilă este primarul. dacă viitorii soţi au cetăţenie română. oraşului sau comunei în cuprinsul căreia se află domiciliul sau reşedinţa unuia dintre viitorii soţi. Ca o excepţie. căsătoria încheiindu-se de către ofiţerul de stare civilă de la consiliul local al municipiului. 21 . căsătoria este valabilă.ia consimţământul viitorilor soţi în vederea încheierii căsătoriei. Dacă se încalcă această competenţă (ex. Locul încheierii căsătoriei Articolul 279 alin. 1/1997. 3.. în realitate. neştiind că ofiţerul de stare civilă nu este competent. căsătoria este valabilă. Potrivit art. acesta este obligat să trimită o copie certificată de pe înregistrarea făcută. .

(2) al aceluiasi articol. Încheierea căsătoriei in prezenta unui element de extraneitate 3 Potrivit art. in situatiile prevazute de lege.(1) C. este incompatibil cu libertatea de a încheia o casatorie. îndeplinirea tuturor condiţiilor pentru încheierea unei căsătorii valabile şi îi declară căsătoriţi. 2587 C.civ.citeşte dispoziţiile din Codul civil privind drepturile şi obligaţiile soţilor.declară căsătoria încheiată pe baza consimţământului viitorilor soţi.întocmeşte actul de căsătorie în registrul de stare civilă corespunzător.cu 3 Raporturile juridice de drept international privat sunt in prezentreglementate deactualul Cod civil. conditiile de fond cerute pentru incheierea casatoriei sunt guvernate de legea nationala a fiecaruia dintre viitorii soţi la momentul celebrarii căsătoriei. Momentul încheierii căsătoriei este cel în care ofiţerul de stare civilă constată existenţa consimţământului viitorilor soţi. împreună cu cei doi martori.. care abroga aproape in totalitate prevederile Legii nr.eliberează soţilor certificatul de căsătorie. prevede că o căsătorie poate fi dovedită prin actul de căsătorie întocmit în registrul actelor de stare civilă sau prin certificatul de căsătorie eliberat soţilor. . la data stabilită. Daca una dintre legile straine astfel determinata prevede un impediment la casatorie care.face menţiune pe actul de identitate al soţului care şi-a schimbat numele prin căsătorie (în cazul buletinului de identitate se aplică o ştampilă cu menţiunea ca numele s-a schimbat prin căsătorie şi că buletinul se va schimba până la o anumita dată. act semnat de ofiţerul de stare civilă.civ.4. . 2. de soţi (cu numele pe care s-au învoit să-l poarte în timpul căsătoriei) şi de cei doi martori. .. 2586 C. Potrivit alin. potrivit dreptului roman. aceasta se perforează în locul unde este scrisă perioada de valabilitate). în exprimarea simultană a consimţământului la căsătorie şi în declararea încheierii căsătoriei de ofiţerul de stare civilă.5. ci are drept scop dovada încheierii sale. 105/1992. Proba căsătoriei Art. la sediul serviciului de stare civilă. iar în cazul cărţii de identitate. condiţiile de formă ale incheierii casatoriei sunt cele prevăzute de legea statului pe teritoriul caruia se celebreaza. Înregistrarea căsătoriei nu este o condiţie de validitate. Conform art.. acel impediment va fi inlaturat ca inaplicabil in cazul in care unul dintre viitorii soti este cetatean roman si casatoria se incheie pe teritoriul Romaniei. Solemnitatea încheierii căsătoriei constă în prezenţa viitorilor soţi în faţa ofiţerului de stare civilă. casatoria se poate dovedi . omisiunea înregistrării neatrăgând nulitatea ei. 2. 22 . civ. Publicitatea încheierii căsătoriei constă în posibilitatea publicului de a participa la ceremonie. 292 alin. .

16. Dreptul familiei conform noului Cod civil.. 17..Banciu M. Bucureşti.. Bucuresti. Banciu A. Ed. C. De la ce vârstă se poate incheia căsătoria ? Ce fel de eroare poate constitui un viciu de consimtământ la încheierea căsătoriei? Care sunt condiţiile de validitate ale consimţământului la încheierea căsătoriei? Definiţi căsătoria fictivă şi precizaţi sancţiunea aplicabilă ei. in situaţii excepţionale se poate reconstitui sau întocmi ulterior actul de căsătorie. Întocmirea ulterioară se poate face dacă nu au existat registre de stare civilă sau întocmirea actului de căsătorie a fost omisă din vina ofiţerului de stare civilă.Dumitrache V. 5. Enumeraţi condiţiile de fond la încheierea căsătoriei. 2. Codul civil(Legea nr. Reconstituirea acestuia se poate face dacă registrele de stare civilă au fost distruse sau pierdute sau dacă actul de stare civilă s-a întocmit în străinătate şi nu există posibilitatea procurării lui. Argonaut. Pentru ce fel de boli legea interzice încheierea căsătoriei? Enumeraţi impedimentele la încheierea căsătoriei. 9. Ce categorii de rude se pot căsători cu dispensă de rudenie? Ce categorii de rude prin adopţie se pot căsători cu dispensă de rudenie rezultată din adopţie? 23 . 3. Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil. Astfel.287/2009). Ed. Ed. C. 2012. inclusiv invocarea posesiei de stat care rezultă din aparenţa calităţii de soţ în societate.orice mijloc de proba. 15.. Beck. Întrebări de evaluare: 1. Editia 7 . deşi acesta a luat consimţământul soţilor şi i-a declarat căsătoriţi.H.H. În aceste situaţii. Hamangiu. Bucureşti. Bacaci Al. 7.. Florian E. Beck. 8. 2012. încheierea căsătoriei se poate proba cu orice mijloc de dovadă. Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil . 6. Bibliografie: 14. Editia 4 . 2011.. Hageanu C. 4. A.

Nesemnarea actului de căsătorie de către soţi atrage nevalabilitatea căsătoriei? 24 .Până când durează impedimentul la căsătorie rezultând din tutelă? 12. Ce sancţiune este aplicabilă căsătoriei încheiate de o persoană căreia îi lipsesc temporar facultăţile mintale? 11.În ce localitate şi în ce loc se poate oficia căsătoria? 15.Care este momentul în care viitorii soţi se consideră căsătoriţi? 17.Unde se depune declaraţia de căsătorie? Cu cât timp înainte de oficierea căsătoriei trebuie depusă? 13.10.Definiţi opoziţia la căsătorie. Căsătoria oficiată de o persoană necompetentă este sau nu valabilă? 16. 14.

Codul civil reglementează Efectele căsătoriei în cadrul Capitolului IV Drepturile şi obligaţiile personale ale soţilor(art. 3. Raporturile personale dintre soţi 3. Soţii pot cere şi împreună schimbarea numelui lor comun. atat în ceea ce priveşte raporturile dintre ei.2. însă este necesar consimţământul celuilalt soţ.să aleagă ca nume de familie comun numele unuia sau altuia dintre ei. sanatatii. cat si în ceea ce priveşte exercitarea drepturilor părinteşti. prin art.SECŢIUNEA III EFECTELE CĂSĂTORIEI 3. Numele soţilor Potrivit art. la completarea declaratiei de casatorie. civ. 281 C. Dacă fiecare soţ şi-a păstrat numele avut înainte de încheierea căsătoriei. Chiar dacă soţii au avut un nume comun. dar nu mai târziu de momentul încheierii căsătoriei. situaţie în care se va schimba numai numele unuia dintre soţi. fidelitate si sprijin moral. iar celalalt sot sa poarte numele lor reunite. 309 C. Încalcarea acestei obligaţii poate constitui o contravenţie (alungarea din locuinţa comuna a soţului. unul dintre soti sa-si pastreze numele avut anterior casatoriei. 312-372). precum si de a depassprijin morali impreuna toate momentele dificile ale vietii.307-311) şi in cadrul Capitolului VI Drepturile şi obligaţiile patrimoniale ale soţilor (art. să aleagă ca nume comun numele lor reunite. Obligatia desprijin moral presupune indatorirea fiecarui sot de a-l sprijini pe celalalt aflat in nevoie datorita varstei. Daca viitorii soţi nu s-au pronunţat în momentul încheierii căsătoriei cu privire la nume. pe cale administrativă. 3. schimbarea lui pe cale administrativă se poate face fără consimţământul celuilalt soţ.să îşi păstreze numele avut înainte de încheierea căsătoriei. însă printr-o cerere separată.1. 311 C.. Obligaţia sprijin moral de respect. fidelitate si Pornind de la idea ca la baza relaţiilor de familie stă prietenia şi afecţiunea reciprocă. Opţiunea soţilor se poate face si ulteriorcompletarii declaratiei de casatorie. . printr-un înscris separat care se ataşează la declaraţia de căsătorie. Soţii au drepturi şi obligaţii egale. Noţiune Efectele căsătoriei reprezintă drepturile şi obligaţiile personale şi patrimoniale. viitorii soţi declară ofiţerului de stare civilă numele pe care înţeleg să-l poarte în timpul căsătoriei. s-a reglementat obligaţia reciproca a sotilor de respect. soţii sunt obligaţi să poarte numele declarat în timpul căsătoriei.1. se prezumă că fiecare rămâne la numele avut până atunci. a soţiei sau a copiilor şi a oricaror alte persoane aflate în întreţinere) sau o 25 . situaţie în care se vor schimba numele ambilor soţi.2. . schimbarea acestuia neputându-se face decât cu consimţământul celuilalt soţ. care iau naştere între soţi ca urmare a încheierii căsătoriei. Potrivit art. având la dispoziţie patru posibilităţi: .2. civ.2. schimbarea numelui de familie al unuia nu atrage şi schimbarea celuilalt. civ.

.2. actualul Cod civil reglementeaza expres obligaţia de fidelitate. Astfel. ceea ce înseamna că ei vor putea hotărî şi cu privire la domiciliul pe care îl vor avea. (1). În practică.308 C. locuinta sotului la care se afla copiii”.1. Pentru motive temeinice[art.)]. In ceea ce privesteobligaţia de fidelitate. astfel încat soţul este supus unor suferinţe fizice şi morale constituie infracţiunea de abandon de familie. de obicei pentru perioade limitate de timp. această cerere se formulează în cadrul acţiunii de divorţ.(2) al art. refuzul unuia dintre soţi de a locui împreună cu celălalt poate constitui motiv de divorţ. soţii pot avea. obligatie prevazuta expres de alin. Acţiunea de evacuare a unuia dintre soţi este admisibilă numai dacă acesta. Actualul Cod civil introduce reglementari noi referitoare la locuinta familiei. Alungarea din locuinţa comună a unui soţ de către celălalt şi părăsirea acestuia.321-324. 3. prin comportarea violentă. când instanţa decide cărui soţ i se va atribui locuinţa . pentru că aceasta ar duce la o separaţie în fapt a soţilor.civ.4. Deşi nemenţionat expres. iar măsura este vremelnică până la partaj. Soţii decid de comun acord în tot ceea ce priveşte căsătoria(art. incalcarea acestei obligatii putand constitui motiv de divort. domicilii separate: exercitarea unei profesii.civ. indiferent de regimul matrimonial pe care l-ar alege sotii. 3. potrivit art.2. 321alin. soţii sunt datori ca după încheierea căsătoriei să nu întreţină raporturi intime cu alte persoane.2. Pe fidelitatea sotilor se bazează şi prezumţia de paternitate potrivit careia soţul mamei este tatăl copilului născut de aceasta. capacitate deplină de exerciţiu. Căsătoria nu are efect asupra cetăţeniei soţilor pentru că nu se dobândeşte şi nici nu se pierde prin căsătorie.2. potrivit art. faptul că locuinţele lor nu asigură norma locativă. domiciliul comun al soţilor se deduce indirect din ansamblul reglementărilor legate de căsătorie. 3.309 C. Alungarea din locuinţa comună a soţului.domiciliu conjugal. Capacitatea de exerciţiu Minorul de 16 ani dobândeşte. 310 C. Obligaţia de a locui împreună (obligaţia de coabitare) Pentru ca relaţiile de familie să capete conţinut şi finalitate este necesar ca soţii să locuiască împreună. Neînţelegerile personale soţilor privind raporturile Neînţelegerile soţilor privind raporturile lor personale vor fi solutionate de instanta de tutela 26 . Independenta soţilor Luând în considerare egalitatea dintre bărbat şi femeie. prin căsătorie. in cuprinsul art. În alte situaţii nu este posibilă evacuarea soţului.(2) C.civ.). a soţiei. necesitatea pregătirii de specialitate. alegerii profesiei sau ocupaţiei celuilalt. relaţiilor sociale ale celuilalt soţ. îngrijirea sănătăţii.309 alin. 3. pune în pericol grav viaţa şi sănătatea celuilalt soţ (chiar dacă este coproprietar).infracţiune (abandon de familie).3. a copiilor sau a oricăror alte persoane aflate în întreţinere constituie contravenţie.2. in lipsa. Spre deosebire de fostul Cod al familiei.civ. În lipsa unor motive temeinice. „locuinta familiei este locuinta comuna a sotilor sau. nici unul dintre soţi nu are dreptul de a exercita controlul asupra corespondenţei.

Prin art. Statutul primar are caracter imperativ. conform autonomiei sale de voinţă. aceste reguli cu caracter imperativ s-au constituit într-un statut matrimonial de baza. aceste norme se impun obligatoriu a fi respectate. separaţia de bunuri sau comunitatea convenţională".).3. 3. deoarece nu este necesară deosebirea lui de alte regimuri matrimoniale. Libertatea alegerii regimului matrimonial în viziunea noului Cod civil. Secţiunea 1 destinată regimului matrimonial în general. face o reconsiderare a raporturilor de familie. 3. Astfel. în lipsa convenţiei. Aceste reguli fundamentale constituie structura de bază a regimurilor matrimoniale. indiferent de regimul matrimonial concret al soţilor". în Capitolul VI privitor la „Drepturile şi obligaţiile patrimoniale ale soţilor".1. prin revenirea la tradiţionala lor includere în Codul civil. a libertăţii de a dispune de avutul ei. regimul matrimonial unic şi obligatoriu se reduce la un regim primar imperativ. principial raporturile patrimoniale dintre soţi. „întrucât se aplică în mod obligatoriu tuturor soţilor ca simplu efect al căsătoriei şi de la el nu se poate deroga pe calea convenţiilor matrimoniale". care nu pot fi stabilite decât de legiuitor prin norme imperative şi care reflectă modul în care statul reglementează căsătoria şi efectele ei. „Indiferent de regimul matrimonial ales. în legislaţiile cu pluralitate de regimuri matrimoniale. în ceea ce priveşte libertatea lor patrimonială. competenta in prezent sa solutioneze toate litigiile privind raporturile de familie (art. Reconsiderarea raporturilor de familie în noul Cod civil. denumit de unii autoristatut imperativ de bază"1 \ „statut conjugal de bază" ori „regim primar imperativ" sau chiar „constituţia regimurilor matrimoniale" . Libertatea alegerii regimului matrimonial consacrată de noul Cod pune în evidenţă faptul că reglementarea raporturilor patrimoniale ale soţilor este. nu se poate deroga de la dispoziţiile prezentei secţiuni. In sistemele naţionale care nu cunosc decât un singur regim matrimonial. Legiuitorul român. Totuşi. norme de aplicare imediată. legiuitorul noului Cod civil a revenit la ideea convenţiilor matrimoniale. noul Cod civil se dispune că. să ofere un cadru adecvat rezolvării problemelor esenţiale ale menajului comun. aşa cum era cel consacrat prin Codul familiei. Raporturile patrimoniale dintre soţi 3. efectele patrimoniale directe ale căsătoriei'. ci. (1) este îngrădită de obligativitatea respectării dispoziţiilor de ordin general ale Secţiunii I. azi abrogat. dacă în ceea ce priveşte raporturile personale dintre soţi libertatea acestora se limitează doar la decizia de a încheia sau nu căsătoria. pe care legea le prevede imperativ. lată că aplicarea principiului înscris în alin. fiind expresia libertăţii economice a persoanei. 265 C. de acum flexibilă şi adaptabilă voinţei lor. (1) se consacră principiul libertăţii alegerii regimului matrimonial.Consacrarea principiului Renunţând la caracterul obligatoriu al regimului matrimonial legal. Fiind definite ca „un set de norme imperative şi esenţiale. prin regimul matrimonial.civ. intitulată „Despre familie". prefigurând. prevăzându-se că „Viitorii soţi pot alege ca regim matrimonial: comunitatea legală. Prin urmare. Această secţiune conţine un ansamblu de reguli fundamentale care se aplică tuturor căsătoriilor. supunân-du-se prin aceasta obligatoriu efectelor ei. în Cartea a ll-a. indiferent de regimul matrimonial căruia îi vor fi supuşi soţii. dacă prin lege nu se prevede altfel". Ele reglementează doar cu caracter general. prin dispoziţiile acestui cod. Orice derogare de natură convenţională de la regimul primar imperativ este lovită de nulitatea absolută a clauzei. Caracteristica de seamă a oricărui regim primar constă în aceea că regulile sale sunt în aşa fel concepute. dar fără a fi denumit ca atare. aşa după cum s-a arătat şi în 27 . prin care permite soţilor să decidă singuri. cum cred de cuviinţă. indiferent de alegerea făcută de către soţi pentru unul sau altul dintre regimurile matrimoniale. 312 alin. într-o oarecare măsură. iată. nici libertatea patrimonială a soţilor nu este chiar absolută. restricţionată de obligaţia impusă de legiuitor de a se respecta un grup de reguli de bază. aranjamentele lor patrimoniale. pentru a evita astfel eventuale disensiuni care în viitor ar putea periclita mentinerea căsătoriei. spre deosebire de raporturile lor personale nepatrimoniale. nepermiţând nicio modificare prin voinţa părţilor.si familie. de fapt.3. 312 alin. prin voinţa lor convenţională sau. ceea ce tinde să confere din nou căsătoriei un caracter de contract. precum şi celor existente între soţi şi terţi.2.3. aceasta este deschisă. prin art. (2). încât să asigure o minimă protecţie a intereselor patrimoniale ale soţilor. Astfel. Statutul primar cuprinde regulile elementare care se aplică în cadrul raporturilor patrimoniale dintre soţi. în care normele reglementate sunt de ordine publică şi obligatorii.

3. (1).3. Indiferent de regimul matrimonial ales. Regimul primar este un regim general. de la dispoziţiile generale şi comune pentru regimul matrimonial de bază sau primar prevăzut de noul Cod prin art. care configureazăregulile esenţiale de la care niciunul dintre regimurile matrimoniale alese nu se poate abate. 312-338. ci.3. cu care toţi autorii sunt de acord. 312 alin. Conform art.3. Caracterizarea regimului primar. soţii nu vor putea deroga. Aşadar. în contextul revenirii la posibilitatea încheierii convenţiilor matrimoniale 3. Sistemul este întregit cu reguli privind veniturile din exercitarea unei profesiuni. regimul matrimonial desemnează totalitatea regulilor care guvernează raporturile dintre soţi cu privire la bunurile lor. In general. care să permită partajarea diferitelor regimuri matrimoniale între ele". după cum nici nu îi imprimă o caracteristică esenţială. soţii îl vor stabili prin convenţii matrimoniale încheiate în condiţiile legii. Potrivit acestei ordini. 329 noul C. In contextul adoptării noii reglementări. Pentru a respecta în expunerea noastră caracterul imperativ al dispoziţiilor care constituie regimul primar de bază. şi reguli generale privind convenţiile matrimoniale: condiţii de valabilitate. încheierea. Dacă doresc să aleagă regimul separaţiei de bunuri sau regimul comunităţii convenţionale potrivit art. care singuri îşi cunosc mai bine interesele patrimoniale. cât şi pentru cele de criză a cuplului. 312 28 . regimul primar imperativ este cuprins în art. în paragraful 1 sunt cuprinse dispoziţiile referitoare la regimul matrimonial în general. modificarea.3. la suportarea cheltuielilor gospodăriei şi îndeplinirea obligaţiei de sprijin material reciproc al soţilor. De-a lungul vremii.de a proteja căsătoria şi de a crea un echilibru necesar în cadrul cuplului. In reglementarea noului Cod civil adoptat prin Legea nr. iar în sistemele de drept cu regimuri matrimoniale alternative. Această definiţie este general valabilă pentru orice tip de regim matrimonial. regimul matrimonial a fost definit de mulţi autori. la repartizarea drepturilor soţilor în domeniul administrării şi gestionării bunurilor proprii şi a patrimoniului comun. Aceste reguli sunt diferite de la o ţară la alta.literatură. Ceea ce este de reţinut şi ni se impune cu autoritate este sensul clasic.3.Delimitări terminologice privind noţiunea de regim matrimonial. iar de către alţii „statut imperativ de bază"şi constituie dreptul comun şi imperativ al regimurilor matrimoniale. ar trebui să păstrăm ordinea în care au fost sistematizate regulile ce guvernează cu caracter general şi obligatoriu drepturile şi obligaţiile patrimoniale ale soţilor. regimul primar a mai fost numit. regulile regimului primar oferă cadrul de reglementare atât pentru perioadele de armonie familială. în formă autentică şi cu respectarea regulilor de publicitate prevăzute de lege. regulile care constituie regimul primar se referă la protecţia domiciliului conjugal. de către unii autori. oricare ar fi regimul matrimonial concret aplicabil între aceştia. 313-338. 287/2009. ci şi prin cea a soţilor. în esenţă. reguli privind încetarea şi lichidarea regimului matrimonial. „o constituţie" a regimurilor matrimoniale. Precizări prealabile. precum şi pe acelea ce se formează în relaţiile lor cu terţii.3. care erau reglementate şi în vechiul nostru Cod civil de la 1864. sub sancţiunea nulităţii absolute. dar nu îi epuizează substanţa. civ.Noţiunea de regim matrimonial este bine determinată în literatura juridică. între ei şi în raporturile cu terţii. viaţa patrimonială a soţilor se va putea organiza nu numai prin voinţa legiuitorului. deşi toate au acelaşi scop . eventual clauză de preciput etc. care constituie structura de bază a regimurilor matrimoniale şi care exprimă în sine efectele căsătoriei asupra raporturilor patrimoniale dintre soţi. Doctrina precizează că regimul matrimonial este o noţiune cu mult mai vastă decât regimul primar imperativ. reguli cu privire la mandatul posibil dintre soţi ori la gestiunea de afaceri. conform art. 3.1. aşa cum le reglementează legislaţia internă a fiecărui stat. De reţinut însă este că regimul matrimonial nu se identifică cu regimul primar imperativ. se arată că „regimul primar imperativ face parte din structura regimului matrimonial. 332. regimul juridic al bunurilor soţilor nu va mai fi unul legal obligatoriu. în condiţiile legislative de revenire la posibilitatea încheierii convenţiilor matrimoniale. „prin care se înţelege un ansamblu de reguli obligatorii. soţii vor putea conveni singuri asupra alegerii regimului lor matrimonial. care trebuie observate de către soţi".2. despre regimul primar se poate vorbi doar în prezenţa pluralităţii de regimuri matrimoniale. publicitatea. Astfel. potrivit art. şi anume că.. Regimul juridic al raporturilor patrimoniale dintre soţi în noul Cod civil. opozabilitatea convenţiilor matrimoniale. Ca set de reguli generale care guvernează toate regimurile matrimoniale. Fiind numitorul comun al regimurilor aplicabile în concret.

Locuinţa familiei poate să fie şi este. el nu o va putea înstrăina singur. 322 alin. chiar dacă nu el este proprietarul imobilului. uneori. fără consimţământul scris al celuilalt soţ. (1) noul C. De asemenea. art.3. dreptul soţilor la informare.Pornind. şi în reglementările străine. iar dispoziţiile paragrafelor 2 şi 3 ale Secţiunii 1 privind locuinţa familiei şi cheltuielile căsătoriei. Această notare conferă în mod imperativ locuinţei respective un regim juridic special. aspecte ţinând de raporturile patrimoniale dintre soţi reglementate cu caracter obligatoriu. 215. Paragraful care vizează normele privind efectele regimului matrimonial. Drepturile locative asupra locuinţei închiriat. (2). fie regimul separaţiei de bunuri sau pe cel al comunităţii convenţionale. 322 alin. niciunul dintre soţi. Norme imperative care guvernează raporturile patrimoniale dintre soţi în perioadele normale ale convieţuirii lor 3. care în prevederile noului Cod civil are o reglementare specială. precum şi normele cu privire la încetarea. opozabilitatea lui. aceasta este imobilul de locuit al soţilor şi. (1). dacă prin lege nu se prevede altfel. chiar dacă este proprietar exclusiv. soţii. în al doilea rând. şi anume perioadele de criza. De pildă. 321 alin.4. independenţa patrimonială a soţilor. locuinţa familială nu se identifică automat cu domiciliul conjugal. care dispune că „Soţul care nu şi-a dat consimţământul la încheierea actului poate cere anularea lui în termen de un an de la data la care a luat cunoştinţă despre acesta. 312 alin. In analiza acestor norme intenţionăm o abordare într-o ordine puţin diferită.1. potrivit cu art. constituie al doilea grup de norme al regimului primar imperativ. viitorii soţi pot alege fie regimul comunităţii legale.3.2. ea ar putea fi interpretată ca o încălcare a normelor constituţionale care garantează exerciţiul dreptului de proprietate. reglementează regimul juridic al locuinţei familiale mai restrictiv decât pe cel al domiciliului conjugal 111. Cu alte cuvinte. au afectat acest imobil ducerii vieţii lor de familie. oricăruia dintre soţi să ceară notarea în cartea funciară a unui imobil ca locuinţă a familiei.Locuinţa familiei.4. care nu este proprietar. Codul civil francez. (2)]. în lipsa notării locuinţei în cartea funciară.4. prin inserarea în noul Cod civil a acestor dispoziţii speciale cu privire la locuinţa familiei. dar nu mai târziu de un an de la data încetării regimului matrimonial". Locuinţa familiei are o dublă importanţă: în primul rând.în raţiunea legiuitorului. conform art. 3. (1) noul C. Legiuitorul a avut în vedere faptul că. potrivit art. chiar dacă unul dintre soţi este proprietar exclusiv al imobilului ce constituie locuinţa familiei. un soţ nu poate deplasa din locuinţă bunurile ce mobilează sau decorează locuinţa familiei şi nu poate dispune de acestea fără consimţământul scris al celuilalt soţ [art. nu poate dispune de drepturile asupra locuinţei familiei şi nici nu poate încheia acte prin care ar fi afectată folosinţa acesteia". le este absolut necesară o locuinţă. Indiferent de regimul matrimonial ales. soţul neproprietar al imobilului. se aduce o derogare dreptului de dispoziţie al soţului proprietar asupra imobilului locuit de familie. Observăm că. defineşte noţiunea de locuinţă a familiei ca fiind „locuinţa comună a soţilor sau. un spaţiu închiriat. adică să punem în dezbatere dispoziţiile regimului primar după criteriile perioadelor vizate din viaţa soţilor. indiferent de regimul matrimonial ales. nu se poate deroga de la normele imperative cuprinse în dispoziţiile comune ale Secţiunii 1 din lege. civ. prin art. Scoasă din context. „Fără consimţământul scris al celuilalt soţ. în mod subiectiv. schimbarea sau lichidarea regimului matrimonial constituie primul grup de norme juridice imperative primare. (2). Noul Cod civil permite. nu poate pretinde decât daune-interese.Această restrângere a dreptului de dispoziţie al proprietarului trebuie privită numai în contextul notării imobilului său în cartea funciară ca „locuinţă de familie".3. 322 alin. în art. în lipsă. Astfel. în mod normal. în sensul unei restrangeri exprese a acestui drept. necesitatea reglementării aparte şi speciale a drepturilor locative ale soţilor asupra unei locuinţe închiriate se impune pentru a asigura o protecţie minimă unui aspect esenţial al raporturilor patrimoniale dintre soti - 29 . De acelaşi regim se bucură şi bunurile care mobilează casa. cu atât mai mult soţilor care au copii. locuinţa soţului la care se află copiii". 3. de la faptul că oricărui cuplu constituit în familie. Nerespectarea acestor dispoziţii atrage sancţiunea nulităţii relative.. în mod obiectiv. civ.alin. care nu şi-a dat consimţământul în caz de înstrăinare a acestuia de către soţul proprietar. (4). mandatul convenţional şi judiciar dintre soţi. 321 alin. actele de dispoziţie care pun în pericol grav interesele familiei.

323. cât şi pentru cele de criză. civ. o contribuţie la cheltuielile căsătoriei. Evident. înseamnă că legea nu identifică cele două obligaţii. obligaţi. în caz de divorţ. Ei sunt. dar privită astfel în doctrină şi în practică. De la acest principiu ei pot deroga prin convenţie matrimonială doar în ce priveşte contribuţia la cheltuielile căsătoriei. fiecare familie.). Dacă există bunuri comune. Astfel. dacă unul dintre soţi dobândise. sancţionează culpa în producerea lui prin măsuri de ordin economic. soţul supravieţuitor continuă exercitarea dreptului său locativ. civ.potrivit art. la cererea acestuia. ţinem să evidenţiem faptul că. în termenul prevăzut la art. La desfacerea căsătoriei. Cheltuielile căsătoriei. în ordine. Acest text prevede expres criterii pentru atribuirea locuinţei. . pune capăt acestor controverse. prin ducerea vieţii în comun. civ.Regimul primar de bază din noul Cod civil cuprinde dispoziţii imperative ce vizează şi cheltuielile căsătoriei. neprevăzută expres până acum într-un text de lege.n. „în cazul în care locuinţa este deţinută în temeiul unui contract de închiriere. în raport cu mijloacele fiecăruia.. lărgind posibilităţile de divorţ (aspecte care nu îşi au locul de prezentare în această lucrare). în acest sens. la cheltuielile căsătoriei. potrivit cu art. chiar dacă numai unul dintre ei este titularul contractului ori contractul este încheiat înainte de căsătorie". atât pentru perioadele de pace conjugală. de culpa în desfacerea căsătoriei şi de posibilităţile locative proprii ale foştilor soţi. când avem deja o reglementare explicită a drepturilor locative ale soţilor. art. când soţii se separă ori divorţează. astfel încât să elimine mulţimea de contro-verse din literatura şi practica judiciară legate de problema cine este îndreptăţit să rămână după divorţ în locuinţa închiriată. patrimonial. Soţul căruia i s-a atribuit beneficiul contractului de închiriere este dator . 326 noul C. 323 alin. de interesele superioare ale copiilor minori. (1) noul C. Potrivit alin. 324 arată că „Prevederile alin. potrivit cu art. trebuie să facă faţă unor cheltuieli. cu excepţia cazului în care divorţul a fost pronunţat din culpa exclusivă a acestuia din urmă. deşi în ansamblu noul Cod civil înlesneşte desfacerea căsătoriei.. 324 alin. prevede că locatorul va fi citat în procesul de atribuire. 325 alin. Noul Cod. dacă nu este posibilă folosirea locuinţei de către ambii soţi şi aceştia nu se înţeleg. ţinând seama. 324 alin. aşa cum ar fi lipsirea dreptului la indemnizaţia de instalare în altă locuinţă. civ. 1834" (30 de zile de la moartea chiriaşului . dacă nu renunţă în mod expres la acesta. dacă prin convenţie matrimonială nu s-a prevăzut altfel. (2). Potrivit alin. dar nici nu exclude într-o anumită măsură interferenţa dintre ele. fiecare soţ are un drept locativ propriu. Calificarea muncii ca o contribuţie la aceste cheltuieli. un drept de folosinţă locativă. atribuirea beneficiului locuinţei conjugale producând efecte până la data rămânerii definitive a hotărârii de partaj". 324 alin. Munca oricăruia dintre soţi în gospodărie şi pentru creşterea copiilor reprezintă. Alineatul (4) al art. constituie o contribuţie importantă pentru determinarea conţinutului cheltuielilor căsătoriei. (1) dispune cu privire la drepturile locative ale soţilor în timpul căsătoriei. Răspunsurile doctrinei au fost controversate 111. Pentru asigurarea acceptării de către locator a viitorului soţ titular al închirierii şi pentru a se produce faţă de acesta efectele atribuirii beneficiului contractului de închiriere.n. (3) al art. se punea întrebarea dacă acest drept este comun sau propriu. „în caz de deces al unuia dintre soţi. 325 alin. beneficiul contractului de închiriere poate fi atribuit unuia dintre soţi. (3) al art. indemnizaţia se poate imputa la partaj asupra cotei cuvenite soţului căruia i s-a atribuit beneficiul închirierii.4. Din prezentarea succintă a grupajului de norme imperative privind drepturile locative ale soţilor. De principiu şi imperativ este că soţii îşi datorează sprijin material reciproc. (3) noul C. art. prevăzând că. 325. potrivit art. art. astfel că efectele atribuirii faţă de acesta se vor produce de la data când hotărârea judecătorească a rămas definitivă. prin dispoziţiile imperative ale regimului primar.3. 3.3. (1) dispune că soţii sunt obligaţi să îşi acorde sprijin material reciproc. Se încearcă astfel a se păstra un echilibru între interesele economice ale soţilor şi conflictele ce ar putea deteriora căsătoria. în timpul căsătoriei. orice convenţie care prevede că suportarea cheltuielilor căsătoriei revine doar unuia dintre soţi este considerată nescrisă.acela al ducerii vieţii de familie în căminul con-jugal -. de asemenea. Până la acest moment. (2) noul C. Este de i 30 . să contribuie. (1)-(3) se aplică în mod similar şi în cazul în care bunul este proprietatea comună a celor doi 2 soţi. Prevăzând în alineate diferite obligaţia soţilor de sprijin material reciproc şi obligaţia de a contribui fiecare la cheltuielile căsătoriei. unuia dintre soti.să plătească celuilalt soţ o indemnizaţie pentru acoperirea cheltuielilor de instalare într-o altă locuinţă.

cuprinsă în cea de-a doua. cheltuielile pentru creşterea copiilor.5.4. firesc. civ. şi acoperirea unor cheltuieli de agrement. este exclusă. cu privire la contribuţia soţilor la cheltuielile căsătoriei.4. In ciuda faptului că art. Astfel. 3. în cazul în care soţii. Ca urmare. Pe de altă parte. în raport cu mijloacele de care dispune. Până când a fost inserat un text expres al noii legi.observat ca legea priveşte cheltuielile căsătoriei ca incluzând evident nu numai interesele soţilor la ducerea vieţii în comun şi la întâmpinarea sarcinilor căsătoriei. precum şi. în relaţiile lor cu terţii.Mandatul convenţional. cu respectarea obligaţiilor ce îi revin privind cheltuielile căsătoriei. pe care soţul său îl „poate" da sau nu. conform art. ar acţiona unul în numele celuilalt sot. iar în lipsa mandatului reprezentarea nu există. dacă participarea sa a depăşit limitele obligaţiei de sprijin material şi ale obligaţiei de a contribui la cheltuielile căsătoriei. în condiţiile legii. cheltuielile căsătoriei se impută asupra acestora. trăsăturile care îl definesc şi îl diferenţiază faţă de alte forme de mandat. prin art. se încadrează în termenii generali ce definesc contractul de mandat. dar include şi obligaţia de întreţinere a copiilor minori. 325 alin. cum era reglementată în Codul familiei. în încercarea noastră de a contura instituţia mandatului convenţional dintre soţi. în măsura posibilă. numită mandant". în caz de divorţ. Aşa cum am mai arătat. 2009 la art. acest text de lege. Soţul care a participat efectiv la activitatea profesională a celuilalt soţ. Raportând art. desigur. care determină în concret sfera cheltuielilor căsătoriei. la principiile fundamentale ale dreptului civil. se obligă să încheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte părţi. dar şi întreţinerea ce soţii şi-o datorează reciproc. că fiecare soţ este liber să exercite o profesie şi să dispună. de mică întindere.Veniturile încasate din profesie. exprimând esenţa instituţiei mandatului convenţional dintre soti. fără putinţă de tăgadă.4. obligaţia soţilor de a contribui fiecare. Cu privire la această problemă. potrivit art. deşi soţii pot dispune cum doresc de veniturile încasate din muncă. dar cu care totuşi nu se identifică. pe care implicit o include. din art. până se vor pune în concret în aplicare noile dispoziţii legale. Se impune deci să subliniem că obligaţia de sprijin material prevăzută de art. ca vizând într-un sens larg: cheltuielile pentru ducerea traiului în comun sub acelaşi acoperiş. la cheltuielile căsătoriei nu se identifică întru totul cu obligaţia de sprijin material.3. Astfel. lată deci că în noul Cod civil mandatul tacit reciproc dintre soţi nu mai există ca prezumţie legală. 326.Prevederile noului Cod civil referi-toare la mandatul convenţional dintre soţi se reduc la un singur articol. „Mandatul este contractul prin care o parte. în noua reglementare. numită mandatar. dreptul la compensaţie. dispoziţiile regimului primar de bază prevăd. 3. 325 alin. fiind imperativ datorată de părinţi. 31 . potrivit căruia „un soţ poate să dea mandat celuilalt soţ să îl reprezinte pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial". supravieţuieşte şi după divorţ. când acest tip de mandat va putea fi exercitat şi în fapt. chiar şi în condiţiile speciale ale întreţinerii după divorţ. 327. şi anume art. (2) noul C. reglementat prin acest ultim text. pentru ca un soţ să îl reprezinte pe celălalt. şi anume art. soţii pot deroga printr-o convenţie matrimonială. dar obligaţia părinţilor de a-şi întreţine copiii minori. obligaţia de sprijin material şi cea privind contribuţia la cheltuielile menajuluicomun al soţilor încetează. 314 are o redactare clară şi concisă. de veniturile încasate. nu poate răspunde tuturor problemelor ce s-ar putea ivi în practică în legătură cu acest mandat. 2009. înţelesul sintagmei de „cheltuieli ale căsătoriei" de acum va putea fi determinat. Observăm din acest text că. nuar mai face-o în temeiul unei prezumţii legale de mandat.3. Aceasta din urmă presupune. printre altele. vom porni. daca avem în vedere că. ci în baza unui mandat convenţional. pre-zumarea acestei voinţe. Regula pe care o enunţă acest text este cu totul nouă faţă de Codul familiei. 314. potrivit acestuia. 328. 314 din acelaşi cod. în măsura îmbogăţirii acestuia din urmă. la doctrină. va fi necesar să ne raportăm la alte articole de lege. observăm că mandatul convenţional dintre soţi. de la regulile prevăzute de noul Cod civil pentru contractul de mandat de drept comun. trebuie să precizăm că obligaţia lor de a contribui la creşterea şi educarea copiilor minori nu poate face obiectul unei convenţii matrimoniale. De aceea. singur. 314 rezultă fără niciun dubiu că reprezentarea poate izvorî numai din voinţa concretă a celuilalt soţ. (1) este mai cuprinzătoare decât obligaţia de a contribui la cheltuielile căsătoriei. Aşadar. ci şi interesele copiilor. pe lângă obligaţia de întreţinere reciprocă a soţilor. are. doar doctrina era cea care interpreta conţinutul acestora. este necesar să primească mandat. Cum din analiza art. Pentru a putea găsi solu ţiile cele mai juste pentru o seamă de situaţii deocamdată ipotetice. căutându-i caracteristicile.

lată deci că mandatul convenţional prevăzut de art. „fiecare soţ poate să îi ceară celuilalt să îl informeze cu privire la bunurile. (2) şi (3) ale art. putem afirma fără rezerve că soţii. tot cu valoare de normă de bază. sau verbală. precum şi orice alte operaţiuni în legătură cu acestea". 317. art.4. dispoziţiile sunt de aplicabilitate generală. dacă legiuitorul este atât de permisiv în legătură cu prerogativele soţilor de a încheia orice operaţiuni cu privire la bunurile ce compun patrimoniul lor. posibil a fi încheiat numai între soţi. din nou. chiar şi după desfacerea sau încetarea căsătoriei. prevede în alin. 317 alin. „Dispoziţii comune". 2009-2016 noul C. art. putem identifica fără nicio dificultate felul mandatului convenţional dintre soţi.O altă normă a regimului primar de bază din noul Cod civil consacră principiul independenţei patrimoniale dintre soţi. In ceea ce priveşte forma pe care o poate îmbrăca mandatul dintre soţi. Acceptarea mandatului poate rezulta şi din executarea sa de către mandatar". aşa cum dispuneart. prin norme ferme.. aşa cum de altfel se învederează şi din sistematizarea lor în capitolul privind drepturile şi obligaţiile patrimoniale dintre soţi. căci obiectul lui vizează exercitarea unor drepturi ce decurg din regimul matrimonial al soţilor. rezultă că nici noi nu trebuie să distingem şi. să facă depozite bancare ori alte operaţiuni în legătură cu acestea. erau doar obiectul unor dezbateri ale doctrinei şi practicii judiciare. Independenţa patrimonială a soţilor. fiecare soţ poate să încheie orice acte juridice cu celălalt soţ sau cu terţe persoane". dreptul la informare. până la această nouă reglementare. dar obiectul mandatului convenţional este unul specific numai raporturilor dintre soţi. (1) noul C. în raport cu societatea bancară. iar în caz de refuz nejustificat se poate adresa instanţei de tutelă".. potrivit cu art. care prevede că un soţ poate da mandat celuilalt soţ „să îl reprezinte (. mandatul dintre soţi va fi valabil dacă este dat în oricare dintre aceste forme. 314. care conturează regimul juridic al unor categorii de acte bancare ale soţilor. fiecare singur. Astfel. „dacă prin lege nu se prevede altfel. educă soţii în direcţia corectitudinii acestor operaţiuni. 3. la regulile aplicabile mandatului cu reprezentare din dreptul comun. depozite bancare. nu numai în regimul separaţiei de bunuri. întrucât legea nu distinge între categoriile de bunuri ale soţilor şi nici între tipurile de regimuri matrimoniale care permit aceste acte. 318). civ.. desigur. ci şi în cele de comunitate. nu şi oricăror alte raporturi dintre persoane civile care încheie diverse contracte de mandat. veniturile şi datoriile sale. având un exerciţiu propriu al fiecăruia dintre ei asupra tuturor bunurilor comune. într-adevăr. care precizează că „mandatul este cu sau fără reprezentare". care reglementează. cu particularităţile impuse de tipul de regim matrimonial sub care se află soţii. Astfel. (2) dispune că „instanţa poate să îl oblige pe soţul celui care a sesizat-o sau pe orice terţ să furnizeze informaţiile cerute şi să depună probele necesare în acest sens".In ceea ce priveşte felul acestui mandat. că practica judiciară viitoare nu va fi scutită de numeroase litigii care vor ridica diverse aspecte ale problematicii independenţei patrimoniale dintre soţi.mandantul. Prevedem. întrucât în normele regimului primar nu se prevede nimic expres. Mai mult decât atât.7.3. autentică ori sub semnătură privată. (3) permite soţului titular al contului. în continuare.3. Articolul 317 din Secţiunea 1. care este o dispoziţie cu totul nouă şi care în Codul familiei se regăseşte doar în dispoziţiile legale vizând raporturile patrimoniale dintre părinţi şi copii sau dintre aceştia şi tutore. Puterea de reprezentare a soţului mandatar se naşte din voinţa celuilalt sot . „fiecare soţ poate să facă singur. totuşi. (1) că. dacă prin hotărâre judecătorească executorie nu s-a decis altfel. Foarte binevenite sunt alin. Conţinutul acestui principiu vine să confirme ceea ce noi am exprimat mai sus legat de libertatea soţilor de a încheia între ei contractul de mandat reglementat de dreptul comun prin art.. credem noi că vor fi utile chiar dispoziţiile următorului articol din cod (art. 314. 2013 care reglementează forma acestui tip de mandat dispune că el „poate fi încheiat în formă scrisă. 2011. alin. 317 alin. vom apela. fără consimţământul celuilalt. regim care nu este aplicabil decât raporturilor patrimoniale dintre soţi. soţul mandant împuterniceşte pe celălalt soţ „să îl reprezinte pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial". de a dispune de fondurile depuse. Prin urmare. şi anume. prin normele sale imperative. care învederează mai bine independenţa patrimonială dintre soţi şi care.4.Potrivit art. vor putea. 3. 318 alin. cu excepţiile inserate înconvenţii. atunci tot el este acela care. aşa cum reiese chiar din art. prin urmare. civ.)".6. în sens contrar 32 . Astfel. prin prisma art. care se prezintă ca un mandat cu reprezentare. fără consimţământul celuilalt. 314 este un mandat cu reprezentare special. în sprijinul elucidării acestora. (2). Dreptul la informare.

Imposibilitatea manifestării voinţei intervenită în timpul căsătoriei la care se referă art. este cauza care îndrituieşte pe celălalt soţ să ceară instanţei de tutelă încuviinţarea de a-l reprezenta pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial. dacă un soţ s-ar afla într-o asemenea situaţie din cauza debilităţii sau alienării sale mintale înainte de căsătorie. pe care acum doar le semnalăm. pare foarte limpede. un curator". care are rolul de a supraveghea modul în care se exercită drepturile şi se îndeplinesc obligaţiile în legătură cu bunurile subiectului ocrotit. pentru că. fiind necesară o meditaţie mai profundă asupra acestei idei. fără a o susţine cu fermitate. celălalt soţ poate cere instanţei de tutelă încuviinţarea de a-l reprezenta pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial. „în cazul în care unul dintre soţi se află în imposibilitate de a-şi mani festa voinţa. (1). 315 noul C. prin art. civ. de la textul de lege prevăzut prin art. cum ar fi soţul dintr-un regim matrimonial comunitar. refuză să le solicite. eventual. la fel ca şi în cazul tutelei minorului. cum ar fi soţul în regimul separaţiei de bunuri. Ne întrebăm însă dacă nu ar fi fost util ca legiuitorul să fi acordat şansa de a primi mandat judiciar şi unei alte persoane majore şi responsabile. 319 şi art. 315 noul C. 33 . pornim. la consultarea unui consiliu de familie. o prezumţie relativă de adevăr al susţinerilor soţului reclamant atunci când. trebuie să fie vorba de o imposibilitate intervenită pe durata căsătoriei valabil încheiate. Prin hotărârea pronunţată se stabilesc condiţiile. de bază. încetarea şi lichidarea regimului matrimonial care conturează şi ele regimul primar imperativ le vom analiza detaliat în cadrul prezentării fiecărui regim matrimonial dintre cele trei posibile. aplicabile raporturilor patrimoniale dintre soţi în perioadele de criză a vieţii conjugale 3.3. civ. 320 noul C. (1) sau când este numit un tutore ori. (3) se prevede că dispoziţiile art.). 124 noul C. pe care să nu o poată exprima decât soţul atunci când decide alegerea regimului matrimonial. ne punem doar problema. De subliniat este că.. evident. civ. pentru că „drepturi potrivit regimului matrimonial" înseamnă doar că este vorba de exercitarea unor categorii de drepturi pe care le poate avea în mod firesc fie un proprietar exclusiv.5. apropiată soţului aflat în această situaţie limită. în cazul amintit minorul. Inserarea prezumţiei de adevăr în favoarea soţului reclamant ni se pare binevenită şi constituie un mijloc juridic de reglementare echitabilă a comportamentului patrimonial al soţilor în raporturile dintre ei. în reglementarea acestor raporturi patrimoniale dintre soţi.Pentru a examina această instituţie juridică. fie un coproprietar. Când devine aplicabil acest text? Potrivit alin. instituţie care cunoaşte deja un astfel de consiliu (art. (2). Reglementarea mandatului judiciar prin art.. situaţie în care instanţa de tutelă poate institui tutela sau curatela.1. Evident. ocazie cu care vom dezbate art. Mandatul judiciar. (4). Premisa de la care se porneşte pentru obţinerea unui mandat judiciar este imposibilitatea unuia dintre soţi de a-şi manifesta voinţa. pentru exercitarea drepturilor în locul lui? Faptul că textul vorbeşte de „exercitarea drepturilor potrivit regimului matrimonial" nu credem că ar trebui să însemne că numai soţul le poate exercita. acesta refuză să le dea ori atunci când. mandatul încetează atunci când soţul reprezentat nu se mai află în situaţia prevăzută la alin. solicitând anumite informaţii despre bunuri. deci reprezentarea soţului aflat în situaţia specială. dacă între soţi nu există conflict de interese. fiind singurul îndreptăţit să le ceară unor instituţii. „în afara altor cazuri prevăzute de lege. Precizăm că regimul matrimonial este deja ales la momentul acordării mandatului şi nu implică din partea reprezentantului o voinţă intuitu personae. limitele şi perioada de valabilitate a acestui mandat". 346 şi art. 315 noul C. adică a nulităţii pentru lipsa capacităţii psihice la încheierea ei. Ne gândim. după caz. doar celuilalt soţ.5. 347 (referitoare la actele de înstrăinare şi de grevare) sunt aplicabile în mod corespunzător. s-ar putea pune problema nevalabilităţii căsătoriei. Dispoziţiile generale cu privire la efectele regimului matrimonial. De aceea. dar incompletă în raport de întrebările pe care le vom formula pe parcurs. Norme imperative. venituri şi datorii. civ. evident. 3. Observăm că legea acordă legitimarea procesuală activă la dreptul de acere mandatul judiciar.3. civ. în alin. Potrivit alin.permiţând posibilitatea soţului nesocotit în interesele lui de celălalt soţ de a fi adus la ordine de instanţa de tutelă. legiuitorul instituie. Reglementare. 318 alin.

ar fi fost utilă o precizare în textul art. se poate pune întrebarea: oare mandatul judiciar acordat de instanţa de tutelă este doar un mandat general sau el îngăduie soţului mandatar să încheie şi acte de dispoziţie? Având în vedere prevederile art. măsura protectoare credem că va putea fi solicitată. dar care nu lămureşte care va fi situaţia juridică a actelor care se impun a fi încheiate în intervalul de timp pro cedural până când ar fi posibilă acordarea de mandat judiciar. limitele şi perioada de valabilitate a mandatului judiciar. „în mod excepţional. In raport cu regulile generale ale mandatului cu reprezentare reglementat prin art. căile de atac. în această situaţie. pentru o durată determinată.O altă problemă pe care ne-o punem în raport de art. care vizează actele de înstrăinare şi grevare cu drepturi reale a bunurilor comune pentru care se cere acordul ambilor soţi. 315 legată de validarea actelor de necesitate încheiate înaintea soluţionării cererii pentru acordarea mandatului judiciar.. apreciem că ar trebui să se aştepte încetarea imposibilităţii exprimării de voinţă sau. răspunsul nostru este. eventual. In ceea ce priveşte hotărârea instanţei de tutelă. In acestsens. atunci când este vorba de cele câteva bunuri comune dobândite împreună de ambii soţi şi pe care le au în coproprietate pe cote-părţi. fără însă a depăşi în total 2 ani. celălalt soţ poate cere instanţei de tutelă ca. Durata acestei măsuri poate fi prelungită. Protecţia legiuitorului pentru apărarea drepturilor patrimoniale ale soţilor se exprimă şi prin art. precum şi cazurile când acesta încetează. credem noi. dacă totuşi soţul mandatar încheie actul de dispoziţie. civ. Noul Cod civil mai prevede în alin. indiferent de cauzele acestei imposibilităţi. de către soţul celui care s-a aflat în imposibilitate de a-şi exprima voinţa. dreptul de a dis pune de anumite bunuri să poată fi exercitat numai cu consimţământul său expres. Este vorba oare de aplicabilitatea acestei măsuri de protecţie oricărui regim matrimonial sau ea vizează doar cele două tipuri de regimuri comunitare. (3) al art. Ceea ce putem noi pune în dezbatere în legătură cu acest text este sfera lui de aplicare. în mod firesc. dar cel mai interesat ar fi soţul titular al drepturilor transmise prin mandat. Instanţa nu se va putea substitui titularului dreptului. putând fi ulteriorconfirmat de celălalt soţ sau. 346 şi art. (1). O altă problemă care creează dificultăţi în acest moment este aceea că. dar ea nu se poate extinde asupra celorlalte bunuri aflate în patrimoniul exclusiv al soţului proprietar. categoric. 34 . textul legii precizează că ea stabileşte condiţiile.. odată cu mandatul. dacă soţul prezent şi diligent ar putea face dovada iminenţei producerii unui prejudiciu grav în intervalul de până la învestirea sa ca mandatar judiciar. prin convenţie matrimonială. pentru asemenea acte. pentru că nu vedem posibilitatea solicitării de către un soţ unei instanţe de tutelă să aplice această măsură în cadrul regimului matrimonial al separaţiei de bunuri. potrivit alin. s-ar mai impune să se precizeze şi cine ar putea cere instanţei încetarea mandatului. 315 care instituie mandatul judiciar.. celuilalt soţ şi dreptul de dispoziţie asupra bunurilor lui. permi-ţându-şi să transfere. în această situaţie însă. drept ar fi ca instanţa de tutelă să ratifice ulterior actul încheiat în condiţiile arătate. Actele de dispoziţie care pun în pericol grav intereselefamiliei. 2013-2016 noul C. se pot invoca argumente de echitate. Sigur. 347. mai ales atunci când este vorba de acte de administrare pentru care soţii. dacă unul dintre soţi încheie acte juridice prin care pune în pericol grav interesele familiei. au stabilit că ele se vor putea încheia numai cu acordul comun al ambilor soti? Părerea noastră este că.2.5. în caz contrar. dacă nu îl confirmă. este dacă vor putea fi încheiate aceste acte de soţul încă neîmputernicit de instanţă ca mandatar.3. 315 aplicabilitatea la mandatul judiciar a dispoziţiilor art. civ. acest act va fi lovit de nulitate relativă. după caz". nu. soţul care a încheiat actul va răspunde faţă de acesta în condiţiile legii. 316 noul C. fiecare soţ în regimul separaţiei de bunuri este liber să îşi conducă afacerile cu privire la bunurile proprii cum doreşte el. soţul mandatar sau soţul reprezentat care nu se mai află în situaţia care a determinat instituirea mandatului? Părerea i noastră este că cererea o poate face oricare dintre soţi. precum şi sancţiunea care loveşte actele încheiate fără respectarea consimţământului expres al celuilalt sot. 3. Hotărârea de încuviinţare a măsurii se comunică în vederea efectuării formalităţilor de publicitate imobiliară sau mobiliară. nefiind încă adoptat noul Cod de procedură civilă care să facă operantă instanţa de tutelă şi să reglementeze soluţionarea fondului şi. acte ce nu pot fi amânate din cauza unor prejudicii importante ce s-ar putea produce în acest interval. nici acordarea mandatului judiciar nu pare a fi aplicabilă aşa cum prevede legea. 2016. motiv pentru care. Se poate presupune că încetarea ar putea interveni chiar înaintea expirării duratei stabilite de instanţă pentru mandat.

ofiţerul stării civile trebuie să îi întrebe pe viitorii soţi. transformarea lui într-un regim de separaţie. în funcţie de natura contractului. evident. s-a arătat că ea este „convenţia prin care viitorii soţi reglementează regimul lor matrimonial. dacă actele soţului risipitor ar ameninţa şi dincolo de acest termen. 346 şi art. Potrivit noului Cod civil (art. un exemplar al convenţiei la serviciul de stare civilă unde a avut loc celebrarea căsătoriei. Este vorba de necesitatea încheierii contractului în formă autentică şi. 291.1. Alegerea regimului matrimonial.Durata măsurii în cazurile regimurilor comunitare ni se pare rezonabil a fi limitată la doi ani.. cât şi condiţiile extrinseci anume prevăzute pentru acest tip de contract. soţul afectat ar putea cere îm părţirea bunurilor comune şi încetarea regimului de comunitate şi. precum şi la celelalte registre de publicitate. legislaţia noastră mai prevede. „pentru a fi opozabile terţilor. examinate deja. trebuie respectate şi în legătură cu textul analizat mai sus. Pentru a produce efecte faţă de terţi. (4). asupra existenţei sau 35 . Pe lângă aceste condiţii de validitate intrinseci oricărui contract. doctrina însă a formulat numeroase definiţii şi denumiri. (1).4. în anumite cazuri. civ. In acelaşi scop. căci aceste acte sunt protejate de instituirea sancţiunii nulităţii actului încheiat din start fără acest acord.Condiţiile de validitate a convenţiei matrimoniale. notarul public expediază.. nu se referă la actele de dispoziţie pentru care legea pretinde obligatoriu acordul ambilor soţi. Dispoziţiile art. 316 noul C. Considerăm că măsura pe care o poate lua instanţa de tutelă în baza art. cu nulitatea relativă. fiind norme de natură imperativă. în raporturile pecuniare ce izvorăsc din căsătorie". civ. dispune că „Alegerea unui alt regim matrimonial decât cel al comunităţii legale se face prin încheierea unei convenţii matrimoniale". solemn şi irevocabil. din oficiu. Publicitatea legală a convenţiilor matrimoniale. iar dreptul la acţiune se prescrie în termen de un an. Convenţia matrimonială trebuie să fie adusă la cunoştinţa terţilor. 1179).condiţiile de valabilitate a acestuia. civ. precum şi pe persoanele care încuviinţează căsătoria. potrivit art. pentru a se face menţiune pe actul de căsătorie. de îndeplinirea formalităţilor de publicitate. totodată.Articolul 329 noul C. în acest scop. prevede că. convenţia matrimonială este inopozabilă terţilor. când este cazul. şi întrunirea unor condiţii de validitate extrinseci. ci se referă doar la celelalte acte referitoare la bunurile comune cu privire la care fiecare soţ ar avea un drept propriu de dispoziţie. Noţiune. dacă nu ar avea de unde să o cunoască. 3. Convenţia matrimonială 3. în condiţiile alin. 347 noul C. în anumite cazuri. După autentificarea convenţiei matrimoniale în timpul căsătoriei sau după primirea copiei de pe actul căsătoriei. Aşadar. în măsura în care legea prevede o anumită formă a con tractului. la fel ca orice contract. la registrul menţionat la alin. în modvalabil.4. consecinţele asociaţiunii conjugale"'. consimţământul valabil al părţilor. prin care viitorii soţi organizează capacitatea lor civilă şi determinată în privinţa bunurilor.contractul soţilor care consfinţeşte alegerea unui regim matrimonial convenţional. Astfel. 3.. civ. Nerespectarea hotărârii judecătoreşti cu privire la măsura luată este sancţionată. necesară în vederea efectuării formalităţilor de publicitate imobiliară sau mobiliară. la încheierea căsătoriei. convenţiile matrimoniale se înscriu în Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale. (1) noul C. pentru ca ei să nu fie expuşi la fraude din partea soţilor. potrivit art. 334 alin. (2) noul C. O altă definiţie dată convenţiei matrimoniale este aceea de „con-tract condiţional. organizat potrivit legii". şi condiţiile ei de validitate trebuie să respecte atât condiţiile intrinseci unui contract. acte de dispoziţie cu privire la anumite bunuri. care începe să curgă de la data când soţul vătămat a luat cunoştinţă de existenta actului. fără consimţământul celuilalt soţ. altfel. civ.4. fiind vorba de o convenţie matrimonială. după caz. sub sancţiunea prevăzută de dispoziţiile legale aplicabile. art. Convenţia matrimonială . condiţia bunurilor lor prezente şi viitoare. legea pretinde şi respectarea condiţiei de publicitate.2. Convenţia matrimonială trebuie să îndeplinească. pentru ca terţii să fie avizaţi că soţul sancţionat prin această măsură nu poate să încheie singur. Obligaţia comunicării hotărârii de încuviinţare a măsurii este. aceasta trebuie respectată. un obiect determinat şi licit şi o cauză licită şi morală a obligaţiilor. pentru că. condiţiile esenţiale pentru validitatea contractului sunt: capacitatea de a contracta. Codul civil nu defineşte convenţia matrimonială. în cazul nostru. 316 alin.

în dreptul român mai vechi. convenţiile matrimoniale se vor nota în cartea funciară. care va cuprinde detalii cu privire la regimul matrimonial ales. convenţiile matrimoniale puteau fi făcute nu numai înainte. care recunoaşte libertatea modificării regimului matrimonial şi. art. Ofiţerul stării civile care a omis a întreba soţii asupra convenţiei matrimoniale sau a face menţiunea despre această convenţie în actul de celebrare a căsătoriei va fi pedepsit în sensul suportării daunelor care ar fi fost cauzate terţilor. încheierea unei noi convenţii matrimoniale în timpul căsătoriei (art. 1432). Convenţiile matrimoniale redactate în urma celebrării căsă-toriei erau deci lovite de nulitate absolută. concluzie care a fost adoptată şi de noul Cod civil. data contractului şi mijlocul de a-l cunoaşte. ocrotirea independenţei ambilor soţi. Motivele acestor dispoziţii legale erau. şi nu din momentul încheierii căsătoriei. civ. în urma căsătoriei. Se consideră că aceste motive invocate de vechiul legiuitor sunt depăşite şi că în zilele noastre există alte mijloace pentru a ocroti soţii între ei. pe de altă parte. mai bine zis. convenţia matrimonială nu era admisă după celebrarea căsătoriei. nu există păreri pro şi contra. care statuează regula inopozabilităţii convenţiei matrimoniale. cât şi terţii în raporturile cu soţii. soluţie ce a fost admisă şi de către Codul elveţian prin art. aşa cum am arătat. de asemenea. soţii trebuie să o repare. dar. în toate aceste cazuri. Convenţia matrimonială va fi opozabilă terţilor numai din momentul transcrierii. Articolul 335 noul C.. i Ori de câte ori omiterea publicităţii aduce o pagubă terţilor. se vor înscrie în registrul comerţului sau alte registre de publicitate prevăzute de lege. Ea este un element esenţial al existenţei convenţiei matrimoniale.inexistenţei unei convenţii matrimoniale şi să menţioneze în actul de căsătorie declaraţia părţilor. Dincolo de obligaţia notarului prevăzută prin alin. în sensul juridic al cuvântului. pentru că celebrarea căsătoriei nu este un eveniment viitor şi incert de care părţile pot să facă să atârne convenţia lor. fără de care nu poate să aibă fiinţă. Ţinând seama de natura bunurilor. In legătură cu intrarea în vigoare a convenţiilor matrimoniale. din momentul încheierii căsătoriei. Astfel. pe de o parte. 334 alin. intrând în vigoare din ziua când căsătoria a fost celebrată de ofiţerul stării civile sau. Codul german permite şi el. nici modificarea ei. numai terţii care au interes să cunoască situaţia materială a soţilor cu care ar vrea să contracteze pot invoca lipsa acestei transcrieri. ci numai soţului comerciant. nefiind recunoscut principiul mutabilităţii regimului matrimonial. să înlăture fraudele la care terţii ar fi putut fi expuşi prin adoptarea din partea soţilor. 36 . precum şi de noul nostru Cod civil. Astfel. dar au devenit ulterior. Convenţia matrimonială nu este un contract condiţional. Publicitatea convenţiilor matrimoniale este de mare folos. In cazul în care o convenţie matrimonială va fi încheiată ulterior celebrării căsătoriei şi ea ar fi lovită de nulitate ca act matrimonial. dar chiar şi după celebrarea căsătoriei. In ipoteza în care soţii sau unul dintre ei nu erau comercianţi în momentul celebrării căsătoriei. soţul sau soţii care au dobândit această calitate sunt obligaţi să facă menţiunea la registrul comerţului în timp de o lună de la începutul activităţii comerciale. Momentul încheierii convenţiei matrimoniale şi intrarea ei în vigoare. Transcrierea convenţiei matrimoniale în registrul special cerut are drept scop de a da publicităţii convenţiile matrimoniale şi de a le face opozabile terţilor. (2) al art. 334. soţilor de a încheia şi de a modifica convenţia matrimonială chiar şi în timpul căsătoriei (art. 334 sau dacă terţii au cunoscut-o pe altă cale". fără ca această formalitate să fie cerută pentru validitatea acestor convenţii între soti. (3) permite oricăruia dintre soţi de a solicita îndeplinirea formalităţilor de publicitate. Bunurile soţului necomerciant nu pot fi însă urmărite pentru neglijenţa sau reaua-credinţă a soţului comerciant. iar clauzele străine de această convenţie pe care ea le-ar cuprinde nu vor fi lovite de nulitate. iar. la cererea oricărui soţ. va exista ca act autentic. 330). mai ales dacă unul dintre soti sau amândoi sunt comercianţi. fiindcă legea nu impune ambilor soţi publicitatea. despre care am făcut precizarea mai sus. prevede că aceasta „nu poate fi opusă terţilor cu privire la actele încheiate de aceştia cu unul dintre soţi decât dacă au fost îndeplinite formalităţile de publicitate prevăzute la art. a unui regim matrimonial dăunător intereselor lor. După Codul Calimach. făcându-se menţiunea în registrul comerţului. implicit. o donaţie de bunuri făcută de un terţ unuia sau ambilor soţi va rămâne validă dacă această donaţie a fost acceptată de soţul donatar. neîndeplinirea formalităţii de publicitate nu poate fi acoperită prin înscrierea făcută în registrul special menţionat mai sus. 179.

alin.. îngăduindu-se eliberarea de extrase certificate ale convenţiilor matrimoniale potrivit art. civ. civ. prin care îşi vor reglementa concret modul cum înţeleg să îşi guverneze raporturile lor cu privire la bunuri.aspect al întinderii libertăţii alegerii regimului matrimonial. convenţia matrimonială este neavenită. 1096 alin. deoarece principalul nu este condiţionat de accesoriu. ci am adus-o în discuţie doar pentru a eviden ţia că şi preciputul (ca parte integrantă a convenţiei) poate face obiectul unei examinări din partea notarului. potrivit art. 329-333 din acelaşi cod. sub două aspecte: unul general. care nu este mărginită decât de „dispoziţiile legale privind regimul matrimonial ales" [art. „Prin convenţie matrimonială se poate stipula ca soţul supravieţuitor să preia fără plată. sub aspectul limitelor sale. 333 prevede că această clauză „nu este supusă raportului donaţiilor. principial. Pentru ca o căsătorie să poată da putere şi existenţă convenţiei matrimoniale. organizat potrivit legii. în ceea ce priveşte accesul oricărei persoane. pentru a fi opozabile terţilor. Cu privire la efectele pe care le-ar putea avea clauza de preciput asupra succesiunii. aducem în discuţie şi clauza de preciput care conferă soţilor posibilitatea de a adopta prin convenţia lor clauze care să cuprindă reguli deosebite cu privire la lichidarea şi partajarea bunurilor lor comune. iar. a unei convenţii prin care soţii hotărăsc de comun acord conţinutul concret al regimului ce li se va aplica are un caracter voluntar. o natură convenţională. civ. ajungem. ci numai reducţiunii. exprimând libertatea în contracte.Restricţionarea libertăţii patrimoniale a soţilor de normele regimului primar poate fi analizată. prin publicitatea convenţiei matrimoniale. 330. trasat prin dispoziţiile art. fără a fi ţinută să justifice vreun interes. la cercetarea registrului naţional. bunurile ce fac obiectul clauzei". se poate spune că principiul libertăţii alegerii regimului matrimonial îşi găseşte expresie şi în principiul libertăţii convenţiilor matrimoniale. De la o inflexibilitate drastică. (2) noul C. cu atât mai mult. convenţiile matrimoniale se înscriu în Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale. (3) din cod. chiar înainte de încetarea comunităţii. în cazul în care căsătoria ar fi mai în urmă anulată. precum şi în dispoziţiile regimului primar imperativ al acestuia. (5). nu este suficient ca ea să fie celebrată. alegând unul dintre regimurile matrimoniale alternative prevăzute în art. fie a altuia dintre felurile regimurilor matrimoniale reglementate de lege se face prin acordul soţilor şi. în condiţiile art.]. credem noi. Potrivit art. Anularea convenţiei matrimoniale nu are nicio repercusiune asupra validităţii căsătoriei. eventual previzibile. Dacă în ceea ce priveşte necesitatea publicităţii convenţiilor matrimoniale nu pot fi niciun fel de discuţii. întrucât alegerea fie a unuia. Ea va fi nulă doar atunci când va fi cert că părţile au renunţat la căsătoria proiectată. aceste dispoziţii ale legii ni se par excesiv de permisive. Acest drept de opţiune al soţilor are. încheind o convenţie matrimonială. care sunt protejate prin art. ce era caracteristică raporturilor patrimoniale dintre soţi în sistemul Codului familiei. (1). şi sub aspectul conformităţii clauzei de preciput cu dispoziţiile legale care privesc ordinea publică şi bunele moravuri. Nu intenţionăm aici şi acum să dezvoltăm consideraţiuni pe marginea acestei clauze. în primul rând. In această ordine de idei. Legea nefixând niciun termen. de unde rezultă că. Restricţii la încheierea convenţiei matrimoniale în noul Cod civil . acordând mult prea largi libertăţi oricărei persoane.4. afară de cazul unei căsătorii putative. iată. 334 alin. deţinute în devălmăşie sau în coproprietate. Astfel. să ne plângem şi de unele aspecte prea flexibile pe care le îngăduie 37 . în mod special. convenţia matrimonială îşi păstrează puterea sa şi este susceptibilă de a-şi produce efectele oricare ar fi timpul ce s-ar scurge între autentificarea ei şi celebrarea căsătoriei. civ. ea făcând obiectul unei abordări a altei secţiuni.. 312 alin. prevă-zându-se că „clauza de preciput nu aduce nicio atingere drepturilor creditorilor comuni de a urmări. 333 alin. astfel că soţii vor fi consideraţi a fi căsătoriţi sub regimul de drept comun. înainte de partajul moştenirii. Protejarea intereselor terţilor este asigurată însă.In cazul în care căsătoria proiectată nu se celebrează. (2) al art. (1) şi (2)". când convenţiile soţilor îşi vor păstra efectul în privinţa copiilor şi a soţului de bună-credinţă. 334 alin. ci se mai cere ca ea să fie şi validă. impuse de principiu în art. 312 alin. atunci când aleg regimul separaţiei de bunuri ori regimul comunităţii convenţionale. Altfel spus. şi altul special. unul sau mai multe dintre bunurile comune. 3. convenţia matrimonială ar fi eo ipso desfiinţată. Clauza de preciput poate fi stipulată în beneficiul fiecăruia dintre soţi sau numai în favoarea unuia dintre ei". ca un aspect al libertăţii convenţiilor matrimoniale.6. Libertatea clauzei de preciput nu îngrădeşte drepturile terţilor faţă de convenţie. şi într-un caz şi în celălalt. conform art.. soţii se pot bucura de libertatea alegerii regimului matrimonial în sensul general. (1) noul C. desprins din art. 332 alin. încheierea unui act juridic. 333 noul C. De aceea. 11 noul C. (1).

Legiuitorul noului nostru Cod civil a găsit însă o soluţie pentru ca acelaşi regim matrimonial convenţional să îşi producă efectele în acelaşi timp. de exemplu. În această ultimă ipoteză menţionată mai sus.noul Cod civil prin dispoziţiile citate. în cazul modificării convenţiei matrimoniale. Regulile de aplicat sunt cele convenţionale. actele juridice cuprinse în convenţia matrimonială vor produce doar efectele lor specifice. iar faţă de terţi de la publicarea acesteia. efectele convenţiei lor nu se mărginesc numai la relaţiile dintre ei. iar convenţia matrimonială poate fi modificată în cursul căsătoriei. clauze de atribuire de bunuri etc. Şi. ea mai produce şi alte tipuri de consecinţe. în al doilea rând. cum ar fi donaţii. stabilite de către părţi prin convenţia lor matrimonială. deoarece este imposibil de imaginat ca un regim matrimonial să supravieţuiască stării de căsătorie. prin clauza de preciput. cel puţin în parte. pe lângă efectele specifice şi esenţiale ale convenţiei matrimoniale. atât faţă de părţi.3. situaţie care ar părea nefirească. 3. acesta va intra.1. Tot din caracterul accesoriu al convenţiei matrimoniale la actul căsătoriei se poate concluziona că efectele regimului matrimonial se vor epuiza odată cu această din urmă instituţie. momentul la care hotărârea de divorţ va rămâne definitivă va marca clipa în care convenţia matrimonială şi-a încetat efectele. efectele convenţiei matrimoniale vor fi opoza bile doar cu începere de la data îndeplinirii formelor de publicitate. iar datorită faptului că aceasta este supusă unor forme speciale de publicitate faţă de terţi. iar dacă moartea va fi constatată judecătoreşte. o convenţie matrimonială produce şi efecte probatorii. astfel că între părţi va produce efecte de la încheierea actului. în primul caz. Desfacerea căsătoriei prin divorţ sau încetarea acesteia prin moartea uneia dintre părţi va constitui punctul terminus al efectelor convenţiei matrimoniale. şi de a reduce cauzele care contribuie la destrămarea multor căsătorii. Efectele convenţiei matrimoniale. În al doilea caz. în mod logic. cât şi faţă de terţi.4. tot în aceeaşi finalitate se înscrie şi renunţarea la caracterul imutabil al regimului legal. nu numai substanţiale. Ceea ce am dori să precizăm aici este faptul că. Regimul comunităţii legale 38 . In situaţia în care regimul este flexibil. Ca efect al încetării regimului matrimonial. iar în situaţia în care soţii au neglijat să stipuleze asemenea clauze. ca o consecinţă firească a faptului că o convenţie matrimonială este accesorie instituţiei căsătoriei. le vor fi aplicabile regulile din dreptul comun. Consecinţa va fi că. în lichidare. în primul rând. Regulile specifice fiecăruia dintre aceste regimuri matrimoniale şi efectele lor le vom dezvolta în paginile următoare. situaţia se aseamănă cu cea de la divorţ. în perioada de timp cuprinsă între cele două momente descrise mai sus. se poate observa că urmările regimului matrimonial nou ales se vor produce disociat în timp. momentul lor de producere va coincide cu clipa încheierii căsătoriei. ea fiind într-o oarecare măsură opozabilă şi terţilor. Aceasta nu diminuează însă cu nimic şi nu umbreşte bucuria prilejuită de noua reglementare.7. dacă prin înlăturarea caracterului obligatoriu al regimului matrimonial legal finalitatea urmărită de legiuitor este. în sensul că efectele convenţiei se vor considera epuizate la data la care hotărârea care se pronunţă asupra decesului va rămâne definitivă şi irevocabilă. se va aplica dreptul comun în materie 3. Toate aceste situaţii sunt logice.Oricare ar fi regimul matrimonial al soţilor. Aşadar. în situaţia în care terţii au cunoscut acest regim pe altă cale. astfel că actul este valorificat ca înscris şi are ca scop de a face proba regimului matrimonial concret aplicabil între soţi. iar anumitor clauze. părţile acesteia trebuie să respecte toate formalităţile care sunt impuse legal la încheierea ei. De reţinut este că efectele convenţiei matrimoniale se vor concretiza într-un statut patrimonial de comunitate sau de separaţie ori cu elemente combinate ale acestora.3. printre altele. momentul decesului va semnifica limita ultimă în timp a producerii efectelor convenţiei matrimoniale. prin care se deschid atât de largi libertăţi soţilor în alegerea regimului matrimonial. Trebuie amintit aici că. soţii vor fi sub două regimuri matrimoniale care diferă. Referitor la începutul acestor efecte. efectele ei se vor produce din clipa modificării regimului matrimonial. Regimurile matrimoniale reglementate de noul Cod civil 3.

In legătură cu veniturile din muncă şi cele asimilate acestora. legea prevede prin art. de la data dobândirii lor. ci sunt bunuri proprii ale fiecărui soţ. dacă părţile convin astfel. 340 noul C. legat sau donaţie. 31 privind bunurile dobândite anterior căsătoriei. cu respectarea condiţiilor prevăzute pentru încheierea convenţiilor matrimoniale şi a celor privind publicitatea. potrivit art. sumele de bani sau orice valori care înlocuiesc un bun propriu. Dovada că un bun este propriu.3. reiese că se creează posibilitatea naşterii a două mase de bunuri proprii: masa bunurilor proprii ale soţului şi masa bunurilor proprii ale soţiei. problemă pe tema căreia s-au purtat lungi discuţii contradictorii în raport de reglementarea din Codul familiei. după caz. în rrjod expres. dacă nu sunt elemente ale unui fond de comerţ care face parte din comunitatea de bunuri. Consideraţii introductive. 343. Prin această dispoziţie legală se elimină orice controversă din doctrină în legătură cu calificarea naturii juridice a acestor bunuri. Acestea sunt: a) bunurile dobândite prin moştenire legală. cu deosebirea că a fost eliminată lit. (2). unic şi imutabil din Codul familiei. 369. După cum se poate observa. Articolul 344 permite soţilor să ceară menţionarea în cartea funciară ori. Constituirea maselor de bunuri comune şi bunuri proprii: regula şi excepţia. legiuitorul a făcut această precizare. cu excepţia cazului în care dispunătorul a prevăzut. face să fie îndeplinită trăsătura caracteristică a tuturor regimurilor de tip comunitar. manuscrisele ştiinţifice sau literare. pe care o permite prin art. schiţele şi proiectele artistice. b) bunurile de uz personal. 341 că sunt bunuri comune. 343 că nu trebuie dovedită calitatea de bun comun. 343 alin. se va putea face prin orice mijloc de probă. Pentru bunurile mobile dobândite înainte de căsătorie.1. ceea ce înseamnă că prezenţa acestora. că ele vor fi comune. Prevăzând regula comunităţii de bunuri. de oricare dintre soţi. e) bunurile dobândite cu titlu de premiu sau recompensă. Prin urmare. calitatea de bun propriu va trebui dovedită prin faptul că se încadrează în una dintre cele 8 categorii de bunuri prevăzute limitativ de lege. f) indemnizaţia de asigurare şi despăgubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus unuia dintre soti. precum şi bunul dobândit în schimbul acestora. g) bunurile. după cel puţin un an de la încheierea căsătoriei. de la data dobândirii lor. c) bunurile destinate exercitării profesiei unuia dintre soţi. a) din art. prin comparaţie cu art. este de observat că legiuitorul instituie o prezumţie de comunitate pentru bunurile mobile aflate în patrimoniul soţilor. Intrucât bunurile proprii în regimul comunităţii legale constituie excepţia. fam. De asemenea. prin act autentic notarial. civ. 31 C. în timpul comunităţii legale.1. proiectele de invenţii şi alte asemenea bunuri. admiţând implicit ideea că acest regim matrimonial îşi produce efectele până la eventuala lui modificare convenţională. d) drepturile patrimoniale de proprietate intelectuală asupra creaţiilor sale şi asupra semnelor distinctive pe care le-a înregistrat. ori de câte ori soţii doresc să înlocuiască regimul matrimonial existent cu un alt regim matrimonial.3. Articolul 339 noul Codcivil instituie regula comunităţii devălmaşe a tuturor bunurilor dobândite în timpul comunităţii legale. Prevăzând prin art. bunurile proprii au rămas în majoritate aceleaşi care au fost prevăzute şi în regimul matrimonial legal. în lipsa inventarului. 3. iar în cazul bunurilor dobândite prin succesiune sau donaţie. dovada se face în condiţiile legii. se va întocmi un inventar de către notarul public sau sub semnătură privată. se prezumă până la proba contrară că bunurile sunt comune. şi anume aceea a existenţei a trei mase de bunuri distincte în patrimoniul familiei.2.1. în alte registre de publicitate prevăzute de lege despre apartenenţa unui bun la comunitate. legiuitorul instituie o prezumţie de comunitate pentru toate bunurile dobândite de soţi în timpul căsătoriei.. 340 prevede prin excepţie opt categorii de bunuri care nu sunt comune. au mai fost incluse două categorii de bunuri proprii: drepturile patrimoniale de proprietate intelectuală şi fructele bunurilor proprii. iar bunurile de uz personal şi cele destinate exercitării profesiei unuia dintre soţi au fost separate în două categorii distincte. h)fructele bunurilor proprii. indiferent de data naşterii lor. alături de masa bunurilor comune ambilor soţi.3. De la regula comunităţii devălmaşe art.Din enumerarea art. chiar 39 . (3) al art. cu condiţia ca scadenţa plăţii lor să fie plasată în timpul comunităţii. care va face dovada calităţii de bunuri proprii a acestora. aşa cum prevede alin.

civ. sunt prezumate datorii Personale ale fiecăruia dintre ei. prevăzând în alin. că un bun este comun dacă sunt întrunite cumulativ condiţiile: a) este dobândit de oricare dintre soţi în timpul regimului legal al comunităţii (art.. (1) noul C. 32. şi bunurile prezente ale soţilor la momentul încheierii căsătoriei.3. dacă nu se încadrează în cele patru categorii de datorii. Dispoziţiile art. în măsura necesară acoperirii 40 . 353 noul C. Prin urmare. dar numai dacă cu privire la ele nu s-a întocmit un inventar. Din dispoziţiile art. aceasta putând fi răsturnată prin proba contrară. Socotim că. şi în noul Cod civil. adică anterioare acesteia.).1. civ. 351 doar patru categorii de datorii comune. ceea ce înseamnă ca ele să poată fi urmărite doar asupra bunurilor lor proprii. iar în cazul în care prin actul de dobândire a unui bun comun încheiat de unul singur dintre soţi au fost prejudiciate interesele legate de comunitatea de bunuri ale soţului neparticipant la încheierea actului. In ceea ce priveşte regimul juridic al bunurilor proprii. deci acestea vor fi supuse prin asemănare regulilor ce funcţionează în cadrul regimului matrimonial al separaţiei de bunuri. 3. urmărirea datoriilor personale ale soţilor se va face mai întâi asupra bunurilor proprii şi. 353 alin. erau pre-zumate datorii personale ale soţilor. Putem spune. am putea spune astfel că tipul nostru de regim comunitar este unul universal. Prin urmare. 345 noul C. dacă nu există un inventar al lor. Un alt criteriu de determinare a bunurilor comune este calitatea de soţ a dobânditorului în momentul dobândirii. că ele vor fi comune" [art. acte de administrare. 342 prevede că „fiecare soţ poate folosi. administra şi dispune liber de bunurile sale proprii. 340 noul C. art. în mod expres. Astfel. de exemplu. formulează textul în forma negativă în cadrul articolului care reglementează urmărirea bunurilor comune.). în condiţiile legii". deducem per a contrario regula că numai bunurile proprii fiecărui soţ pot fi urmărite de creditorii personali ai fiecăruia dintre ei. (2). ci o găseam la fel prevăzută şi în Codul familiei. prevăzând limitativ categoriile de datorii comune ale soţilor. 339). (1) că „bunurile comune nu pot fi urmărite de creditorii personali ai unuia dintre soţi". ci numai să îi pretindă soţului său daune-interese. exprimat în forma unei condiţii pentru dobândirea bunurilor comune devălmaşe (art. Raportându-ne la criteriul întinderii masei de bunuri comune şi având în vedere că regimul comunităţii legale prevăzut de noul Cod civil include în comunitatea soţilor. pe lângă bunurile pe care le vor dobândi soţii în timpul căsătoriei. se poate înţelege că soţul neparticipant la act nu va putea invoca nulitatea actului de dobândire a bunului comun. fiind prevăzute limitativ prin art. civ. civ. 322 cu privire la actele juridice referitoare la drepturile soţilor asupra locuinţei familiei rămân aplicabile. Drepturile soţilor asupra bunurilor comune a)Reglementare.3. care în art. acesta nu poate pretinde decât daune-interese. de a efectua singur acte de conservare. însă numai în măsura necesară pentru acoperirea creanţei sale". „datoriile personale ale soţilor pot fi urmărite doar asupra bunurilor lor proprii". acte de folosinţă. civ. potrivit căreia creditorii personali ai unuia dintre soţi pot urmări doar bunurile Pr°prii ale acestuia. aflăm că fiecare soţ are dreptul.dacă acestea au fost dobândite înainte de căsătorie. în alin. ar însemna că toate celelalte obligaţii asumate de fiecare dintre soţi. care însă. pentru că cele dobândite cu titlu gratuit se încadrează în bunurile proprii ale soţului dobânditor. a)]. adică bunurile dobândite cu titlu oneros în timpul comunităţii. precum şi acte de dobândire a bunurilor comune. instituia implicit prezumţia că toate obligaţiile fiecăruia dintre soţi. urmând apoi excepţia. la fel ca şi în Codul familiei. Regula privind urmărirea datoriilor personale ale soţilor o desprindem din art. numai când acestea nu sunt suficiente pentru acoperirea datoriei personale. 33 alin. numai că acest criteriu. b) nu face parte din categoriile de bunuri pe care legea le consideră proprii (art. şi în condiţiile noului Cod civil. (2) al acestui articol se prevede textual că „cu toate acestea. fără a fi însă afectate drepturile dobândite de terţi. O astfel de dispoziţie nu este o noutate. exceptând cazul când „dispunătorul a prevăzut. 339 noul C. o comunitate universală de bunuri. în ceea ce priveşte criteriile după care legiuitorul nostru consideră un bun că este sau nu este inclus în bunurile comune. fără consimţământul expres al celuilalt soţ. putem spune că s-au avut în vedere criteriul temporal al momentului dobândirii bunului „în timpul comunităţii legale" şi criteriul titlului de dobândire. creditorul său personal poate cere partajul bunurilor comune. Prezumţia este însă relativă. Nu se poate schimba destinaţia unui bun comun decât prin acordul ambilor soţi. cât timp subzistă regimul comunităţii legale. în loc să o formuleze în mod afirmativ.. se va putea cere împărţirea bunurilor comune. 340 lit. trebuie corelat cu celelalte criterii şi numai înde plinite împreună şi cumulativ vor putea determina sfera bunurilor comune ale soţilor. dacă nu se încadrau în una dintre categoriile de datorii comune prevăzute limitativ. în art. b) Regimul juridic al obligaţiilor personale ale soţilor în regimul comunităţii legale. după urmărirea bunurilor proprii ale soţului debitor. Având în vedere regula desprinsă din art. astfel. Din cele arătate până aici putem desprinde ideea tipului de regim comunitar prevăzut ca regim legal în legislaţia noastră viitoare.

355 alin. precum şi actele din care se nasc obligaţii în sarcina comunităţii. 291 şi prin art. prin bună învoială sau. 341 califică în mod expres aceste bunuri ca fiind comune. încetează prin: . prin înscris autentic notarial. de anulare. după criteriul amintit. în condiţiile legii. referitor la lichidarea regimului matrimonial dispune că. Dacă regimul comunităţii de bunuri încetează prin desfacerea căsătoriei. cât şi a pasivului. regimul comunităţii legale se lichidează: . potrivit legii. (2). ca orice alt regim matrimonial.prin bună învoială. dacă aceştia au convenit astfel. anumitor formalităţi de publicitate făcute de unul singur dintre soţi.Potrivit cu normele imperative ale regimului primar din art. Incetarea şi lichidarea regimului comunităţii legale. civ. cât şi în privinţa obligaţiilor. după criteriul contribuţiei fiecărui soţ la dobândirea bunurilor comune şi la îndeplinirea obligaţiilor comune. potrivit cu art. civ. pot cere instanţei de divorţ să constate că regimul matrimonial a încetat de la data separaţiei în fapt. reiese că încetarea regimului matrimonial are loc în caz de constatare a nulităţii. „în cadrul lichidării comunităţii. . obligaţiile soţului decedat se divid între moştenitori proporţional cu cotele ce le revin din moştenire. permiţând astfel creditorilor personali să le urmărească în această calitate până la satisfacerea în totalitate a creanţei lor. hotărârea de divorţ produce efecte începând cu data introducerii cererii de divorţ. de desfacere sau de încetare a căsătoriei.. In conformitate cu prevederile art. 385 noul C. proporţional. „în caz de încetare sau de schimbare. împreună. de principiu. fiecare dintre soţi îşi va prelua bunurile sale proprii.. 385 alin. după caz. Astfel. se va face evaluarea bunurilor ce se vor atribui copartajanţilor şi împărţirea propriu-zisă a activului. Articolul 320 noul C. civ. 334 şi art. art. ele nu pot fi urmărite pentru datorii comune asumate de către celălalt soţ decât atunci când aceste datorii sunt contractate pentru acoperirea cheltuielilor obişnuite ale căsătoriei.modificarea lui. Am mai arătat că. se prezumă că soţii au avut o contribuţie egală. 357 alin.pe cale judecătorească. astfel că. înaintea partajului propriu-zis. în timpul căsătoriei.4. Când comunitatea încetează prin decesul unuia dintre soţi. 387. prin împărţire. dar numai în cazul în care creanţa privind încasarea lor devine scadentă în timpul comunităţii. încheiate de unul dintre soţi după data introducerii cererii de divorţ. potrivit cu art. . (2) noul O civ. Totuşi. faţă de terţi. civ.constatarea nulităţii sau pronunţarea anulării căsătoriei. lichidarea se face între soţul supravieţuitor şi moştenitorii soţului decedat. înscrisul întocmit în formă autentică notarială constituie act de lichidare". comunitatea subzistă atât în privinţa bunurilor.divorţ. conform art. deşi dispoziţiile art. După stabilirea componenţei exacte şi complete a comunităţii. 355 alin. o noutate pe care o aduce noul Cod în art. precum şi a celor asimilate acestora. aceasta se lichidează. 335 din cod. 356 noul O civ. foştii soţi rămân coproprietari în devălmăşie asupra bunurilor comune până la stabilirea cotei ce revine fiecăruia. Cu toate acestea. după care se va proceda la partajul bunurilor comune şi la regularizarea datoriilor". caz în care şi căsătoria încetează. în caz de neînţelegere. (1). (3). cu activ şi pasiv. 3. De menţionat că actele de înstrăinare şi grevare cu titlu oneros a bunurilor mobile comune a căror înstrăinare nu este supusă.3. în ceea ce priveşte această încetare. Până la proba contrarie. Hotărârea judecătorească definitivă sau. pe cale judiciară. (1) noul C. . Aşadar. . oricare dintre soţi sau amândoi. Aceste dispoziţii sunt aplicabile şi în cazul divorţului prin acordul soţilor. regimul matrimonial se lichidează potrivit legii. însă.. lichidarea comunităţii începe cu stabilirea masei de împărţit. în acest caz. hotărârea de divorţ produce efecte de la data îndeplinirii formelor de publicitate prevăzute de lege prin art. hotărârea judecătorească definitivă constituind actul de lichidare. (1) noul C. pe care le-am citat. In timpul căsătoriei. regulă stabilită de art. Raportându-ne la dispoziţiile generale.creanţei. sunt lovite de nulitate relativă dacă au fost făcute în frauda 41 . care este prima fază a lichidării regimului matrimonial. putem afirma că şi regimul comunităţii legale. potrivit art. la încetarea comunităţii. 319 alin. prevede încetarea regi mului matrimonial.moartea unuia sau a ambilor soţi. 354 reglementează urmărirea veniturilor din muncă ale unui soţ. bunurile ce îi sunt atribuite fiecăruia dintre soţi devin proprii. Odată cu încetarea. 355 alin. regimul matrimonial poate fi modificat in condiţiile legii. potrivit art.1. Până la finalizarea lichidării. Ca efect al divorţului.

atât în privinţa bunurilor. între aceştia.3. nu există nici partaj. civ. şi nu de iure. (4) al acestui articol. 337). (2)]. deşi legea. Revenim şi subliniem că. ori de câte ori doresc. S-a afirmat despre el că ar fi cel mai simplu dintre toate regimurile matrimoniale. 358 noul C. de cele mai multe ori. în tot sau în parte. între data încetării. prevede că. Ţinem să facem precizarea că. nu încetează decât în condiţiile legii. art. regimul separaţiei de bunuri era. Acest regim corespundea cel mai bine tendinţelor moderne de completă emancipare şi independenţă a femeii. fiecare dintre 42 . ci prin decesul unuia dintre soţi. Când doar unul dintre soti este considerat de bună-credintă. (1) făcute după data introducerii cererii de divorţ (art. Faţă de terţi. dar şi dezavantaje. prevede posibilitatea împărţirii bunurilor comune..3. Totodată. 3. completate cu dispoziţiile din dreptul comun privitoare la partaj.Articolul 369 noul C. Pentru căsătoria putativă în care ambii soţi sunt de bună-credinţă.). data încetării comunităţii înţelegem că trebuie să fie considerată data când rămâne definitivă hotărârea prin care instanţa tutelară încuviinţează modificarea regimului matrimonial prin convenţie matrimonială (art. între terţi. Avantajele constau în faptul că prin el se conferă soţilor o independenţă patrimonială deplină. în măsura în care nu este compatibilă cu regimul comunităţii convenţionale.2. cu respectarea condiţiilor prevăzute pentru încheierea convenţiilor matrimoniale (art. civ. 369 alin. Modificarea regimului matrimonial atrage după sine încetarea vechiului regim de comunitate numai în cazul în care noul regim adoptat este de tip separatist. (4)]. de folosinţă sau de administrare asupra vreunei părţi din averea femeii. la lichidare se aplică regulile de la divorţ. încetarea comunităţii va fi data îndeplinirii formalităţilor cerute de lege pentru publicitatea convenţiei matrimoniale prin care se face schimbarea regimului. anularea operând retroactiv. soţii pot schimba regimul matrimonial existent. cu un alt regim matrimonial.celuilalt soţ. Modurile de lichidare şi partajare a bunurilor comune sunt guvernate de regulile prevăzute de art. 334. prin act autentic notarial. vor fi lovite de nulitate şi actele prevăzute de art. comparativ cu alte regimuri matrimoniale. prin urmare. civ. 355 alin. bărbatul neavând niciun drept de proprietate.1. întrucât fiecare soţ păstrează proprietatea. civ. De asemenea. având instituită doar obligaţia de a contribui la sarcinile căsătoriei. şi sfârşitul lichidării va exista un interval de timp în care comunitatea va subzista. doar acesta se va prevala de efectele regimului matrimonial şi de o lichidare a comunităţii după regulile de la divorţ. lichidarea este mult mai simplă. după regulile unei indiviziuni sau societăţi de fapt.3. căsătoria este considerată inexistentă.. data încetării comunităţii este aceea a introducerii acţiunii în anulare. 386 noul C. regimul comunităţii. regim care anterior fusese încuviinţat şi de ocrotitorul legal al soţului minor. chiar dacă toate bunurile comune au fost împărţite potrivit acestui articol. Orice convenţie contrară regimului comunităţii legale este lovită de nulitate absolută.. în timpul căsătoriei prin buna învoială a soţilor şi prin act încheiat în formă autentică notarială ori pe cale judecătorească. 335). în art. Regimul matrimonial al separaţiei de bunuri 3.2. Consideraţii generale. potrivit cu alin. 3. va fi o lichidare între soţii de facto. după cel puţin un an de la încheierea căsătoriei. Regimul separaţiei de bunuri prezintă şi astăzi mai multe avantaje. potrivit art. 320 noul C. lichidarea se face între soţul supravieţuitor şi moştenitorii soţului decedat. el protejează soţii în cazul unui pasiv important. atunci când comunitatea încetează nu prin divorţ. folosinţa şi administraţia tuturor bunurilor sale. împiedicându-se astfel ivirea situaţiei în care unul dintre soţi ar putea fi obligat să plătească datorii contractate în timpul căsătoriei de către celalalt soţ. aşa cum am mai arătat anterior. 359 noul C.1. Lichidarea comunităţii legale prin schimbarea regimului matrimonial. In toate cazurile de încetare a comunităţii. art. In cazul modificării regimului matrimonial de către un soţ minor. ceea ce conduce la ideea inexistentei unui regim matrimonial de comunitate şi. lipsind masa bunurilor comune. In cazul anulării căsătoriei. regimul matrimonial în care femeia avea cea mai mare independenţă şi libertate în ceea ce privea averea sa. când începe lichidarea comunităţii. civ. cel care oferă cea mai mare independenţă patrimonială soţilor. cât şi în privinţa obligaţiilor [art. nici o modificare a regimului matrimonial nu poate fi opusă dacă este făcută în frauda intereselor acestora [art. 291. în acest caz.5. în caz de neînţelegere. Se va proceda apoi după regulile prezentate în celelalte cazuri de lichidare a comunităţii. în sistemul vechiului Cod civil. 345 alin.Regimul separaţiei de bunuri este.

deosebindu-se astfel de regimul de tip comunitar. 43 . deoarece. situaţia acesteia poate deveni destul de precară. normal. cu atât mai mult cu cât ele sunt considerate bunuri proprii şi în regimurile comunitare. Dacă separaţia este regula. în permanenţă. Prin urmare. când soţii îşi stabilesc acest regim de la început sau printr-o convenţie matrimonială ulterioară încheierii căsătoriei. în doctrină11' au existat păreri controversate referitoare la regimul separaţiei de bunuri. Independenţa activă a patrimoniului se va putea aplica la orice bun. In principiu. In dreptul nostru. regulile de drept comun privind accesiunea imobiliară artificială se vor aplica.In acest regim matrimonial vorbim de o separaţie atât în ce priveşte activul.2. în cazul unui divorţ. fiecare soţ urmărind să îşi sporească singur patrimoniul. pentru nevoile gospodăriei.2. când ei fac parte cam din aceleaşi categorii socio-profesionale şi când intră în căsătorie cu averi aproximativ echivalente. fără ca celălalt soţ să se poată atinge de el. devine bun propriu. fie postmarital. celuilalt soţ recunoscându-i-se doar un drept de creanţă pentru suma plătită ca preţ. ca şi cum acesta nu ar fi căsătorit. sau poate fi judecătorească. cât şi pasivul fiecărui soţ. care va avea calitatea de creditor. în calitate de împrumutător. conform art. cu atât mai mult atunci când divorţul se produce după mulţi ani de căsătorie..Separaţi patrimoniului. Separaţia nu este însă absolută. cu toate acestea. Totuşi.Caracteristica regimului de separaţie. conform art. indiferent de tipul acestora. 3. De asemenea. Drepturile de creanţă aparţin cu titlu propriu soţului contractant. Cu privire la bunurile dobândite prin acte oneroase. cât şi a pasivului. se consideră că acest regim este un regim just. sunt întotdeauna bunuri proprii ale soţului gratificat. Separaţia patrimoniilor poate fi convenţională. în care soţii muncesc împreună pentru dezvoltarea patrimoniului comun. cel puţin un an de la încheierea căsătoriei. riscă să nu poată beneficia de bunurile agonisite de soţul său. 329. atunci când separaţia de bunuri îşi are izvorul într-o hotărâre judecătorească. 3. 370 noul C. cu condiţia să fi trecut. potrivit art. în cazul în care ea rămâne văduvă şi a fost căsătorită sub acest regim. se impune să facem câteva precizări. soţii fiind nevoiţi ca. să îşi ţină evidenţa bunurilor achiziţionate şi a datoriilor contractate între ei. respectiv în sistemul noului Cod civil. acesta putând fi chiar celălalt soţ. mai ales în privinţa soţiei care nu exercită o activitate profesională. Separaţia judecătorească este întotdeauna ulterioară încheierii căsătoriei şi se poate pronunţa la cererea unuia dintre soţi. Dezavantajele constau în faptul că nu se stabileşte o comunitate de interese între soţi.Fiecare soţ are un patrimoniu distinct şi independent. în condiţiile regimului de separaţie întărit de prezumţia de separatism patrimonial dintre soţi. civ. fiind în contradicţie cu scopul ideal şi moral al căsătoriei. regimul matrimonial al separaţiei de bunuri separă interesele patrimoniale ale soţilor. în care femeia nu a fost încadrată în câmpul muncii. Astfel. în cadrul separaţiei active a soţilor. atunci când celălalt soţ încheie acte care pun în pericol interesele patri moniale ale familiei.din punct de vedere activ. faptic. în sensul că. chiar în ipoteza cumpărării de către un soţ a unui bun cu bani proveniţi de la celălalt soţ. ceea ce defineşte acest regim matrimonial este separaţia de patrimonii. opţiunea pentru adoptarea regimului matrimonial al separaţiei de bunuri se face. prin încheierea de către viitorii soţi a unei convenţii matrimoniale. este indiferentă calitatea partenerului contractual.soţi conservând proprietatea şi gestiunea bunurilor sale proprii. care îi conferă acestuia proprietatea deplină şi exclusivă. orice bun dobândit de un soţ. dar. (1) din acelaşi cod. Astfel. să achiziţioneze în comun unele lucruri sau chiar să îşi deschidă conturi comune. Bunurile dobândite prin liberalităţi. bunul va aparţine cu titlu de bun propriu soţului dobânditor. dar mai ales atunci când există o egalitate economică între soţi. el este regimul cel mai practic pentru ţările unde divorţul este foarte răspândit. asupra patrimoniului său. iar. regimul separaţiei de bunuri este adesea injust.In primul rând. soţii sunt nevoiţi să folosească o parte dinbugetul lor în comun. In opinia altor autori.3. fie premarital. regimul separaţiei de bunuri apare ca un regim al neîncrederii şi egoismului. în viziunea unor autori. va beneficia de mai puţine bunuri decât dacă ar fi fost căsătorită în regimul comunităţii. comunitatea este excepţia. în favoarea soţului dobânditor. ducând o viaţă comună. indiferent detitlul dobândirii sau de resursele folosite. lipsa acestora putând produce confuzii în cadrul patrimoniilor lor. Este nedrept să se ajungă la o asemenea situaţie. Dacă este vorba de bunuri imobile pe care le dobândeşte fiecare soţ.3. Separaţia patrimoniilor soţilor există atât în privinţa activului. 369 alin. însă se ocupă de menaj şi de creşterea copiilor. femeia fiind evident defavorizată.3. întrucât regimul primar imperativ prevede unele dispoziţii prin care soţii trebuie să împărtăşească o anumită comunitate de interese. şi ea a muncit şi a contribuit la prosperitatea gospodăriei. acestora li se aduce o notă atenuantă.2. cu toate atributele ei.

Prin urmare. supunându-se. „să contribuie. soţul care a angajat aceste cheltuieli va răspunde personal pentru ele. deşi sunt licite. (1) că în regimul separaţiei de bunuri fiecare dintre soţi este proprietar exclusiv în privinţa bunurilor dobândite înainte de încheierea căsătoriei. soţii să adopte singuri o atitudine comunitară. în sensul că achiziţionează împreună bunuri indivize. (4) al art.. celălalt soţ are posibilitatea de a cere instanţei.Delimitarea patrimoniilor soţilor căsătoriţi sub regimul separaţiei de bunuri pune probleme de probaţiune. civ. În toate cazurile. 316 alin. în primul rând. 361 alin. precum şi întreţinerea familiei. 361 alin. în raport cu mijloacele fiecăruia. civ. în baza căreia se va calcula creanţa de participare. permiţându-i încheierea unor acte de interes comun numai cu consimţământul său expres. uneori. soţii îşi datorează reciproc sprijin material. în lipsa inventarului. de la familie la familie. la aceleaşi formalităţi de publicitate ca şi convenţia. 362 alin. şi în regimul separaţiei de bunuri. potrivit legii. ca bunuri „în proprietate comună pe cote-părţi". şi asupra celuilalt sot. sunt contrarii spiritului acestui regim matrimonial'. în favoarea soţului posesor. până la proba contrarie. convieţuirea soţilor sub acelaşi acoperiş. proprietatea este mai uşor de dovedit. Lichidarea regimului de separaţie. „Prin convenţie matrimonială. presupun existenţa unor cheltuieli comune. prin alin. (1).. (2)]. (2) se prevede că. după cum prevede alin. prin chiar efectul căsătoriei. indiferent de modul de dobândire. (1) noul C. Dacă părţile nu au convenit altfel. legiuitorul. la cheltuielile căsătoriei. determinată de cauza obligaţiei asumate şi în considerarea solidarităţii de familie. raporturile generate de îmbogăţirea fără just titlu se pot derula între soţi fără prea multe derogări de la dreptul comun. În privinţa bunurilor imobile. în cazul în care unul dintre soţi abuzează de puterile sale conferite prin regimul primar în administrarea menajului comun. (2) noul C.. civ. Aceasta înseamnă că urmărirea datoriilor fiecărui soţ se va putea face de creditorii săi numai asupra soţului debitor. legea. de standardul fiecărui cuplu. la care soţii trebuie să participe în comun.3. numele proprietarului figurând în actul de dobândire. este posibil ca. instituie o solidaritate pasivă între soţi. putând fi plătită în bani sau în natură". J 3. Ei sunt obligaţi. (1) pretinde soţilor acestui regim să întocmească prin notar public un inventar al bunurilor mobile care aparţin fiecăruia dintre ei la data încheierii căsătoriei. Astfel.De asemenea. de a-i restrânge aceste puteri. Administrarea bunurilor. 3.2.2. prin art. Dacă cheltuiala este excesivă în raport de posibilităţile materiale obişnuite ale familiei. regimul primar imperativ creează o minimă comunitate patrimonială între soţi. dreptul de proprietate exclusivă se prezumă. Aşadar. în vederea acoperirii cheltuielilor obişnuite ale căsătoriei şi a celor legate de creşterea şi educarea copiilor. 325 alin. părţile pot stipula clauze privind lichidarea acestui regim în funcţie de masa de bunuri achiziţionate de fiecare dintre soţi în timpul căsătoriei. De aceea. unei condiţii de formă pentru validitate ori unor cerinţe de publicitate. după ce stabileşte prin art. 361.Desigur. prin art. 44 . (5). De aceea. „dacă bunul a fost dobândit printr-un act juridic supus. aşa cum reiese din art. este necesar ca soţii să îşi producă şi să îşi conserve probele cu privire la caracterul indiviz al bunului achiziţionat şi la cotele-părţi care aparţin fiecăruia dintre ei. Articolul 361 alin. creanţa de participare reprezintă jumătate din diferenţa valorică dintre cele două mase de achiziţii nete şi va fi datorată de către soţul a cărui masă de achiziţii nete este mai mare. pentru opozabilitate faţă de terţi. acte care. care dispune că. regula este că fiecare soţ răspunde pentru obligaţiile sale cu întregul său patrimoniu. dreptul de proprietate exclusivă nu se poate dovedi decât prin înscrisul care îndeplineşte formele cerute de lege". o cheltuială este considerată a fi comună şi în interesulmenajului1J.4. nu. precum şi a celor pe care le dobândeşte singur după această dată. Cheltuielile cu sarcinile căsătoriei se apreciază în mod concret şi subiectiv. Aceste bunuri sunt calificate prin chiar art. dacă prin convenţie matrimonială nu s-a prevăzut altfel".5. dacă in concreto este utilă şi necesară ducerii vieţii de cuplu. în raport de nivelul de viaţă. Se poate întocmi un inventar şi pentru bunurile mobile dobândite în timpul regimului separaţiei de bunuri [art. (2) noul C. 360 alin. garantează unul datoriile celuilalt. In toate cazurile. deschid conturi bancare. inventarul se anexează la convenţia matrimonială. conform cu art.3. cu sau fără copii. Dincolo de obligaţiile comune pe care regimul primar le impune soţilor în legătură cu menajul lor comun. indiferent dacă este angajată doar de un singur soţ. în subsidiar. 364 alin. In ceea ce priveşte separaţia pasivului.

363 noul C. Sub sancţiunea nulităţii absolute. după caz. ei trebuie să încheie o convenţie matrimonială. determinarea bunurilor proprii.a pretinde daune-interese de la soţul dobânditor. cu privire la folosinţa bunurilor unui soţ de către celălalt soţ. Astfel. simplicitatea lichidării regimului de separaţie este iluzorie. însă numai cu încuviinţarea prealabilă a instanţei de tutelă. apoi se face împărţirea bunurilor achiziţionate în coproprietate. convenţia matrimonială se încheie prin act autentic notarial. dacă viitorii soţi aleg regimul separaţiei de bunuri sau cel al comunităţii convenţionale. atât în cazul divorţului soţilor. 312 alin. în sensul că fiecare dintre soţi poate reţine bunurile celuilalt soţ până la acoperirea integrală a creanţelor pe care şi le datorează unul altuia. în tot sau în parte. cu excepţia celor de uz personal sau destinate exercitării profesiei. în acest caz. după cel puţin un an de la încheierea ei [art. civ. fie în timpul căsătoriei. de bunuri aparţinând celuilalt soţ.1. îmbogăţirii fără justă cauză. cu excepţia obligaţiilor prevăzute la art.3. după caz născute înainte sau în timpul căsătoriei. (2)].a reclama pentru sine proprietate bunului achiziţionat şi . civ. 3. Având în vedere regimul juridic al bunurilor instituit prin art. fie înainte de căsătorie [art. regimul comunităţii convenţionale se va aplica atunci când viitorii soţi vor deroga.În temeiul principiului libertăţii alegerii regimului matrimonial înscris în art. 45 . cu excepţia cazului în care terţul dobânditor a cunoscut că bunul a fost achiziţionat de către soţul vânzător prin valorificarea bunurilor celuilalt soţ.Dispoziţii interesante şi noi pentru legislaţia noastră introduce art. legea reglementând expres prin art. (1)]. art. lichidarea acestuiregim matrimonial pare să fie simplă. pentru sistemul separaţiei de bunuri. de la dispoziţiile privind regimul comunităţii legale. 365 şi un drept de retenţie. a bunurilor dobândite sau a datoriilor proprii născute înainte ori după încheierea căsătoriei.3.3. civ. civ. 727 noul C. compensările ce se impun pentru folosinţa de către un soţ a bunurilor celuilalt soţ etc. c) obligativitatea acordului ambilor soţi pentru încheierea anumitor acte de administrare. c). cu consimţământul personal al viitorilor soţi sau exprimat prin mandatar cu procură autentică.. El este dator să restituie numai fructele existente la data solicitării lor de către celălalt soţ sau. respectiv transformarea acestei coproprietăţi într-un drept deplin şi exclusiv pentru fiecare soţ. 726 şi art. viitorii soţi pot opta pentru alegerea regimului matrimonial al comunităţii convenţionale ca una dintre cele trei posibilităţi pe care le au la îndemână. 360 noul C. art. In cazul în care se adoptă comunitatea convenţională. Această afirmaţie este valabilă numai când soţii şi-au întocmit inventarele pretinse de lege şi au conservat probele privind dobândirea bunurilor în timpul căsătoriei. celălalt soţ poate să încheie singur actul. în proporţia bunurilor proprii folosite fără acordul său. 329 prevede că. gestiunii de afaceri. b) restrângerea comunităţii la bunurile sau datoriile anume determinate în convenţia matrimonială. 723. în principiu. poate alege între: . In această nouă reglementare. Regimul matrimonial al comunităţii convenţionale 3. cât şi în cazul schimbării excepţionale a regimului matrimonial în timpul căsătoriei. în condiţiile şi limitele prevăzute de lege. Altfel. Dacă unul dintre soţi încheie singur un act prin care dobândeşte un bun. la data încetării ori schimbării regimului matrimonial. indiferent dacă sunt dobândite ori. Trebuie efectuată plata creditorilor comuni pentru datoriile contractate în vederea îndeplinirii sarcinilor căsătoriei. a compensaţiei. derogarea de la regimul comunităţi legale poate viza. atunci când există dubii cu privire la apartenenţa acestora la patrimoniul unuia dintre soţi. soţul care se foloseşte de bunurile celuilalt soţ fără împotrivirea acestuia are obligaţiile unui uzufructuar de drept comun. specială şi având conţinut predeterminat. Regulile aplicabile la realizarea acestei operaţiuni sunt preluate din dreptul comun privind materia partajului.Consideraţii generale. 367 din noul cod: a) includerea în comunitate. cu excepţiile prevăzute de lege prin trimitere la art. în tot sau în parte. Aşa cum am mai arătat. 369 alin. 351 lit. Lichidarea regimului matrimonial de separaţie implică. a dării în plată etc. folosindu-se. potrivit art. plata reciprocă a datoriilor intervenite între soţi în cursul căsătoriei. Proprietatea nu poate fi însă reclamată decât înainte ca soţul dobânditor să dispună de bunul dobândit. dacă unul dintre soţi se află în imposibilitate de a-şi exprima voinţa sau se opune în mod abuziv. 312 alin. (1) noul C.3. prin convenţie matrimonială. acesta din urmă.

3. 3. ultim C. când soţii aveau stabilit un regim de comunitate bazat pe convenţie matrimonială cu clauză de preciput. ci numai condiţionată de încuviinţarea instanţei. deci. în măsura îmbogăţirii acestuia din urmă.3.4. Noul Cod civil prevede. Aceste analize vor face însă obiectul special de cercetare într-o secţiune distinctă a lucrării. 368. Reguli comune aplicabile lichidării oricărui tip de regim matrimonial 3. fam. îşi stabilesc în concret drepturile de proprietate asupra bunurilor. a largii libertăţi îngăduite de noul Cod în reglementarea concretă a raporturilor patrimoniale dintre soţi prin încheierea de convenţii matrimoniale.Aspectul legat de administrarea bunurilor este cel care diferenţiază cel mai mult. din valoarea activului net al comunităţii.d) includerea clauzei de preciput. dacă va aprecia ca abuzivă opunerea soţului care refuză încheierea actului de administrare. 328 noul C. menţiunea că executarea clauzei de preciput se va face în natură sau. în privinţa acestei probleme. vor putea fi constatate deosebiri esenţiale între diverse regimuri convenţionale. părerea noastră este că sunt aplicabile în toate cele trei tipuri de regimuri matrimoniale. diferitele tipuri de regimuri convenţionale. 367 lit. dar numai cu încuviinţarea prealabilă a instanţei de tutelă. 46 . Dizolvarea şi lichidarea regimului matrimonial convenţional. c).. Credem că invocarea acestui text de lege o va putea face oricare dintre soţi. a) modalităţi privind lichidarea comunităţii convenţionale. 3. noul Cod lasă soţilor o largă libertate să decidă cum doresc ei administrarea bunurilor lor comune. prin art. să procedeze dimpotrivă. indiferent de regimul matrimonial ales. că modul de administrare a bunurilor comunităţii convenţionale este o expresie. c) partea finală prevede că celălalt soţ poate să încheie singur actul.4. îngăduie. art. vom apela la câteva articole disparate din noul Cod civil care deşi sunt plasate în paragrafe diferite în sistematizarea materiei.3. dacă participarea sa a depăşit limitele obligaţiei de sprijin material şi ale obligaţiei de a contribui la cheltuielile căsătoriei. In condiţiile inserării unei clauze de obligativitate a acordului ambilor soţi la încheierea anumitor acte de administrare. între ele. soţul care a participat efectiv la activitatea profesională a celuilalt soţ poate obţine o compensaţie. ci pot fi schimbate în timpul căsă toriei ori de câte ori soţii doresc să înlocuiască regimul matrimonial existent cu un alt regim matrimonial ori să schimbe regimul matrimonial ales prin încheierea unei noi convenţii matrimoniale.2. Aceste reguli convenţionale care le guvernează nu sunt însă imuabile.4.2. prin echivalent. 3. dacă unul dintre soţi se află în imposibilitate de a-şi exprima voinţa sau se opune în mod abuziv. administrarea lor şi regulile de lichidare conferă regimului convenţional ales caracterul şi tipul de regim comunitar care îl diferenţiază de altele. prin încheierea de convenţii matrimoniale înainte sau după celebrarea căsătoriei. Prin urmare.4. civ. Noul nostru Cod civil. printre altele.. Potrivit art.3. 35 alin.Dreptul la compensaţie. voinţa celuilalt soţ nu este valabilă singură. pretindea acest acord obligatoriu doar în privinţa actelor de dispoziţie cu privire la imobile şi aceasta prin excepţie de la acordul tacit de administrare şi dispoziţie a bunurilor comune.3. adică să insereze o clauză de obligativitate a acordului ambilor soţi pentru încheierea anumitor acte de administrare.3.3. chiar dacă nu toate textele pe care le vom invoca fac parte din normele regimului primar. lată. 3.Pentru a realiza acest fragment din lucrare.3.Administrarea bunurilor. pentru că în oricare dintre acestea este posibil ca un soţ să participe efectiv la activitatea profesională a celuilalt soţ.Constituirea maselor de bunuri proprii şi comune. ne mai instituind prezumţia de mandat tacit reciproc dintre soţi în cadrul regimului matrimonial al comunităţii legale. viitorilor soţi să prevadăexpres. 367 lit. în măsura în care prin convenţie matrimonială nu se prevede altfel. dacă acest lucru nu este posibil.3. în materie de lichidare a acestora. In ceea ce priveşte stabilirea regulilor de lichidare a comunităţii convenţionale. că regimul juridic al comunităţii convenţionale se completează cu dispoziţiile privind regimul comunităţii legale. Dacă cunoscutul art. deosebirile faţă de regimul comunităţii legale constau doar în întinderea maselor de bunuri comune pe care viitorii soţi le afectează căsătoriei prin convenţia matrimonială.1.Felul în care soţii.3.Preliminarii.3. din orice căsătorie. mai ales în cazul încetării regimului matrimonial prin moartea unuia dintre soţi. prin dispoziţiile art.

sub titlul „Separaţia judiciară de bunuri". 334 din cod care. astfel încât soţul care îl invocă să poată primi satisfacţie atunci când se face partajul bunurilor aflate în comunitate. efectele separaţiei se produc. pretinde şi aplicarea dispoziţiilor art. fie pe cale de excepţie.prin art.4. întrucât. chiar şi când este vorba de regimul matrimonial al separaţiei de bunuri. dispune ca aceste efecte să li se aplice de la data despărţirii lor în fapt. sunt prezente în raporturile patrimoniale dintre soţi în oricare regim matrimonial. raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea căsătoriei nu mai este posibilă. adică aplicarea criteriilor stabilite de lege pentru lichidarea comunităţii şi procedarea la partaj [art. făcându-se lichidarea vechiului regim. (2)]. Astfel. Noua reglementare a divorţului în contextul Codului civil este mai permisivă ca oricând. (3). dă posibilitatea soţilor ca. ci. nu vedem care ar fi motivele pentru care soţii ar fi împiedicaţi să stipuleze în clauza de preciput dezmembrăminte ale dreptului de proprietate comună. In ceea ce priveşte efectele faţă de terţi. civ. fie convenţională. la cererea oricăruia dintre soţi. se permit patru feluri de divorţ: a) prin acordul soţilor. 373. 371 alin. dar nu pe cale de convenţie matrimonială. Această modificare trebuie comunicată de instanţă la Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale şi conform cu art. 357. fie legală. celălalt soţ poate să ceară instanţei să pronunţe separaţia de bunuri atunci când se află sub un regim de comunitate. dar ei pot interveni în cauză. (2). Legiuitorul. după o separare în fapt care a durat cel puţin doi ani. cunoscut fiind principiul că „cine poate mai mult poate şi mai puţin”.1. 361 cu privire la inventarul bunurilor soţilor. la cererea ambilor soţi sau a unuia dintre soţi acceptată de celălalt soţ. fiind impuse prin normele imperative ale regimului primar.. respectiv obligaţia de sprijin material şi obligaţia de a contribui la sarcinile căsătoriei.Cum elementele juridice la care se raportează dreptul la compensaţie. mai ales că soţul supravieţuitor are îndatorirea de a conserva substanţa bunului. considerăm că la lichidarea oricărui regim matrimonial trebuie avut în vedere aspectul proporţionării dreptului la compensaţie în raport cu obligaţiile comune soţilor. evident. nu există niciun impediment pentru răspunsul afirmativ la întrebarea pusă. are rolul şi misiunea de a face cunoscut terţilor regimul matrimonial sub care se desfăşoară relaţiile patrimoniale într-o căsătorie.Divorţul ca mijloc de desfacere a căsătoriei este reglementat de noul Cod civil în Capitolul VII al Titlului II. b) atunci când. 372 prevede că creditorii nu pot cere separaţia de bunuri. cu excepţia cazului în care instanţa. putând oricând invoca inopozabilitatea modificării ori lichidării regimului matrimonial făcute în frauda intereselor lor. formulând acţiunea revocatorie atunci când sunt prejudiciaţi prin schimbarea sau lichidarea regimului matrimonial. din cauza unor motive temeinice. deşi se referă la publicitatea convenţiilor matrimoniale. 370 noul C. prin art. făcând aplicarea principiului libertăţii convenţiilor matrimoniale. c) la cererea unuia dintre soţi. potrivit art. Intr-un asemenea caz de separaţie judiciară de bunuri are loc o modificare a regimului matrimonial.1. Aceasta poate să fie făcută fie pe cale principală. 373 până la 404. 3. Cazurile de divorţ 4. Intre soţi. în cazul în care unul dintre ei încheie acte care pun în pericol interesele patrimoniale ale familiei.Sediul materiei. pe cale judiciară. art. fructul au calitatea de bunuri comune şi instituirea uzufructului nu aduce atingere asupra rezervei succesorale. între soţi va înceta acest regim comunitar şi.Modificarea judiciară a regimului matrimonial. de la art. 47 . Acest lucru presupune lichidarea judiciară a regimului de comunitate şi partajul bunurilor comune. cât timp prin aceasta nu sunt depăşite limitele impuse de lege.3. prin modificarea judiciară a regimului matrimonial comunitar. potrivit art.1. SECŢIUNEA IV DESFACEREA CĂSĂTORIEI 4. 370 alin. de la data formulării cererii de separaţie. Noul Cod civil. ei vor intra în regimui separaţiei de bunuri.3. 370 alin. făcându-se aplicarea dispoziţiilor art. Pe de altă parte.

după caz.Condiţiile divorţului prin acordul soţilor pe cale judiciară(art. In cazul constatării divorţului de către notarul public. acesta emite certificatul de divorţ şi înaintează. născuţi din căsătorie. Soluţionarea oricăror cereri privind alte efecte ale divorţului asupra cărora soţii nu se înţeleg este de competenţa instanţei judecătoreşti.2. după caz.1. potrivit legii. Divorţul prin acordul soţilor poate fi constatat de notarul public şi în cazul în care există copii minori născuţi din căsătorie. învăţătură şi pregătire profesională a copiilor. Nu se admite divorţul prin acordul soţilor atunci când unul dintre ei este pus sub interdicţie. 375. modalitatea de păstrare a legăturilor personale dintre părintele separat şi fiecare dintre copii. notarul public emite o dispoziţie de respingere a cererii de divorţ şi îndrumă soţii să se adreseze instanţei de judecată. notarul public respinge cererea de divorţ. din afara căsătoriei sau adoptaţi. de îndată. In cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile divorţului prin acordul soţilor prevăzute art.2. 374 noul C. ofiţerul de stare civilă. după emiterea certificatului de divorţ. face cuvenita menţiune în actul de căsătorie. civ.1. educare. ofiţerul de stare civilă sau. atunci notarul public emite o dispoziţie de respingere a cererii de divorţ şi îndrumă soţii să se adreseze instanţei de judecată. exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi. Procedura divorţului pe cale administrativă sau notarială.2.3. o copie certificată de pe acesta la primăria locului unde s-a încheiat căsătoria. notarul public eliberează certificatul de divorţ fără să facă vreo menţiune la culpa soţilor.). ofiţerul de stare civilă sau. notarul public verifică dacă soţii stăruie să divorţeze şi dacă. Dacă într-adevăr soţii stăruie în divorţ.2. dacă soţii convin asupra tuturor aspectelor referitoare la numele de familie pe care să îl poarte după divorţ. 4. Potrivit art. Vom încerca o prezentare specială a fiecărui fel de divorţ.d) la cererea aceluia dintre soţi a cărui stare de sănătate face imposibilă continuarea căsătoriei. după caz. Divorţul prin acordul soţilor pe cale judiciară se poate pronunţa indiferent de durata căsătoriei şi indiferent dacă există sau nu copii minori rezultaţi din căsătorie. 48 . Dacă din raportul de anchetă socială rezultă că soţii nu cad de acord în ce priveşte unul dintre aspecte arătate. In cadrul procedurii administrative sau notariale de divorţ. La expirarea termenului de 30 de zile. spre a se face menţiune în actul de căsătorie. în acest sens. a) pe cale administrativă sau prin procedură notarială. In cazul în care soţii nu se înţeleg asupra numelui de familie pe care să îl poarte după divorţ ori cu privire la exercitarea în comun a drepturilor părinteşti. Instanţa este obligată să verifice existenţa consimţământului liber şi neviciat al fiecărui soţ.1. stabilirea locuinţei copiilor după divorţ. soţii se prezintă personal. 4. In cazul depunerii cererii de divorţ la primăria în a cărei rază teritorială soţii au avut ultima locuinţă comună. Prin excepţie. ofiţerul de stare civilă ori notarul public de la locul căsătoriei sau al ultimei locuinţe comune a soţilor poate constata desfacerea căsătoriei prin acordul lor.1. eliberâridu-le un certificat de divorţ.Condiţiile divorţului prin acordul soţilor pe cale administrativă sau prin procedură notarială. ofiţerul de stare civilă emite certificatul de divorţ şi înaintează. 4. spre a se face menţiunea în actul de căsătorie. iar ofiţerul de stare civilă sau.2. soţii vor depune cererea de divorţ împreună la ofiţerul de stare civilă sau notarul public care le va înregistra cererea şi le acordă un termen de reflecţie de 30 de zile. de îndată.1. dacă soţii sunt de acord cu divorţul şi nu au copii minori. 4. o copie certificată de pe acesta la locul unde s-a încheiat căsătoria. ofiţerul de stare civilă sau.în cazul în care cererea de divorţ este depusă la primăria unde s-a încheiat căsătoria şi s-a admis divorţul.din afara căsătoriei sau adoptaţi. după caz. Divorţul prin acordul soţilor Divorţul prin acordul soţilor se poate face pe două căi: a) pe cale judiciară. consimţământul lor este liber şi neviciat. cererea de divorţ se poate depune la notarul public şi prin mandatar cu procură autentică. precum şi stabilirea contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere. 375.

382 noul C. In acest caz. dacă din probele administrate rezultă culpa ambilor soţi. 379 şi art.2.2. în sensul că reclamantul vinovat exclusiv de divorţ va putea fi obligat la acordarea de despăgubiri soţului nevinovat. ca urmare. pe cale separată. d) permite divorţul la cererea aceluia dintre soţi a cărei stare de sănătate face imposibilă continuarea căsătoriei. 381. 373 lit.Impotriva refuzului ofiţerului de stare civilă sau notarului public nu există cale de atac. divorţul se poate pronunţa dacă instanţa stabileşte culpa unuia dintre soţi în destrămarea căsătoriei.1.Potrivit art. instanţa poate să încuviinţeze ca soţii să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei. 4...1. potrivit art.1. prin art. căsătoria este desfăcută pe data eliberării certificatului de divorţ. 373 lit. chiar în lipsa unei înţelegeri între ei.1. pentru că se încălca principiul nemo auditur propriam turpi-tudinem allegans. chiar dacă numai unul dintre ei a făcut cerere de divorţ. legea prevede. căsătoria se socoteşte desfăcută la data decesului. instanţa poate pronunţa divorţul din culpa lor comună. Condiţii.1. cu excepţia situaţiei în care pârâtul se declară de acord cu divorţul.Conform art. b) noul C. Această acţiune însă va putea fi admisă numai dacă instanţa constată culpa exclusivă a soţului pârât. Pentru motive temeinice justificate de interesul unuia dintre soţi sau de interesul superior al copilului. moştenitorii săi pot continua acţiunea de divorţ. Articolul 373 lit. Astăzi acest principiu se ignoră. ceea ce în vechile reglementări nu era posibil. oricare dintre soţi se poate adresa. 4. c).Numele de familie după căsătorie. dacă soţul reclamant decedează în timpul procesului. 4. civ. când soţul reclamant într-un proces de divorţ deceda şi. dar soţii se pot adresa cu cererea de divorţ instanţei de judecată pentru a dispune desfacerea căsătoriei prin acordul lor sau în baza unui alt temei prevăzut de lege.4. Efectele divorţului cu privire la raporturile nepatrimoniale dintre soţi 4. dacă acţiunea de divorţ este continuată de moştenitorii soţului reclamant care a decedat. Cu toate acestea. Acest tip de divorţ atrage însă consecinţe speciale. în noua reglementare. civ.Condiţii.La desfacerea căsătoriecăsătoriei.. se pronunţă divorţul tot din culpa exclusivă a soţului reclamant. Prin excepţie. aşa cum se prevede prin art. Divorţul din cauza stării de sănătate 4. Efectele divorţului Data desfacerii căsătoriei. Dacă nu a intervenit o înţelegere sau dacă instanţa nu a dat încuviinţarea.3.1. 49 . că desfacerea căsătoriei se pronunţă fără a se face menţiune despre culpa soţilor.2. > Spre deosebire de vechea reglementare a divorţului. i Trebuie să precizăm că este posibil ca divorţul să fie pronunţat din culpa exclusivă a reclamantului. în cazul divorţului pe cale administrativă sau prin procedură notarială. adică divorţul la cererea unuia dintre soţi după o separare în fapt care a durat cel puţin doi ani. Instanţa ia act de această înţelegere prin hotărârea de divorţ.1. căsătoria este desfăcută din ziua când hotărârea prin care s-a pronunţat divorţul a rămas definitivă. civ. când acesta se va pronunţa fără a se face menţiune despre cuipa soţilor. 388 noul C.1. 4. instanţei competente. fiecare dintre foştii soţi poartă numele dinaintea căsătoriei.3. Divorţul din culpă 4. In ipoteza de divorţ prevăzută prin art.4.1. 380 noul C. civ. pentru că se admite şi divorţul din culpa exclusivă a reclamantului. se punea capăt procesului de divorţ. Pentru repararea prejudiciului prin refuzul abuziv al ofiţerului de stare civilă sau al notarului public de a constata desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor şi de a emite certificatul de divorţ.

anumitor formalităţi de publicitate.. soţul divorţat are drep tul la întreţinere. în cazul divorţului prin acordul lor.Obligaţia de întreţinere între foştii soţi. sunt anulabile. împreună. 390. obligaţia de întreţinere dintre foştii soţi. după caz. Actele de înstrăinare şi de grevare cu titlu oneros de oricare dintre soţi cu privire la bunuri mobile comune a căror înstrăinare nu este supusă.2.2. poate cere soţului vinovat să îl despăgubească. încheiate de unul dintre soţi după data introducerii cererii de divorţ. noul Cod civil reglementează o instituţie cu totul nouă pentru noi.Drepturile soţului divorţat. Formalităţile de publicitate privind regimul matrimonial şi convenţia matrimonială trebuie respectate la toate formele divorţului. dacă au fost făcute în frauda celuilalt soţ. civ. Acest lucru poate fi cerut şi de către soţii a căror procedură de divorţ se desfăşoară pe cale administrativă sau notarială. garanţiile pentru executarea acesteia. oricare dintre soţi sau amândoi. dacă este cazul. stabilirea ei. soţul nevinovat de divorţ. nu sunt pierdute în cazul culpei comune sau al divorţului prin acordul soţilor. 384.Aşa cum am arătat. civ.2.3. în raport cu mijloacele sale şi cu starea de nevoie a creditorului. un dezechilibru semnificativ pe care divorţul l-ar determina în condiţiile de viaţă ale celui care o solicită".2. împreună cu întreţinerea datorată copiilor.4. întotdeauna. Condiţiile prestaţiei. 4.2.2.2. aşa cum reiese şi din titlul capitolului. Intreţinerea datorată în condiţiile de mai sus se stabileşte până la o pătrime din venitul net al celui obligat la plata ei. „în cazul în care divorţul se pronunţă din culpa exclusivă a soţului pârât.2.4. reglementând condiţiile prestaţiei compensatorii.. atât cât este posibil. Divorţul este considerat pronunţat împotriva soţului din a cărui culpă exclusivă s-a desfăcut căsătoria. El are drept la întreţinere şi atunci când incapacitatea se iveşte în decurs de un an de la desfacerea căsătoriei. Soţul împotriva căruia a fost pronunţat divorţul pierde drepturile pe care legea sau convenţiile încheiate anterior cu terţii i le atribuie. Când divorţul este pronunţat din culpa exclusivă a unuia dintre soţi. prevede că. Elementul comun al prestaţiei compensatorii cu dreptul la despăgubiri prevăzut de art. Această întreţinere.2. 390-395 noul C. şi anume prestaţia compensatorie. 388 noul C.Aşa cum la încheierea căsătoriei între soţi se naşte dreptul la obligaţia de întreţinere. (2) noul C.1.1. la desfacerea căsătoriei aceste drept încetează şi ia naştere. precum şi actele din care se nasc obligaţii în sarcina comunităţii. nevinovăţia în desfacerea căsătoriei a soţului îndreptăţit la despăgubiri ori la prestaţie compensatorie. pot cere instanţei de divorţ să constate că regimul matrimonial a încetat de la data separaţiei în fapt. 389 alin.In cazul divorţului..Efecte cu privire la regimul matrimonial.regimul matrimonial încetează între soţi la data introducerii cererii de divorţ. dacă se află în nevoie din pricina unei incapacităţi de muncă survenite înainte de căsătorie ori în timpul căsătoriei.2. Instanţa de tutelă soluţionează cererea prin hotărârea de divorţ.2.Potrivit art. care suferă un prejudiciu prin desfacerea căsătoriei. Prestaţia compensatorie. potrivit art. Hotărârea judecătorească prin care s-a pronunţat divorţul şi. conform art. cerere care este distinctă de dreptul la prestaţia compensatorie prevăzut de art. civ. modificarea şi încetarea sunt detaliat prevăzute prin art. 4. acesta nu beneficiază de pensia de mai sus. Efectele divorţului cu privire la raporturile patrimoniale dintre soţi 4. forma. şi anume. civ. 50 .2. nu va putea depăşi jumătate din venitul net al celui obligat la plată. 388 este unul de ordin subiectiv. Aceste drepturi. Cu toate acestea. în condiţiile legii. Astfel.Dreptul la despăgubiri. obligaţia de întreţinere încetează prin recăsătorirea celui îndreptăţit. certificatul de divorţ eliberat de ofiţerul de stare civilă sau de nota-rul public sunt opozabile faţă de terţi. distinct de dreptul la despăgubiri al soţului inocent în desfacerea căsătoriei. Articolul 390 noul C. decât timp de un an de la desfacerea căsătoriei. 4. soţul reclamant poate beneficia de o prestaţie care să compenseze. însă numai dacă incapacitatea este cauzată de o împrejurare în legătură cu căsătoria. potrivit legii.2. 4.

schimbarea pe parcurs a celor două elemente în funcţie de care se acordă prestaţia compensatorie. în mijloacele de plată ale debitorului ori chiar în amândouă. celălalt soţ ar fi nedreptăţit din punct de vedere material şi prin aceasta s-ar încălca şi un drept constituţional al său. pregătirea profesională. Comparaţie între obligaţia de întreţinere dintre foştii soţi în cazul soţului nevinovat de divorţ şi prestaţia compensatorie. (1)]. art. prin recăsătorirea soţului creditor. precum şi atunci când acesta obţine resurse de natură să asigure condiţii de viaţă asemănătoare celor din timpul căsătoriei. posibilitatea de a desfăşura o activitate producătoare de venituri şi altele asemenea". legea prevede că ea se poate stabili în bani. în afara cazului de deces al unuia dintre soţi.5. alin. mijloacele debitorului şi resursele creditorului. aceasta se indexează de drept. Astfel. dar ea poate fi stabilită şi sub forma unei sume globale ori sub forma uzufructului asupra unor bunuri mobile sau imobile aparţinând debitorului. Aceasta înseamnă că pensia se poate solicita chiar şi după divorţ. sub forma unei sume globale sau a unei rente viagere. ci şi psihic. astfel că formularea unei cereri de prestaţie compensatorie se deduce că trebuie să constituie unul dintre capetele de cerere ale acţiunii de divorţ [art. de cel puţin 20 de ani. cu executare succesivă. Renta se poate stabili şi într-o cotă procentuală din venitul debitorului sau într-o sumă de bani determinatăDacă soţul creditor cere. cât şi de mijloacele celuilalt soţ din momentul divorţului. cât şi încetarea ei. Dacă facem un paralelism între obligaţia de întreţinere dintre foştii soţi în cazul soţului nevinovat de divorţ şi prestaţia compensatorie. 390 condiţionează acordarea prestaţiei compensatorii de durata îndelungată a căsătoriei. având în vedere lipsa lui de contribuţie în destrămarea căsătoriei. Incetarea prestaţiei compensatorii intervine în caz de deces al unuia dintre soţi. trimestrial. şi anume acela privind egalitatea dintre soţi în faţa legii. In aprecierea îndeplinirii condiţiilor de acordare a prestaţiei compensatorii. c) este o obligaţie. altfel. contribuţia la creşterea copiilor minori pe care a avut-o şi urmează să o aibă fiecare soţ. fie prestaţia compensatorie [art. timp în care soţul nevinovat de divorţ s-a obişnuit cu un standard de viaţă care. va trebui să se decidă şi să opteze între a cere fie pensia de întreţinere. b) este o obligaţie personală şi unilaterală. Pensia de întreţinere o poate solicita soţul nevinovat de divorţ numai când se află în nevoie din cauza incapacităţii de a munci intervenite înainte ori în timpul căsătoriei. 391 alin. „atât de resursele soţului care o solicită. social şi în plan afectiv. având în vedere şi prevederea ei ca o alternativă la pensia de întreţinere. sau şi atunci când incapacitatea se iveşte în decurs de un an de la desfacerea căsătoriei. cât şi asemănări. (2) al art. 390 alin. putem observa că există atât deosebiri. instanţa trebuie să ţină seama. pentru că este stabilită de instanţă în sarcina soţului vinovat de destrămarea căsătoriei după o căsnicie de cel puţin 20 de ani. 391 alin. sub forma uzufructului asupra unor bunuri mobile sau imobile care aparţin debitorului. (3)]. Fiind un drept care se naşte din lipsa culpei la divorţ după o căsnicie de cel puţin 20 ani. indiferent de' durata cât soţii au fost căsătoriţi. solicitarea acestui drept este îngrădită soţului îndreptăţit dincolo de momentul desfacerii căsătoriei. în mod semnificativ. în funcţie de preferinţa soţului creditor. 4. instanţa îl poate obliga pe soţul debitor să constituie o garanţie reală sau să dea cauţiune pentru a asigura executarea rentei. pentru că izvorul ei este legea. (2). cum ar fi vârsta şi starea de sănătate a soţilor. potrivit art. nevoia creditorului şi posibilităţile de plată ale debitorului.2. în funcţie de rata inflaţiei. printr-o acţiune ulterioară. l-ar dezechilibra semnificativ. pentru că. de efectele pe care le are sau le va avea lichidarea regimului matrimonial. ori în natură. în cazul în care prestaţia compensatorie constă într-o sumă de bani. Din cele arătate până aici putem desprinde caracterele juridice ale prestaţiei compensatorii: a) este o obligaţie legală.2. trebuie să fie cerute la instanţa de tutelă. Atât modificarea prestaţiei. pentru motivul că se poate modifica în raport de schimbările ce pot interveni în nevoile creditorului. chiar dacă s-ar afla în situaţia de a putea solicita şi pensia de întreţinere de la fostul soţ. d) este o obligaţie variabilă. Ni se pare şi firesc să fie aşa. însă numai dacă incapacitatea este cauzată de o împrejurare în legătură cu căsătoria. nu numai sub aspect material. precum şi de orice alte împrejurări previzibile de natură să le modifice. La fel ca şi în cazul obligaţiei de întreţinere. 394 prevede că instanţa poate mări sau micşora prestaţia compensatorie dacă se modifică. 51 . Cu privire la forma prestaţiei compensatorii.După cum vom observa. dacă l-ar pierde. Evident că soţul care solicită prestaţia compensatorie. de regulă. atrage şi modificarea obligaţiei prestaţiei' compensatorii.

4. Dacă există motive întemeiate. credem noi. având în vedere interesul superior al copilului.Dimpotrivă.2. odată cu pronunţarea divorţului. deşi se aseamănă foarte mult. De asemenea.ca o consecinţă firească . cele două obligaţii de natură patrimonială între foştii soţi.3.3. Normele legale din noul Cod civil stabilesc reguli menite să atenueze pe cât posibil implicaţiile negative pe care le comportă divorţul pentru viaţa copiilor minori. soţul îndreptăţit la prestaţia compensatorie având un drept de opţiune între a solicita pensia de întreţinere sau prestaţia [art. In lipsa înţelegerii dintre părinţi sau dacă aceasta este contrară interesului superior al copilului.Exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi.3. Dacă tot există un drept de opţiune între a solicita una sau cealaltă obligaţie patrimonială de la soţul debitor.2.3. cât şi prestaţia compensatorie se pot mări sau micşora.2. şi prestaţia compensatorie poate înceta când fostul soţ.2. după o scurtă perioadă de căsnicie. obţine resurse de natură să îi asigure condiţii de viaţă asemănătoare celor din timpul căsătoriei. instanţa de tutelă stabileşte. dacă aceasta a durat cel puţin 20 de ani. ar fi de preferat să se afle în situaţia de a plăti prestaţia compensatorie care. odată cu pronunţarea divorţului. sau într-o instituţie de ocrotire. Efectele divorţului cu privire la raporturile dintre părinţi şi copiii lor minori 4. afară de cazul în care instanţa decide altfel. cel puţin din punctul de vedere al acestuia. 4. dacă este cazul. când soţul său. instanţa de tutelă hotărăşte asupra raporturilor dintre părinţii divorţaţi şi copiii lor minori ţinând seama de interesul superior al copiilor. suferă un eveniment care îl aduce în stare de incapacitate de muncă. 4. instanţa de tutelă poate hotărî plasamentul copilului la o rudă sau la altă familie ori persoană. (3) noul C.Locuinţa copilului după divorţ.4. de învoiala părinţilor. care rezidă în compensarea soţului nevinovat de divorţ pentru dezechilibrul determinat în condiţiile de viaţă ale acestuia.şi efectele divorţului vor fi personale şi patrimoniale. este de presupus că o va datora o perioadă mai scurtă de timp decât pensia de întreţinere.Exercitarea autorităţii părinteşti de către alte persoane.Precizări prealabile. precum. la cerere. obligaţia de întreţinere se poate sista. locuinţa copilului minor la părintele cu care va locui în mod statornic. 390 alin. In concluzie. de concluziile raportului de anchetă psihosocială. în timp ce la prestaţia compensatorie motivul acordării ei este. Desfacerea căsătoriei prin divorţ are consecinţe deosebit de importante şi în relaţiile dintre părinţi şi copii.]. după 20 de ani de căsătorie. 4. civ. în cazul încetării stării de incapacitate de a munci şi.2. cât şi patrimonial. după o obişnuinţă de peste 20 de ani de căsătorie cu un anumit standard de viaţă. Ceea ce aseamănă cele două drepturi patrimoniale ale fostului soţ nevinovat de divorţ este faptul că şi unul şi celălalt drept patrimonial se datorează pentru tot restul vieţii soţului creditor. atât pensia de întreţinere. precum şi. precum şi dreptul de a consimţi la adopţia acestuia. Divorţul are o influenţă negativă asupra copiilor minori care. părerea noastră este că. instanţa hotărăşte ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinţi. deci. 52 . se diferenţiază prin motivele care le dau naştere: la pensia de întreţinere motivul este unul de natură obiectivă . După divorţ. tot astfel. Acestea exercită drepturile şi îndatoririle care revin părinţilor numai cu privire la persoana copilului.3. de o natură mai mult subiectivă.Cum aceste relaţii se produc atât în plan personal. autoritatea părintească revine în comun ambilor părinţi. iar în cazul în care intervine o modificare semnificativă în ce priveşte mijloacele debitorului şi resursele creditorului. prestaţia compensatorie se poate solicita numai odată cu desfacerea căsătoriei. în ceea ce priveşte drepturile cu privire la bunurile copilului.starea de nevoie din cauza incapacităţii de a munci -. instanţa stabileşte dacă acestea se exercită de către părinţi în comun sau de către unul dintre ei.1. creditorul acesteia. atât de necesară dezvoltării lor psiho-fizice din copilărie. Celălalt părinte păstrează dreptul de a veghea asupra modului de creştere şi educare a copilului.să se mai bucure de o ambianţă familială armonioasă.2. care se poate întâmpla să o datoreze chiar din tinereţe.3. Potrivit acestor reguli.încă la o vârstă foarte fragedă fiind. odată cu destrămarea familiei. Înmod excepţional. încetează . a stării de nevoie a creditorului pensiei. dacă acesta nu se recăsătoreşte. cu consimţământul acestora. pe care îi ascultă.

3. Codul civil(Legea nr. Ce instanţă este competentă să judece divorţul? 4. 2011. civ. a instituţiei de ocrotire ori a instituţiei publice specializate pentru protecţia copilului sau a procurorului. In practica judiciară s-a arătat că măsura reîncredinţării copilului minor spre creştere şi educare de la un părinte la celălalt îşi găseşte justificarea şi poate fi luată numai atunci când se stabileşte că interesele minorului o cer.3. Revenirea asupra măsurii. Banciu A. Codul de procedură civilă (Legea nr. cât şi legăturile afective ce s-au creat între minor şi părintele la care a fost încredinţat. odată cu pronunţarea divorţului. 3. Codul civil actual enumeră motivele de divorţ sau oferă criterii de apreciere a acestora de către instanţă? 3. Bacaci Al.H.. In mod excepţional şi numai dacă este în interesul superior al copilului. Întâmpinarea este obligatorie sau facultativă în procesul de divorţ? Ce se solicită prin 53 . creş terii şi educării sale.134/2010). 2012. instanţa îi stabileşte locuinţa la unul dintre ei. 1. Bibliografie: 1. prin hotărârea de divorţ stabileşte contribuţia fiecărui părinte la cheltuielile de creştere.287/2009). Întrebări de evaluare: 1. potrivit art. Dreptul familiei conform noului Cod civil. Editia 7 . instanţa de tutelă decide cu privire la modalităţile de exercitare a acestui drept. aceştia au dreptul de a avea legături personale cu copilul. ori la instituţie de ocrotire. Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil . 4.. educaţia şi învăţătura sa... Florian E.Dumitrache V. cu consimţământul acestora. astfel că. Banciu M.. instanţa de tutelă stabileşte de asemenea relaţiile dintre părintele separat şi copilul său. 403 noul C. Acestea exercită supravegherea copilului şi îndeplinesc toate actele obişnuite privind sănătatea. în sensul de a lua copilul de la părintele căruia i-a fost încredinţat. 2012. instanţa poate stabili locuinţa acestuia la bunici sau la alte rude ori persoane.2. instanţa de tutelă. Bucureşti. C.Dacă până la divorţ copilul a locuit cu ambii părinţi. Schimbarea parţială a condiţiilor care în ansamblul lor au determinat luarea anumitor măsuri cu privire la copil nu trebuiesă atragă neapărat revenirea asupra acelei măsuri.2. care să demonstreze că menţinerea la acest părinte ar avea consecinţe dăunătoare bunei lui dezvoltări fizice. Argonaut.5. A. Bucuresti. Care sunt cererile accesorii obligatorii şi cele facultative în cadrul acţiunii de divorţ? 5. a copilului. Beck.. trebuie să aibă o justificare temeinică.In cazurile în care copilul are locuinţa separată de părintele sau de părinţii săi. Hamangiu. învăţătură şi pregătire profesională a copiilor. adică numai când părintele în a cărui îngrijire se află nu îi mai poate asigura condiţiile necesare pentru o dezvoltare corespunzătoare. bazată pe motive temeinice. Beck. atât în ceea ce priveşte posibilităţile materiale.7. In caz de neînţelegere între părinţi.6. educare. 4. Ed. fiind ascultat obligatoriu şi copilul. Ce tipuri de divorţ există în legislaţia actuală a dreptului familiei? 2. altminteri ar traumatiza copilul.3.Pe plan patrimonial. la cererea oricăruia dintre părinţi sau a oricărui membru al familiei. C. Editia 4 .Modificarea măsurilor luate cu privire la copil. Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil. Hageanu C. Bucureşti..Stabilirea contribuţiei părinţilor.H. cât timp subzistă elementele de bază hotărâtoare care au justificat-o şi care confirmă necesitatea ca ea să fie menţinută în chiar interesul superior al copilului. 4.2. Ed. Drepturile părintelui separat de copil. 2. ţinând seama de interesul său superior. 4. Ed. poate modifica măsurile cu privire la drepturile şi îndatoririle părinţilor divorţaţi faţă de copiii lor minori.In cazul schimbării împrejurărilor iniţiale în temeiul cărora s-au luat măsuri faţă de copii la divorţ. nefiind indicat a i se impune schimbări forţate în modul de viaţă cu care a fost deprins timp îndelungat şi care nu se dovedeşte a fi dăunător.

] 54 . 2.Dacă reclamantul invocă propria culpă la divorţ.Ce criterii are în vedere instanţa de judecată în momentul atribuirii locuinţei comune unuia dintre soţi? 18. În funcţie de natura interesului ocrotit prin norma de drept. 273 C. Potrivit art. exista nulităţi absolute sinulităţi relative.(2) C.3. Hotărarea instanţei privindexercitarea autoritatii părintesti şi stabilirea pensiei de intreţinere pentru aceştia este sau nu supusă autorităţii de lucru judecat? SECŢIUNEA V NULITATEA CĂSĂTORIEI 5.bigamia [art.294 C. art. 293-306.Care sunt caile de atac ale hotararii de divorţ? 13. civ.Noţiune Nulitatea căsătoriei este acea sancţiune civilă care constă în desfiinţarea căsătoriei cu efect retroactiv de la data încheierii sale.2..Ce efecte are divorţul asupra raporturilor personale şi patrimoniale dintre părinţi şi copii? 16. căsătoria cu o persoana deja căsătorită . 294 alin.1.Ce condiţii trebuie respectate pentru a putea promova divorţul prin acordul părţilor? 14. 293 alin. căsătoria este lovită de nulitatea absolută.si art. civ. ambii soti au implinit 18 ani ori dacă soţia a dat naştere unui copil sau a rămas însărcinată. Ce se solicită printr-o cerere reconvenţională în procesul de divorţ? 7. Încheierea căsatoriei cu încălcarea dispoziţiilor privind vârsta legală matrimonială impubertatea (art. ca si in dreptul comun. considerându-se că actul juridic al căsătoriei nu a fost încheiat niciodată. La instanţa de fond soţii pot fi reprezentaţi prin avocaţi? 8. pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti. În ce situaţii instanţa poate dispune obligarea unuia dintre soţi la plata unei pensii de întreţinere faţă de fostul soţ? 19.intermediul acesteia? 6.(2) C.civ. în cazul nerespectării condiţiilor prevăzute de lege pentru încheierea căsătoriei. Ce va face instanţa de judecată dacă reclamantul lipseşte nejustificat la termenul de judecată fixat şi se prezintă numai pârâtul? Dar dacă ambele părţi lipsesc? 9. civ.Cazuri de nulitate absolută a căsătoriei 1. Această instituţie este reglementată de Codul civil in cuprinsul Capitolului IV (Nulitatea casatoriei) al Titlului II.Cum se exercită autoritatea părintească după divorţ? 20.Care este cuantumul pensiei de întreţinere pentru copii? 21.Clasificarea nulităţilor căsătoriei I. si in materia casatoriei. Pot fi audiate ca martori rudele şi afinii până la gradul al III-lea inclusiv în procesul de divorţ? Dar descendenţii? 10. Se poate folosi interogatoriul pârâtului pentru dovedirea motivelor de divorţ? 11.Ce efecte are divorţul asupra raporturilor personale şi patrimoniale dintre soţi? 15. instanţa de judecată îi va admite sau îi va respinge acţiunea? 12.) Dacă la încheierea căsătoriei soţii nu aveau împlinită vârsta de 16 ani.După divorţ fostul soţ poate păstra numele avut în timpul căsătoriei? 17. 5. nulitatea absolută este acoperită dacă. 5.

8. 293 alin. 287 alin. (2) C. civ. 277 C.Acţiunea în constatarea nulităţii absolute a căsătoriei Reclamant poate fi orice persoană care justifică un interes legitim (ex.(1) C.) Căsătoria încheiată între persoane de acelaşi sex sau al căror sex este insuficient diferenţiat este nulă absolut. 3. lipsa de diferenţiere sexuală (art. În situaţia căsătoriei încheiată de o persoană lipsită vremelnic de facultăţile mintale. căsătoria încheiată de alienatul sau debilul mintal [art. cunoscând această împrejurare. nulitatea se acopera daca. 6.] Căsătoria încheiată în condiţii de clandestinitate. sancţiunea este in prezent nulitatea relativă ( asa cum dealtfel s-a pronuntat practica judiciara anterior intrarii in vigoare a actualului Cod civil). civ. necompetenţa ofiţerului de stare civilă Dacă căsătoria a fost încheiată de o persoană necompetentă care a exercitat public funcţia de ofiţer de stare civilă. 287 alin.: soţia din prima căsătorie a soţului bigam). Potrivit art.: înscrisuri.] Aceasta poate fi de natură psihică (în cazul debililor şi alienaţilor mintali) sau de natură materială.293 alin. 5. lipsa totală a consimţământului [ art.civ. lipsa de publicitate a căsătoriei [art. 274 si art. 10. 295 alin. 55 . căsătoria a fost încheiată între rude în grad prohibit de lege [art. prezumţii) faptul că la încheierea căsătoriei a fost încălcată o condiţie de formă sau de fond sau că a fost prezent un impediment dirimant. expertiză medico-legală. civ.293 alin.] Căsătoria între rudele în linie dreaptă indiferent de grad şi între rudele în linie colaterală până la gradul al IV-lea inclusiv (în cazul verilor. 9. 4.(1) si art.civ. iar soţii au fost de rea-credinţă.293 alin. lipsa de solemnitate a căsătoriei [art.Dacă în momentul încheierii căsătoriei unul dintre soţi era deja căsătorit. dacă nu s-a obţinut dispensa de rudenie) este nulă absolut. martori. indiferent dacă rudenia rezultă din căsătorie sau din afara căsătoriei.) Căsătoria este nulă absolut dacă scopul urmărit la încheierea căsătoriei a fost altul decât întemeierea unei familii. civ. căsătoria fictivă (art.(1) C.4.] Căsătoria încheiată cu lipsa integrala a solemnitatii sau in lipsa unui element al acesteia (în lipsa martorilor sau a ofiţerului de stare civilă ) este nulă absolut. 5. când unul dintre viitorii soţi răspunde negativ sau tace la întrebarea ofiţerului de stare civilă şi acesta îi declară căsătoriţi.(1) si art. indiferent dacă aceasta a fost pusă sau nu sub interdicţie judecătorească.(2). aplicandu-se principiul error communis facit jus. indiferent dacă se afla într-un moment de luciditate pasageră şi indiferent dacă celălalt soţ cunoştea sau nu starea sa de boală. fără posibilitatea publicului de a participa la ceremonie. căsătoria este nulă absolut. Pârâtul poate fi unul dintre soţi sau ambii soţi. noua căsatorie este lovită de nulitatea absolută.civ.] Căsătoria încheiată de o persoană debilă sau alienată mintal este nulă absolut. 271 si art.(1) C. In cazul bunei –credinte a sotilor ( a necunoasterii de catre soti a incompetentei ofiterului de stare civila) casatoria incheiata in conditiile de mai sus este valabila. 276 si art. dacă este firească sau civilă (izvorata din adoptie). este lovită de nulitate absolută. interogatoriu.(1) C. 295 C. 7. Acţiunea este imprescriptibilă. pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti a intervenit convietuirea sotilor. Se va dovedi prin orice mijloc de probă (ex. sotia a nascut sau a ramas insarcinata ori au trecut 2 ani de la incheierea casatoriei. 293 alin.

procuror. 5. B. violenţa. instanţa din oficiu. care poate folosi in acest sens orice mijloc de proba.5. sau că.6. Nulitatea relativa a casatoriei se acopera daca sotii au convietuit timp de 6 luni de la data incetarii violentei sau de la data descoperirii dolului. 5. probaţiunea constă în dovada existenţei cauzei de nulitate absolută la data încheierii căsătoriei. 5. pârâtul nu ştiut de aceasta. acţiunea în constatarea nulităţii absolute a căsătoriei este impresriptibilă. de la data la care cel a carui incuviintare sau autorizare era necesara a luat la cunostinta de incheierea casatoriei. 5. Pârâtul se poate apăra pe cale de excepţie invocând depăşirea termenului de prescripţie extinctive de 6 luni sau pe fond. Sarcina probei revine reclamantului. precum si daca sotia a nascut ori a ramas insarcinata. incuviintare sau autorizare erau necesare la incheierea casatoriei si au lipsit. probând că. Pentru nulitatea absolută a căsătoriei operează următoarele reguli: poate fi invocată de orice persoană interesată (ex.Hotărârea judecătorească de constatare a nulităţii absolute a căsătoriei este constitutivă de drepturi şi produce efecte erga omnes. boala de care suferă a fost dobândită în timpul căsătoriei. iar in cazul lipsei incuviintarilor cerute de lege. Acţiunea poate fi promovată în termen de 6 luni din momentul în care eroarea sau dolul au fost descoperite sau violenţa a încetat. dolul.Regimul juridic al nulităţilor căsătoriei - - A. terţi interesaţi.7. 2. 3.: soţi. casatoria incheiata de persoana lipsita vremelnic de discernamant. casatoria unui minor de 16 ani in lipsa avizului medical. Pentru nulitatea relativă a căsătoriei se aplică urmatoarele reguli: acţiunea în anularea căsătoriei poate fi promovată doar de catre soţul al cărui consimţământ a fost viciatsau de catre cel al carui aviz. a incuviintarii parintilor sau a autorizarii instantei de tutela.Acţiunea în declararea nulităţii relative a căsătoriei Actiunea poate fi promovata de catre soţul al cărui consimţământ a fost viciat sau de catre cel al carui aviz. incuviintare sau autorizare erau necesare la incheierea casatoriei si au lipsit. putând constitui doar un motiv de divorţ. deşi boala exista înainte de încheierea căsătoriei. in cadrul unui proces deja inceput). a erorii ori a lipsei vremelnice a facultatilor mintale. de exemplu. În actul de naştere al soţilor şi în actul de căsatorie se înscriu menţiuni cu privire la modificarea intervenită în starea lor civilă ca urmare a hotărârii judecătoreşti de desfiinţare a căsătoriei. eroarea cu privire la identitatea fizică a celuilalt soţ.Cazuri de nulitate relativă a căsătoriei Cazurile de nulitate relativă a căsătoriei sunt următoarele: 1. Hotărârea instanţei de judecată este constitutivă de drepturi şi produce efecte erga omnes. 4. casatoria incheiata intre tutore si persoana minora aflata sub tutela. 6. 56 .

o căsătorie valabilă (în ce priveşte paternitatea. fiind asimilat unui soţ divorţat.9.. civ. .îşi redobândesc numele de familie anterior căsătoriei.reclamantul trebuie să probeze existenţa cauzei de nulitate relativa la data încheierii căsătoriei. ea se prezumă. bunurile dobândite în timpul căsătoriei vor fi considerate bunuri proprii ori în coproprietatea celor a caror casatorie a fost desfiintata şi vor fi supuse dispoziţiilor dreptului comun (dreptul civil). intre timp. iar pentru celălalt soţ de rea. dovedită cu certificatul de căsătorie. nu dispoziţiilor dreptului familiei din materia divorţului. ca şi cum ea nu ar fi existat niciodată. 5.încetează obligaţiile personale specifice căsătoriei.) Noţiune: Căsătoria putativă este căsătoria nulă sau anulată căreia legiuitorul îi păstrează caracterul unei căsătorii valabile pentru soţul sau soţii de bună-credinţa la încheierea căsătoriei. 303 alin.(3) Cod civil. ambii soti au implinit varsta de 18 ani sau daca sotia a nascut ori a ramas insarcinata. existenţa aparenţei juridice de căsătorie. in toate cazurile. . b.soţul de bună-credinţă la încheierea căsătoriei este ocrotit în situaţia căsătoriei putative. potrivit art.excepţii: . Ca o asemanare intre cele doua tipuri de nulitate si ca o diferenta fata de regimul juridic al nulitatii din dreptul comun.acţiunea în pronuţarea nulităţii relative a căsătoriei poate fi promovată doar în termen de 6 luni (din momentele precizate anterior) .: ascunderea de catre unul din soţi a faptului că este deja căsătorit). Pentru soţul de bună-credinţă căsătoria desfiinţata îşi produce efectele. nulitatea retroactivând doar pentru soţul de rea-credinţă. 304 C. . . pot fi confirmate atat casatoriile anulabile cat si cele afectate de nulitate absoluta.obligaţia de întreţinere dispare. . Căsătoria putativă (art. . fiind asimilat unui concubin. nulitatea casatoriei se acopera daca.credinţa căsătoria nu produce efecte.cei doi se consideră că nu au fost căsătoriţi niciodată. constând în credinţa greşită că au încheiat o căsătorie valabilă. . Reaua-credinţă trebuie dovedită de cel care o invocă.soţia minoră revine la capacitatea de exerciţiu restrânsă. Instanţa sesizată cu acţiunea în nulitatea căsătoriei este obligată să stabilească care dintre soţi a fost de bună-credinţă.Efectele nulităţii căsătoriei Nulitatea absolută şi nulitatea relativă au ca efect desfiinţarea căsătoriei atât pentru trecut. b) Consecinţele desfiinţării căsătoriei pe plan patrimonial sunt următoarele: regimul matrimonial este desfiinţat retroactiv. 5. Condiţii: a. existenţa bunei-credinţe a unuia sau a ambilor soţi în momentul încheierii căsătoriei. a) Consecinţele desfiinţării căsătoriei pe plan personal sunt următoarele: . 57 .8.soţul inocent beneficiază de efectele căsătoriei putative. cât şi pentru viitor. . Efectele căsătoriei putative: a) situaţia în care doar unul dintre soţi a fost de bună-credinţă la încheierea căsătoriei: . faptul că nu au cunoscut existenţa unui impediment sau nerespectarea unei condiţii de fond (ex.dreptul la moştenire al sotului supravieţuitor nu mai există. Astfel. dreptul la întreţinere şi la moştenire). Buna-credinţă nu trebuie dovedită.copiii rezultaţi din căsătoria desfiinţată îşi păstrează calitatea de copii dintr.

134/2010). 8.pentru trecut efectele căsătoriei sunt păstrate şi numai pentru viitor căsătoria nu mai produce efecte.: soţii nu au cunoscut faptul că sunt fraţi): . Beck. regulile lichidarii regimului matrimonial de la divorţ se aplică pentru ambii soţi sau doar pentru soţul de bună-credinţă. Care sunt efectele nulităţii pe plan personal şi pe plan patrimonial? 4. Bucuresti. avand in vedere ca acestia au avut si pentru trecut calitatea de soti. cât şi pentru soţul de rea-credinţă se aplică dispoziţiile de la divorţ în ceea ce priveşte lichidarea regimului matrimonial. Dreptul familiei conform noului Cod civil. dacă hotărârea 58 . Hageanu C. Ca si in trecut insa.lichidarea regimului matrimonial se va face in conformitate cu prevederile legale referitoare la divorţ. Bibliografie: 1. Editia 4 . Codul civil(Legea nr.Noţiune Actualul Cod civil nu mai face referire expresa la incetarea casatoriei. Banciu A. Argonaut. iar pentru cel de rea-credinţă .conform opiniei majoritare din literatura de specialitate. 4. Ce statut au copiii rezultaţi dintr-o căsătorie nulă? 6.dreptul la moştenire şi la întreţinere între foştii soţi se menţin. 5.sotul minor păstrează capacitatea de exerciţiu deplină. Ed. 3. Beck. Care sunt efectele căsătoriei putative? 9. 2. . 2. 3. b) situaţia în care ambii soţi au fost de bună-credinţă la încheierea căsătoriei (ex.287/2009). 2011. . Ed.doar soţul de bună-credinţă are dreptul la moştenire şi la întreţinere din partea celuilalt soţ. Ce fel de capacitate de exerciţiu are soţia minoră dintr-o căsătorie nulă? 7.1.. .credinţă.H. Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil . . Noul Cod de procedura civila(Legea nr. Bucureşti.sotul care si-a schimbat numele prin casatorie va reveni la numele avut anterior. Enumeraţi cazurile de nulitate relativă a căsătoriei. C.H. Editia 7 . Cum se realizeazălichidarea regimului matrimonial în cazul căsătoriei nule? 5. Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil. 2012. Ed.prescriptia a fost suspendata intre soti. ... C. În cazul delarării judecătoreşti a morţii.doar soţul minoră de bună-credinţă păstrează capacitatea de exerciţiu deplină. Bacaci Al. . . În situaţia în care doar unul dintre soţi a fost de bună-credinţă la încheierea căsătoriei. Definiţi căsatoria putativă. Florian E.spre deosebire de reglementarea anterioara..regulile partajului din dreptul civil? SECŢIUNEA VI ÎNCETAREA CĂSĂTORIEI 6. Bucureşti. atât pentru soţul de bună.. căsătoria încetează prin moartea sau declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi.Dumitrache V.. Banciu M. 2012. Enumeraţi cazurile de nulitate absolută a căsătoriei. Hamangiu. A. Întrebări de evaluare: 1..

4. 3. autoritatea părintească se exercită doar de părintele rămas în viaţă.Florian E. încetarea căsătoriei se produce de drept. Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil. 2.. Ed. Bucureşti. În funcţie de izvorul ei: 59 .H. Ed. noua căsătorie se consideră nulă absolut. nepot) sau pe faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun (ex. Întrebare de evaluare: 1.Dumitrache V..: fraţi.Codul civil(Legea nr. civ. 2011. 6. fiu. Banciu A.287/2009).. Clasificare I. 5. şi produce efecte pentru viitor. rudenia(de sange) este legătura bazată pe descendenta persoanelor una din alta (ex. Hamangiu. 2012.Bacaci Al. 405 C. Ed. Dreptul familiei conform noului Cod civil. 1. Care sunt efectele încetării căsătoriei? CAPITOLUL III RUDENIA ŞI AFINITATEA SECŢIUNEA I RUDENIA 1. soţul supravieţuitor poate purta numele comun din căsătorie şi după încetarea acesteia sau poate reveni la numele anterior încheierii ei. 3. Editia 4 .. nefiind necesară in acest sens hotărârea unei instanţe de judecata( în cazul morţii constatate fizic). A. Editia 7 . Dacă soţul care s-a recăsătorit a fost de rea-credinţă (a ştiut că cel declarat mort trăieşte). 5.: tată.Codul de procedură civilă (Legea nr. 4.declarativa de moarte este anulată pentru că soţul declarat mort reapare. C.H..2. veri). 2012. fiind de buna-credinta. iar între timp celălalt soţ s-a recăsătorit.Banciu M. soţul supravietuitor minor îşi păstrează capacitatea de exerciţiu deplină dobandita prin casatorie. Efectele încetării căsătoriei Efectele încetării căsătoriei sunt următoarele: 1. Beck.. prima căsatorie este considerată desfăcută la data încheierii noii căsătorii.2. 2.1. Bucureşti. regimul matrimonial încetează si va fi lichidat potrivit prevederilor legale sau celor din conventia matrimoniala (daca sotii au incheiat o astfel de conventie) iar partea din bunurile dobandite in timpul casatoriei care se cuvenea soţului decedat formează masa succesorală împreună cu celelalte bunuri ce i-au aparţinut şi va reveni moştenitorilor.134/2010). Bucuresti. Argonaut. Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil . Beck. Rudenia civilă este cea care rezultă din adopţie. C. Bibliografie: 1. Hageanu C.. Noţiune Conform art.

verii primari sunt rude în linie colaterală de gradul IV).4.este oprită încheierea actelor juridice între tutore.: fraţii sunt rude în linie colaterală de gradul II. . Gradele de rudenie Gradul de rudenie se stabileste în linie dreaptă după numărul naşterilor (ex. Durata rudeniei Rudenia firească este permanentă. b) Rudenie firească din afara căsătoriei: dintre părinţi şi copiii rezultaţi din afara căsătoriei.a) Rudenie de sânge (firească). 1. . După cum izvoraste din căsătorie sau din afara ei: a) Rudenie firească din căsătorie: dintre părinţi şi copiii rezultaţi din căsătorie. IV. dovada rudeniei se face cu actele de stare civilă. Efectele rudeniei Stabilirea întinderii rudeniei este importantă deoarece legiuitorul condiţionează adeseori producerea unor efecte juridice de existenţa acestor raporturi. iar. bunici. . 60 . iar în linie colaterală după numărul naşterilor. În cazul în care se urmăresc altfel de efecte. ca de exemplu: . plecând de la părinţi spre copil. veri).nepot). în sensul că între două persoane există un şir neîntrerupt de naşteri ( de exemplu. fie indirect.6. dovada rudeniei se poate face cu orice mijloc de probă. în sensul că o persoană este copilul celeilalte.înlăturarea martorilor propuşi spre ascultare pentru rudenia cu una din părţi. În funcţie de linia de rudenie: a) Rudenie firească în linie dreaptă: legătura de rudenie dintre persoanele care coboară unele din altele fie direct. 1.obligaţia de întreţinere există numai între anumite rude apropiate prevăzute de lege. dar şi colaterală până la gradul IV inclusiv. plecând de la copil spre părinţi. II. de regulă patrimoniale. rudenia dintre bunic. urcând de la persoana al cărei grad de rudenie se stabileşte până la ascendentul comun şi apoi coborând până la persoana faţă de care se stabileştegradul de rudenie (ex. iar rudenia civilă durează cât timp există actul juridic al adopţiei.5. unchiul şi nepotul sunt rude în linie colaterală de gradul III. b) Rudenie firească în linie descendentă: cea care leagă o persoană cu cei care coboară din ea. . o ruda în linie dreaptă sau fraţii ori surorile tutorelui şi minorul ocrotit. Dovada rudeniei Dacă se urmăresc efecte de stare civilă. În funcţie de sensul urcător sau coborâtor: a) Rudenie firească în linie ascendentă: cea care leagă o persoană cu cei din care coboară. III. se pot folosi orice mijloace de probă în cazul reconstituirii sau întocmirii ulterioare a actelor de stare civilă.abţinerea şi recuzarea judecătorilor sau experţilor se poate face pe motiv că sunt rude cu părţile. nepotul şi bunicul sunt rude de gradul II). 1. b) Rudenie firească în linie colaterală: legătura de rudenie bazată pe faptul că mai multe persoane au un ascendent comun.3. b) Rudenie civilă (prin adopţie). nepot. 1. ca excepţie. rudenia dintre fraţi.: fiul şi tatăl sunt rude de gradul I. fără a descinde una din alta (de exemplu.căsătoria este oprită între rudele în linie dreaptă.

Hamangiu. Banciu A. în timp ce altele supravieţuiesc (ex. 2012. afinitatea generează obligaţia de întreţinere dintre părintele vitreg şi copilul vitreg. În alte ramuri de drept.Bibliografie: 1. Definiţi rudenia firească. 2012. afinitatea produce efecte. Durata afinităţii Deşi firesc ar fi ca afinitatea să dureze până la încetarea sau desfacerea căsătoriei care a generat-o. 2.H. 3.Codul civil(Legea nr. Bucureşti. 2011. Dovada afinităţii Dovada afinităţii se face prin dovada căsătoriei din care rezultă şi prin dovada rudeniei.Bacaci Al. Beck. Efectele afinităţii În dreptul familiei.. Întrebări de evaluare: 1. Ed. Bucureşti.. Bucuresti.Florian E. 2.. Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil . Ed. Ed. Hamangiu.. 2.. C. Editia 7 . A. Beck.Dumitrache V.H. 2. în materia recuzării judecătorilor şi experţilor sau în privinţa probei cu martori. Bucuresti. Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil. 61 . Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil . C.H. 2.: unul dintre soţi este afin de gradul I cu părinţii celuilalt soţ sau de gradul II cu fraţii şi surorile celuilalt soţ). Banciu A. 2012. 2.4.3. Dreptul familiei conform noului Cod civil. 2.287/2009). Cum se stabilesc gradele de rudenie în linie dreaptă şi în linie colaterală? SECŢIUNEAII AFINITATEA 2.2. Editia 4 . Ed..Banciu M. Bucureşti..Dumitrache V. 4.Bacaci Al. Dreptul familiei conform noului Cod civil.Banciu M. Hageanu C. Bibliografie: 1. desfacerea căsătoriei duce la încetarea unora din efectele afinităţii. Editia 7 . Argonaut.Gradele de afinitate Soţul este afinul rudelor celuilalt soţ în acelaşi grad în care soţul său este rudă cu persoanele în cauză (ex. A. Beck..2.. Ed. C. Hageanu C. Argonaut. Noţiune Afinitatea reprezintă legătura unuia dintre soţi cu rudele celuilalt soţ..1. 2012..: obligaţia de întreţinere dintre părintele vitreg şi copilul vitreg). de exemplu.

şirul descendenţei unei persoane. în sens restrâns. una din alta. Ed. vecini.civ. şi. SECŢIUNEA II FILIAŢIA FATĂ DE MAMĂ îî 2.1.) Înregistrarea naşterii: Naşterea se înregistrează prin întocmirea actului de naştere în registrul de naşteri pe baza căruia se eliberează certificatul de naştere. Filiaţie faţă de tată: Filiaţie faţă de tată a copilului din căsătorie. Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil.H.Noţiune Filiaţia reprezintă. Stabilirea maternitatii prin certificatul de naştere (art.1.2. C. de către părinţi.3. Cum se stabilesc gradele de afinitate? CAPITOLUL IV FILIAŢIA SECŢIUNEA I NOŢIUNI INTRODUCTIVE î 1. Clasificare Filiaţie faţă de mamă. actul de identitate al declarantului.Noţiune Filiaţia faţă de mamă este legătura de descendenţă biologică dintre o femeie şi copilul pe care acesta l-a născut. medic. în sens larg.Codul civil(Legea nr. A) B) 1. personal sanitar. Întrebări de evaluare: 1.1. 2.2. 1.2. Moduri de stabilire a filiaţiei faţă de mamă 2. 409 C. 2. în termen de 15 zile. Definiţi afinitatea. Se mai numeşte maternitate şi se bazează pe faptul material al naşterii. rude.. legătura directă dintre părinţi si copii. Trebuie prezentate următoarele acte: certificatul medical constatator al naşterii. Editia 4 . certificatul de căsătorie al părinţilor 62 . Înregistrarea naşterii se face pe baza unei declaraţii verbale date în faţa ofiţerului de stare civilă în a cărui rază teritorială s-a produs naşterea. Elementele de stabilire a filiaţiei faţă de mamă sunt faptul naşterii copilului şi identitatea copilului cu acela pe care mama l-a născut. certificatul de naştere şi actul de identitate al mamei. 2011. 2. Beck.Florian E. Bucureşti.287/2009). 4. Filiaţie faţă de tată a copilului din afara căsătoriei.

Dacă mama este căsătorită. creându-se o prezumţie absolută irefragabilă că starea civilă corespunde realităţii. dovada filiaţiei faţă de mamă se face prin certificatul de naştere. chiar minoră). În cazul în care mama este necăsătorită şi tatăl copilului nu face o recunoaştere de paternitate. ofiţerul de stare civilă întocmind un act de naştere şi unul de deces. 409 C. Natură juridică: Recunoaşterea mamei are o natură juridică mixtă. iar înregistrarea naşterii se face după solicitarea unui extras de pe actul de căsătorie.2. precum substituirea din eroare sau fraudă a unui copil după declararea naşterii sau cazul în care o femeie îşi însuşeşte un copil căruia îi constituie un certificat de naştere şi o posesie de stat conforma cu certificatul de nastere. declarativ (stabileşte retoactiv filiaţia faţă de mamă) şi produce efecte erga omnes. că este mama unui anumit copil. copilul se înregistrează cu numele ei de familie. Înregistrarea tardivă a naşterii: Dacă declaraţia de naştere a fost făcută după expirarea termenului de 15 zile. Dacă copilul se naşte viu. Conform art. netransmisibil (în cazul decesului mamei. Caractere juridice: Recunoaşterea mamei este un act juridic unilateral (produce efecte fară consimţământul copilului. dacă este exprimat de o persoană cu discernământ. Totuşi există situaţii în care nu există concordanţă între certificatul de naştere şi folosirea stării civile. Cazurile în care poate interveni recunoaşterea sunt prevazute in mod expres si limitativ de 63 . Stabilirea maternitatii prin recunoaşterea mamei Definiţie: Recunoaşterea mamei este actul unilateral prin care o femeie declară. înregistrarea ei se poate face numai prin hotărâre judecătoreasca de înregistrare tardivă a naşterii. dovada ar trebui să se facă prin orice mijloace de probă. Starea civilă care rezultă din certificatul de naştere şi folosirea stării civile conforme cu acest certificat fac dovada absolută a filiaţiei faţă de mamă. deşi aceste două elemente sunt fapte materiale şi. pur şi simplu (nu poate fi afectat de modalităţi). solemn. dar este posibilă recunoaşterea prin mandatar cu procură specială autentică). dar false în realitate. personal (nu se poate face prin reprezentant sau de moştenitorii mamei. ea va da o declaraţie scrisă. dar nu poate prezenta certficatul de căsătorie. putându-se folosi orice mijloace de probă. potrivit dreptului comun. de mijloc de probă şi de act juridic unilateral. civ. irevocabil.copilului dacă aceştia sunt căsătoriţi. înregistrarea naşterii se face în termen de 24 de ore de la moartea lui.2. dar în termen de 1 an de la naştere. înregistrarea ei se poate face cu aprobarea primarului. iar la rubrica “născut” se va scrie cuvântul “mort”. 2. recunoaşterea nu poate să treacă la moştenitorii săi). În situaţia în care declaraţia de naştere a fost făcută după 1 an de la naştere. iar rubricile privind tatăl nu se completează. În ipoteza în care copilul este născut mort. naşterea trebuie înregistrată în termen de 3 zile. În aceste cazuri este admisibilă acţiunea în contestarea filiaţiei fata de mama. Puterea doveditoare a certificatului de naştere: Pentru stabilirea filiaţiei faţă de mamă trebuie să se dovedească faptul naşterii copilului şi identitatea dintre copilul născut şi cel care vrea să-şi stabilească filiaţia. în actul de naştere necompletându-se rubricile privind numele şi prenumele celui născut. pentru care este necesar avizul medicului legist privind vârsta şi sexul copilului şi ancheta poliţiei privind împrejurările care au dus la întârzierea delarării naşterii. dar moare în termen de 15 zile de la naştere. în forma prevăzută de lege..

2. cu excepţia situaţiei în care acesta are descendenţi fireşti. va fi nula absolut si recunoaterea facuta de altcineva decat de catre mama sau prin mandatar cu procura speciala.recunoaşterea maternităţii este nula absolut in urmatoarele situatii: .): a) prin declaraţie la serviciul de stare civilă. omisiunea înregistrării naşterii de către ofiţerul de stare civilă). în orice formă prevăzută de lege (deşi testamentul este revocabil. c) prin testament. iar ulterior mama adevărată face o recunoaştere de maternitate. Civ.a fost recunoscut un copil a carui filiatie . - a fost facuta dupa decesul copilului. violenta). Recunoaşterea maternităţii nu se poate face în cazul copilului decedat.415 C.419 C. legea nedistingând motivele neînregistrării naşterii (ex. 2) dacă se contestă realitatea celor cuprinse în certificatul constatator al naşterii (nu există concordanţă între posesia de stat şi cuprinsul certificatului de naştere): copilul va promova acţiunea în contestarea filiaţiei faţă de mamă ce rezultă din certificatul constatator al naşterii şi 64 . Nulitatea recunoaşterii maternităţii: Conform art. Ofiţerul de stare civilă va elibera un nou certificat de naştere corespunzător realităţii.): 1) dacă. 416 C. recunoaşterea maternităţii fiind necesară în această situaţie). se poate recunoaşte copilul major. revocarea lui nu are influenţă asupra recunoaşterii din cuprinsul său). 2) copilul a fost inregistrat în registrul de stare civilă ca fiind născut din părinţi necunoscuţi (ex.3. recunoasterea este valabila.. în actul de căsătorie şi în actul de deces al acestuia. din orice motiv. Înregistrarea recunoaşterii filiaţiei faţă de mamă: Se va înscrie menţiunea privind modificarea intervenită în actul de naştere al copilului şi. b) prin înscris autentic (act notarial sau declaraţie în faţa instanţei la interogatoriu). Desi Codul civil nu prevede in mod expres. - a fost facuta în alte forme decât cele prevăzute de lege. recunoaşterea maternităţii este afectata de nulitate relativa in cazul viciilor de consimţământ(eroare. dovada filiaţiei nu se poate face prin certificatul constatator al naşterii (ex. civ. nu a fost inlaturata. posibilă numai dupa contestarea cu succes a primei recunoaşteri.: 1) naşterea nu a fost înregistrată în registrul de stare civilă. Prin hotărâre judecătorească Cazuri (art.: înregistrarea copilului ca născut din părinţi necunoscuţi. dacă este necesar.418 C. 422 C. autentica. stabilita potrivit legii.2. Formele recunoaşterii filiaţiei faţă de mamă (art.: inexistenţa registrelor de stare civilă.civ..civ. copilul înregistrat din părinţi necunoscuţi este adoptat de propria sa mamă. Potrivit art. daca insa filiatia anterioara a fost inlaturata prin hotarare judecatoreasca. neînregistrarea naşterii din alte cauze decat omisiunea ofiţerului de stare civilă). În schimb. iar acesta nu a lasat descendenti firesti.civ.: copilul a fost recunoscut de o femeie. dol.art.

tatăl copilului.apoi acţiunea în stabilirea maternităţii împotriva mamei adevărate. cu excepţia menţiunilor din certificatul de naştere care pot fi înlăturate doar prin procedura falsului. copilul şi mama. Pe baza hotărârii judecătoreşti se face menţiune pe marginea certificatului de naştere. mama copilului indicată în certificatul de naştere sau de posesia de stat. Contestarea în justiţie a filiaţiei faţă de mamă Prin această acţiune. iar în situaţia contrarietăţii de interese între aceştia. moştenitorii mamei. 3) contestarea maternităţii stabilite pe baza hotărârii judecătoreşti Reclamant poate fi doar persoanele care nu a fost parti în acţiunea iniţială de stabilire a 65 . Dacă mama era căsătorită. Pentru copilul lipsit de capacitate de exerciţiu. iar copilul se consideră retoactiv că nu este al femeii care l-a recunoscut. In cazul in care copilul a decedat inainte de a introduce actiunea. însuşirea unui copil de catre o femeie care nu l-a născut şi declararea falsă a naşterii acestuia). mama care l-a recunoscut fiind în eroare. altă femeie care a recunoscut copilul. moştenitorii mamei. potrivit altor autori. Pârâtul este mama indicată în certificatul de naştere sau de posesia de stat. Între părţi. orice persoană interesată. Dacă mama este căsătorită trebuie citat şi soţul acesteia.3. mostenitorii sai o pot introduce in termen de un an de la data decesului. procurorul. Procurorul nu poate promova acest tip de acţiune. procurorul. acţiunea este promovată de reprezentantul legal. iar probaţiunea se realizează cu orice mijloc de probă. potrivit unor autori. Pârâtul : Adevărata mamă este pârâta sau moştenitorii ei. Acţiunea este imprescriptibilă. Efectele hotărârii judecătoreşti: Pe baza acesteia se face menţiunea pe marginea actului de naştere al copilului şi se eliberează un nou certificat de naştere. de către un curator. Reclamantul : Acţiunea strict personală poate fi introdusă numai de copilul cu capacitate de exerciţiu deplină sau cu capacitate de execiţiu restrânsă. moştenitorii pot promova această acţiune sau o pot continua. se stabileşte filiaţia faţă de mamă retroactiv din momentul naşterii copilului.) Reclamant poate fi orice persoană interesată. Dacă copilul a decedat. Instanţa competentă este judecătoria de la domiciliul pârâtului. fără încuviinţarea autorităţii tutelare.substituirea copiilor înainte de întocmirea certificatului de naştere. 2) contestarea maternităţii stabilite pe baza recunoaşterii maternităţii (art.civ. 421 C. putându-se contesta maternitatea indicată de certificatul de naştere sau cea arătată de posesia de stat (ex. se stabileşte implicit si filiaţia copilului fată de tată. Imprescriptibilitatea acţiunii : Acţiunea nu se prescrie în timpul vieţii copilului. dar cu încuviinţarea reprezentantului legal. acesta fiind un copil din afara căsătoriei. Reclamantul poate fi copilul. iar probaţiunea se realizează cu orice mijloc de probă. dacă mama era necăsătorită în momentul naşterii.între certificatul de naştere al copilului şi folosirea stării civile există o neconcordanţă. reclamantul contestă existenta raportului de filiaţie între copil şi mamă: 1) contestarea maternităţii stabilite pe baza înregistrării naşterii Cazuri: . Faţă de terţi. Acţiunea este imprescriptibilă. dacă aceasta a decedat. copilul fiind considerat din căsatorie. copilul recunoscut. sau fără aceasta. hotărârea judecătorească produce efecte erga omnes.: . 2. Probaţiunea şi mijloacele de probă: Copilul trebuie să dovedească cu orice mijloc de probă că pârâta a născut un copil şi că acesta este reclamantul.

iar cea maximă este de 10 luni (300 de zile).Dumitrache V. bazată pe faptul concepţiei. C. ceea ce conduce la aplicarea prezumţiei de paternitate. Bucureşti.maternităţii. 2012. Ed. Editia 4 .. Ed.. Beck. 412 C.Banciu M. Această acţiune este prescriptibilă sau imprescriptibilă? 10. În ce forme se poate face recunoaşterea maternităţii? 7. În acest caz. Ce caractere juridice are recunoaşterea copilului de către mamă? 4.pentru copilul din căsătorie.H. Prezumţia timpului legal al concepţiei Conform art. Cine are calitatea de reclamant şi.. fapt mai dificil de dovedit decât faptul naşterii copilului. 2.. Astfel. În ce cazuri se poate stabili maternitatea prin hotărâre judecătorească? 8. Argonaut. ca în cazul filiaţieifaţă de mamă.134/2010). de pârât în cadrul acţiunii în stabilirea maternităţii? 9. Se poate contesta maternitatea stabilită printr-o hotărâre judecătorească? SECTIUNEA III FILIAŢIA FATĂ DE TATA A COPILULUI DIN CĂSĂTORIE îî 3. Deoarece se cunoaşte că sarcina minimă este de 6 luni (180 de zile). trebuie probate împrejurări conexe şi certe din care să se poată deduce procrearea: . adică 121 zile (termenul se calculează neluând în 66 .Bacaci Al.. 2011.1. Poate fi recunoscută maternitatea unui copil decedat? 6. Care sunt modurile de stabilire a filiaţiei faţă de mamă? 2. faptul conex care trebuie probat este casatoria. Hageanu C. Ed.Florian E. Hamangiu.Codul de procedură civilă(Legea nr. C. În ce cazuri poate interveni recunoaşterea de maternitate? 5. Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil . legiuitorul a instituit o prezumţie prin care se determină perioada de timp în care a putut avea loc concepţia. . 4. Editia 7 .287/2009). timpul cuprins între a 300-a şi 180-a zi dinaintea naşterii copilului reprezintă timpul legal al concepţiei. În ce situaţii se poate contesta în instanţă filiaţia faţă de mamă? 12. În ce termen trebuie declarată naşterea unui copil la serviciul de stare civilă? 3. A.2.. Beck. 3.civ.Codul civil(Legea nr. Banciu A. Noţiune Filiaţia faţă de tată (paternitatea) este legătura juridică dintre un copil şi tatăl său.pentru copilul din afara căsătoriei trebuie dovedit faptul că în perioada legală de concepţie au existat relaţii intime între mama copilului şi pretinsul tată. Dreptul familiei conform noului Cod civil. 5. Ce efecte are hotărârea instanţei de stabilire a maternităţii? 11. Bucuresti. filiaţia faţă de tată se stabileşte prin recunoaşterea voluntară a tatălui sau prin acţiunea in stabilirea paternităţii.H. Bibliografie: 1. Bucureşti. Întrebări de evaluare: 1. Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil. constând în diferenta de timp între durata minimă şi durata maximă a sarcinii. 2012. respectiv.. 3.

copilul va proba că. în cazul acţiunii în tăgada paternităţii copilului din căsătorie. indiferent dacă sunt concepuţi în timpul căsătoriei sau înaintea ei sau dacă soţii sunt despărţiţi în fapt. legea a stabilit această prezumţie bazată pe căsătorie. Importanţa practică a prezumţiei: în cazul paternităţii copilului din căsătorie. în vederea aplicării prezumţiei legale de paternitate. . şi copiii concepuţi în timpul căsătoriei. dacă mama nu a încheiat o nouă căsătorie. 414 C. In ceea ce priveste caracterul acestei prezumtii. soţul mamei probează că în perioada timpului legal de concepţie nu a întreţinut relaţii intime cu mama. Prezumţia de paternitate se aplică numai copiilor din căsătorie şi se întemeiază pe faptul naşterii sau al concepţiei copilului în timpul căsătoriei.3.în cazul acţiunii în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei. anterior aparitiei actualului Cod civil. putandu-se face proba contrara impotriva ei prin mijloace stiintifice de proba. prezumtia timpului legal al conceptiei a devenit in prezent o prezumtie mixta. Asadar. statuand in cuprinsul art. Beneficiază de această prezumţie copiii născuţi în timpul căsătoriei.în cazul acţiunii în contestarea recunoaşterii de paternitate. 412 alin. 3. în perioada timpului legal de concepţie mama a întreţinut relaţii intime cu pretinsul tată . desfacerea sau desfiinţarea ei la maximum 300 zile. reclamantul probează inexistenţa relaţiilor intime dintre bărbatul care a făcut recunoaşterea şi femeia care a născut copilul în perioada timpului legal de concepţie. au existat discutii referitoare la sensul in care acest caracter trebuie interpretat. Prezumţia legală de paternitate Potrivit art. dar născuţi dupa încetarea. desi literatura juridica a apreciat in unanimitate ca aceasta prezumtie are un caracter absolut. civ. „copilul născut sau conceput în timpul căsătoriei are ca tată pe soţul mamei”..(2) ca prin mijloace de proba stiintifice se poate face dovada conceptiunii copilului intr-o anumita perioada din timpul legal al conceptiei sau chiar in afara acestui interval. Noul Cod civil a rezolvat aceste controverse. Deoarece faptul concepţiei pentru dovedirea filiaţiei faţa de tată nu poate fi dovedit direct.considerare ziua de plecare a acestuia). 67 .

Mama poate introduce actiunea in termen de 3 ani de la nasterea copilului. soţul mamei poate introduce acţiune împotriva mamei copilului sau a unui tutore. Mostenitorii mamei pot porni actiunea in termen de un an de la data decesului. negând copilului dreptul la o paternitate reală. Termenul de prescripţie a acţiunii în tăgada paternităţii: In cadrul actualei reglementari acest aspect este rezolvat in mod diferit. Actiunea este imprescriptibila pentru copil si pentru tatal biologic. dacă soţul este interzis judecătoresc. Inca din 2001. daca aceasta nu s-a perimat sau titularul ei nu a renuntat la judecata. pentru că soţul mamei ar putea să nu promoveze acţiunea în mod şicanator. Calitatea de pârât: Este copilul din căsătorie.Mostenitorii tatalui biologic pot porni actiunea in termen de un an de la data decesului. Prezumţia are un caracter relativ. Curtea Constituţională a declarat neconstituţional art. 349/2001. reprezentat de mama sa. Obiectul cererii: Se solicită a se constata faptul că este cu neputinţă ca soţul mamei să fie tatălcopilului din căsatorie. care va curge fie de la data la care acesta a cunoscut ca este prezumat tata al copilului. in functie de titularul dreptului la actiune. prin Decizia nr. Astfel. Calitea de reclamant: Acţiunea poate fi in prezent promovată de ambii soţi.Această prezumţie funcţionează independent de menţiunile de pe actul de naştere al copilului care ar putea să arate ca tată pe alt bărbat decât soţul mamei sau că tatăl copilului este necunoscut. fam. termenul va curge de la data când tutorele a aflat de nasterea copilului. 3. Actiunea promovata de tatal biologic va fi admisa numai daca acesta probeaza paternitatea sa fata de acel copil. copilul va fi reprezentat de un tutore. Actiunea mai poate fi promovata si prin reprezentare. Mama copilului trebuie citată.. de catre tutore. dacă are vârsta între 14 şi 18 ani. putând fi înlăturată pe calea acţiunii în tăgada paternităţii. Dacă soţul mamei nu este trecut ca tată în certificatul de naştere se poate introduce o acţiune în instanţă prin care să se constate aplicabilitatea prezumţiei de paternitate şi rectificarea actului de naştere. fie de la o data ulterioara. Moştenitorii pot de asemenea promova actiunea sau o pot continua. deci ca raportul de filiaţie dintre cei doi nu există. Daca actiunea nu a fost introdusa de tutore. prezumţia devine absolută. 2 C. Daca actiunea este promovata de copil sau de mama acestuia. ea poate fi promovata de sot in termen de 3 ani de la data ridicarii interdictiei. Dacă ea a decedat. ulterior urmand a se comunica serviciului de stare civilă competent a unei copii a hotărârii judecătoreşti pentru a se face menţiunile cuvenite pe marginea actului de naştere al 68 . cand a aflat ca prezumtia nu corespunde realitatii. 54 alin. Dacă copilul a decedat. Dacă sotul mamei este interzis judecătoresc. sotul mamei poate introduce actiunea in termen de 3 ani. de copil si chiar de catre tatal biologic. dacă are vârsta sub 14 ani sau asistat de mamă. Daca sotul mamei a decedat anterior implinirii termenului de prescriptie si nu a introdus actiunea. recunoscându-se dreptul de a promova această acţiune nu doar soţului mamei. Instanţa competentă: Este judecătoria de la domiciliul pârâtului. mostenitorii o pot promova in termen de un an de la data decesului. parat in cadrul actiunii va fi sotul mamei sau mostenitorii lui. Acţiunea în tăgada paternităţii copilului din căsătorie Noţiune: Are ca obiect răsturnarea prezumţiei de paternitate şi urmăreşte să stabilească că soţul mamei nu este tatăl copilului din căsătorie. Dacă acţiunea a fost respinsă sau nu a fost promovată în termen. cu încuviinţarea autorităţii tutelare. ci şi mamei şi copilului născut în timpul căsătoriei.4.

dacă în timpul procesului soţul mamei a decedat). expertiza dermatoglifică (constând în analiza amprentelor digitale ale copilului ca rezultat al combinaţiei amprentelor ascendenţilor săi. Hotărârea de admitere a acţiunii: Are un caracter declarativ şi produce efecte retroactiv. aceasta încetează pentru viitor şi. însă se poate face numai după ce copilul a împlinit 3 ani). în cursul căreia s-a născut copilul. expertiza capacităţii de procreare şi de coabitare a soţului mamei şi expertiza genetică efectuata in sistemul HLA . tăgăduieşte cu succes paternitatea. Simpla dovedire a împrejurării că mama a întreţinut relaţii intime cu mai mulţi bărbaţi în perioada de concepţie sau mărturisirea mamei că soţul nu este tatăl copilului nu trebuie să conducă la admiterea acţiunii. rubrica tatălui rămânând liberă. indiferent de grad. biologică (imposibilitatea soţului de a procrea sau de a întreţine relaţii sexuale. mamei şi prezumtivului tată. fiind necesare şi alte probe. numele său de familie va fi numele de familie al mamei din momentul naşterii copilului (aşadar numele soţului. potrivit opiniei majoritare. despărţirea în fapt este numai un indiciu care trebuie completat cu alte probe). până când se stabileşte şi filiaţia faţă de tată (cei doi părinţi vor stabili de comun acord domiciliul copilului).copilului. iar obligaţia de întreţinere va exista numai între copil şi mamă. domiciliul copilului va fi cel al mamei.5. Expertizele medico-legale ce pot fi utilizate în această acţiune sunt expertiza serologică (constând în analiza grupelor sanguine ale copilului. Acţiunea în contestarea paternităţii copilului aparent din căsătorie Noţiune: Acţiunea în contestarea filaţiei fată de tată a copilului din căsătorie are ca obiect înlăturarea 69 . Această hotărâre se înregistrează prin menţiune pe marginea actului de naştere al copilului. hotărârea produce efecte în sensul că el devine retroactiv un copil din afara căsătoriei. dacă soţii au avut un nume comun). acesta fiind impotent sau infertil) sau morală (existenţa unor neînţelegeri grave între grave între soţi în perioada timpului legal de concepţie care au făcut imposibilă coabitarea). În privinţa probei cu martori. detenţia sau plecarea în străinătate a unuia dintre soţi.singura care poate stabili cu o probabilitate de 99% paternitatea copilului. Se poate folosi orice mijloc de probă. însă concluziile sale sunt certe numai dacă paternitatea se exclude datorită incompatibilităţii grupelor de sânge). expertiza timpului legal al concepţiei. Faţă de soţul mamei hotărârea produce efecte în sensul că nu există nici o legătură de filiaţie între acesta şi copilul mamei (copilul restituie succesiunea acceptată. ca de exemplu. expertiza antropologică (bazată pe transmiterea pe cale ereditară a unor particularităţi anatomice. copilul devenind unul din afara căsătoriei. ca exista un conflict de paternitate si in cazul in care mama bigama da nastere unui copil. Conflictele de paternitate privesc situaţia în care soţul mamei din a doua căsătorie. caz in care s-a apreciat ca paternitatea se va stabili fata de sotul mamei din cea de-a doua casatorie . această nepuntinţă putand fi una fizică (imposibilitatea de coabitare a soţilor în perioada timpului legal de concepţie datorită depărtării lor în spaţiu. precum fizionomia feţei. nula de jure. dar cu efecte de facto. copilul fiind considerat din prima căsătorie. nu trebuie restituită pentru trecut. în ceea ce priveşte pensia de întreţinere. eliberându-se un nou certificat de naştere. autoritatea părintească se va exercita numai de către mamă (dacă ulterior se determină şi paternitatea. Se considera. nu din afara căsătoriei. de asemenea. dar aceasta are o valoare relativă). 3. Probaţiunea: Este necesar a se dovedi că este cu neputinţă ca soţul mamei să fie tatăl copilului. Faţă de copil. exercitarea autoritatii părintesti si contributia parintilor la intretinerea copilului va fi stabilita de instanţa potrivit regulilor de la divort). cu excepţia descendenţilor. iar. pot fi ascultaţi ca martori rudele şi afinii părţilor.

În ce constă prezumţia legală de paternitate? Aceasta are un caracter relativ sau absolut? 3. unul din afara căsătoriei şi va avea ca nume de familie numele mamei de la data naşterii copilului.Codul de procedură civilă(Legea nr.Dumitrache V.134/2010). din momentul naşterii. . Dreptul familiei conform noului Cod civil.copilul s-a născut după 300 zile de la încetarea căsătoriei. posibilitatea introducerii ei este acceptată unanim ca singura cale de înlăturare a prezumţiei de paternitate aplicate fară temei. Beck.Cum se poate răsturna prezumţia de paternitate? 5. Argonaut. 2.În ce termen de prescripţie se poate promova această acţiune în instanţă? 7. Editia 4 . ..Care este obiectul acestei cereri? 8. Bucuresti. Reclamant poate fi orice persoană interesată.287/2009). Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil.H. Ca efect al hotărârii de admitere a acţiunii.părinţii nu au fost niciodată căsătoriţi.Florian E.. de pârât în cadrul acţiunii în tăgada paternităţii? 6. dar este cu neputinţă ca soţul mamei să fie tatăl copilului.Cine are calitatea de reclamant şi.. Hageanu C. copilul devine retroactiv.copilul s-a născut anterior căsătoriei. 3.H. iar legătura de filiaţie dintre copil şi soţul mamei dispare. desfacerea sau desfiinţarea ei.Cum se realizează probaţiunea în cadrul acestei acţiuni în instanţă? 9..Ce copii beneficiază de prezumţia de paternitate? 4. . Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil . Bibliografie: 1. Codul familiei nu o reglementează. 2012. În ce situaţii poate fi promovată această acţiune în instanţă? 70 . 2011. Editia 7 .Ce fel de expertiză are valoare absolută în această materie? 10.. Cazuri: ..Bacaci Al. Beck.prezumţiei de paternitate care a fost aplicată în mod greşit sau fraudulos. Întrebări de evaluare: 1. Ed.Banciu M. C. Bucureşti. dar.Codul civil(Legea nr. Ed. C. respectiv. Banciu A. Hamangiu.Cine poate promova acţiunea în contestarea paternităţii copilului aparent din căsătorie? 12. 2012. 5. desfacerea sau desfiinţarea ei. A. Bucureşti. 4. Ed. în doctrină. acţiunea este imprescriptibilă şi se pot folosi orice mijloace de probă.Ce efecte are hotărârea instanţei de admitere a acţiunii în tăgada paternităţii? 11.copilul s-a născut în timpul căsătoriei sau în mai puţin de 300 zile de la încetarea căsătoriei. În ce constă prezumţia timpului legal al concepţiei? Aceasta are in prezent un caracter relativ sau absolut? 2.

Pârât este pretinsul tată. bărbatul care a făcut recunoaşterea aflat în eroare de fapt. în una din formele prevăzute de lege. recunoasterea unui copil deja recunoscut de un alt bărbat este afectata de nulitate absoluta..: copilul recunoscut. Poate fi recunoscută paternitatea oricărui copil născut în afara căsătoriei.SECTIUNEA IV FILIAŢIA FATĂ DE TATĂ A COPILULUI DIN AFARA CĂSĂTORIEI îî Conform art.418 C. mama acestuia. civ. Recunoaşterea paternităţii va fi nulă absolut dacă s-a recunoscut un copil a carui filiatie. însă poate fi făcută de un minor între 14 şi 18 ani. nu a fost inlaturata. de act juridic şi de mijloc de probă. Se poate folosi orice mijloc de probă. deoarece în perioada de concepţie bărbatul care a făcut recunoaşterea nu a întreţinut relaţii intime cu mama copilului sau este în imposibilitatea biologică de a procrea ori mama a întreţinut relaţii 71 . pur şi simplu. civ. care nu a lăsat descendenţi. Copilul decedat poate fi recunoscut numai dacă a lăsat descendenţi fireşti. de la naştere. 4. Contestarea recunoaşterii de paternitate Recunoaşterea care nu corespunde adevărului poate fi contestată de orice persoană interesată prin acţiunea în contestarea recunoaşterii de paternitate. descendenţii săi. Aceasta are o natură juridică mixtă. se stabileşte filiaţia copilului faţă de acel bărbat în mod retroactiv. sau copilul din căsătorie căruia i s-a tăgăduit cu succes paternitatea. 424 C. Conform art.Potrivit art. Nulitatea relativă a recunoaşterii intervine în cazul vicierii consimţământului celui care face recunoaşterea. procurorul).2. dol sau violenţă. 4. dacă s-a recunoscut un copil decedat.1. prin care acesta mărturiseşte că este tatăl unuicopil. solemn. declarativ. Reclamant poate fi orice persoană interesată (ex. prin eroare. stabillirea filiaţiei faţă de tată a copilului din afara căsătoriei se poate face prin recunoaştere sau prin hotărare judecătorească de admitere a acţiunii în stabilirea paternităţii. Acesta trebuie să dovedească că recunoaşterea nu corespunde realităţii. stabilita conform legii. recunoasterea va fi valabila. 416 C.. Recunoaşterea de paternitate Recunoaşterea de paternitate reprezintă declaraţia făcută de bunăvoie de un bărbat. irevocabil şi produce efecte erga omnes. prin înscris autentic depus la orice primărie care îl va trimite primăriei ce are în păstrare actul de naştere al celui recunoscut sau prin testament. recunoaşterea de paternitate se poate face prin declaraţie la serviciul de stare civilă o dată cu înregistrarea naşterii sau oricând după aceasta. adică copilul conceput şi născut de o mamă necăsătorită.civ. a obligaţiei de întreţinere şi a succesiunii. Recunoaşterea are efecte şi în privinţa numelui de familie şi a domiciliului copilului. fără încuviinţare. dar copilul păstrează situaţia unuia din afara căsătoriei.. sarcina probei revenind reclamantului. Daca insa paternitatea anterioara este înlăturată pe calea contestaţiei. moştenitorii săi. Ca urmare a recunoaşterii. moştenitorii săi. copilul recunoscut sau descendenţii lui. personal (moştenitorii bărbatului nu pot să o facă. ori dacă nu s-a făcut de tată personal sau s-a făcut în altă formă decât cea prevăzută de lege. Este un act juridic unilateral. sau de un interzis judecătoresc în momentele de luciditate ori de un mandatar cu procură autentică specială).

potrivit actualei reglementari .intime cu un alt bărbat. 427 C. civ. In acest sens. Conform art. 424-428 C. prevede ca actiunea nu se prescrie in timpul vietii copilului. Expertiza genetică este concludentă în acest caz. fără încuviinţarea mamei. dacă din expertiză rezultă că cei doi au grupe sanguine compatibile.. Invocarea de către pârât în apărare a faptului că femeia a întreţinut relaţii intime cu mai mulţi bărbaţi în perioada de concepţie nu trebuie să-l determine pe judecător la respingerea acţiunii. Reclamantul solicită instanţei să se constate că pârâtul este tatăl copilului. 425 C. civ. dacă acesta refuză să se prezinte pentru efectuarea expertizei medico-legale. înregistrându-se o menţiune în acest sens pe marginea actului de naştere. Daca acel copil a decedat si nu a introdus actiunea. Dacă contestareaSECŢIUNEA recunoaşteriiIVde paternitate este făcută de mamă. sarcina probei se răstoarnă. acţiunea este promovată de reprezentantul legal al copilului. de aceasta data pentru copilul dinafara casatoriei. Copilul este considerat ca fiind din afara căsătoriei. 426 C.) Acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei are ca obiect determinarea legăturii de filiaţie dintre un copil din afara căsătoriei şi tatăl său. Expertiza 72 . Copilul major promovează singur această acţiune. calitatea de reclamant apartine copilului. mostenitorii sai o pot promova în termen de 1 an de la data decesului. dupa caz.3. Acţiunea este imprescriptibilă. Astfel.civ. este cert că el nu este tatăl. moştenitorii lui ori statul. acţiunea in stabilirea paternitatii nu se prescrie in timpul vietii copilului.civ. Însă. relaţiile intime dintre mama copilului şi pretinsul tată în perioada legală de concepţie în scopul stabilirii certe a faptului că acesta este tatăl copilului. Indiferent de titularul dreptului la actiune. revenind pârâtului. pot continua aceasta actiune. Sarcina probei revine reclamantului. Odată pornită această acţiune. pe când cel din căsătorie si cel conceput nu o pot face. paternitatea se prezuma daca se dovedeste ca pretinsul tata a convietuit cu mama copilului in perioada timpului legal al conceptiei. dovedind că nu a avut relaţii intime cu mama copilului sau recunoscând că a avut relaţii intime. Pârâtul este pretinsul tată. potrivit art. legătura de filiaţie dispare retroactiv faţă de bărbatul care a făcut recunoaşterea. Instanţa competentă este judecătoria de la domiciliul pârâtului. Copilul între 14 şi 18 ani poate introduce singur acţiunea. de copilul recunoscut sau de către descendenţii acestuia. dacă el nu are moştenitori. 4. preluand ceea ce a stabilit anterior practica judiciara. dar acestea nu au dus la naşterea copilului. Copilul recunoscut(dar care si-a pierdut paternitatea ca urmare a contestarii recunoasterii) şi cel adoptat pot introduce această acţiune în instanţă. mama sau reprezentantul legal nu pot renunţa la ea. Dacă în urma expertizei serologice se constată că pretinsul tată şi copilul nu au grupe de sânge compatibile. Ca efect al hotărârii judecătoreşti. avand in vedere ca art. El va reveni la numele avut anterior recunoaşterii şi va trebui să restituie succesiunea primită. acest lucru nu duce la stabilirea directă a paternităţii. Dovada convieţuirii dintre mamă şi pârât sau a prestării întreţinerii de către pârât sunt suficiente pentru demonstarea filiaţiei. Pârâtul se poate apăra pe fond. el putând folosi orice mijloc de probă pentru a dovedi faptul naşterii copilului. actuala reglementare consacra o noua prezumtie de paternitate. fară încuviinţarea autorităţii tutelare. Dacă acesta are vârsta sub 14 ani. Moştenitorii copilului pot porni sau. ci trebuie luata în considerare în ansamblul probelor.Acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei (art. acţiunea este pornită de mamă în numele copilului. acţiunea fiind strict personală (moştenitorii lui pot doar să o continue). În cazul mama a decedat sau este pusă sub interdicţie.

. hotararea beneficiind de autoritatea lucrului judecat. Dar. 3. eliberandu-se un nou certificat de naştere. Editia 7 . Banciu A. art. Dreptul la actiune al mamei se prescrie in termen de 3 ani de la nasterea copilului. El va veni la succesiunea tatalui sau şi a rudelor acestuia. Ca efect al hotărârii judecătoreşti de admitere a acţiunii în stabilirea paternităţii. Beck. 4. Ed.Codul de procedură civilă(Legea nr.. Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil .. Hamangiu. 4. Editia 4 . Hageanu C. drepturile şi îndatoririle parinteşti. Bucureşti. aceasta doar constatând recunoaşterea. Ca o noutate a actualei reglementari. Dreptul familiei conform noului Cod civil..H. C. 428 C.4. A.. Numele de familie al copilului va fi numele mamei.civ. antropologică sau cea dactiloscopică suntSECŢIUNEA simple indicii Fostul Tribunal Suprem a stabilit ca mărturisirea pârâtului la interogatoriu privind recunoaşterea copilului este suficientă pentru stabilirea paternităţii. Ed. obligatia de întreţinere pentru copilul minor. potrivit art.287/2009). dacă recunoaşterea de paternitate s-a făcut în cadrul procesului.Bacaci Al.IVcare trebuie completate cu alte probe. Hotărârea instanţei se înregistrează prin menţiune pe marginea actului de naştere.Banciu M. mama copilului îi poate solicita pretinsului tata sa îi plateasca jumatate din: . permite mamei sa solicite o serie de despagubiri.H. insa numai daca aceasta a formulat si o actiune in stabilirea paternităţii. 2. Hotararea judecatoreasca va produce efecte cu privire la domiciliul minorului. Ed. În ce moduri se poate stabili filiaţia faţă de tată a copilului din afara căsătoriei? 2. Astfel. Aceste despagubiri pot fi solicitate de catre mama si atunci cand copilul s-a nascut mort sau a decedat anterior pronuntarii hotararii judecatoresti de stabilire a paternitatii. 2012. se consideră că bărbatul respectiv este în mod retroactiv tatăl copilului. Întrebări de evaluare: 1. C.. Bucureşti. iar instanţa i-a încuviinţat cererea. 2012. -cheltuielile facute cu intretinerea ei in timpul nasterii si in perioada de lehuzie. 428 C.Dumitrache V..civ. întrucât paternitatea nu a fost stabilită de instanţă. Argonaut. 2011. Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil. Cine poate contesta recunoaşterea de paternitate în instanţă şi în ce situaţii? Această acţiune este prescriptibilă? 73 . contestarea recunoaşterii este admisibilă.cheltuielile nasterii si ale lehuziei. 5. acesta având situaţia unui copil din afara căsătoriei.Codul civil(Legea nr.134/2010). Bibliografie: 1. Căror copii li se poate recunoaşte paternitatea? 3. Bucuresti.Contestarea paternităţii stabilite prin hotărâre judecătorească Acţiunea în contestarea paternităţii stabilite prin hotărâre judecătorească este inadmisibilă dacă s-au administrat probe şi judecătorul a admis acţiunea în stabilirea paternităţii. Beck. cu excepţia cazului în care mama a cerut ca minorul să poarte numele tatălui.Florian E.

va fi considerat cetăţean român. Bucureşti. C. va putea lua numele parintelui fata de care s-a stabilit ulterior filiatia sau numele reunite ale parintilor. acesta poate fi numele comun al părinţilor (dacă aceştia au un nume de familie comun). Dacă copilul a fost găsit pe teritoriul ţării noastre. avand părinţi necunoscuţi. la părinţii săi .2. se aplică aceleaşi reguli ca şi pentru copilul din căsătorie. Cum se realizează probaţiunea în cadrul acestei acţiuni în instanţă? 8. Hageanu C. Ed. indiferent dacă este vorba despre un copil născut în Romania sau în străinătate. aceştia vor decide dacă copilul va lua numele lor reunite sau numele unuia ori altuia dintre ei.Banciu M. Actiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei este prescriptibila ? 6.Florian E. Cine are calitatea de reclamant SECŢIUNEA şi cine are calitatea de pârât în acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei? 5. in functie de interesul minorului. Daca parintii nu se pun de acord asupra numelui de familie al copilului. potrivit art. 496 C. Beck.Bacaci Al. 449 C. 2012. hotărând instanta de judecata . Argonaut. 2011.1. Situaţia legală a copilului din afara căsătoriei Numele de familie al copilului din afara căsătoriei este numele aceluia dintre părinţi faţă de care a fost stabilită mai întâi filiaţia.. va decide instanta de judecata.. Editia 4 . Naşterea atrage după sine cetăţenia română. Ed. Ce efecte are hotărârea instanţei de admitere a acţiunii în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei? SECTIUNEA V SITUATIA LEGALĂ A COPILULUI î 5. Care este obiectul acestei cereri? 7. iar daca părintii nu locuiesc împreuna. Beck.H. numele unuia sau altuia dintre părinţi sau numele lor reunite (dacă nu au un nume comun). Dacă aceştia nu se înţeleg. C. Bucuresti. prin acordul parintilor. În cazul în care părinţii nu se înţeleg în privinţa numelui de familie al copilului. A. Banciu A.Codul civil(Legea nr. vor decide impreuna la care dintre ei va locui copilul minor . civ. Dacă ulterior se stabileşte filiaţia şi faţă de celălalt părinte.. Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil. în caz de neînţelegere. în ce priveşte numele de familie al copilului din căsătorie. Situaţia legală a copilului din căsătorie Potrivit art.. În ce priveşte locuinta şi cetăţenia copilului din afara căsătoriei. dacă ambii sau măcar unul dintre părinţi este cetăţean român.. va decide instanta de tutela. 3. Locuinta copilului din căsătorie este... Numele de familie ales in aceasta ipoteza va fi declarat impreuna de catre parinti la serviciul de stare civila al locului de inregistrare a nasterii. 4.. va decide instanţa de tutela. ascultandu-l pe copilul care a implinit varsta de 10 ani. Ed. copilul.H.287/2009). 74 . 5. Hamangiu. Bibliografie: 1. 2.Dumitrache V. Dacă copilul îşi stabileşte filiaţia în acelaşi timp faţă de ambii părinţi. Dreptul familiei conform noului Cod civil. Editia 7 . 2012.IV 4. Bucureşti. civ. Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil .

482. 309-324 C.SECŢIUNEA IV Întrebări de evaluare: 1. din anul 1865 şi era încuviinţată de instanţa judecătorească. consacrând doar adopţia cu efecte depline încuviinţată de instanţă. 25/1997 a abrogat această lege şi dispoziţiile din C. nr. Capitolul III – Adoptia. însă o dată cu apariţia Codului familiei în anul 1954. a introdus cerinţe suplimentare pentru adopţiile internaţionale şi a creat sisteme intermediare temporare precum încredinţarea copilului în vederea adopţiei. 233/2011. precum si legaturi de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului”.G. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei . Legea nr. Titlul III – Rudenia. raport juridic. 75 . in urma modificarilor aduse . CAPITOLUL V ADOPŢIA SECŢIUNEA I NOŢIUNI INTRODUCTIVE Î 1.1. a suferit modificari succesive printro serie de acte normative . Cartea a II-a – Despre familie. fam. constând în legătura de rudenie creată între adoptator şi rudele sale şi adoptat şi descendenţii săi. 66-85 sub denumirea de înfiere şi trebuia încuvinţată de către autoritatea tutelară. instituţie juridică. referitoare la adopţie.451-art.U. acest act normativ a lărgit atribuţiile Comisiei pentru protecţia copilului şi ale Comitetului român pentru adopţii în privinţa supravegherii şi avizării adopţiilor interne şi internaţionale. Legea nr. încuviinţat de instanţă. care . 1. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2005 a abrogat toate dispozitiile anterioare contrare si . adică acordul de voinţă al părţilor care participă la adopţie. 4 4 Legea nr. 2. Noţiune Termenul de adopţie are mai multe înţelesuri: act juridic. 11/1990 privind încuviinţarea adopţiei a adus doar câteva modificări în materia adopţiei. la randul ei . Evoluţia legislaţiei în domeniul adopţiei Adopţia a fost reglementată iniţial în art.2. De asemenea.civ. Aspectele generale ale acestei institutii sunt reglementate in Codul civil.233/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. Prezentaţi situaţia legală a copilului din căsătorie. Prezentaţi situaţia legală a copilului din afara căsătoriei. iar in ceea ce priveste aspectele procedurale se aplica prevederile Legii nr. Actualul Cod civil defineste adoptia ca fiind acea „operatiune juridica prin care se creeaza legatura de filiatie intre adoptator si adoptat .273/2004 cu privire la regimul juridic al adoptiei. în special în cea internaţională. a fost preluată de acesta în art. ultima dintre acestea fiind Legea nr. art. adică totalitatea normelor juridice care reglementează adopţia. O.

39 alin. După ce adoptatul dobândeşte capacitate deplină de exerciţiu.e) din Legea nr.(2) din Legea nr. Principiul informării copilului şi luării în considerare a opiniei acestuia în raport cu vârsta şi gradul său de maturitate 8 Organele administrative implicate în procedura adopţiei sunt obligate să informeze şi să consilieze copilul în legătură cu măsurile ce se vor dispune în privinţa lui.1 lit.5. iar instanţa este obligata să asculte copilul mai mare de 10 ani atunci când se ia o astfel de măsură. Principiul continuităţii în educarea copilului.273/2004 si de art. 3. 7 Acest principiu este reglementat de art. la cererea adoptatului. masurile speciale de protectie . interesul superior al copilului presupune si respectarea drepturilor fundamentale recunoscute copilului. 1.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului stabileste masurile destinate sa asigure acest mediu familial pentru toti copiii . (2) din Legea nr.b) din Legea nr.b)din Codul civil. Principiul creşterii şi educării copilului într-un mediu familial 6 Deoarece s-a constatat în trecut că internarea copiilor lipsiţi de ocrotire părintească în centre cu un număr crescut de copii nu a fost cea mai bună soluţie.1 lit. data şi locul naşterii. Totuşi. si anume: tutela . 6 Acest principiu este reglementat de art.Codul civil nu reglementeaza principiul de mai sus . Articolul 52 alin.c)din Codul civil.1 lit.273/2004. dar nu dezvăluie în mod expres adopţia şi nici identitatea părinţilor fireşti. precum si Codul civil vorbeste si despre continuitateareligioasa. asemănătoare celei dintr-o familie firească. adoptia.1 lit. 8 Acest principiu este reglementat de art.1 lit.273/2004 si 76 . De asemenea . culturală şi lingvistică7. cat si de Codul civil. el poate solicita tribunalului. nr. în doctrină s-a stabilit că acesta se referă la asigurarea unei dezvoltări fizice şi morale normale a copilului. Principiul interesului superior al copilului 5 Deşi legea nu prevede expres ce se înţelege prin interesul superior al copilului. 2. 5. Adoptatul şi adoptatorii au dreptul de a obţine extrase din registrele publice al căror conţinut atestă faptul. 1 din Legea nr. de unde deduce existent lui in continuare. numai pentru motive medicale şi cu autorizarea instanţei.2.Alaturi de criteriile de ordin etnic . 5 Acest principiu este reglementat de art.452 lit. 272/2004 . art. în a cărui rază teritorială se află domiciliul său. 9 Acest principiu este reglementat de art. Principiul celerităţii în îndeplinirea oricăror acte referitoare la procedura adopţiei 9 a fost republicata in M.c) din Legea nr. adoptatorilor sau a reprezentantului unei instituţii medicale sau a unui spital. ţinându-se seama de originea sa etnică. cat si laîncuviinţarea adopţiei internaţionale.273/2004 si de art. cultural si lingvistic . 273/2004 prevede obligaţia părinţilor adoptivi de a informa copilul că este adoptat. dar nici nu il abroga .d) din Legea nr. 4. de îndată ce vârsta şi gradul de maturitate al acestuia o permit. 259 din 19 aprilie 2012.a) din Legea nr.Of. Articolul 39 alin. în prezent legea relementează asigurarea ocrotirii acestor copii în centre mici de tip familial. Acest principiu trebuie respectat atat la încuviinţarea adopţiei interne .452 lit. aceasta poate fi dezvăluită înainte de dobândirea capacităţii depline de exerciţiu de către adoptat.273/2004 si de art. indiferent de faptul ca ei sunt lipsiti temporar sau definitiv de ocrotirea parinteasca . Felurile adopţiei Principiile care guvernează adopţia sunt reglementate in prezent atat de Legea nr. soţului sau a descendenţilor acestuia. să îi autorizeze accesul la informaţiile aflate în posesia oricăror autorităţi publice cu privire la identitatea părinţilor săi fireşti. 273/2004.452 din Codul civil.

Principiul garantarii confidentialitatii . 6. neprevazand insa si sanctiuni in cazul nerespectarii acestor termene. Ed. -acte de drept procesual civil: hotărârea judecătorească de încuviinţare a adopţiei.Dumitrache V.G. b) adopţia internaţională: cea în care adoptatorul ori familia adoptatoare sau adoptatul au domiciliul în străinătate.3. Alţi autori afirmă că adopţia este doar un act juridic de dreptul familiei.2. 77 .H.G. exista: a) adopţia cu efecte restrânse: în cadrul căreia se menţin legăturile de rudenie între adoptat şi descendenţii săi şi părinţii săi fireşti şi rudele lor. Hageanu C.. Beck. În funcţie de domiciliul părţilor . adopţia este considerată un act juridic complex deoarece presupune: -acte de dreptul familiei: consimţământul adoptatorului. Bacaci Al. Bucureşti. 3. nefiind reglementat nici de Codul civil. adoptia poate fi: a) adopţia internă: cea în care adoptatorul sau familia adoptatoare şi adoptatul au domiciliul în România. Florian E. C. 10 Acest principiu este consacrat prin O.4. 2. 10 2. Principiile adopţiei Legea a prevăzut termene scurte pentru autorităţile administrative şi pentru instanţele judecătoreşti în vederea rezolvării rapide a situaţiei unui copil . I. Bibliografie: 1. Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil .. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei. În funcţie de persoanele între care produce efecte . nr. Ed. -acte administrative: atestatele şi confirmările de la organele administrative.U. referitor atat la identitatea adoptatorului (familiei adoptatoare) . Codul civil(Legea nr.102/2008 . Bucureşti. 2012.neexistand in prima varianta a Legiinr.republicata. nr. Editia 4 .H. b) adopţia cu efecte depline: încetează rudenia firească a adoptatului şi descendenţilor săi faţă de părinţii fireşti şi rudele acestora. 2.. 2011..452 lit.273/2004 . Natura juridică a adopţiei Potrivit opiniei unor autori.U. 4. Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil. 25/1997. de art. C.d)din Codul civil. al părinţilor fireşti şi al adoptatului în vârstă de 10 ani. cat si la datele de identificare ale parintilor firesti. Beck. II. Acest tip de adopţie a fost eliminat pentru viitor prin O.287/2009).2. Legea nr. Editia 7 . Scopul adopţiei Scopul adopţiei constă în asigurarea protecţiei intereselor patrimoniale şi nepatrimoniale ale copiilor lipsiţi de ocrotire părintească sau de o ocrotire corespunzătoare.

6.2. 3. Definiţi adopţia.5. 5. Care este scopul încheierii adopţiei? Ce natură juridică are adopţia? În prezent. Felurile adopţiei Întrebări de evaluare: 1. 4. Care sunt actele normative ce reglementează adopţia în prezent? Enunţaţi principiile care guvernează adopţia. se pot încheia adopţii cu efecte retrânse? SECTIUNEA II.CONDIŢII LEGALE PENTRU ÎNCHEIEREA ADOPŢIEI îî Pentru ca adopţia să fie valabil încheiată trebuie îndeplinite următoarele categorii de condiţii: 78 . 7. 2.

17 si art.2.13.conditia adopta : privind capacitatea si starea de sanatate a viitorului adoptator (familie adoptatoare). art. 18 alin. 273/200411 .impedimentul referitor la frati . 11 Din Legea nr.impedimentul referitor la o adoptie anterioara . .15 din cadrul Sectiunii a 2-a -“Conditiile de fond ale adoptiei” .soti sau fosti soti. 14. . Capitolul III – „Adoptia” . dupa republicare au fost renumerotate ca art. .9.conditii de formă. art.14 si art.455 -458.1. - conditii cu privire la persoanele care pot . . 15. . Felurile adopţiei -condiţii de fond. . Codul civil clasifica in prezent conditiile de fond la adoptie astfel: - conditii cu privire la persoanele care pot fi adoptate : . care . existente anterior in Legea nr. .lipsa impedimentelorla incheierea adoptiei.conditia privind diferenta de varsta . Condiţii de fond la adopţie Actualul Cod civil a abrogat majoritatea articolelor referitoare la conditiile de fond la adoptie . art.273/2004 au ramas in vigoare doar art. 79 . 2.conditia cu privire la varsta adoptatului.cerinta privind garantiile morale si conditiile materiale. astfel ca in prezent ele sunt consacrate in Sectiunea a 2-a – „Conditiile de fond ale adoptiei” . art.5.conditia cu privire la pluralitatea de adoptati – frati si surori.art.(1) din Capitolul II – “Conditiile de fond ale adoptiei” .

Pluralitatea de adoptati – frati si surori In aceasta privinta . 2012. Ca o excepţie.1. Impedimentul referitor la frati . 80 . 2. Bucuresti . indiferent ca acestia sunt frati din casatorie ori din afara ei . 2. adopţia între soţi sau între foştii soţi şi adopţia a doi soţi sau foşti soţi de către acelaşi adoptator sau familie adoptatoare sunt interzise. Dreptul familiei.Note de curs si manual de seminar . potrivit art. persoana fizica poate dobandi anticipatcapacitate deplina de exercitiu si pentru motive temeinice . Codul civil o interzice expres prin art. pe cat posibil . Ne raliem propunerii delege ferenda exprimate in doctrina12 .2.457.273/2004 . Potrivit actualului Cod civil . ceea ce inseamna ca adoptatul poate fi un minor lipsit decapacitate de exercitiu sau un minor cu capacitate restransa de exercitiu.3. ca sunt frati cosangvini ori frati uterini. asemănătoare celor dintre părinţi şi copii.1.5. dacă adoptatorul sau familia adoptatoare a crescut-o în timpul minorităţii. de catre persoane sau familii diferite se poate face numai daca acest lucru este in interesul lor superior”.Hamangiu . art. Codul civil mentine conditia stabilita prin Legea nr. adică între părintele firesc şi copilul său .impedimentul referitor la faptul ca viitorii adoptatori au acelasi sex. Minorul care se casatoreste de la 16 ani dobandestecapacitate deplina de exercitiu . Felurile adopţiei .chiar daca filiatia nu a fost legal stabilita si indiferent daca parintele a fost decazut din drepturile parintesti. 458 din Codul civil. ceea ce inseamna ca nu mai poate fi adoptat.2. (1) din Codul civil dispune că un copil poate fi adoptat până la dobandirea capacitatii depline de exercitiu . indiferent de sex . statuand : „adoptia fratilor . soti In ceea ce priveste adoptia intre frati . ca fratii sa fie incredintati impreuna unei persoane/familii . prin noţiunea de creştere înţelegându. 12 L.Ed. ci raporturi de durată. in sensul ca textul ar putea fi reformulat mai adecvat astfel: „in cadrul procedurii de adoptie se va urmari . Chiar daca in Codul civil nu se prevede in mod expres . indiferent de sexul acestora .455 alin.1.(2) prevede ca si persoana care a dobandit capacitate deplina de exercitiu poate fi adoptată.se nu numai prestarea întreţinerii. 2. De asemenea . urmarindu-se interesul superior al fiecaruia”.1.Cetean-Voiculescu. Varsta adoptatului Articolul 455 alin.adopţia este oprită între rudele în linie dreaptă de gradul I. parinti firesti . prin hotararea instantei de tutela. - consimtamantul la adoptie.

Legea nr. adoptatorul sau soţii adoptatori trebuie să aibă capacitate deplină de exerciţiu. pentru infractiunea de trafic de persoane sau consum de ilicit de droguri. interdictia se mentine indiferent de faptul ca nu au fost puse sub interdictie judecatoreasca sau de ipoteza ca pot avea momente de luciditate.1.1. fie au copii fata de care s-au instituit masuri speciale de protectie sau in privinta carora s-a dispus decaderea din drepturile parintesti. dar în nici într-un caz mai mică de 16 ani(de pilda . fie au fost condamnate definitiv pentru o infractiune contra persoanei sau contra familiei. per a contrario. Felurile adopţiei 2. instanţa de tutela poate încuviinţa adopţia chiar dacă această diferenţă este mai mică de 18 ani. De asemenea.2. fie au un handicap mintal. Totuşi.persoanele cu boli psihice si handicap mintal nu pot adopta .5. 459 din Codul civil prevede că persoanele care nu au capacitate deplină de exerciţiu . Conditia privind diferenta de varsta Codul civil a mentinut o diferenţă de vârstă de minimum 18 ani intre adoptator şi adoptat. Sexul.6. La aceste conditii. rasa sau religia acestuia nu au vreo importanţă.5. pentru motive temeinice. naţionalitatea .Conditia privind garantiile morale si conditiile materiale 81 . nu are importanţă dacă adoptatorul este căsătorit sau ori dacă are sau nu alţi copii.Conditia adoptatoare) privind capacitatea si starea de sanatate a viitorului adoptator (familie Art. 2. 2.4. In ceea ce privestepersoanele cu boli psihice si handicap mintal .1.in cazul persoanelor care s-au casatorit la varsta de 16 ani si care doresc sa adopte un copil). savarsita cu intentie .273/2004 mai adauga interdictia de a adopta pentru persoanele ai caror soti sunt fie bolnavi psihici .

273/2004 statueaza ca nu pot adopta persoanelecondamnate definitiv pentru o infractiune contra persoanei sau contra familiei. intocmai ca si un parinte natural. Prin excepţie. 82 . precum si cel (cei) decazuti din drepturile parintesti. poate oferi atat conditiile materiale necesare cresterii si educarii unui copil . (1) că o persoană nu poate fi adoptată de mai mulţi adoptatori. nici simultan.273/2004 conditiona eliberarea atestatului de persoana(familie) apta sa adopte de dovada indeplinirii garantiilor morale si materiale. Din aceleasi ratiuni de moralitate . desiLegea nr.1. 462 alin.7 din Legea nr. 2. Aşadar. In acelasi sens .1.5. nici succesiv. Impedimentul referitor la faptul ca viitorii adoptatori au acelasi sex Reglementand in mod expres interdictia casatoriei intre persoanele de acelasi sex . precum si pentru infractiunea de trafic de persoane sau trafic si consum de ilicit de droguri. legiuitorul roman a considerat necesar sa sublinieze . in cadrul art. 2.462 alin. savarsita cu intentie. poate fi încuviinţată adopţia de către doi soţi. Felurile adopţiei Aceasta conditie nu era consacrata expres de lege anterior aparitiei Codului civil . nu se poate încuviinţa una nouă. (3) ca „doua persoane de acelasi sex nu pot adopta impreuna”. cat si cadrul moral propice unei dezvoltari armonioase a personalitatii copilului adoptat . deoarece infractiunile savarsite probeaza implicit imoralitatea acestor persoane. art. cât timp o adopţie este valabilă. Este firesc ca adoptatorul (familia adoptatoare) sa probeze ca . sens in care autoritatile competente in protectia drepturilor copilului vor stabili in ce masura sunt indeplinite aceste conditii de viitorul adoptator.8.7 Impedimentul referitor la o adoptie anterioara Codul civil prevede în art.2. O nouă adopţie poate fi încuviinţată când adoptatorul sau soţii adoptatori au decedat (caz in careadopţia anterioară se considera desfacuta la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de incuviintare a noii adopţii) sau dacă adopţia anterioară a încetat din orice alt motiv. nu poate adopta persoana(familia) al carei copil se afla sub o masura speciala de protectie.

minorul necăsătorit şi interzişii judecătoreşti nu pot fi adoptatori. B) Consimţământul soţului adoptatorului Asa cum am precizat anterior. Părinţii decăzuţi din drepturile părinteşti sau cărora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor părinteşti păstrează dreptul de a consimţi la adopţia copilului lor. A) Consimţământul adoptatorului Adopţia poate fi încheiată de o persoană necăsătorită sau de o familie. dupa caz. care nu devine astfel adoptator.Consimţământul la adoptie Articolul 463 din Codul civil stabileste ca pentru incheierea adoptiei este necesar consimtamantul urmatoarelor persoane: a) parintii firesti. in conditiile legii. tutorele copilului ai carui parinti sunt decedati. ori. d) sotul celui care adopta . Potrivit art. Acest lucru nu înseamnă că o persoană căsătorită nu poate deveni singură adoptator. De asemenea. Consimţământul adoptatorului sau al familiei adoptatoare se exprimă în faţa instanţei de judecată o dată cu soluţionarea cererii de încuviinţare a adopţiei. dacă se face de către soţ şi soţie. cand acestia adopta impreuna. cu motivarea expresă a hotărârii în această privinţă. caz în care ambii trebuie să-şi exprime consimţământul la adopţie. Felurile adopţiei 2. Adoptatorul trebuie să fie o persoană cu capacitate deplină de exerciţiu şi să exprime un consimţământ neviciat. dupa caz.9. 83 . . sotii din familia adoptatoare. ca o excepţie.1. debilul sau alienatul mintal nepus sub interdicţie nu poate exprima un consimţământ valabil pentru adopţie. c) adoptatorul sau. dacă se dovedeşte prin orice mijloc de probă că aceştia refuză în mod abuziv să îşi dea consimţământul la adopţie şi instanţa apreciază ca adopţia este în interesul superior al copilului. cu exceptia cazului in care lipsa discernamantului il pune in imposibilitatea de a-si exprima vointa. C) Consimţământul părinţilor fireşti sau al tutorelui Părinţii fireşti ai celui care urmează a fi adoptat trebuie să îşi exprime consimţământul la adopţie. Codul civil prevede că adopţia unui copil de către mai multe persoane este interzisă. adică de doi soţi adoptatori. situaţie în care este necesar şi consimţământul celuilalt soţ. Consimţământul sotului adoptatorului nu poate fi inlocuit cu autorizatia instantei de tutela. 467 din Codul civil. ţinând seama şi de opinia acestuia.2. simultan sau succesiv. chiar dacă sunt divorţaţi sau copilul a fost încredinţat la divorţ unei alte persoane sau institutii. dar. instanţa de tutela poate trece peste refuzul părinţilor fireşti sau al tutorelui de a consimţi la adopţie. declarati morti sau disparuti ori pusi sub interdictie. Însă în acest caz. Este posibil ca numai unul dintre soţi să fie adoptator. b) adoptatul care a implinit 10 ani. este obligatoriu si consimţământul celui care exercita autoritatea parinteasca. 13 din Legea nr. necunoscuti. 273/2004. este permisă. Astfel.5. potrivit art.

persoana casatorita care a adoptat un copil este asimilata de Codul civil unui parinte firesc .In prezent. ipoteza in care parintele firesc isi exprima consimtamantul in fata instantei de judecata. al tutorelui. va fi solicitat tot consimtamantul parintilor firesti. Astfel. necondiţionat13 şi numai după ce au fost informaţi asupra consecinţelor adopţiei. sau dacă se află. Anterior exprimării lui. conform art. în special asupra încetării legăturilor de rudenie ale copilului cu familia sa de origine. direcţia în a cărei rază teritorială domiciliază copilul în vârstă de 10 ani îl va consilia şi îl va informa. Felurile adopţiei Consimţământul părinţilor fireşti sau. 84 . tutorele este cel care va consimţi la adopţie. indiferent de natura acestora”.463 alin. condiţiile de formă si procedura adoptiei sunt reglementate in Legea nr. ţinând seama de vârsta şi maturitatea lui. poate fi exprimat numai după 60 de zile de la naşterea copilului şi poate fi revocat de ei în termen de 30 de zile de la data exprimării lui. (1). Parintele minor cu varsta cuprinsa intre 14-18 ani isi va exprima consimtamantul cu acordul ocrotitorului sau legal. Ca exceptie de la aceasta regula. cu exceptia cazului adoptiei copilului de catre sotul parintelui sau. Dacă unul dintre părinţii fireşti este decedat.274/2004. D) Consimţământul adoptatului Persoana care a împlinit vârsta de 10 ani trebuie sa isi exprime in mod obligatoriu consimţământul la proria adopţie. odata cu solutionarea cererii de deschidere a procedurii adoptiei . Direcţia în a cărei rază teritorială locuiesc părinţii fireşti sau tutorele este obligată să asigure consilierea si informarea lor înaintea exprimării consimţământului la adopţie. Parintii firesti isi exprima consimtamantul in fata instantei de judecata. necunoscut. 2. 465 prevede că părinţii fireşti sau tutorele trebuie să consimtă la adopţie în mod liber. Depăşirea acestui termen atrage irevocabilitatea consimţământului. în special asupra consecinţelor adopţiei. nu poate fi adoptat un copil ai carui parinti firesti nu au varsta de 14 ani impliniti.2. în faţa instanţei de tutela. 2. avand si obligatia de a intocmi un raport in acest sens. consimţământul celuilalt părinte este suficient.2. in etapa incuviintarii adoptiei. consimţământul părinţilor fireşti nu este necesar.Condiţii de formă la încheierea adopţiei Condiţiile de formă la încheierea adopţiei se referă la forma solemnă a actelor juridice ale părţilor şi la procedura adopţiei. aspect deja analizat anterior. si nu al parintilor adoptatori. din orice împrejurare. Potrivit Legii nr. 13 Astfel trebuie intelese si prevederile art. Art.Actele juridice ale părţilor Actul juridic al adopţiei este solemn. In situatia in care copilul a mai fost anterior adoptat.273/2004. dupa caz. în imposibilitatea de a-şi manifesta voinţa.(2). declarat judecătoreşte mort.1. astfel ca trebuie si ea sa isi exprime consimtamantul la adoptia aceluiasi copil de catre sotul sau. “nu este valabil consimtamantul dat in considerarea promisiunii sau obtinerii efective a unor foloase. În cazul în care copilul se află sub tutelă. In acest caz. potrivit carora. Dacă ambii părinţi se găsesc în oricare dintre situaţiile menţionate. consimtamantul parintilor firesti nu mai este necesar. odata cu solutionarea cererii de incuviintare a adoptiei. pentru valabilitatea sa fiind necesară îndeplinirea unor formalităţi.2. este necesar consimţământul din partea tuturor persoanelor implicate in incheierea acestui act juridic complex.5.464 alin.

condiţiile de locuit. s. înfiinţat prin reorganizarea Comitetului Român pentru Adopţii.5.2. în cel mai scurt timp posibil. efectuata de asistentul social responsabil de caz. cu personalitate juridică. starea sănătăţii şi situaţia economică a adoptatorului sau a familiei adoptatoare. dupa caz. Felurile adopţiei 2. A) Procedura administrativă Organele cu atribuţii în materia adopţiei sunt următoarele: 1.2. care a preluat funcţiile Serviciului public de asistenţă socială de la nivelul judeţului sau sectorului municipiului Bucureşti. Acesta are atribuţii 15 de supraveghere şi coordonare a activităţilor privind adopţia.6 din Legea nr. în scopul integrării copilului. indeplinita de psihologul membru al echipei de evaluare si pregatirea in vederea indeplinirii rolului de parinte in cunostinta de cauza. norme si metodologii inmateria adoptiei.274/2004. respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. Evaluarea 16 se referă la garanţiile morale şi condiţiile materiale ale adoptatorului şi trebuie să aibă în vedere personalitatea. Persoanele care doresc să adopte trebuie să obţină un atestat eliberat de direcţia în a cărei rază domiciliază.Procedura adopţiei Procedura adopţiei presupune parcurgerea a două faze: una administrativă şi una judiciară. Pot fi adoptaţi copiii aflaţi în evidenţele Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţie a copilului şi pentru care s-a elaborat un plan individualizat de protecţie având ca finalitate adopţia.duce la indeplinire obligatiile asumate de Romania in domeniul adoptiei prin conventiile si tratatele internationale la care statul roman este parte. Acest plan reprezintă documentul prin care se realizează planificarea serviciilor. copil şi rude fireşti ale acestuia până la gradul IV inclusiv) sau substitutivă (formată din alte persoane decât cele din familia extinsă care asigură creşterea şi îngrijirea copilului în condiţiile legii). 14 Legea nr. viaţa familială. Oficiul Român pentru Adopţii14 Este un organ de specialitate al administraţiei publice centrale. Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţie a copilului Este o instituţie publică cu personalitate juridică. Pentru aceasta. ei trebuie depună o cerere de evaluare asupra căreia direcţia trebuie să se pronunţe în termen de 120 de zile.274/2004. direcţia de la domiciliul copilului va efectua demersuri pentru reintegrarea copilului în familie sau pentru plasamentul lui în familia extinsă (formată din părinţi. care le reglementeaza in mod expres. tine evidenţa centralizata a tuturor adoptiilor incuviintate. Numai in cazul în care aceste demersuri au eşuat. pe baza evaluării psihosociale a acestuia şi a familiei sale. elaboreaza proiecte de acte normative. 85 . într-un mediu familial stabil. care a fost separat de familia sa. se poate stabili ca finalitate a planului individualizat de protecţie adopţia internă. 2. 16 Evaluarea adoptatorului(familiei adoptatoare)presupune urmatoarele etape:evaluarea sociala. intrata in vigoare la 1 ianuarie 2005 reglementeaza infiintarea. ţine evidenţa cererilor familiilor sau ale persoanelor care si-au manifestat dorinta de a adopta si le indruma si sprijina in efectuarea procedurilor necesare adoptiei. prestaţiilor şi măsurilor de protecţie specială a copilului.a. evaluarea psihologica.2. înfiinţată în subordinea consiliului judeţean.organizarea si functionarea Oficiului Roman pentru Adoptii. 15 A se vedea in extenso atributiile Oficiului Roman pentru Adoptii in cadrul art.efectuata de compartimentul de specialitate sau. de organismul privat autorizat. În baza acestui plan. realizeaza cooperarea internationala in domeniul adoptiei. Procedura administrativă se referă la copilul care ar putea fi adoptat şi la persoanele sau familiile care doresc să adopte.

Felurile adopţiei aptitudinea de educare a unui copil. Deschiderea procedurii adopţiei interne Se realizează dacă planul individualizat de protecţie stabileşte ca finalitate adopţia şi părinţii fireşti sau tutorele îşi exprimă consimţământul în acest sens. din Registrul National pentru Adoptii. directia este obligata sa asigure consiliere persoanelor care doresc sa adopte. Hotararea judecatoresca de deschidere a procedurii de adoptie poate fi supusa revizuirii in cazul in care. 2. avand drept scop identificarea celei mai potrivite persoane (familii). care va trebui sa o solutioneze in 30 de zile. În situaţia în care evaluarea este nefavorabilă. Dacă evaluarea este favorabilă. a disparut cauza care a determinat imposibilitatea exprimarii consimtamantului la adoptie de catre unul dintre parintii firesti.5. Ca urmare a hotărârii instanţei. schimbarea sau încetarea măsurii de protecţie ori încuviinţarea unei noi proceduri de deschidere a adopţiei. (3) din Legea nr. drepturile şi obligaţiile părinţilor fireşti sau exercitate de alte persoane se suspendă şi sunt preluate de consiliul judeţean sau cel local al municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială domiciliază copilul.2. Directia va trimite in termen de 5 zile contestatia Oficiului. adoptatorul sau familia adoptatoare au dreptul să introduca o contestatie în termen de 5 zile lucratoare de la data comunicării raportului nefavorabil. dintre cele care au primit atestatul depersoana (familie)apta da adopte. efectele hotărârii încetează de drept. lista intocmita urmand a fi trimisa directiei de la domiciliul copilului. impedimente de orice natură relevante. iar compartimentul de adoptii si postadoptii din cadrul directiei elaboreaza un raport de potrivire . Potrivirea va avea in vedere in mod prioritar o ruda sau o alta persoana impreuna cu care copilul a impartasit o viata de familie de cel putin 6 luni. în cazul în care numai unul dintre cei doi soţi solicită adopţia unui copil. Dacă în termen de 2 ani direcţia nu a identificat o persoană sau familie corespunzătoare pentru copil şi nu a iniţiat procedurile pentru realizarea adopţiei interne. motivele pentru care. In ceea ce priveste potrivirea teoretica. Articolul 36 alin.273/2004 stabileste doua subdiviziuni ale acestei etape: cea teoretica si cea practica. urmand ca in maximum 5 zile sa sesizeze instanta de judecata in vederea 86 . Cererea de deschidere a procedurii adopţiei interne se adreseaza instanţei de către direcţia în a cărei rază teritorială domiciliază copilul.Potrivirea dintre copil si persoana (familia) adoptatoare Aceasta etapa este premergatoare celei de incredinţare în vederea adopţiei. direcţia va elibera atestatul de persoană sau familie aptă să adopte. La randul ei. dupa ramanerea irevocabila a acestei hotarari. celălalt soţ nu se asociază la cerere. Instanţa se pronunţă asupra cererii printr-o hotărâre atacabilă doar cu recurs. Obţinerea atestatului de adoptator nu este necesar în cazul adopţiei unei persoane majore de către cel care acrescut-o sau în cazul adopţiei copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv. motivele pentru care adoptatorul sau familia adoptatoare doreşte să adopte. In perioada evaluarii. B) Procedura în faţa instanţei de judecată Procedura în faţa instanţei judecătoreşti se desfăşoară pe parcursul a trei etape: 1. în termen de 30 de zile de la finalizarea demersurilor eşuate privind reintegrarea copilului în familie. in vederea asumarii rolului de parinte. Oficiul Roman pentru Adoptii va face o selectie a persoanelor(familiilor) care corespund in cea mai mare parte necesitatilor copiilor. direcţia va fi obligată să revizuiască planul individualizat de protecţie a copilului şi să solicite instanţei menţinerea. Această etapă prealabilă adopţiei nu trebuie îndeplinită dacă persoana majoră este adoptată de adoptatorul sau familia care a crescut-o în timpul minorităţii sau dacă adoptatorul este soţul părintelui firesc sau adoptiv. directia va alege persoana (familia) pe care o va considera cea mai potrivita pentru viitorul adoptat. valabil timp de un an. În acest caz.

domiciliul copilului se va afla la persoana sau familia la care a fost încredinţat. cel mai tarziu cu 5 zile inaintea termenului la care directia a fost citata pentru solutionarea cauzei referitoare la incuviintarea adoptiei. ipoteza in care directia va sesiza instanta de judecata pentru a se dispune revocarea masurii incredintarii. sau de adoptator ori de direcţia de la domiciliul acestuia în celelalte cazuri. Direcţia de la domiciliul adoptatorului urmăreşte evoluţia copilului. necesarainstanţei de judecată pentru a constata realizarea unor posibile raporturi de familie intre viitorul adoptat si viitorul adoptator(familie adoptatoare). în cazul adoptării unui major sau a copilului celuilalt soţ. iar. Etapa incredinţarii copilului în vederea adopţiei va fi eliminata in urmatoarele situatii: . persoana (familia adoptatoare) va primi o informare privind propunerile si concluziile din rapoartele bilunare si raportul final. va realiza o selecţie a persoanelor aflate în evidenţa oficiului. atestatul valabil al adoptatorului sau al familiei adoptatoare. Ca o excepţie.viitorul adoptator este soţul părintelui firesc sau adoptiv. iar dreptul de a reprezenta sau de a asista copilul la încheierea actelor juridice şi de a administra bunurile acestuia se exercită de consiliul judeţean sau de primarul sectorului municipiului Bucuresti în a căror rază teritorială domiciliază persoana la care a fost încredinţat copilul. iar lasfarsitul perioade de 90 de zile intocmeste un raport final pe care îl comunică instanţei competente sa incuviinteze adoptia. hotararea judecatoreasca irevocabila de deschidere a 87 . urmand a fi reluata etapa identificarii altor persoane in vederea adoptiei. . Încuviinţarea adopţiei Cererea de încuviinţare a adopţiei se introduce de adoptator. dacă o astfel de opţiune nu există. Apreciem ca in aceasta etapa se realizeaza potrivirea practica dintre copil si persoana (familia) adoptatoare. de informaţiile din atestatul adoptatorului şi de evoluţia copilului. La cerere trebuie anexate următoarele acte: certificatul de naştere al copilului în copie legalizată. Ca urmare a luării acestei măsuri. asistentului maternal sau altei persoane sau familii la care se află copilul în plasament. pentru o perioada de 90 de zile. in ipoteza încuviintarii adopţiei.copilul urmeaza a fi adoptat de tutorele sau. Raportul final poate propune incuviintarea adoptiei. întocmeşte rapoarte bilunare. iar tutela a fost instituita de cel putin 2 ani. urmărindu-se o compatibilitate între adoptat şi adoptator. . în funcţie de interesul superior al copilului. 3. situatie in care incredinţarea va fi prelungita pana la ramanerea irevocabila a hotararii de incredintare. certificatul de naştere şi de căsătorie ale adoptatorului sau cele ale familiei adoptatoare în copie legalizată. cazierul judiciar al adoptatorului sau cele ale familiei adoptatoare. De asemenea.viitorul adoptat este major.5. certificatul medical privind starea de sănătate a adoptatorului. certificatul medical privind starea de sănătate a copilului.Încredinţarea în vederea adopţiei Direcţia este obligată să analizeze posibilitatea încredinţării copilului în vederea adopţiei unei rude din familia extinsă. deoarece legea nu face referire la aceasta modalitate de potrivire. dreptul de administrare poate fi delegat către persoana sau familia căreia i s-a încredinţat copilul. . sau poate fi nefavorabil incuviintarii adoptiei (daca se constata neadaptarea dintre copil si viitorul adoptator/familie adoptatoare sau orice alte motive care ar impiedica finalizarea procedurii adoptiei).2. Direcţia sesizează instanţa în vederea încredinţării copilului pentru o adopţie ulterioară.Articolul 40 din lege prevede că instanţa de judecată de la domiciliul copilului va dispune incredinţarea copilului persoanei (familiei) stabilita de directie.a fost deschisa procedura adoptiei interne si copilul adoptat a fost plasat la adoptator sau familia adoptatoare cel putin 2 ani. 2. Felurile adopţiei solutionarii cererii de incredintare a copilului in vederea adoptiei. hotărârea judecătorească irevocabilă de încredinţare în vederea adopţiei.

Daca parintii se prezinta personal in fata instantei si refuza sa isi exprime consimtamantul la adoptie.(1) din lege . de natura sa determine revenirea asupra consimtamantului initial. 5 din lege.(3) din lege. supus avizarii sefului ierarhic superior si transmis ulterior familiei adoptatoare si managerului de caz.directia de la domiciliul adoptatorului sau a familiei adoptatoare. Conform art. Pentru copilul cu varsta sub 10 ani.. iar exercitarea recursului suspendă executarea. ascultarea acestuia este facultativa. dacă nu s-a pronunţat o hotărâre de încuviinţare a deschiderii procedurii adopţiei interne a copilului. cu obligaţia de a o motiva. de catre complete specializate. Declaratia ambilor parinti firesti impreuna cu incheierea de suspendare va fi trimisa directiei competente. dar nu este obligatorie pentru instanta. Instanta poate solicita din nou comsimtamantul la adoptie al parintilor firesti.Cererea se soluţionează cu celeritate şi se pot administra orice mijloace de probă. pe baza probelor administrate. La aceeasi data instanta poate invita directia de la domiciliul copilului. mai ales rapoartele direcţiei de specialitate.5. direcţia care a solicitat deschiderea procedurii adoptiei interne are obligatia sa incunostiinteze instanta despre existenta oricaror elemente noi referitoare la situatia parintelui firesc ori a familiei extinse. intocmind in acest sens un raport trimestrial. va fi competent Tribunalul Bucuresti. Opinia copilului privind incuviintarea adoptiei este ascultată de instanţă. Numai in cazul in care.documente doveditoare ale exprimării consimţământului părinţilor fireşti. adoptatorul sau familia adoptatoare şi copilul în vârstă de 10 ani. care va formula cerere de revizuire a hotararii de deschidere a procedurii adoptiei. Dupa 5 zile de la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti. instanta va suspenda solutionarea cererii de incuviintare a adoptiei. conform art.Judecarea cererii de incuviintare a adoptiei se face in camera de consiliu. potrivit art. cu participarea obligatorie a procurorului. 49 alin. iar in cazul in care nu se poate stabili instanta competenta dupa domiciliul adoptatului. instanta ajunge la concluzia ca adopţia este în interesul superior al copilului. directia are obligatia de a-i instiinta in scris pe parintii firesti cu privire la admiterea cererii. Felurile adopţiei procedurii adoptiei interne. In perioada postadoptie directia va continua. 76 alin. direcţia de la domicilul copilului şi cea care a solicitat deschiderea procedurii adoptiei interne. este luata in considerare in functie de varsta si de gradul sau de maturitate.Competenta teritoriala apartine tribunalului in a carui raza teritoriala se afla domiciliul copilului. aceasta putând lua o hotărâre diferită. daca dupa data la care consimtamantul a devenit irevocabil au aparut elemente noi.etc. va admite cererea.In aceasta etapa. Parintii firesti vor fi invitati in camera de consiliu. prin serviciul postadoptie (compartimentulpostadoptie) sa monitorizeze evolutia copilului si a relatiei lui cu parintii adoptatori. 74 alin. fara a li se indica date referitoare la dosar sau alte date care ar permite divulgarea identitatii sau alte informatii privind familia adoptatoare. iar acest refuz nu este considerat abuziv. direcţia de la domiciliul adoptatorului trebuie să depună rapoartele finale referitoare la evoluţia relaţiilor dintre copil şi adoptatori în perioada de încredinţare.2. La proces se citează părinţii fireşti sau tutorele. care ar putea determina modificarea finalitatii planului individualizat de protectie. 88 .Hotărârea instanţei nu este supusă apelului.

17.. C. supus avizarii sefului serviciului de adoptie si apoi transmis managerului de caz. 2012. C. Un frate poate să îl adopte pe celălalt frate? 11.287/2009). În ce situaţii se poate adopta o persoană majoră? 9. Pentru cât timp dispune instanţa măsura încredinţării în vederea adopţiei? 89 . Legea nr. Persoanele decăzute din drepturile părinteşti păstrează sau nu dreptul de a consimţi la adopţia copilului lor? 5. 2011. Perioada de urmarire a adoptiei incheiate ia sfarsit prin elaborarea de catre directie a unui raport final de inchidere a cazului.. 4. Felurile adopţiei La sfarsitul perioadei de monitorizare a adoptiei incheiate. Care sunt condiţiile de fond la adopţie? 2. republicata. 3. Cum se poate obţine atestatul de persoană aptă să adopte? 21. Editia 4 .. Florian E. Bucureşti. responsabilul de caz va intocmi un referat pentru inchiderea cazului. Care sunt impedimentele la adopţie? 10. Prezentaţi procedura administrativă a adopţiei. care a elaborat planul individualizat de protectie a copilului. Prezentaţi procedura adopţiei în faţa instanţei de judecată. Bucureşti. Întrebări de evaluare: 1. Un soţ poate să îl adopte pe celălalt soţ? 12. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei. Ce instanţă este competentă să judece cererea de încuviinţare a adopţiei? 22. Bibliografie: 1. Este necesar consimţământul soţului adoptatorului? 4.. Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil . Ed. În ce situaţii instanţa poate încuviinţa adopţia fără consimţământul părinţilor fireşti? 6. Care sunt etapele procedurii adopţiei? 15. Bacaci Al.5. Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil. Doi soţi pot adopta o persoană? 14. Ce este planul individualizat de protecţie a copilului? 20.2. de cel putin 2 ani de la ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii de incuviintare a adoptiei. Care este organul administrativ competent la nivel naţional în materia adopţiei? 18. Cine introduce în instanţă cererea de deschidere a procedurii adopţiei interne? 24. 16. care va fi inaintat Oficiului Roman pentru Adoptii. Ce diferenţă de vârstă trebuie să existe între adoptat şi adoptator pentru ca instanţa să poată încuviinţa adopţia? 8. Codul civil(Legea nr. Care este organul administrativ competent pe plan local în materia adopţiei? 19. Editia 7 . Ce persoane trebuie să-şi exprime consimţământul la adopţie? 3.Dumitrache V. Beck.H. Ed. Care sunt etapele procedurii adopţiei în faţa instanţei de judecată? 23.H. De la ce vârstă copilul adoptat îşi poate exprima consimţământul la adopţie? 7. Beck. 2. Hageanu C. Se pot adopta doi soţi? 13.

Desi informatiile referitoare la adoptie sunt confidentiale. Ce acte trebuie anexate la această cerere? 27. Cererea de încuviinţare a adopţiei se judecă de către instanţă în public sau în camera de consiliu? 28. Felurile adopţiei 25. În acest caz. 273/2004 (art. art. gradual.17 4. pe de alta parte . dar dacă această sancţiune este aplicată ambilor. stabilirea filiaţiei între adoptator(familia adoptatoare) şi adoptat şi a rudeniei între adoptat şi rudeleadoptatorului(familiei adoptatoare).Sectiunea a 3-a si in Legea nr. pe de alta parte. adoptatul are fata de adoptator drepturile si indatoririle pe care le are orice persoana fata de parintii sai firesti. acestea vor fi exercitate împreună. potrivit art. iar dacă adopţia se face de către doi soţi ori de catre sotul care adopta copilul celuilalt sot. instanţa de tutela . 473 alin. incepand de la varste cat mai mici. 3. poate să instituie tutela sau o alta masura de protectie prevazuta de lege. a se vedea Capitolul V – Efectele adoptiei din Legea nr. pe de o parte si persoanele cu care a devenit ruda prin adoptie. Dacă adoptatorul este soţul părintelui firesc al adoptatului. Capitolul V. 66-70. 66-70). celălalt va exercita drepturile părinteşti. dar se va menţiona pe acesta faptul întocmirii altuia nou. pe de o parte.273/2004. în care se vor trece ca părinţi fireşti adoptatorii. si rudele sale firesti. Ascultarea copilului este obligatorie. Capitlul III. În ipoteza decăderii din drepturile părinteşti a unuia dintre soţii adoptatori. adoptia produce efecte de la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de incuviintare a adoptiei.5. Hotărârea definitivă de încuviinţare a adopţiei produce următoarele efecte: 1. 2. legăturile de rudenie şi filiaţie încetează doar faţă de unul dintre părinţii fireşti. atat intre adoptat si descendentii lui. (1). Care sunt persoanele citate în acest proces? SECTIUNEAIII. Ptrivit Codului civil.2. avand in vedere interesul superior al copilului. numele adoptatului va fi numele de familie al adoptatorului. întocmirea unui nou act de naştere pentru adoptat.EFECTELE ADOPŢIEI Efectele adoptiei sunt reglementate in Codul civil. drepturile şi obligaţiile părinteşti ale părinţilor fireşti se transferă la adoptator. iar sotii au 17 Pentru detalii privind informatiile referitoare la adoptie. Legăturile de rudenie firească ale adoptatului şi descendenţilor săi cu părinţii săi fireşti şi rudele lor încetează. aceea de a-l informa pe copil ca a fost adoptat. 90 . Serviciul de stare civilă va păstra vechiul act de naştere. legea stabileste pentru adoptatori o obligatie speciala. Cine introduce în instanţă cererea de încuviinţare a adopţiei? 26. La randul sau. cat si intre adoptat si descendentii lui. Doar în ce priveşte rudenia firească se pastreaza impedimentul la căsătorie.

iar aceasta este nula sau anulabila. instanţa. adoptatul poate lua numele adoptatorului. Daca adoptia se desfiinteaza prin nulitate sau anulare. Ed. Daca sotii nu au un nume de familie comun.Adoptatul cu varsta de peste 18 ani nu este supus acestei reguli. Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil. daca parintii adoptatori au domicilii separate. Pentru motive temeinice. obligaţia legală de întreţinere se naşte între adoptator şi rudele sale şi adoptat şi descendenţii săi. Bucureşti.. când adoptatorul solicită expres aceasta şi când legea străină prevede că el dobândeşte cetăţenie străină. Întrebare de evaluare: 1. el va dobândi cetăţenia română. 4. Între adoptat şi părinţii săi fireşti şi rudele lor nu mai există vocaţie succesorală. vor avea obligatia de a incunostiinta instanta de judecata care incuviinteaza adoptia cu privire la numele pe care copilul urmeaza sa-l poarte. 2011. Codul civil(Legea nr. 3. la cererea adoptatorului (familiei adoptatoare) si cu consimtamantul copilului care a implinit 10 ani. dacă un minor străin sau fără cetăţenie este adoptat de un cetăţean român .. Dacă un minor cetăţean român este adoptat de un cetăţean străin va pierde cetăţenia română. In caz de neînţelegere. In cazul copilului minor cetatean strain sau fara cetatenie si care a devenit cetatean roman prin adoptie. Bucureşti. de doi soţi cetateni români sau daca cel putin unul dintre soti este cetatean roman. republicata. C. Beck. domiciliul adoptatului se află la parintii adoptatori sau la acela dintre ei la care locuieste. 7.Dumitrache V.. 2012.În cazul neînţelegerii dintre soţi. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei. acesta va fi numele copilului adoptat. De acelasi tratament beneficiaza si copilul major.2. se apreciaza ca acesta nu a fost niciodata cetatean roman. Florian E. Legea nr. Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil . va hotărî instanţa de judecată. 2. Editia 4 . Ce efecte are adopţia? SECTIUNEA IV INCETAREA ADOPŢIEI 91 . daca are domiciliul in strainatate sau paraseste Romania. Daca adoptatul este o peroana casatorita si poarta un nume comun cu celalalt sot. Ed. Beck. 7. C.H. Bibliografie: 1.287/2009). se apreciaza ca minorul adoptat nu a pierdut niciodata cetatenia romana.. 6. 5. Hageanu C. cu consimtamantul celuilalt sot. Felurile adopţiei nume comun. dat in fata instantei care incuviinteaza adoptia. va hotărî instanţa de judecată. dreptul la moştenire se naşte între adoptator şi rudele sale şi adoptat şi descendenţii săi.H. Editia 7 . poate încuviinţa şi schimbarea prenumelui copilului adoptat. daca are domiciliul in Romania sau se intoarce pentru a-si stabili domiciliul in Romania. Bacaci Al.5. in cazul desfacerii adoptiei.

respectiv 16 ani. soţul persoanei care adoptă sau tutorele . 4. 9. viciile de consimţământ (nulitatea relativă). Capitolul VI . dar nu mai tarziu de 2 ani de la incheierea adoptiei. Acţiunea în declararea nulităţii relative se prescrie în termen de 6 luni de la descoperireaerorii sau a dolului ori de la data incetarii violentei. între elşiadoptat (nulitate absolută). ca de exemplu. 475-482. 10. Nulitatea relativă a adopţiei poate fi invocată de către orice persoana chemata sa consimta la incheierea ei si al cărei consimţământul a fost viciat prin eroare asupra identitatii adoptatului . 481din Codul civil. adopţia între soţi (nulitate absolută). in acest din urma caz legea nu o sanctioneza cu nulitatea relativa. actiunea in constatarea nulitatii adoptiei poate fi invocată de orice persoană interesată (ex. Sectiunea a 4-a – Incetarea adoptiei. Articolul 480 din Codul civil prevede că este nulă absolut adopţia fictiva. cu excepţia cazului când adopţia este incheiată de către doi soţi (nulitate absolută). rudenia în linie dreaptă şi colaterală.1. adopţia unei persoane majore care nu a fost crescută în timpul minorităţii de adoptator (nulitate absolută). ca de exemplu. 4. precum si in cadrul Legii nr. o capacitate de exerciţiu deplină şi diferenţa de 18 ani. adopţia încheiată pentru a obţine avantaje materiale şi a eluda dispoziţiile legale privind dreptul la moştenire. încălcarea scopului adopţiei (nulitate absolută).nulitate relativă). adopţia a doi soţi sau foşti soţi (nulitate absolută). art. Adoptia este fictiva daca a fost incheiata in alt scop decat cel al ocrotirii interesului superior al copilului. ca act de dreptul familiei. 5.273/2004. adoptatorul. dacă menţinerea adopţiei este în interesul adoptatului. s-a apreciat ca sunt sanctionate cu nulitatea adoptiei urmatoarele situatii : 1. adică . instanţa judecătorească). lipsa consimţământului uneia dintre persoanele chemate de lege să consimtă la adopţie (părinţii fireşti. 8. 71-73. Desfiinţarea adopţiei Nulitatea actului juridic al adopţiei. 7. precum si cea incheiata cu dacă a fost încheiată în alt scop decât cel al ocrotirii interesului superior al copilului sau cu încălcarea condiţiilor de formăsi de fond . adopţia multiplă cu privire la aceeaşi persoană. sau nulitatea hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei duce la desfiinţarea acesteia. art.nulitatea absolută. instanţa poate respinge cererea privind nulitatea. conform art. fie concomitent.Incetarea adoptiei. procurorul. adoptatul în vârstă de 10 ani . 6. Totuşi. referitoare la aspectele procedurale ale incetarii adoptiei. În ce priveşte nulitatea absolută a adopţiei. Felurile adopţiei Adopţia încetează prin desfacere sau desfiinţare.5. adică adopţia între părinţii fireşti şi copii lor şi adopţia între fraţi (nulitate absolută). Capitolul III – Adoptia. Atat nulitatea absoluta cat si nulitatea relativa a adoptiei pot fi acoperite. 3. Cauzele de nulitate trebuie să fie anterioare sau concomitente hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei. Anterior intrarii in vigoare a actualului Cod civil. fie succesiv. daca. Persoana adoptata trebuie intotdeauna sa fie ascultata de instanta de judecata. eroarea asupra identităţii fizice a adoptatului sau asupra naturii juridice a actului (crezându-se că s-a încheiat un contract de 92 .: participanţii la adopţie. Incetarea adoptiei este reglementata in cadrul Codului civil . lipsa condiţiilor cerute de lege în persoana adoptatorului.2. dol sau violenta.

adoptatul care a dobandit capacitate deplina de exercitiu. Domiciliul adoptatului nu va mai fi la adoptator. este considerat că nu a fost niciodată cetăţean român. însă instanţa poate decide instituirea tutelei sau a unei alte măsuri de protecţie a copilului. dacă a împlinit 18 ani sau are domiciliul în România. Ca urmare a incetarii adoptiei se vor produce urmatoarele efecte : 93 . adoptia se desface prin decesul adoptatorului sau al părinţilor adoptatori. Impedimentele la căsătorie rezultate din adopţie dispar. Actiunea va fi promovata de mostenitori. ca urmare a acestor fapte adoptatorul a decedat. Felurile adopţiei întreţinere). Cetăţeanul român cu vârsta sub 18 ani.2. De asemenea. in cazul in care. păstrează cetăţenia română. Procedura: Acţiunea în constatarea nulităţii absolute a adopţiei şi acţiunea în pronunţarea nulităţii relative a adopţiei sunt de competenţa tribunalului. Desfacerea adopţiei Potrivit Codului civil. 4. iar obligaţia de întreţinere între aceştia încetează pentru viitor. Fostul adoptat revine la numele anterior încheierii adopţiei. De drept. desfacerea adoptiei se realizeaza de drept . Efectele: Nulitatea are efecte retroactive. chiar daca faptele au fost savarsite anterior acestui moment. caz in care adoptia se considera desfacuta la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de încuviinţare a noii adopţii. direcţia în a cărei rază teritorială se află domiciliul adoptatului si Oficiul Român pentru Adopţii.2. dar numai pentru viitor. dacă are vârsta sub 18 ani şi domiciliază în străinătate. adoptat de unul străin. daca a atentat la viata lor sau a ascendentilor ori descendentilor lor sau daca adoptatul s-a facut vinovat fata de adoptatori de fapte penale pedepsitomovata de mostenitorie cu o pedeapsa privativa de libertate de cel putin 2 ani. ca şi vocaţia succesorală. se consideră că nu a pierdut niciodată cetăţenia română. caz in care adoptia se considera desfacuta la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care se dispune masura de protectie. Daca adoptatorul s-a facut vinovat fata de adoptat de faptele descrise mai sus. Sunt citaţi adoptatorul (familia adoptatoare). În schimb. Actiunea in desfacerea adoptiei va putea fi promovata de adoptator numai dupa ce adoptatul a dobandit capacitate deplina de exercitiu. la cererea adoptatorului sau a adoptatului. Ocrotirea părintească este redobandită de părinţii fireşti.5. Actele juridice patrimoniale încheiate cu terţii în cursul adopţiei rămân valabile. adoptia poate fi desfacuta la cererea adoptatului. Cetăţeanul străin adoptat de unul român. adoptia poate fi desfacuta in cazul in care fata de adoptat este necesara luarea unei alte masuri de protectie. Hotărârile judecătoreşti rămase irevocabile se comunică oficiului de către direcţie pentru efectuarea menţiunilor cuvenite în Registrul naţional pentru adopţii. Adoptia poate fi desfacuta la cererea adoptatorului (familiei adoptatoare). astfel încât se consideră că rudenia civilă nu a existat niciodată. daca desfacerea adoptiei este in interesul superior al copilului.

În ce situaţii are loc desfacerea adopţiei. In ce cazuri poate interveni nulitatea adopţiei ? 2.287/2009). 2607 alin. 2. 2. republicata. Hageanu C. Bibliografie: 1. 3.insa. 2607. 273/2004 – Procedura adoptiei internationale. Acestia trebuie sa indeplineasca si conditiile care sunt obligatorii. Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil. Bucureşti. Felurile adopţiei . art..” Potrivit art. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei. Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil . prenumele avut anterior incuviintariii adoptiei . stabilite de catre fiecare dintre cele doua legi nationale aratate. art.2. Bucureşti.Bacaci Al. În practică se disting două situaţii: 1. C.2610. adoptia unui copil cu resedinta obisnuita în România de către o persoană sau familie cu cu resedinta obisnuita în străinătate. Beck.. adoptia unui copil cu resedinta obisnuita in strainatate de catre o persoana(familie) cu resedinta obisnuita in Romania . Florian E. 2012.Dumitrache V. 2607 alin. prevederi care se completeaza cu reglementarile de drept international privat referitoare la adoptia internationala din cadrul Codului civil : Cartea a VII-a – Dispozitii de drept international privat. . cu exceptia cazului in care instanta apreciaza ca este in interesul superior al copilului instituirea unei tutele sau a unei alte masuri de protectie a copilului.H. Întrebări de evaluare: 1. Beck.adoptatul redobandeste numele de familie si . Titlul II – Conflicte de legi. C. Adoptia internationala este reglementata in cadrul Capitolului IV al Legii nr. Ed. 2011. Ed.. pentru ambii. Paragraful 3 – Adoptia. Editia 4 . Sectiunea a 2-a – Filiatia. conform noii reglementări? SECTIUNEAV ADOPŢIA INTERNATIONALA Adoptia este internationala in ipoteza in care adoptatul si adoptatorul(familia adoptatoare) au domiciliul sau resedinta obisnuita pe teritoriul unor state diferite. Editia 7 . 52 – 65. Capitolul II – Familia.H. (2). (1) din Codul civil prevede : „Conditiile de fond cerute pentru incheierea adoptiei sunt stabilite de legea nationala a adoptatorului si a celui ce urmeaza sa fie adoptat. art. Ce efecte are nulitatea adopţiei? 3. pentru motive temeinice . Codul civil(Legea nr. Legea nr..parintii firesti redobandesc drepturile si indatoririle parintesti. instantapoate incuviinta ca fostul adoptat sa poarte pe mai departe numele dobandit prin adoptie. In ceea ce priveste determinarea legii aplicabile conditiilor de fond. Aceeasi lege se aplica si 94 . „conditiile de fond cerute sotilor care adopta impreuna sunt cele stabilite de legea care carmuieste efectele generale ale casatoriei lor. 1.5. eventual.

precum si ca adoptatul are fata de adoptator si rudele acestuia acceasi situatie legala ca si aceea a unui copil biologic al adoptatorului. Felurile adopţiei daca unul dintre soti adopta copilul celuilalt. Conditiile de forma referioare la adoptia internationala sunt supuse legii statului pe teritoriul caruia aceasta se incheie(art.adoptatorul sau unul dintre soţii din familia adoptatoare care domiciliază în străinătate este cetatean roman. dupa caz. dupa care cererea sa este preluată de Oficiul Român pentru adopţii. în copie legalizată şi traduse legalizat în limba română. 56 din lege prevede că cererea de incuviintare a adopţiei se primeste de catre Oficiu prin intermediul autoritatii centrale competente din statul respectiv sau prin intermediul organizatiilor sale acreditate(in cazul statelor membre ale Conventiei de la Haga) ori prin intermediul autoritatii desemnate cu atributii in domeniul adoptiei internationale sau al organizatiilor acreditate in acest sens din statul de primire(incazul statelor care nu sunt membre ale Conventiei de la Haga). este asigurata urmarirea evolutiei copilului postadoptie pentru o perioada de minimum 2 ani. precum şi condiţii speciale. adoptie permisa numai pentru copiii pentru care s-a admis cererea de deschidere a procedurii adoptiei interne si nu s-a putut identifica un adoptator(familie adoptatoare) cu resedinta obisnuita in Romania sau o ruda pana la gradul al IV-lea a copilului in strainatate. Selectia si potrivirea copilului cuadoptatorul (familia adoptatoare) cu resedinta obisnuita in strainatate de realizeaza de catre Oficiu. In ceea ce priveste condiţiile de formă aleadoptiei unui copil cu resedinta obisnuita în România de către o persoană sau familie cu cu resedinta obisnuita în străinătate . familială.adoptatorul (familia adoptatoare) a beneficiat de consilierea necesara in vederea adoptiei in statul primitor. precum si cu privire la copiii pe care ar putea sa-i primeasca spre adoptie. Cererea adoptatorului (familei adoptatoare) va fi luata in evidenta de catre Oficiu numai dacaautoritatea centrala competenta din statul primitor sau organizatiile sale acreditate si autorizate in conditiile legii atesta caadoptatorul (familia adoptatoare) indeplineste conditiile de eligibilitate si este apt sa adopte in conformitate cu legislatia aplicabila in statul primitor.2. certificatele de naştere şi de căsătorie şi actele de identitate ale persoanelor care doresc să adopte. materială şi medicală. Adoptatorul dovedeşte îndeplinirea acestor condiţii printr-un atestat eliberat de organul competent din statul primitor. . pe lângă conditiile generale se cere îndeplinirea urmatoarelor conditii speciale: . raportul medical privind bolile psihice ale sotului care nu se asociaza la adoptie. raportul medical intocmit separat pentru fiecare adoptatorsi. capacitatea şi aptitudinea de a adopta. motivele adoptării unui copil român. persoana sau familia selectata avand obligatia de a se 95 .adoptatorul sau unul dintre soţii din familia adoptatoare care domiciliază în străinătate este ruda pana la gradul al IV-lea inclusiv cu copilul. in termen de 2 ani de la ramanerea irevocabila a hotararii de admitere a cererii de deschidere procedurii adoptiei interne. În ce priveşte condiţiile de fond.” Adoptia unui copil curesedinta obisnuita în România de către o persoană sau familie cu resedinta obisnuita în străinătate poate fi incuviintata numai pentru copiii aflati in evidenta Oficiului si presupune parcurgerea unei proceduri pentru aplicarea careia trebuie îndeplinite condiţiile generale de fond şi de formă in materia adoptiei. adoptatorul este sotul parintelui firesc al copilului a carui adoptie se solicita. cazierele judiciare. sunt asigurate servicii postadoptie pentru copil si familia lui in statul primitor. 2609 din Codul civil). mediul lor social. situaţia personală.5. actul din care rezultă că există garanţia că adoptatul are posibilitatea de a intra şi locui permanent în statul primitor . art. Cererea transmisa Oficiului va trebui insotita de un raport intocmit de autoritatile competente din statul primitor privind identitatea adoptatorilor.

Oficiul va notifica selectarea adoptatorului(familiei adoptatoare) autoritatilor centrale competente sau organizatiilor acreditate din statul primitor si va solicita de la acestea sa i se comunice acordul adoptatorului (familiei adoptatoare) in ceea ce priveste selectia realizata si acordul privind continuarea procedurii de adoptie. vocaţiei succesorale şi cetăţeniei adoptatului.2. Felurile adopţiei deplasa in Romania si de a locui efectiv o perioada de cel putin 30 de zile consecutive pe teritoriul statului nostru . directia in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului va intocmi si transmite Oficiului un raport privind relationarea dintre copil si persoana (familia) selectata. Oficiul va transmite cererea de incuviintare a adoptieiinstantei judecatoresti. cu deosebirea că este citat şi Oficiul.potrivit art.2608 din Codul civil. Adoptatul se va deplasa în stăinătate după rămânerea irevocabilă a hotărârii şi numai însoţit de adoptator(familia adoptatoare). in scopul relationarii cu copilul. conform art. La sfarsitul termenului de 30 de zile.Procedura judiciară este aceeaşi ca şi în cazul adopţiei naţionale. 64 din lege. in conditii de siguranta corespunzatoare nevoilor adoptatului. se aplica legea care guverneaza efectele generale ale casatoriei. un certificat care atestă că adopţia este conformă normelor Convenţiei de la Haga.Astfel. Aceeasi lege carmuieste si desfacerea adoptiei”. precum si relatiile dintre adoptator si adoptat sunt guvernate de legea nationala a adoptatorului. 21/1991. În baza hotărarii judecătoreşti irevocabile de încuviinţare a adopţiei internaţionalea unui copil cu resedinta obisnuita in Romania de catre o persoana(familie) cu resedinta obisnuita in strainatate. obligaţiei de întreţinere. 96 . „efectele adoptiei.5. efectele adopţiei internaţionalea unui copil cu resedinta obisnuita in strainatate de catre o persoana(familie) cu resedinta obisnuita in Romania sunt aceleaşi ca şi în cazul adopţiei naţionale în privinţa numelui. cererile de adoptie ale solicitantilor se transmit autoritatilor straine competente numai prin intermediul Oficiului. Oficiul eliberează la cererea adoptatorului (familiei adoptatoare). Dupa finalizarea demersurilor administrative prealabile. 65 din lege. In cazul adoptiei internationale a unui copil cu resedinta obisnuita în străinătate de către o persoană sau familie cu resedinta obisnuita în România. Potrivit art. Efectele anulării ei asupra cetăţeniei adoptatului sunt prevăzute de Legea cetăţeniei nr. domiciliului adoptatului. iar in cazul in care ambii soti sunt adoptatori. in termen de 5 zile.

C. Bucureşti. C. potrivit art. Din ce moment poate adoptatul să părăsească România. 2610 din Codul civil. Întrebări de evaluare: 1. Codul civil(Legea nr. Ed.H. 3. legilor aplicabile conditiilor de fond. Hageanu C.Dumitrache V. Ed. prin rapoarte care vor fi inaintate Oficiului Roman pentru Adoptii. în cazul adopţiei internaţionale? 97 . In cazul adoptiei internationale a unui copil cu resedinta obisnuita in strainatate de catre o persoana(familie) cu resedinta obisnuita in Romania. Bacaci Al. 2. Bucureşti. Editia 4 . Beck. republicata.287/2009). Bibliografie: 1. pentru conditiile de fond. daca legea statului de provenienta a copilului o solicita.H. Florian E. legii aplicabile formei adoptiei’. Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil. Ce fel de rudă trebuie să fie adoptatorul cu resedinta obisnuita în străinătate cu adoptatul român pentru a se putea încuviinţa adopţia internaţională? 3.. Beck. Editia 7 . Legea nr. iar pentru nerespectarea conditiilor de forma . Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil . directia in a carei raza locuiesc adoptatorii este competenta a realiza monitorizarea postadoptie.. 4. pe o perioada care poate fi mai mare de 2 ani. Ce acte trebuie anexate la cererea de adopţie formulat ă de persoana cu resedinta obisnuita l în străinătate? 5. „nulitatea adoptiei este supusa.. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei. 2012. 2011. Criteriul pentru determinarea adopţiei internaţionale este cetăţenia străină a adoptatorului sau resedinta obisnuita a acestuia într-o ţară străină? 2. In ceea ce priveste legea aplicabila nulitatii adoptiei internationale..Oficiul va urmări evoluţia adopţiei timp de 2 ani prin autoritatea centrala competenta sau prin organizatia autorizata sau acreditata din statul primitor care trimit rapoarte trimestriale în acest sens. Cine eliberează atestatul de persoană aptă să adopte pentru cetăţeanul cu resedinta obisnuita în străinătate? 4.

potrivit căreia pentru ocrotirea minorilor ai căror părinţi au decedat.Despre familie. . rezultată din acordul de voinţă al părţilor sau din voinţa unilaterală a unei persoane şi întâlnită în contractul de întreţinere. netransmisibilă moştenitorilor. in masura evaluarii bunurilor mostenite. satisfacerea nevoilor spirituale. 2) are un caracter personal(art. cu excepţia prevăzută de art. când obligaţia este unilaterală: 98 . învăţătura şi pregătirea lor profesională.raporturile de rudenie dintre diferite persoane (ex. 3) nu se poate renunta pentru viitor la dreptul la intretinere.). novaţia prin schimbare de debitor şi stipulaţia pentru altul nefiind admisibile. rezultată din lege.este incesibilă activ şi pasiv.cu raporturile de familie (ex. de regulă. Civ. adică nu doar alimente. dacă există temeiuri în acest sens. însă creditorii debitorului obligaţiei de întreţinere pot cere reducerea sau sistarea întreţinerii. insa numai cat timp cel intretinut este minor. . ci şi locuinţă. în principiu. contractul de donaţie cu clauză de întreţinere. 518 C. fiind strâns legată de persoana creditorului şi a debitorului. legatul cu sarcină. 6. deoarece izvorul ei este legea. Caracterele juridice ale obligaţiei legale de întreţinere 1) este o obligaţie legală. cu excepţia prevăzută de art.raporturile asimilate. sub anumite aspecte. art. cesiunea de creanţă. Acest caracter determină anumite particularităţi ale obligaţiei legale de întreţinere: .raportul de căsătorie statornicit între soţi.1. . fraţi şi surori).513 Cod civ.:bunici şi nepoţi. nu trebuie confundată cu noţiunea de întreţinere din dreptul civil. mijloacele necesare traiului. Noţiunea de întreţinere din dreptul familiei.raportul de filiaţie dintre părinţi şi copii. cu urmatoareleexcepţii. au dispărut sau sunt în nevoie.este.. 4) este.mijloacele pentru educarea. normele juridice în materie fiind imperative. precum şi . care se află în stare de nevoie din cauza incapacităţii de a munci. .. Cartea a II-a . Titlul V – Obligatia de intretinere.513 Cod civ. Noţiune Obligaţia legală de întreţinere este definită în doctrină ca fiind îndatorirea stabilită de lege în sarcina unei persoane de a acorda altei persoane.în cazul obligaţiei de întreţinere a părinţilor faţă de copiii lor minori .: raportul dintre un copil şi soţul părintelui său firesc). 518 din Codul civil.nu poate forma obiectul acţiunii oblice. 513-534. îmbrăcăminte. reciprocă. voinţa subiectelor raportului de obligaţie neavând valoare juridică în această materie siexistă numai între persoanele expres prevăzute de lege (art.). medicamente.CAPITOLUL VI OBLIGATIA LEGALĂ DE ÎNTRETINERE 6. . decesul unuia dintre aceştia determinând stingerea obligaţiei.este insesizabilă. obligaţia de întreţinere trece la moştenitorii debitorului obligaţiei. La baza obligaţiei legale de întreţinere se află unul din următoarele raporturi de familie: . Obligaţia legală de întreţinere este reglementată de Codul civil. .2. contractul de vânzarecumpărare cu clauză de întreţinere.

soţul de rea-credinţă este doar debitor. 6. 4) are un caracter succesiv.alte persoane anume prevăzute de lege: între foştii soţi. termenul de prescripţie extinctivă curge separat pentru fiecare prestaţie nerealizată. şi acel minor. sunt dispăruţi sau sunt în stare de nevoie.in cazul celui care a luat spre creştere şi educare un copil.. civ. 6) are un caracter divizibil. daca ea a intervenit în timpul căsătoriei sau după căsătorie şi are legătură cu căsătoria. soţul care a contribuit la întreţinerea copilului celuilalt soţ fata de acest copil.soţul care a contribuit la întreţinerea copilului celuilalt soţ va fi doar debitor dacă întreţinerea s-a prestat mai puţin de zece ani. soţul culpabil pentru despărţire poate solicita întreţinere doar pentru un an de la divorţ. . motiv pentru care. copilul încredinţat sau aflat în plasament şi părinţii acestuia.3. fără a îndeplini formele legale cerute de lege pentru adopţie.descendentul este obligat la întreţinere înaintea ascendentului. cel care a luat un copil pentru a-l creşte. ea executându-se prin prestaţii periodice.1. 5) are un caracter variabil. dacă părinţii săi fireşti au murit. întreţinerea fiind datorată în raport cu nevoia creditorului şi cu mijloacele debitorului. . soţul de bună-credinţă are dreptul la întreţinere.rudele in linie dreapta. Ordinea în care se datorează întreţinerea A. dacă părinţii săi fireşti au murit. instanţa poate micşora sau mări cuantumul întreţinerii.străbunici şi strănepoţi) . 6. cât timp este minor. Persoanele între care există obligaţia legală de întreţinere Codul civil enumeră limitativ. în art.3. este interzisă prestarea anticipată a întreţinerii printr-o sumă globală. din afara căsătoriei sau din adopţie. Deoarece este o obligaţie cu executare succesivă în timp. . legiuitorul a stabilit. o ordine între debitorii obligaţiei de întreţinere: . această obligaţie existând între: . temeiul obligatiei legale de intretinere in acest caz fiind nasterea unei rudenii civile. creanţa fiind divizibilă atât între creditori cât şi între debitori.3.în cazul căsătoriei putative. sunt dispăruţi sau sunt în stare de nevoie. moştenitorul persoanei care a fost obligată la întreţinerea unui minor sau care i-a prestat-o.intre persoanele devenite rude prin adoptie.. şi acel copil. Situaţia în care există mai mulţi debitori şi un singur creditor: Dacă mai multe persoane sunt obligate să presteze întreţinere aceleiaşi persoane. Dacă aceste două criterii se modifică în timp.soţii îşi datorează întreţinere înaintea celorlalţi debitori. dacă unul dintre ei se află în incapacitate de a munci. . . sunt dispăruţi sau sunt în stare de nevoie.Dacă sunt mai 99 . .fraţi şi surori (rude in linie colaterala de gradul II). 519 C. 516. în cazul căsătoriei putative. fără deosebire dacă acestea sunt rude din căsătorie sau din afara casatoriei (parinti-copii. în principiu. hotărârea neavând autoritate de lucru judecat.in cazul moştenitorilor celui obligat la întreţinerea minorului. Domeniul de aplicare a obligaţiei legale de întreţinere 6. fară a îndeplini formele cerute de lege. similara ca efecte rudeniei firesti.la divorţ. bunici-nepoti. în cadrul art. fără a avea această obligaţie.2. persoanele cărora le revine obligaţia de întreţinere şi cele care sunt îndreptăţite să ceară îndeplinirea ei. . . numai dacă părinţii săi fireşti au murit. . fără a deosebi după cum aceştia sunt din căsătorie.soţ şi soţie.

. Prin solidaritate. 519 C..civ. în acest caz. se consacră principiul divizibilităţii obligaţiei de întreţinere în mod activ. poate să ia una din următoarele hotărâri. până va obţine întreaga întreţinere. se înţelege că contribuţia fiecărui moştenitor va fi proporţională cu valoarea bunurilor moştenite. sunt obligaţi solidari la întreţinerea minorului.2). ţinând seama de nevoile fiecărui creditor:. trecerea de la un debitor la altul se face şi pentru a obţine o completare a întreţinerii. civ. potrivit art. dacă debitorul anterior nu are mijloace suficiente de întreţinere. urmând ca cel care a prestat întreţinerea să se întoarcă printr-o acţiune în regres împotriva celorlalţi debitori pentru partea fiecăruia ( art. conform art. civ.în caz de urgenţă. 521 C.521 alin. .întreţinerea să fie prestată numai unuia dintre creditori. Situaţia în care există mai mulţi creditori şi un singur debitor: Dacă o persoană este obligată să presteze întreţinere în acelaşi timp mai multor creditori. fără a avea obligaţia legală.Incazul adopţiilor cu efecte restrânse încheiate potrivit unorreglementari anterioare. Adoptatul are dreptul la intreţinere mai intai din partea adoptatorului.civ. Potrivit acestui principiu. dupa incetarea adoptiei.2). B. iar apoi din partea ascendentilor adoptatorului si nu are drept la intreţinere din partea părinţilor fireşti şi a ascendenţilor acestora. el are posibilitatea promovării unei acţiuni în regres împotriva comoştenitorilor( art.obligaţia de întreţinere a părinţilor faţă de copii lor minori este o obligaţie solidară. 520 C. Art. 522 C. Dacă mijloacele materiale nu sunt suficiente. debitorilor în ordinea indicată deart. instanţa. pe rând. atunci ea o va acorda tuturor numai dacă dispune de mijloacele materiale suficiente. părintele care are drept la întreţinere de la mai mulţi copii va promova acţiunea numai împotriva unuia dintre ei. 518 alin. Toate celelalte persoane prevăzute de lege vor avea dreptul sau vor fi obligaţi la întreţinere prin aplicarea acestor reguli. Astfel.. De la acest principiu legea prevede ca excepţie solidaritatea. adoptatorul este obligat la întreţinere înaintea părinţilor fireşti. de la sotul sau. cel în grad mai apropiat este obligat înaintea celui în grad mai îndepărtat. creditorul întreţinerii se va adresa. instanţa precizând şi modul de împărţire a acesteia.523 C. Potrivit art. Deci.mulţidescendenţi sau ascendenţi.moştenitorii persoanei care a fost obligată la întreţinerea unui minor sau care i-a prestat întreţinere. în următoarele cazuri: . adoptatul poate cere intretinere numai de la rudele sale firesti sau. consacră principiul divizibilităţii când raportul de obligaţie presupune mai mulţi debitori şi un singur creditor.fraţii şi surorile îşi datorează întreţinere după părinţi şi înaintea bunicilor. întreţinerea se va împărţi proporţional cu mijloacele materiale ale fiecăruia dintre debitori şi nu după numărul debitorilor. 100 . .civ. .. Dacă un moştenitor a prestat întreaga întreţinere.întreţinerea să se împartă între creditori. dupa caz.De asemenea.

526 C. precum chiria. Condiţii cu privire la debitorul întreţinerii Pentru ca o persoană să aibă dreptul la întreţinere trebuie să se afle in stare de nevoie. diurnele. nici 101 .aceasta trebuie dovedită de creditor în toate situaţiile cu orice mijloc de probă (ex. asa cum rezulta din prevederile art.: nivelul de trai al foştilor soţi din timpul căsătoriei). Totuşi. vor fi avute in vedere celelalte obligatii ale debitorului. . Dacă debitorul nu are un câştig din muncă. sume obţinute din valorificarea drepturilor de autor. În literatura juridică s-a stabilit conţinutul noţiunii de mijloace materiale. (2) Cod civil . instanta de tutela va putea incuviinta ca intretinerea sa se asigure prin valorificarea bunurilor pe care acesta le are. De asemenea. se apreciază şi în funcţie de modul de trai al creditorului avut înainte de a se ajunge în această situaţie (ex.economiile şi bunurile debitorului care îi prisosesc şi pot fi vândute în scopul prestării întreţinerii. 2) Comportamentul necorespunzator : Conform art. incapacitatea putând fi totală sau parţială. In ceea ce priveste mijloacele debitorului. 1)Starea de nevoie : Reprezintă situaţia în care se află o persoană care nu îşi poate procura cele necesare traiului şi îngrijirii sănătăţii. acte autentice. Pentru bătrâneţe. potrivit art.civ. chiar daca ar avea bunuri. indemnizaţia de sarcină şi lehuzie. fata de debitorul intretinerii. Deci. Astfel. îndemnizaţia pentru creşterea copilului bolnav. potrivit art. 2 C. părinţii nu au obligaţia de întreţinere a copilului lor minor decât în cazul în care acesta nu are venituri îndestulătoare. infirmitatea sau starea de graviditate. se află în nevoie persoana care nu are venituri dobândite prin muncă sau produse de bunurile sale sau are venituri. art. sporul de periculozitate.conţinutul ei se modifică în funcţie de schimbările intervenite în nivelul de trai. Deasemenea.mijloacele băneşti cu caracter periodic şi permanent. ca fiind format din: . 527 alin (1) si (2) si art. 529 ale Codului civil. vârsta de pensionare reprezintă o prezumţie simplă de diminuare sau de încetare a capacităţii de a munci. acte medicale).. acesta se afla in stare de nevoie daca nu se poate întreţine singur din munca sa. cu exceptia celor de stricta necesitate.6. bătrâneţea. precum si de posibilitatile de realizare a lor. martori. Această stare se apreciază în funcţie de veniturile şi bunurile creditorului. Pentru ca o persoană să aibă obligaţia de întreţinere trebuie ca aceasta sa dispuna de mijloacele necesaresau sa aiba posibilitatea de a dobandi aceste mijloace.civ. în cazul in care parintii n-ar putea presta intretinerea fara sa-si puna in primejdie propria lor existenta. pensia sau profitul obţinut dintr-o afacere. 525 alin.. se va tine seama de veniturile si bunurile acestuia. alocaţiile de stat pentru copii..aptitudinea de a munci a debitorului. 1) Incapacitatea de a munci: Cauzele incapacităţii de a munci sunt boala. potrivit art. întinderea sa şi timpul cât va dura. 523. art. . . a cărei putere de convingere este lăsată la aprecierea instanţei şi va creşte o dată cu înaintarea în vârstă.uneori.: adeverinţe de venituri. 521 alin. bursele de studii. precum salariul. cel aflat in stare de nevoie din culpa sa poate cere doar intretinere de stricta necesitate.se determină în funcţie de situaţia concretă a creditorului. indemnizaţia pentru ore suplimentare de muncă. anchetă socială. Dovada incapacităţii de a munci se face cu certificatul medical. dividendele. (1) . creditorul care s-a facut vinovat de fapte grave. . . 524 alin. 527 alin. În literatura juridică s-au arătat următoarele în legătură cu starea de nevoie: . . interogatoriu. In ceea ce îl priveşte pe minorul creditor. 2 C.4.alte venituri. contrare legii sau bunelor moravuri. Nu pot fi urmărite: ajutorul de deces. în care trebuie să se specifice cauza ei.2. neputandu-se intretine din munca sau din bunurile sale. nu va putea pretinde intretinere de la acesta. dar sunt insuficiente pentru a-i asigura existenţa.civ.

obligaţia de întreţinere dintre soţi se realizează prin ducerea vieţii în comun.încetarea căsătoriei prin decesul soţului debitor sau creditor. Dacă apar neînţelegeri între soţi şi unul din ei nu-şi îndeplineşte obligaţia de întreţinere faţă de celălalt. (2)-(5) C. sau a unei cereri accesorii ori a unei cereri pe cale de ordonanţă preşedinţială. soţul în nevoie poate solicita pensia de întreţinere pe calea unei acţiuni principale. . incapacitate intervenită: a) înainte sau în timpul căsătoriei. 389 alin. la cheltuielile căsătoriei. nu poate depăşi jumătate din venitul net din muncă al debitorului.civ.momentul dispariţiei stării de nevoie a creditorului. Debitorul trebuie să fie prima persoană împotriva căreia se poate îndrepta creditorul (să aibă calitatea de soţ) şi să aibă mijloace materiale suficiente pentru a putea presta întreţinere. civ.(1) C.]. printr-o acţiune principală.momentul în care debitorul nu mai are mijloace materiale. . b) ulterior desfacerii căsătoriei. evitându-se astfel aplicarea eventuală a pedepsei prevăzute pentru infracţiunea de abandon de familie. Particularităţi privind persoanele între care există obligaţia legală de întreţinere 1) Obligaţia legală de întreţinere între soţi [art.e Cod proc. în cadrul acţiunii de divorţ. (1) lit. În mod obişnuit. sau după divorţ. dar este apt de a munci. fundamentul ei regăsindu-se în regulile de convieţuire socială. se va lua în considerare venitul minim pe economia naţională.dacă debitorul întreţinerii a fost culpabil la divorţ sau daca a existat o culpa comuna la 102 . 918 alin. Refuzul unuia dintre soţi de a acorda celuilalt întreţinere poate constitui infracţiunea de abandon de familie. . bolnav sau şomer).desfacerea căsătoriei prin divorţ.creditorul culpabil la divorţ primeşte întreţinere de la fostul soţ un an de zile.desfiinţarea căsătoriei prin rămânerea definitivă a hotărârii de anulare sau nulitate a căsătoriei. În lipsa altor criterii de stabilire a posibilităţilor materiale de care dispune debitorul. iar bunurile comune sunt afectate pentru îndeplinirea aceloraşi sarcini. el poate fi obligat de instanţa de judecată să presteze întreţinerea datorată. civ. 6. stând astfel la baza promovării unei acţiuni principale în timpul căsătoriei. împreună cu cea acordată copiilor. Durata întreţinerii este.] Obligaţia începe o dată cu încheierea căsătoriei şi durează până la: . căci soţii sunt obligaţi să contribuie. reclamantul trebuind să dovedească că incapacitatea a intervenit la cel mult un an de la divorţ şi că există o legătură de cauzalitate întreincapacitatea de a munci şi o împrejurare strâns legată de căsătorie. Totuşi. în regulă generală. Are dreptul la întreţinere soţul care se află în stare de nevoie din pricina incapacităţii de a munci. . 2) Obligaţia legală de întreţinere între foştii soţi [art. Întreţinerea acordată fostului soţ. dacă soţul nu-l ajută material pe soţul incapacitat.] Obligaţia de întreţinere dintre foştii soţi nu este o continuare a îndatoririi de sprijin material de care au fost ţinuţi soţii în timpul căsătoriei.5. 389 alin. . 516 alin.momentul dispariţiei incapacităţii de a munci a creditorului. Această obligaţie există dacă fostul soţ se află în stare de nevoie din cauza incapacităţii de a munci. persoana nu poate fi obligată la întreţinere în acele perioade de timp în care.recăsătorirea creditorului.civ. în momentul rămânerii definitive a hot ărârii de divorţ. până la moartea debitorului sau a creditorului ori în funcţie de culpa reţinută la desfacerea căsătoriei: . în raport cu mijloacele fiecăruia. din cauza unor motive temeinice (este militar în termen. (3) C. nu poate realiza un venit din muncă. . conform art. .bunuri pe care ar putea să le vândă. Cuantumul întreţinerii este de cel mult o patrime din venitul net din muncă al fostului soţ [art.

creditor al obligatiei se recasatoreste. 18 T. 516 alin.desfacerea casatoriei. 1458/1991. dreptul la intretinere al fostului sot debitor al obligatiei inceteaza din momentul respectiv ( deoarece fostul sot recasatorit . mama acestuia. cu paternitatea stabilită. 499 alin.. (1).] Este o obligaţie reciprocă în cadrul căreia se disting următoarele situaţii: a) Creditorii sunt copiii minori.54-55. pe cale accesorie în cadrul acţiunii de divorţ. 103 . în cursul procesului de divorţ. inaintea parintilor si chiar inaintea copiilor. Dacă copilul . aflat in nevoie din cauza incapacitatii de munca poate pretinde intretinere de la actualul sot). ori dacă tatăl nu vrea să presteze întreţinere. pp. pensia de întreţinere poate fi cerută în baza recunoaşterii de paternitate. ei fiind despărţiţi în fapt.creditor este unul din căsătorie. in I. decizia nr.Mihuta. pensie de întreţinere. Daca fostul sot . Dacă copilul . sectia a III-a civila. pe anul 1991. art. pe calea unei acţiuni principale. (1) si (3).creditor este din căsătorie. Dacă paternitatea nu a fost stabilită. Obligatia de intretinere nu inceteaza insa prin recasatorirea fostului sot debitor. în numele minorului. printr-o cerere promovată pe cale de ordonanţă preşedinţială sau va fi invocată de instanţa de judecată.M. iar debitorii sunt părinţii (din căsătorie. In ceea ce priveste ordinea prestarii intretinerii.18 3) Obligaţia legală de întreţinere între părinţi şi copii [art. 525 alin. În situaţia în care copilul este din afara căsătoriei. îl va chema pe soţ în judecată pentru a-i acorda copilului pensie de întreţinere. civ. dar părinţii sunt divorţaţi. (1) C. printr-o acţiune principală sau printr-o cerere promovată pe cale de ordonanţă preşedinţială. în numele minorului. Culegere .. mama poate cere. fostii soti se situeaza (ca si sotii). art.B. din afara căsătoriei sau adoptivi) Creditorul trebuie să invoce faptul ca nu se poate întreţine singur din munca sa. chiar daca ar avea bunuri ( asa cum am precizat deja. întreţinerea se va presta pe durata nelimitata.. părinţii nu au obligaţia de întreţinere a copilului lor minor decât în cazul în care acesta nu are venituri îndestulătoare)iar debitorul trebuie să fie prima persoană din tabloul debitorilor şi să aibă posibilităţi materiale.

Debitorul trebuie să fie prima persoană împotriva căruia se poate îndrepta creditorul. Soţul părintelui firesc trebuie să fi prestat în fapt întreţinere copilului. Dacă ar fi major şi ar continua studiile. având drept cauză bătrâneţea. Obligaţia de întreţinere încetează la împlinirea vârstei de maximum 26 de ani. să fie dispăruţi sau să se afle în stare de nevoie. părintele se poate îndrepta împotriva unuia dintre copii care îşi va recupera partea sa de creanţă de la fraţii săi printr-o acţiune în regres. c) Creditorii sunt părinţii. 517 si 518 C. printr-o acţiune principală. pentru îndestularea creanţei. lucru dovedit cu orice mijloace de probă.daca debitorii se afla in continuarea studiilor. iar debitorii trebuie să fie primii pe lista debitorilor şi să aibă mijloace materiale suficiente. 104 . iar debitorii sunt copiii majori (din căsătorie. iar debitorii sunt părinţii (din căsătorie. copilul astfel adoptat se va îndrepta cu o acţiune împotriva părinţilor adoptivi în primul rând. Pensia de întreţinere se cere printr-o acţiune principală. în al doilea rând împotriva fraţilor majori şi abia în al treilea rând împotriva bunicilor. b) Creditorii sunt bunicii. b) Creditorii sunt copiii majori. ulterior. Dacă copilul a fost adoptat. Debitorii trebuie să aibă calitatea de părinte şi să aibă mijloace materiale suficiente. şi. iar debitorul este soţul părintelui firesc Copilul trebuie să fie minor. În caz de urgenţă. împotriva părinţilor fireşti. civ. 7) Obligaţia legală de întreţinere între persoanele expres prevăzute de lege (art. la instituţiile de stat sau particulare). potrivit art. din afara căsătoriei sau adoptivi) Creditorii trebuie să dovedească că se află în stare de nevoie din pricina incapacităţii de a munci. părinţii fireşti neavând obligaţia de a-i presta întreţinere copilului. 521 alin. în cazul adopţiei cu efecte depline. se aplică dispoziţiile privind copilul din căsătorie.) I) a) Creditorul este copilul. 4) Obligaţia legală de întreţinere între bunici şi nepoţi Este o obligaţie reciprocă în cadrul căreia se disting următoarele situaţii: a) Creditorii sunt nepoţii minori. iar debitorii sunt nepoţii majori În acest caz se aplică regulile cu privire la obligaţia de întreţinere dintre părinţi şi copiii majori. din afara căsătoriei sau adoptivi) Creditorii trebuie să facă dovada continuării pregătirii profesionale în învăţământul postliceal sau superior (la cursurile de zi sau cu frecvenţă redusa. starea de boală sau infirmitatea.2 C. 5) Obligaţia legală de întreţinere între străbunici şi strănepoţi 6) Obligaţia legală de întreţinere între fraţi şi surori Creditorii trebuie să se afle în stare de nevoie din pricina incapacităţii de a munci. Întreţinerea încetează prin moartea copilului sau a părintelui. În situaţia adopţiei cu efecte restrânse (acest tip de adopţie nu se mai încuviinţează în prezent).pensia de întreţinere poate fi solicitată printr-o cerere accesorie în cadrul acţiunii de stabilire a paternităţii sau. Debitorul trebuie să aibă calitatea de soţ al părintelui firesc al copilului. civ. creditorul nu ar fi obligat săi presteze întreţinere şi după împlinirea vârstei de 18 ani. prin dispariţia stării de nevoie sau a incapacităţii de muncă sau prin lipsa posibilităţilor materiale ale debitorului. iar debitorii sunt bunicii Un copil minor se poate îndrepta cu o acţiune pentru plata pensiei de întreţinere în primul rând împotriva părinţilor. Părinţii fireşti ai copilului trebuie să fi decedat. să aibă mijloace materiale suficiente şi să fi prestat întreţinere de bună-voie.

precum si mijloacele necesare pentru satisfacera necesitatilor spirituale ( de ordin cultural. situaţia de fapt a debitorului şi a creditorului şi.starea de nevoie a minorilor se apreciază numai în funcţie de veniturile lor. (1) Cod civil. ingrijirii sanatatii (medicamente sau tratamente). alimente). . civ. 13 alin (2) din Legea nr.529 alin. o treime din venitul 105 . V) Obligaţia de întreţinere ce revine moştenitorului persoanei care a fost obligată la întreţinerea unui minor faţă de acesta sau care. de la caz la caz. iar debitorul este copilul major Obligaţia devine reciprocă în cazul în care întreţinerea prestată de soţul părintelui firesc s-a întins pe cel puţin 10 ani.pentru un copil minor. in solidar. i-a dat această întreţinere Obligaţia există numai pe timpul cât cel întreţinut este minor. consacră principiul potrivit căruia întreţinerea se datorează potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui ce urmează a o plăti. fără a avea obligaţia legală. invatatura si pregatirea sa profesionala”. In ceea ce priveste obligatia de intretinere a părinţilor fata de copiilor lor minori. 6. De aceea. asigurandu-i cele necesare traiului. iar partea contributivă a fiecărui moştenitor este proporţională cu valoarea bunurilor moştenite. şi numai în măsura valorii bunurilor moştenite.fiind insituita exclusiv in sarcina celui care a luat copilul in grija sau sub protectie temporara. civ. Instanţa va aprecia. Executarea obligaţiei de întreţinere Obiectul obligaţiei de întreţinere: Nici in cadrul reglementarii anterioare a Codului familiei si nici in cadrul actualului Cod civil nu este conturat in mod expres si cu caracter general obiectul obligaţiei de întreţinere. sa dea intretinere copilului lor minor. in practica judiciara si in literatura de specialitate s-a stabilit ca obiectul obligaţiei de întreţinere cuprinde tot ceea ce este necesar traiului (locuinţă.legiuitorul a stabilit plafoane maxime pentru pensia de întreţinere în art. stiintific). II) Creditorul este copilul gasit sau parasit de parinti. III) Creditorii sunt părinţii. iar debitorii sunt copiii din căsătoria desfiinţată În acest caz se aplică dispoziţiile privind copiii din căsătorie. (1) C. sunt dispăruţi sau se află în stare de nevoie. va stabili cuantumul obligaţiei de întreţinere. aplicând cele două criterii.b) Creditorul este soţul părintelui firesc. „tatal si mama sunt obligati.( 2) C. dacă părinţii acestuia au murit. obligatia de intretinere are caracter subsidiar (fata de obligatia de intretinere ce revine parintilor). Dacă sunt mai mulţi moştenitori. artistic. precum si educatia. cu identitate necunoscuta. temporar (pana la instituirea unui plasament sau a unui plasament in regim de urgenta. 272/2004] In acest caz. IV)Obligaţia de întreţinere între foştii soţi a căror căsătorie a fost desfiinţată Această obligaţie este reglementată de normele din materia divorţului pentru soţul de bună-credinţă la încheierea căsătoriei. îmbrăcăminte.6. obligaţia este solidară.: o pătrime din venitul lunar net al părintelui . 499 alin. Obligaţia de întreţinere încetează la împlinirea vârstei de 18 ani de către copil (in ipoteza in care instituirea unei masuri de protectie intarzie). potrivit art. in functie de situatia concreta in care se afla copilul) si este unilaterala. nu şi de bunurile lor. iar debitorul este persoana care a luat copilul în grija ori sub protectie temporara [art. 529 alin. Obligaţia de întreţinere dintre părinţi şi copii lor minori prezintă următoarele particularităţi: . Cuantumul obligaţiei de întreţinere: Art.

Dacă cererea pentru obligarea pârâtului la întreţinere se face oral. C.. Felul executării obligaţiei de întreţinere: Articolul 530 alin.învoiala părţilor cu privire la suportarea cheltuielilor de creştere. dacă se face dovada că. b) Executarea se poate face şi prin plata periodică a unei sume fixe de bani cu titlu de pensie de întreţinere. instanta va dispune plata unei pensii în bani. din culpa unuia dintre părinţi. invatatura si pregatire profesionala. regula statuata in cuprinsul art. in cazul obligaţiei de întreţinere dintre părinţi şi copii.(2) al aceluiasi articol.37 -39. . Executarea obligaţiei se face prin prestări periodice de bunuri sau de sume de bani. pp. în cursul dezbaterilor. a cheltuielilor pentru educare. întreţinerea va fi datorată de la data formulării ei în şedinţă publică. acoperitoare pentru intretinerea 19 Plenul fostului Trib. de indrum. îmbrăcăminte şi medicamente. Potrivit alin.pentru trei sau mai mulţi copii minori. 1964. aceasta va fi datorată retroactiv (ex. data de la care debitorul va fi obligat la acordarea întreţinerii este data formulării cererii de chemare în judecată. ci si atunci cand se solicita majorarea pensiei de intretinere. Data de la care se datorează întreţinerea: Ca principiu. instanţa se va pronunţa din oficiu asupra pensiei de întreţinere. educare. În cazul obligaţiei de întreţinere dintre părinţi şi copii. 529 alin.pentru doi copii minori şi o jumătate din venitul lunar net al părintelui . Instanţa nu poate stabili o sumă globală.cuantumul intretinerii datorate copiilor. stabileste regula conform căreia obligaţia de întreţinere se execută în natură. Modul de executare a obligaţiei de întreţinere: Scopul legiuitorului prin crearea acestei obligaţii este de a asigura în mod constant şi continuu creditorului mijloacele necesare existenţei lui. Asadar. Instanţa trebuie să stabilească în hotărârea judecătorească cuantumul întreţinerii. Prin conventia partilor sau pentru motive temeinice.Suprem.lunar net al părintelui . dec. (1) C. ţinând seama de împrejurări.D. Dacă întreţinerea se onorează în natură. instanţa va stabili felul şi modalităţile executării. a) Executarea în natură a obligaţiei se poate realiza primindu-l pe creditor în locuinţa debitorului şi întreţinându-l sau punând la dispoziţia creditorului o locuinţă. mama minorilor face dovada că a întârziat cu promovarea acţiunii în justiţie din cauza promisiunilor repetate ale soţului sau ale fostului său soţ în acest sens). (3) C. Ca exceptie de la principiul mai sus enuntat. Nr. dacaobligaţia de întreţinere nu se execută de buna voie. . nu poate depasi jumatate din venitul net lonar al celui obligat. 19/1964 cu privire la data la care opereaza majorarea si reducerea pensiei de intretinere. instanta de judecata poate stabili ca executarea sa se faca prin plata anticipata a unei sume globale. alimente.civ.civ. ci doar una periodic. intreţinerea se datorează numai pentru viitor. dupa caz. felul întreţinerii (în natură sau în bani). potrivit legii. instanţa va stabili ca prestarea ei să se facă lunar sau trimestrial. 106 . caz în care data de la care se datorează întreţinerea este cea a formulării acţiunii de divorţ. nu a fost promovată acţiunea în stabilirea pensiei de întreţinere.19Astfel. 532 C. potrivit prevederilor art. civ. dacă nu a fost cerută printr-o cerere accesorie în cadrul procesului de divorţ. învăţătură şi pregătire profesională a copiilor minori va produce efecte numai dacă va fi încuviinţată de instanţa de judecată. regula aplicabila nu doar cand se solicita stabilirea pensiei de intretinere. prin asigurarea celor necesare traiului si. in natura. impreuna cu cuantumul intretinerii datorate altor persoane.

o dată cu raportul juridic de căsătorie sau de rudenie pe care s-a întemeiat obligaţia (ex. obligaţia de întreţinere încetează astfel: . Calitatea de pârât revine debitorului întreţinerii. obligaţia dintre părinte şi copil încetează dacă se admite acţiunea de tăgadă a paternităţii.(1) C. cu excepţia cazului în care reclamantul este minor. Decaderea din dreptul la intretinere Avand in vedere opiniile exprimate anterior in doctrina si practica judiciara anterioara (instantele de judecata intemeindu-si deciziile pe ideea abuzului de drept in conditiile inexistentei unei astfel de reglementari a decaderiidin dreptul la intretinere).518 alin. . „ acela aflat in stare de nevoie din culpa sa poate cerenumai intretinerea de stricta necesitate”[art. cu excepţia prevăzută de art. Aspecte de drept procesual Obligaţia de întreţinere poate constitui obiectul unei cereri principale sau a unei cereri accesorii în cadrul acţiunii de divorţ. 6.la împlinirea vârstei de 18 ani încetează obligaţia de întreţinere a copilului celuilalt soţ). actualul Cod civil prevede in mod expres decaderea creditoruluidin dreptul la intretinere. „nu poate pretinde intretinere acela care s-a facut vinovat fata de cel obligat la intretinere de fapte grave. adică persoanei care se află în stare de nevoie. 526 ali. şi între părinţi şi copii. Calitatea de reclamant revine creditorului obligaţiei de întreţinere.obligaţia dintre adoptator şi adoptat se stinge prin desfacerea sau desfiinţarea adopţiei).la împlinirea vârstei de 18 ani încetează obligaţia de întreţinere a copilului luat in grija sau sub protectie temporara. între foştii soţi. reclamantul trebuie să probeze cu orice mijloc de probă (înscrisuri.creditorului pe o perioada mai mare de timp sau chiar pe toata perioada in care se datoreaza intretinerea.: . expirarea termenului de un an duce la încetarea obligaţiei.când expiră termenul pentru care obligaţia de întreţinere a fost prevăzută de instanţa de judecată (ex.: obligaţia dintre soţi se stinge la divorţ. . (2)]. 526 alin. luând naştere. va fi reprezentat de mamă sau de tutore. potrivit art.civ. contrare legii sau bunelor moravuri”. Competenta este instanta de tutela în a cărei rază teritorială se află pârâtul (debitorul întreţinerii).8. dacă unul este de bună-credinţă.: când creditorul nu mai este în stare de nevoie sau redobândeşte capacitatea de a munci sau debitorul nu mai are mijloacele materiale pentru a presta întreţinerea). 6. când este competentă judecătoria în rază teritorială îşi are domiciliul minorul. În alte cazuri. pentru obligaţia de întreţinere dintre foştii soţi sau dintre părinţi şi copii. (ex. Dacă acesta este minor. obligaţia de întreţinere se stinge prin moartea debitorului sau a creditorului. 107 . in toate cazurile daca debitorul dispune de mijloacele necesare acoperiri intretinerii.(1). . Astfel.7. Încetarea obligaţiei de întreţinere De regulă. . .când încetează una din condiţiile pentru acordarea întreţinerii. Având în vedere că este vorba de o situaţie de fapt. adeverinţe medicale) starea de nevoie şi incapacitatea de a munci. dacă este cazul. martori. persoană care trebuie să fie prima obligată la prestarea întreţinerii. obligaţia între foştii soţi.în cazul fostului soţ de rea-credinţă la căsătorie. în cadrul acţiunii de stabilire a paternităţii copilului din afara căsătoriei şi in cadrul acţiunii în nulitatea căsătoriei. De asemenea.

Între ce persoane există obligaţia legală de întreţinere? 6. Florian E.H. Ed... 2. 10.. C. Editia 7 . 518 C. Dreptul familiei conform noului Cod civil. 11. În ce situaţie copiii majori pot fi obligaţi la prestarea întreţinerii faţă de părinţii lor? 14. 3. Banciu M. civ. În ce situaţie poate exista obligaţia legală de întreţinere între foştii soţi? 11. Ce cuantum are întreţinerea prestată de părinţi faţă de copiii lor minori? 108 . Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil . adică între aceleaşi părţi poate avea loc un nou proces. Beck. Ed. Bucureşti.H. În ce situaţie devine reciprocă obligaţia de întreţinere aparţinând soţului părintelui firesc faţă de copilul acestuia? 16. În ce situaţie obligaţia legală de întreţinere nu mai are un caracter strict personal (situaţia prevăzută de art. Astfel. acesta poate solicita încetarea întreţinerii.. Beck. Definiţi obligaţia legală de întreţinere. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei. Bacaci Al. Legea nr.. Bucuresti. Acţiunea de majorare. 9. 2012. 7. micşorare sau încetare a întreţinerii poate fi promovată când intervin modificări în starea creditorului sau a debitorului.Dumitrache V. Ce cuantum are întreţinerea prestată fostului soţ? 13. felul ei şi perioada de timp în care se va presta. Ce condiţii trebuie să îndeplinească creditorul întreţinerii? 8. Ce condiţii trebuie să îndeplinească debitorul întreţinerii? 10. Enumeraţi caracterele juridice ale acesteia.)? 4. Poate exista obligaţie de întreţinere între bunici şi nepoţi? Dar între fraţi şi surori? 15. judecătorul trebuie să prevadă cuantumul întreţinerii. Bibliografie: 6. Ed. Editia 4 . Noul Cod de procedura civila(Legea nr. Dacă debitorul nu mai are mijloace materiale. 8. Hamangiu. Dacă fostul soţ creditor a fost găsit culpabil la divorţ.287/2009).134/2010). creditorul poate formula o acţiune de creştere a pensiei de întreţinere. dacă veniturile debitorului cresc. Bucureşti. Banciu A. Hageanu C. Întrebări de evaluare: 1. Codul civil(Legea nr. republicata. În ce situaţie obligaţia legală de întreţinere este unilaterală? 5. 2012. Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil. 2011. având acelaşi obiect (pensia de întreţinere). A. C. În materia obligaţiei de întreţinere nu operează autoritatea de lucru judecat..În cuprinsul hotărârii. Hotărârea se dă cu drept de apel în termen de 30 zile. cât timp poate beneficia de întreţinere din partea fostului soţ debitor? 12. Argonaut. În ce ordine se datorează întreţinerea? 7. În ce situaţie copilul major are dreptul la întreţinere din partea părinţilor săi? 9.

Hotărârea instanţei privind stabilirea pensiei de întreţinere are autoritate de lucru judecat? 109 . Care sunt modalităţile de executare a obligaţiei de întreţinere? 18.17.