Professional Documents
Culture Documents
E un tipar foarte simplu de facut si care iese foarte bine. L-am invatat in anii
80++ cand aveam o marime de haine in care acum nu mai intru. Am invatat sa
fac acest tipar la o profesoara recunoscuta de scoala de croitorie Danckaerts.
'Sistemul Danckaerts', cum se numeste oficial in Olanda, a aparut in 1909, cand
o profesoara de lucru l-a rugat pe sotul ei, inginer, sa o ajute la perfectionarea
calcularii tiparelor.
... si informatia de pe plicul tiparului (vezi cum a fost schimbat tiparul de baza).
Am gasit scoala din intamplare, dupa ce fusesem la o scoala de cartier, unde nu
mi-a placut profesoara, care lucra prea mult 'din experienta proprie' si ce facea
nu iesea f. bine.
Rasfoind de curand cartile lor ca sa gasesc tiparul de fusta am vazut ca fac ceva
ceea ce se face numai in croitoria de clasa. Vorbesc despre metoda in care
(numai) la cuta din mijloc sau la slitz se adauga de ambele parti 0.5 cm, ceea
ce se numeste 'walking ease' ('surplusul de mers'). Eu raman sa-i zic tot asa,
'surplus de mers', desi pe blogul Ancai am citit ca ar trebui sa zic 'adaos de
MASURILE NECESARE
Aveti nevoie de urmatoarele masuri (pe care le ilustrez cu masurile mele de pe
vremea cand am invata sa fac tiparul, pentru ca tiparul pe care il discut este un
scan din caietul meu de scoala. Masurile mele nu mai sunt de multisor
aceleasi!!!).
Imaginea de mai sus, din care vedeti cum se masoara, este de la Threads
Magazine, din articolul "How to Measure Up". Este excelenta ideea cu elasticele
de 1 cm (nu mai late) care iti marcheaza liniile de grosime si sa te ajute sa
determini inaltimea primei linii de sold (cea de sus) si si a liniei a doua a
soldului, cea care se foloseste la determinarea marimii de tipar pentru fusta sau
pantaloni. Cu conditia sa nu folositi elastice stranse, ci intinse numai atat ca sa
nu alunece de pe corp. Altfel te strang si schimbi dimensiunile, deci masori alte
grosimi. (La MyLabel trebuie neaparat sa folosesti marcatul cu elastice ca mai
sus).
Gasesc insa ca elasticele care arata perimetrele soldului sunt prea sus puse.
Ambele.
In poza din profil eu as masura de acolo de unde se vede ca incepe piciorul, iar
inaltimea din talie pana unde au pus ei elasticul ar fi dupa mine lungimea
pensei, care se opreste mereu deasupra varfului protuberantei respective. Sunt
curioasa ce zice Anca despre poza asta.
Masurile pe corp
Grosimea taliei (perimerul taliei) / Talie = 67 cm
Grosimea mica a soldului / Sold 1 = 92 cm
* se masoara perimetrul soldului la 10-12 cm de sub talie
* notati distanta dintre talie si elasticele de pe sold: in general este de 12 cm
sau de 10 cm (pentru personele mai mici sau cu soldurile mai rotunde)
Grosimea soldului in partea ca mai accentuata / Sold 2 = 102 cm
* se masoara cam la 22 cm, dar distanta dintre talie si linia asta de sold poate fi
mai mica sau mai mare, depinde de corp.
IMPORTANT:
* Trebuie sa masurati lungimile Talie-Sold1 si Talie-Sold 2 pe corpul pentru care
faceti tiparul. Masurati inaltimile soldului exact asa cum sunt la ea, chiar daca
nu sunt cele standard. Altfel iese rotunjimea soldului prea sus si trebuie sa
lungiti sau scurtati fusta pe sold.
* Tineti seama ca persoanele mai plinute pot avea alte lungimi decat cele
standard sau ca lungimile soldului se pot schimba pe parcurs. La mine din 12 si
22 cm au ajuns la 10 si 19 cm!! (masurat recent tot de o profesoara de lucru
cand am luat lectii despre PatternMaker7).
La fusta clasica dreapta se aduga unsuplus (adaos de lejeritate) de cam 2
cm in talie si 4-6 cm pe sold 2 (grosimea cea mai mare a soldului).
* Cu cat sunt soldurile mai proeminente, cu atat ai nevoie de mai mult surplus,
fiidca ai nevoie de material in plus cand te asezi. Cine intra in categoria asta stie
deja despre ce vorbesc si stie cat de incomoda devine o fusta care nu are
surplus suficient, desi e OK cand stai in picioare. Numai dupa ce te-ai convinsa
ca fusta nu se ridica foarte mult in sus cand persoana sta pe scaun, esti sigura
ca ai masurat bine grosimea soldului si ai ales surplusul bine. Ceva cute sunt
normale.
Dupa ce am adaugat surplusul obtin masurile pe care le folosesc la
facutul tiparului.
Talie = 69 cm (67 + 2)
Sold 1 = 98 (92 + 6)
Sold 2 = 108 (102 + 6)
Inaltimea T-S1 = 12
Inaltimea T-S2 = 22
Pe linia G' (soldul 2 / mare) masurati 1/2 din grosimea soldului (cea la care
s-a adaugat surplus, aici 54 cm, adica 108:2) si puneti punctul H'.
Masurati aceeasi distanta pe liniile din G si J. Obtineti:
G'H' (soldul 2) egala cu GH (soldul 1) egala cu JK (tivul) = 54 cm
Observati ca in talie nu avem inca o linie orizontala.
Din punctul D ne ridicam cu 1,5 cm si obtinem punctul D'.
* DD" este diferenta de inaltime dintre linia verticala din talie in mijlocul fetei
pana la pamant si cea verticala din talie urmand linia soldului pana la pamant.
Din D' (deci deasupra punctului de mijloc al fetei de pe talie!) desenam o
perpendiculara pe DJ pe care masuram iar grosimea soldului plus surplus de
54 cm. Aceasta este linia D'E' ajutatoare pentru desenatul liniei de talie.
Linia D'J este mijlocul fetei , iar linia E'K este mijlocul spatelui.
Din E' coboram iar 1,5 cm si marcam punctul E (mijlocul spatelui pe talie).
* Pentru un spate cabrat trebuie masurat ceva mai mult.
Acum trebuie sa impartim dreptunghiul cu o linie verticala (I'L pe tipar) ca
sa obtinem doua tipare: spatele si fata. Cum se imparte?
* Sunt sisteme de facut tipare care impart linia soldului (54 cm) in doua parti
egale. Sistemul Danckarts face fata cu 1 cm mai lata decat spatele.
Acelasi principiu l-am gasit si la Elizabeth Allemong, care zice ca face tipare
dupa traditia europeana.
Incercati ambele metode is vedeti ca ce vi se pare mai frumos si hotarati-va ce
sistem folositi.
* Latimea fetei pe sold = 1/2 Sold 2 + 1 cm = 28 cm [(54:2) + 1]
* Latimea spatelui pe sold = 1/2 Sold 2 - 1 cm = 26 cm [(53:20 - 1 cm]
Din punctul G' masor 28 cm si marchez punctul I'. Acelasi lucru il fac si pe linia
tivului JK, unde pun punctul L la 28 cm de J.
Uniti punctul L cu punctul I' si prelungiti linia verticala ca sa intersecteze linia
ajutatoare D'E' de sus. Punctul de intersectie este F. Am obtinut linia de
separatie FL a tiparului de fata cu cel de spate.
De o parte si de alta a punctului F se masoara 3 cm, ca sa se poata desena
linia rotunjita a soldului. Danckarts foloseste punctele F' (pt fata) si f (pentru
spate).
* In metoda Mller&Fiul se calculeaza destul de complicat distanta F'-F si F'-f,
pe cand in metoda olandeza se foloseste constant 3 cm. In ilustratia din cartea
germana distanta folosita este de 3,5 cm, deci iti iese un sold mai rotunjit.
* Daca va uitati bine la tiparul de mai sus vedeti ca liniile F'I' si I'f formeaza
un fel de pensa care face ca materialul sa cada in linie dreapta peste sold,
pastrandu-se directia firului si integritatea tiparului.
* Se stie ca o pensa devine cu atat mai dificil de cusut cu cat este mai mare. E
adevarat ca aici ai un avantaj din faptul ca mijlocul pensei este pe o cusatura
(linia soldului), dar oricum...
Ca sa desenezi rotunjimea soldului mai bine te ajuti cu masura soldului
(Sold 1) pe linia la 12 cm din mijlocul fetei /talie. Imparti si aici aceasta
masura in 4 [98:4 = 24,5 cm]. Masuram 1/4 + 1 cm in fata si 1/2 - 1cm in
spate. In tiparul de mai sus avem
GI (fata) = 25,5 cm [(49:2) + 1]
iH (spatele) = 23,5 cm [(49:2) -1]
* De fapt de punctul asta nu ai avea strict nevoie, pentru ca poti sa desenezi
curbura soldului si fara el. In cele mai multe metode de facut tipar de fusta nici
nu se foloseste grosimea de sus a soldului (Sold 1). Eu o gasesc o dimensiune
utila, mai ales daca faci un tipar pentru cineva care are o alta curbura a soldului
decat cea standard (ca sa zic in mod elegant ca are 'pernite' pe sold). Apoi te
ajuta sa gasesti punctul de plasare a primei pense de la spate, ca sa te
avatajeze si te ajuta si sa plasezi mai avantajos pensa de la spate.
Se deseneaza curbura soldului, ca in tiparul de sus.
Acum calcularea penselor.
Se uneste punctul D cu punctul F' si apoi punctul f cu punctul E, desenand
o linie usor curbata, care estelinia de talie.
Masurati linia curba DF" si fE punand panglica metrica (centimetrul) pe
muchie dealungul liniei.
* Eu nu mai am masurile mele si nici centimetrul la scala, pe care il foloseam pe
vremuri la desenatul tiparelor pentru cursuri (acum folosesc computerul). Asa
ca nu mai pot ilustra cu cifre. Dar sistemul ese asta.
PENSA/PENSELE DIN FATA:
Talia in fata la fusta cusuta trebuie sa fie 1/4 din Grosimea taliei + 1 cm
[aici (67:4) + 1 cm] = 16,75 + 1 = 17,75
Linia desenata DF' si masurata are dimensiunea X [aici... ???], care este mai
mare decat cei 17,75 cm care trebuie sa imi ramana.
Din X se scade 1/4 Talie + 1 cm (care la mine este de 17,75 cm).
Diferenta este cata lungime trebuie scoasa prin pense.
* Daca diferenta este mai mare de 2,5 cm se deseneaza 2 pense (se
imparte dierenta in doua). Asta este valabil pentru persoane cu talia mica si
solduri (relativ) largi.
* Pana la 2,5 cm nu aveti nevoie decat de o pensa.
Eu am avut nevoie de 2 pense din cauza taliei mici.
Prima pensa (mijlocul pensei) se pune la 6 cm de punctul soldului
* Inginerul asta foloseste semne de notare foarte tehnice F', F", etc. Avantajul
este ca pricepi simetria, dar sunt mai putin folosite in desenul tiparelor.
In stanga si in dreapta acestui punct se masoara 1/2 din latimea primei pense.
Linia de mijloc al pensei se deseneaza perpendicular pe linia de talie.
* In alte metode se deseneaza paralel cu mijlocul fetei. Se pare ca o pensa usor
oblica, cum iti iese aici te avantajeaza mai mult. Elizabeth Allemong le
deseneaza intai vertical si pe urma muta punctul / varful pensei can la 1,5 cm
spre sold. Rezultatul este acelasi ca in metoda Danckaerts. Ambele sisteme vin
din croitoria de la 1900.
Pensa astfel plasata este orientata ca directie dupa linia soldului, ceea ce pur din
punct de vedere estetic e mai frumos.
A doua pensa - daca aveti nevoie de ea - are mijlocul la 11 cm de la
sold, masurat ca si cum prima pensa nu ar exista. Deci sa nu faceti ce am
facut eu in prima lectie pt acasa sa masor tinand seama de prima pensa (ceea
ce mi-a dat un punct la 11 cm + dimensiunea primei pense)!.
Lungimea pensei sau a ambelor pense din fata este de 8 cm, dar pentru
cineva cu putina burtica pensele pot fi mai scurte. Vedeti cand probati.
PENSA/PENSELE DIN SPATE:
Calculati de cate pense aveti nevoie si cat de largi trebuie sa fie pensele (sau
pensa!) in acelasi fel ca la fata. Comparati lungimea reala a liniei Ef cu
dimensiunea taliei in fusta finisata (1/4 Talie -1 cm).
Dupa ce aflati cate pense trebuie sa desenati si de ce marime le plasati asa:
Prima pensa (mijlocul pensei) se pune la 1/10 din dimensiunea Sold 1,
masurata de la mijlocul spatelui:
Aici la 98:10 = 9,8 cm in punctul E".
A doua pensa se pune la 1/2 din dinstanta fE" (adica la jumatatea distantei
dintre sold si mijlocul primei pense).
Pensele din spate au linia de mijloc (verticala) perpendiculara pe linia
ajutatoare de talie si pe liniile soldului.
* Liniile de pensa care se vad pe fusta sunt astfel paralele cu mijlocul spatelui,
mai bine zis cu cusatura din mijlocul spatelui.
* Si asta se poate explica prin faptul ca o linie paralela cu o linie foarte vizibila
pe haina (cum ar fi linia de cusatura din mijlocul spatelui) e mai bine plasata si
nu distoneaza de linia dominanta ca o linie care ar lua-o intr-o alta directie, cum
ar fi linia soldului. Linii in prea multe directii creeaza haos estetic pe haina. Cu
cat e mai multa armonie, cu atat e haina mai reusita.
* Personal sunt pentru linia de pensa din fata oblica si linia de pensa din spate
dreapta.
Lungimea penselor se face in raport cu linia de Sold 1.
Atentie!
* Nu incurcati alteratia pentru lungimea spatelui cu alteratia pentru
bust cu cupa D sau si mai mare.
Si acolo trebuie sa faci, daca esti petite, intai alteratia pentru lungimea spatelui
si abia dupa aceea alteratia pentru bust (full bust adjustment). Cele doua
alteratii au scopuri diferite.
Alteratie pe lungime iti repara lungimea rascroielii subratului si inaltimea capului
manecii / sleeve cap, care iti este prea mare daca esti petite si vrei sa folosesti
un tipar pentru marimi 'normale' de 1m68. Daca nu o faci vei avea cute (fold)
orizontale la capul manecii si intre piept si umar.
Alteratia de full bust iti da doar inaltime si largime in regiunea bustului, dar nu
trebuie sa iti mareasca linia rascroiturii manecii.
* Sway back alteration este o modificare a tiparului care nu are nimic
de-a face cu petite, ci cu o postura pe care o intalnesti la toate marimile
( petite, normala sau lungimi mari).
Regret ca vedeti atata galben, dar informatia este foarte importanta, fgandinduma cat m-am chinuit eu sa pricep de ce nu imi iesea tiparul cum voiam eu, daca
aplicam numai alteratia de la Burda.
Despre alterarea tiparului gasiti si aici informatii importante, de exemplu
despre Full bust alteration (marirea tiparului pentru bust cu cupa D si mai mare
ca sa nu obtineti umeri si spate mult prea larg):
Metoda de probat PALMER & PLETSCH (I)
Palmer and Pletsch full bust alteration (II)
Informatii generale:
Tiparele Burda (I)
Tiparele Burda (II)
Alegerea tiparului (inaltimea si surplusurile de purtat si de design
Alegerea tiparului (modificarile pe lungime)
De ce e bine sa ai un tipar de baza
Verificarea tiparului: gatul si umerii
Tivurile egale - cum te ajuta in croitorie
Tot despre alegerea tiparului
Cum controlati lungimea si grosimea bratului pe tiparul comercial
NB. Pentru aceasta postare, daca v-a fost de folos, trebuie sa ii fiti
recunoscatoare lui PUISOR, care a aparut cu aceasta problema pe grup si
m-a obligat sa incerc sa explic cum se face si de ce. Cu acesta ocazie mi-am
facut si eu ordine in cap. Deci, multumiri doamnei Puisor din Belgia.
Vogue V7937
La fuste stiu mereu ca trebuie sa las linia taliei in mijlocul spatelui cam cu 1 cm
-1,5 cm in jos.
La primul slip pe care l-am facut si la care am facut tiparul asa cum era desenat
de Margreet de la Merckwaerdigh, mi-a iesit spatele prea inalt. Am vazut ca
trebuie sa tai binisor, asa ca acum am taiat din tipar.
Corectia pentru SWAYBACK.
Intai am indoit tiparul si am desenat o linie perpendiculara pe linia de mijlocul
spateleui (CB) de 1,5 - 2 cm. Apoi am dus linia cu florarul pana la coltul cu tivul
lateral. Linia trebuie sa fie perpendiculara pe mijlocul spatelui la inceput, ca sa
nu ai in talie un mic V la mijloc. E acelasi principiu ca la modificarea decolteului
la gat.
Daca incerc sa potrivesc colturile, stric linia cusaturii, pentru ca ar trebui sa trag
de spate sa ajunga in punctul de jos. De aceea acel colt trebuie taiat.
In paranteza fie spus, asa se face la quiltuit, cand ai de asezat doua piese cu
tivurile in unghiuri diferite.
Daca va uitati bine, tiparele sunt facute in asa fel incat fata sa fie 1/2 din
perimetrul taliei sau al soldului. Ceea ce inseamna ca fata si spatele sunt
egale in latime, un lucru care nu deranjeaza, cum ar fi la tiparul de torso
pentru persoanele cu sanii mari.
Acelasi lucru l-am facut si de-a lungul liniilor pe care se va pune elasticul pentru
picor. Atat in spate, cat si in fata.
Acum trebuie sa va mai arat ceva ce trebuie sa stiti, cand potriviti piesa
dintre picioare la tiparul spatelui sau al fetei.
Trebuie sa se potriveasca linia cusaturii, nu linia tivulul in colturi. Linia tivului,
care este paralela cu linia cusaturii la 1 cm, nu coincide pe tiparul de fata si pe
tiparul piesei (crotch... iarasi nu stiu cum sa-i spun). Deci cand o potrivesc nu
trebuie sa incerc sa potrivesc colturile, ci numai centrul (Mijlocul Fetei / Centre
Front = CF). O sa intelegeti cand voi fotografia pentru tutorialul la cusut. Vreau
numai sa va avertizez sa nu va speriati ca raman acele colturi.
Ceea ce conteaza este sa se potriveasca linia de cusatura.
Acelasi lucru se intampla la spate, ba chiar mult mai vizibil, pentru ca e vorba
de potrivirea unei curbe concave cu una convexa. De fapt coaserea acestor
doua parti de tipar este cel mai greu lucru in facutul chilotului. Restul e
floare la ureche!
Avand o linie mai lunga pe masa, puneti unul din capete la o marcare pe care o
tineti minte (la 5 cm de exemplu) si trageti de material sa vedeti pana unde se
intinde si cu cati centimetri. Nu trebuie sa trageti foarte tare, numai pana cand
simtiti ca materialul incepe sa opuna rezistenta. Notati la ce marcare ati ajuns.
Apoi repetati cu marginea de material la 90 de grade.
Partea care se intinde mai mult da sensul DOGS.
Marcati acel sens pe o margine de material. Eventual cu creta si intr-un loc
unde nu incepeti sa taiati, ca sa regasiti sensul si data viitoare si sa nu mai fiti
obligate sa repetati determinarea sensului de DOGS.
Metoda de mai jos de marcare imi apartine, lucru de care sunt foarte
mandra - ca sa ma laud singura.
Marchez cu un stilou cu cerneala permanenta (permanent marker) si cu tiparul
tinut in loc de greutati.
Avantajele metodei:
- marchezi cu precizie
- tivurile se taie (trimming), dupa ce ai cusut, la aproximativ 0,5 cm, deci
marcarea cu Permanent Marker este pe matrialul care se taie!
- imi e mai usor sa marchez asa si sa tai materialul intr-un singur strat, decat sa
tai de-a lungul marginilor unui tipar care se misca si sa nu vezi bine pe unde
tai.
Cea mai economica metoda de aranjare a tiparului este asta de mai jos
(observati ca am sensul de la DOGS asa cum trebuie).
Acum calculez lungimea pe care trebuie sa tai elasticul (adica 80% din
talie si 90% la picior). Am notat datele complete pe tipar.
Stiu deci ca pentru acest model trebuie sa cumpar (aproximativ):
- 1,50 m daca folosesc numai un tip de elastic (de 1 cm).
Iar daca folosesc doua largimi de elastic diferite:
- 42,5 cm X 2 = 85 cm pentru picior (elastic de 1 cm)
- 60 cm pentru talie cu elastic lat.
ERATA!
Am uitat sa adaug la picior lungimea piesei dintre picioare (una din
curburile verticale care se vede in poza de mai sus trebuie si ea
masurata cu centimetrul pe muchie). Este intre 10 si 14 cm, in general.
In rest e bine. Abia cand am trecut la cusut mi-am dat seama ca una am
facut la masurarea perimetrului piciorului si alta am scris.
Mii de scuze pentru neatentie.
Punctele astfel obtinute se stabilesc pe orizontala din B iar prin aceste puncte se traseaza
perpendiculare ce reprezinta de fapt liniile de baza in latimea tiparului
Pentru trasarea liniilor de contur se stabilesc mai multe puncte ajutatoare
Aa= (Cb+Ad)/8
aa1= Aa/4+0,5cm
A1a2=2cm
a2a3=1 cmPrin unirea punctelor A cu a1 si a1 cu a3 se obtine linia scobiturii gatului si umaruluiLLinia
de mijloc a spatelui poate fi dreapta-AL- sau se poate devia pentru o mai buna modelare a tiparului
pe conformatia corpului.Devierea se face astfel:
TT`=LL`=1.5-2cm
Pentru cusaturile laterale
T2T3=T2T4=2-3 cm
Linia spatelui se obtine unind B4 cu T3 si L2 iar a fetei B4 cu T4 si l2.Cele doua linii obtinute trebui
sa fie arcuite spre talie pentru a conferii forma conformatiei corpului
La fata se stabileste linia rascroiturii gatului:
A2A3=Aa+1cm
A2G=A3G1=3,5m
Din G se traseaza un arc de cerc ce formeaza rascroitura gatului .Punctul G1 se uneste cu A1
pentru a stabilii linia umarului.
Pentru a stabilii pensa de bust se considera punctul B5
B2B5=B2B3/2
Din B5 se ridica o perpendiculara pana la linia A1G pe care o intersecteaza in punctul P
Linia B5P reprezinta linia din fata a pensei de bust.Pentru a stabilii cealalta latura se determina
punctele P1,P2,P3
B5P1=B5P/2
Din punctul P se traseaza un arc de cerc cu centrul in B5 apoi se stabileste punctul P2
P1P2=(Cb/10)-0,5...1cm
B5P3=B5P (cele doua laturi ale pensei trebuie sa fie egale)
Se uneste B5 cu P2 prelungindu-se linia spre partea superioara unde se determina P3.
Se uneste P3 cu a4 stabilind astfel pozitia umarului
B1a4=Cb/4
Umarul la fata este compus din liniile G1P si P3P4 .Impreuna trebuke sa corespunda cu umarul de
la spate astfel:
P3P4=a1a3-(G1P+1)
Contrasemnul manecii din scobitura se stabileste prin punctul R
B3R=4.5 cm
Cu linie continua se unesc punctele a3 cu orizontala B1B3 cu R cu P4 obtinandu-se astfel linia de
rascroitura a manecii.
Ajustarea prin pense atat a spatelui cat si a fetei se face astfel:
Pensa la spate se gaseste in mijlocul latimii spatelui si se determina astfel:
BB6=BB1/2
Din B6 se duce o perpendiculara pana la linia tivului iar intersectia cu linia taliei se noteala cu t iar ci
linia tivului cu l
B6B7=2...4 cm
tt1=tt2=2 cm
ll1=4...6 cm
Se unesc punctele astfel obtinute si se formeaza pensa. Linia tivului si a taliei se definitiveaza
astfel:
T1T6=L1L3=1 cm
Pensa la fata se obtine prin prelungirea dreptei Pb5 pana la tiv obtinandu-se astfel punctele t3 si l1
Varful pensei se stabileste in F
B5F=4...6 cm'
Adancimea pensei la talie se stabileste in functie de largime corelandu-se cu largimea dorita si cu
circumferinta taliei.
t3t4=t3t5=2cm
l2l3=4-6 cm.
Am obtinut asfel tiparul de baza pentru o bluza.
Este foarte important de retinut ca pensa de bust de obicei se inchide pentru a putea fi deschisa pe
alte directii transformandu-se in pensa de subrat, sau se poate deschide de exemplu pe linia
cusaturii laterale..etc
AB=(a3y+P4y1)/2-2 cm
LL5=Cb/6+4 cm
L3L6=LL5-LL2
Se uneste C5 cu L5 Si L6 stabilind asfel conturul pensei
TIPARUL DE BAZA