1.

Obiectul metodicii predarii matematicii

n sistemul stiintelor pedagogice, didactica are ca obiect procesul de nvatamnt, studiind
ntr-un mod sistemic componentele acestuia si principiile didactice care guverneaza
predarea-nvatarea, continuturile, strategiile de nvatare si evaluare.
Ca ramura a pedagogiei scolare, didactica se ocupa cu studiul conceperii, organizarii si
desfasurarii eficiente a procesului de nvatamnt. Astfel, metodica predarii matematicii
are ca obiect studierea legitatilor si conturarea celor mai eficiente modalitati utilizabile n
procesul de predare nvatare - evaluare al acestei discipline. Ea ncorporeaza achizitii
din domeniul matematicii, pedagogiei, psihologiei, sociologiei, statisticii, care au o
semnificatie de natura metodica.
2.Continuturi ale matematicii scolare
Curriculum-ul nucleu prevede urmatoarele continuturi ale nvatarii la clasa I:
elemente pregatitoare pentru ntelegerea conceptului de numar natural;
numere naturale de la 0 la 100: citire, scriere, comparare, adunare;
adunarea si scaderea numerelor naturale n concentrul 0-30, fara trecere peste ordin;
figuri geometrice: triunghi, dreptunghi, patrat, cerc;
masurari cu unitati nestandard pentru lungime, capacitate, masa;
masurarea timpului (unitati de masura: ora, ziua, saptamna, luna; recunoasterea orelor
fixe pe ceas)
La clasa a II-a sunt prevazute urmatoarele noi continuturi ale nvatarii:
numere naturale pna la 1000 (formare, scriere, citire, comparare, ordonare);
adunarea si scaderea numerelor naturale n concentrul 0-100, fara si cu trecere peste
ordin; nmultirea numerelor naturale n concentrul 0- 50; mpartirea dedusa din table
nmultirii (se transfera n clasa a III-a ncepnd cu anul scolar 2004-2005);
elemente intuitive de geometrie: punct, segment, linie dreapta, linie frnta, linie curba;
interiorul si exteriorul unei figuri geometrice; exercitii de observare a obiectelor cu
forma de paralelipiped dreptunghic;
masurarea marimilor si unitatilor de masura pentru lungime (metrul), capacitate (litrul),
masa (kilogramul), timp (minutul); monede; utilizarea instrumentelor de masura
adecvate: metrul, rigla gradata, cntarul, balanta;
Clasa a III-a are urmatoarele noi continuturi ale nvatarii:
numere naturale pna la 1000000;
adunarea si scaderea numerelor naturale n concentrul 0-1000; nmultirea numerelor
naturale n concentrul 0-100; mpartirea (inclusiv cea cu rest) n acelasi concentru;
ordinea efectuarii operatiilor si folosirea parantezelor rotunde;
elemente intuitive de geometrie: poligon; exercitii de observare a obiectelor cu forme
de cilindru sau de con;
masurarea marimilor si a unitatilor de masura pentru lungime (multiplii si submultiplii
metrului), capacitate (multiplii si submultiplii litrului), masa (multiplii si submultiplii
kilogramului), timp (anul), monede si bancnote.
n clasa a IV-a sunt urmatoarele noi continuturi ale nvatarii:
numere naturale: clase (unitati, mii, milioane, miliarde); caracteristicile sistemului de
numeratie folosit (zecimal si pozitional); scrierea cu cifre romane;
adunarea si scaderea numerelor naturale fara si cu trecere peste ordin; nmultirea cnd
un factor are cel mult doua cifre sau este 10, 100, 1000; mpartirea la un numar de o cifra
(diferenta de 0) sau la 10, 100, 1000 ( a numerelor a caror scriere se termina cu cel putin

unul, doua sau trei zerouri); ordinea efectuarii operatiilor si folosirea parantezelor;
fractii: notiunea de fractie; fractii egale, reprezentari prin desene; fractii echiunitare,
subunitare, supraunitare; compararea fractiilor; adunarea si scaderea fractiilor cu acelasi
numitor; aflarea unei fractii dintr-un ntreg;
elemente intuitive de geometrie: unghi, drepte paralele; rombul; perimetrul
(dreptunghiului si patratului); aria;
masurarea marimilor si unitati de masura, cu transformari ale multiplilor si
submultiplilor unitatilor principale pentru lungime, capacitate, masa; unitati de masura
pentru timp (deceniul, secolul, mileniul); monede si bancnote
3.Formarea conceptelor matematice
Fiecare disciplin de nvmnt trebuie s construiasc n structurile mintale ale
elevului un sistem de cunotine, care s se apropie de logica disciplinei respective.
Pentru elevul clasei I, primele noiuni matematice sunt cele de numr natural i operaii
cu numere naturale (adunare i scdere). Formarea acestor noiuni parcurge urmtoarele
etape:
sesizarea mulimilor i a relaiilor dintre acestea n realitatea obiectiv (mulimi
de obiecte din mediul ambiant, experiena de via a elevilor, imagini ale
mulimilor de obiecte concrete);
operaii cu mulimi de obiecte concrete (cu mulimi de obiecte reale, cu mulimi
de obiecte simbol, cu piesele geometrice, cu rigletele .a.);
operaii cu simboluri ale mulimilor de obiecte (imagini i reprezentri
grafice
operaii cu simboluri numerice (cifre, semne de operaie, de egalitate i
inegalitate).
4.Formarea limbajului matematic:
Se tie c nvarea oricrei tiine ncepe, de fapt, cu asimilarea limbajului ei noional.
Studiul matematicii urmrete s ofere elevilor, la nivelul lor de nelegere, posibilitatea
explicrii tiinifice a noiunilor matematice.
Exist o legtur strns ntre coninutul i denumirea noiunilor, care trebuie respectat
inclusiv n formarea noiunilor matematice. Orice denumire trebuie s aib acoperire n
ceea ce privete nelegerea coninutului noional; altfel, unii termeni apar cu totul strini
fa de limbajul activ al copilului care, fie c-l pronun incorect, fie c i lipsesc din
minte reprezentrile corespunztoare, realiznd astfel o nvare formal.
Limbajul matematic, fiind limbajul conceptelor celor mai abstracte, se introduce la
nceput cu unele dificulti. De aceea, trebuie mai nti asigurate nelegerea noiunii
respective, sesizarea esenei, de multe ori ntr-un limbaj accesibil copiilor, fcnd deci
unele concesii din partea limbajului matematic. Pe msur ce se asigur nelegerea
noiunilor respective, trebuie prezentat i denumirea lor tiinific. De altfel, problema
raportului dintre riguros i accesibil n limbajul matematic al elevilor este permanent
prezent n preocuprile nvtorilor.
Unul dintre obiectivele generale ale leciilor de matematic se refer la cunoaterea i
folosirea corect de ctre elevi a terminologiei specifice.

5.Elemente pregatitoare pentru ntelegerea conceptului de numar natural

Nu trebuie uitat ca acest capitol reprezinta doar o pregatire a elevilor pentru asimilare
adaptare, o modalitate de egalizare a sanselor, de a oferi tuturor copiilor o necesara baza
comuna de pornire. De aceea, activitatea nvatatorului va fi diferentiata si
individualizata, oferind fiecarui copil un program personal de compensare sau
dezvoltare. Dupa parcurgerea acestui capitol si evaluarea sumativa corespunzatoare,
nvatatorul va avea informatii si va putea decide si asupra tipului de curriculum pe care l
va putea aborda cu clasa: trunchiul comun, aprofundare sau extindere.
6.Formarea conceptului de numar natural
Pentru formarea conceptului de numar natural copilul va parcurge 3 niveluri :
-senzorul motric=operare cu obiecte si grupuri de obiecte
-operare cu operatii cantitative=operare cu nr concrete
-intelegerea raportului cantitativ e caracterizeaza multimea=operare cu nr abstracte
Numarul si numeratia (procesul de numerare)reprezinta rezultatul unor sinteze efectuate
pe diverse niveluri asupra obiectelor.Atunci cand copilul ajunge sa inteleaga raportul
dintre multime si unitatile componente ale ei ,numarul dobandeste semnificatie deplina
caracterizand si reprezentand multimea observata .La aceasta varsta numerele au si o
caracteristica spatiala deoarece copilul le va privi in forma fizica reprezentata spatial .In
formarea notiunii de nr.natural se vor parcurge 2 etape distincte:
a.numarul apare ca parte a unei suite ordonate de obiecte=calitatea ordinala
b.numarul apare ca o multime legata de unitati,ca o clasa de obiecte=natura cardinala
Exprimarea va face intotdeauana diferenta intre cele doua calitati :
-al doilea copil de la geam are pix rosu=natura ordinala
-doi copii din clasa au pix rosu=natura cardinala
In etapa finala de evolutie se va realiza un proces biunivoc de asociere de la multime la
nr.si de la nr.la multime :7 scaune sunt in primul rand ;
de la nr. la multime :din clasa identifica o multime cu 3 elemente
In perioada intre 6-7 ani copilul va interioriza si procesul de numarare care reprezinta
defapt trecerea de la o multime catre alta mai bogata mereu cu un element decat cea
anterioasa.

6.1. Predarea numerelor naturale n concentrul 0-10

Numarul natural reprezinta cea mai cunoscuta si utilizata entitate matematica, pe care
copilul o ntlneste nca din perioada prescolaritatii.
Cunostintele empirice, particulare, dobndite la aceasta vrsta, se vor largi treptat,
generalizator, n sensul formarii conceptului de numar natural, n clasele I-IV.
Calea cea mai utilizata pentru introducerea unui numar natural oarecare n (de exemplu,
4) trece prin urmatoarele etape: se construieste o multime de obiecte avand attea
elemente ct este ultimul numar cunoscut (n exemplul mentionat, 3);
introducere
la clasa I :
- se construieste o alta multime, echipotenta cu prima;

se adauga n cea de a doua multime nca un obiect;

se face constatarea ca noua multime are cu un obiect mai mult dect prima
multime;
.se afirma ca noua multime, formata din n-1 obiecte si nca un obiect are n obiecte
(deci, 3 obiecte si nca un obiect nseamna 4 obiecte);
se construiesc si alte multimi, echipotente cu noua multime, formate din alte
obiecte, pentru a sublinia independenta de alegerea reprezentantilor;
se prezinta cifra corespunzatoare noului numar introdus.
In formarea conceptului de numar natural se parcurg urmatoarele etape:
- actiuni cu multimi de obiecte (etapa actionala);
- schematizarea actiunii si reprezentarea grafica a multimilor (etapa iconica);
- traducerea simbolica a actiunilor (etapa simbolica)
7.Predarea numerelor naturale n concentrul 10-100
Trecerea de la concentrul 0-10 la numere naturale mai mici dect 100 constituie pasul
decisiv pentru ntelegerea de catre elevi a structurii zecimale a sistemului nostru de
numeratie, ce va sta la baza extinderii continue a secventelor numerice.
ntelegerea procesului de formare a numerelor mai mari dect 10 si mai mici sau egale
cu 20 este esentiala pentru extrapolarea n urmatoarele concentre numerice. Studiul
concentrului 10 20 i ajuta pe elevi sa-si consolideze cunostintele anterioare si sa le
transfere n contexte noi, sa-si mbogateasca gndirea cu metode si procedee ce vor fi
folosite frecvent n nvatarea, n continuare, a numeratiei.
Introducerea numarului 11 se poate realiza astfel:
.. se formeaza o multime cu 10 elemente;
.. se formeaza o multime cu un element;
.. se reunesc cele doua multimi, obtinndu-se o multime formata din zece elemente si
nca un element;
.. se spune ca aceasta multime are unsprezece elemente si ca scrierea acestui numar este
11, adica doua cifre 1, prima reprezentnd zecea si cea de a doua, unitatea.
Pentru a evidentia structura unui numar mai mare dect 10 si mai mic dect 20, este util
ca zecea sa apara ca unitate de numeratie, prin utilizarea compacta a acesteia (de
exemplu, manunchiul de 10 betisoare legat). La aceasta zece legata se pot atasa unul
sau mai multe elemente: unu vine spre zece, formnd numarul unsprezece, doi vin
spre zece, formnd numarul doisprezece s.a.m.d.
8.Predarea numerelor naturale n concentrul 100-1000
n predare numerelor naturale din concentrul 100-1000 se foloseste analogia cu
procedeele din concentrul anterior nvatat, conturndu-se ideea ca 10 unitati de un
anumit fel formeaza o unitatea noua, mai mare.
n acest concentru, elevii adauga la unitatile de numeratie cunoscute (unitatea simpla,
zecea) o unitatea noua suta si afla ca zece sute formeaza o mie.
Formarea oricarui numar mai mare dect 100 se realizeaza dupa algoritmul cunoscut de
la formarea numerelor mai mari dect 10: o suta si nca o unitate formeaza 101 s.a.m.d.
Singura problema metodica noua fata de concentrele anterioare este indusa de formarea,
citirea si scrierea numerelor ce contin pe 0. Este necesar ca elevii sa discrimineze ntre
101 si 110 (de exemplu), n care cifra 0 arata absenta zecilor, respectiv a unitatilor
simple.

9. Formarea notiunilor de ordin si clasa

n etapa urmatoare, predarea-nvatarea numerelor naturale mai mari dect 100 se
caracterizeaza prin introducerea notiunilor de ordin si clasa.
Pna acum, elevii au cunoscut 3 unitati de calcul: unitatea (simpla), zecea si suta. Pentru
a ordona si sistematiza secventele numerice urmatoare, fiecarei unitati de calcul i va fi
atasat un ordin, ce reprezinta numarul de ordine n scrierea numarului: unitatile
(simple) vor fi numite unitati de ordinul nti; zecile, unitati de ordinul doi; sutele, unitati
de ordinul trei. n acest fel, unitatile de mii vor fi unitati de ordinul patru, zecile de mii
unitati de ordinul cinci, sutele de mii unitati de ordinul sase s.a.m.d. Pe masura
ce cunosc ordinele, elevii constata ca grupuri de trei ordine consecutive, ncepnd cu
primul, contin unitati care se numesc la fel: unitati, unitati de mii, unitati de milioane
s.a.m.d. Data fiind aceasta periodicitate, este firesc ca un grup de trei ordine
consecutive sa formeze o noua structura, numita clasa. Ordinele 1, 2, 3 formeaza clasa
unitatilor; ordinele 4, 5, 6 formeaza clasa miilor; ordinele 7, 8, 9 clasa milioanelor
s.a.m.d. Se poate sugera astfel ca procedeul poate fi aplicat n continuare la nesfrsit si
ca, implicit,exista numere naturale orict de mari. n scrierea unor astfel de numere,
evidentierea claselor se realizeaza prin plasarea unui spatiu liber intre ele.
10. Predarea numerelor naturale de mai multe cifre
O atentie deosebita n scrierea unui numar trebuie sa fie acordata cifrei 0 (zero), care
semnifica absenta unitatilor de un anumit ordin. La citirea unui numar n scrierea caruia
apar zerouri, acestea nu se rostesc. .
Urmatoarele extensii secventiale (numere naturale mai mari dect 100) realizate n
clasele II-IV , urmaresc, n plus, obiectivul general: m) constientizarea caracteristicilor
sistemului de numeratie: zecimal (zece unitati de un anumit ordin formeaza o unitate de
ordinul imediat urmator) si pozitional (o cifra poate reprezenta diferite valori, n functie
de pozitia pe care o ocupa n scrierea unui numar).
Predarea adunrii i scderii numerelor naturale
11. Adunarea i scderea numerelor naturale n concentrul 0-10
Pentru formarea noiunii de adunare se pornete de la operaii cumulimi de obiecte
concrete (etapa perceptiv), dup care se trece leefectuarea de operaii cu reprezentri ce
au tendina de a se generaliza(etapa reprezentrilor), pentru ca, n final, s se poat face
saltul laconceptul matematic de adunare (etapa abstract).
adunarea
Introducerea operaiei de adunare se face folosind reuniunea a doumulimi disjuncte.
n faza concret, elevii formeaz, de exemplu, o mulime de baloaneroii cu 3 elemente i
o mulime de baloane albastre cu 4 elemente.
Reunindu-se cele dou mulimi de baloane se formeaz o mulime care are7 baloane roii
sau albastre. Se repet apoi aciunea folosind alte obiecte(ex. creioane, beioare, flori,
degete .a.), pn ce elevii contientizeazc reunind o mulime format din 3 obiecte cu
o alt mulime format din 4obiecte (indiferent ce sunt acestea) se obine o mulime
format din 7obiecte. n aceast faz, aciunea elevului vizeaz numratul sau
compunerea unui numr, date fiind dou componente.
Faza a dou, semiabstract, este caracterizat de utilizareareprezentrilor simbolice, cum
ar fi:
3434

3+4=73+4=7
Se introduc acum semnele grafice + i =, explicndu-se cereprezint fiecare i
precizndu-se c acestea se scriu doar ntre numere.
n faza a treia, abstract, dispare suportul intuitiv, folosindu-se doarnumerele. Se
introduce acum terminologia specific (termeni, sum/total) ise evideniaz proprietile
adunrii (comutativitate, asociativitate, existenaelementului neutru), fr utilizarea
acestor termeni i cu apelare la intuire,ori de cte ori este necesar
Scderea se introduce folosind operaia de diferen dintre o mulimei o submulime a sa
(complementara unei submulimi).
n prima etap (concret), dintr-o mulime de obiecte ce au oproprietate comun se
izoleaz (se ndeprteaz, se scoate) o submulimede obiecte i se constat cte obiecte
rmn n mulime. Aciunea mentala elevului vizeaz numratul sau descompunerea
unui numr n doucomponente, dat fiind una dintre acestea.
n a doua etap (semiabstract), reprezentrile utilizate pot fi de tipulurmtor:scderea 7 3=4
Se introduce acum semnul grafic -, explicndu-se ce reprezint iprecizndu-se c i
acesta se scrie doar ntre numere.
n etapa a treia (abstract), n care se folosesc doar numerele, se introduce terminologia
specific (desczut, scztor, rest/diferen) i se evideniaz proprietile scderii
numerelor naturale (operaie posibil doar dac desczutul este mai mare sau egal cu
scztorul; n cazul egalitii, restul este zero; cnd scztorul este zero, restul este egal
cu desczutul), comparndu-se cu proprietile adunrii (scderea nu este comutativ, nici
asociativ) i subliniind faptul c la adunare rezultatul (suma) este maimare dect oricare
dintre numerele care se adun (termeni), iar la scdere, rezultatul (diferena) este mai mic
dect desczutul.
12.Adunarea i scderea numerelor naturale n concentrul 0-20
Comentariul privind predarea nvarea celor dou operaii n concentrul 0 10 rmne
valabil n esen, extrapolndu-se la noul concentru numeric i lrgindu-se prin abordarea
unor probleme metodice specifice acestui concentru.
n predarea adunrii numerelor naturale pn la 20, se pot distinge urmtoarele cazuri:
a) adunarea numrului 10 cu un numr de uniti (mai micdect 10);
b) adunarea unui numr format dintr-o zece i din uniti cu un numr format din
uniti;
c) adunarea a dou numere mai mici dect 10 i a cror sum este mai mare dect 10
(cu trecere peste 10).
n predarea scderii numerelor naturale mai mici dect 20, se pot
distinge urmtoarele cazuri:
a) desczutul este cuprins ntre 10 i 20 iar scztorul este mai mic dect unitile
desczutului (de exemplu 15 3);
b) desczutul este cuprins ntre 10 i 20, iar scztorul este 10(de exemplu, 15 10);
c) att desczutul, ct i scztorul sunt cuprinse ntre 10 i 20(de exemplu 15 13);
d) desczutul este 20 iar scztorul este mai mic dect 10 (de exemplu 20 3);
e) desczutul este 20 iar scztorul este cuprins ntre 10 i 20(de exemplu 20 13);

f) desczutul este cuprins ntre 10 i 20 iar scztorul, mai mic dect 10, este mai mare
dect unitile desczutului (de exempl 15 8);
13. Adunarea i scderea numerelor naturale n concentrul 0- 100
Predarea operaiilor de adunare i scdere n concentrul 0 100 trebuie s urmreasc
nsuirea de ctre elevi a urmtoarelor idei:
calculul n acest concentru se realizeaz n acelai mod ca i n concentrul 0 20;
orice numr mai mare dect 10 se descompune n zeci i uniti;
zecea este o nou unitate de calcul;
operaiile se realizeaz cu unitile de acelai fel (uniti, zeci), ansamblnd apoi
rezultatele pariale; 10 uniti se restrng ntr-o zece, iar o zece se poate desface n 10
uniti (echivalena dintre 10 uniti i o zece);
calculul este mai uor de efectuat n scris (scrierea pe vertical, cu uniti sub uniti i
zeci sub zeci).
n predarea adunrii numerelor naturale mai mici dect 100 se disting urmtoarele cazuri:
a) adunarea a dou numere formate numai din zeci (de exemplu 20 + 30);
b) adunarea unui numr format numai din zeci cu un numr mai mic dect 10 (de
exemplu, 30 + 4);
c) adunarea unui numr format numai din zeci cu un numr format din zeci i uniti (de
exemplu, 30 + 24);
d) adunarea unui numr format din zeci i uniti cu un numr mai mic dect 10, fr
trecere peste ordin (de exemplu 32 + 4);
e) adunarea a dou numere formate fiecare din zeci i uniti, fr trecere peste ordin (de
exemplu 35 + 24);
f) adunarea a dou numere formate fiecare din zeci i uniti, avnd suma unitilor 10
(de exemplu 35 + 25);
g) adunarea unui numr format din zeci i uniti cu un numr mai mic dect 10, cu
trecere peste ordin (de exemplu 35 + 7);
h) adunarea a dou numere formate fiecare din zeci i uniti, cu trecere peste ordin (de
exemplu 35 + 27);
14.Adunarea i scderea numerelor naturale mai mari dect 100
Aceste cazuri nu ridic probleme metodice deosebite dac elevii stpnesc algoritmii
celor dou operaii, pe care i-au aplicat n concentre numerice mai mici. Singura diferen
este dat de ordinul de mrime al numerelor, dar aceasta nu afecteaz cu nimic structura
algoritmilor.
Desigur, pe lng zecea, apar i alte uniti de calcul, cum sunt suta, mia, etc., dar ele
reprezint extrapolri ale cunotinelor i priceperilor anterioare, pe care elevii le pot
descoperi singuri. Ei vor constata c se opereaz cu numere de orice mrime, ca i cu
numerele mai mici dect 100.
15. Predarea nmulirii i mpririi
Operaiile de nmulire i de mprire se introduc dup ce elevii au dobndit cunotine i
au formate priceperi i deprinderi de calcul corespunztoare operaiilor de adunare i
scdere. nmulirea i mprirea se introduc separat, mai nti nmulirea, ce
se va conecta cu adunarea repetat de termeni egali, apoi mprirea, ca scdere repetat a
unui acelai numr. Desigur, dup introducerea i stpnirea lor de ctre elevi, cele dou
operaii sunt privite unitar, evideniindu-se legtura dintre ele.
n predarea-nvarea acestor operaii, intuiia nu mai are un rol

predominant, deoarece cunoaterea i nelegerea lor se realizeaz mijlocit,

prin intermediul adunrii i scderii.