You are on page 1of 11

ISTORIA COMUNICARII - Fernanda Osman

CURS 2

-Prezenta peste 10 ore !!!!!!

Dificultati ale definirii “comunicarii”

“Stiintele comunicarii”-o “nebuloasa de discipline”

• homo communicans

• comunicare - cuvant alunecos,ambiguu,polivalent

- a strans o “constelatie” de sensuri de-a lungul timpului

—> proliferare/inflatie semantica

Scurta incursiune etimologica

• communico,-are < adj.munis= “ care isi face datoria,indatoritor,serviabil”

• > immunis= “scutit de sarcini, exceptat de la indeplinirea unei datorii”

• > communis = initial, “care isi imparte sarcinile cu altcineva”

-mai tarziu communis ajunge sa insemne “ce apartine mai multora sau tuturor”

neatestat/ municus > communicus > communicare = punerea in comun a unor lucruri, indiferent de ce natura

> excommunicare = interdictia de a primi impartaasania, echivalenta cu excluderea din comunitate

In limba romana , a fost transformat si mostenit : communicare > cuminecare

Cuvantul comunciare pe care il folosim astazi este un imprumut mai tarziu, un neologism,preluat din lb franceza

Dublet etimologic - un cuv. mostenit dintr-o limba este generat de “salutare” (latinesc) mostenit in romana a ajuns
“sarutare”

Cuvantul comunicare este preluat recent pe cale savanta.

Definitii ale comunicarii

Doi cercetatori americani , Frank Dance si Carl Larson, au incercat sa stranga diverse definitii ale comunicarii,
alegandu-le pe cele mai reprezantative ( in The Functions of Human Communication. A Theoretical Approach, 1976)

Au iesit nu mai putin de 126 “la inventar”

Fiecare stiinta, fiecare ramura si subramura ale stiintei opereaza cu o acceptie particulara, specializat a cuvantului
comunicare, in contradictie ,uneori , cu sensul pe care il are in alte arii ale cunoasterii.

Edward Wilson, biolog : “Comunicarea este o actiune a unui organism sau a unei celule care altereaza modelele
probabile de comportament ale altui organism sau ale altei celule, intr-o maniera adaptativa pentru unul sau pentru
ambii participanti”

Carl Hovland,Irving Janis, Harold Kelley

“Comunicarea este un proces prin care un individ (comunicatorul) transmite stimuli ( de obicei, verbali) cu scopul de
a schimba comportamentul altor indivizi ( auditoriul)

Janis - gandirea de grup

-preeminenta comunicarii verbale: discutabila, daca nu de-a dreptul falsa

Ray Birdwhistell: 65% din mesaje sunt reprezentate de gestualitate

Albert Mehrabian: 93% din mesaje sunt nonverbale

transmiterea unor proprietati unui numar de lucruri -se extinde excesiv.prin urmare. critic-glumet. drumul. insa.muta problema intelesului la nivelul mintii ( ce e aceea “minte”?) In general . dincolo de nivelul informational Pentru Morris. definitiile comunicarii se dovedesc: -fie precise. intr-atat de largi incat nu multumesc pe nimeni -sau de-a dreptul circulare. O definitie a comunicarii ca cea formulata de Warren Weaver .membrii “Scolii de la Palo Alto” postuleaza ca “ non-comunicarea este imposibila” Conform acestora. tot o forma de comunicare.nu are cuvonte sa faca distinctia. problema intentionalitatii: Putem vorbi despre comunicare si atunci cand transmiterea informatiilor este involuntara? • distinctia dintre semnal si indiciu: -intentionat/involuntar -semnalul un msj intentionat .orice comportament are o valoare comunicativa.ca si franceza . “ Orice mediu care serveste acestui proces de punere in comun este un mijloc de comunicare: aerul. sau involuntar. dintre comunicare si comunicatie Britanicul Colin Cherry ofera o definitie foarte concisa: “Comunicarea este ceea ce leaga organismele intre ele” (On Human Communication.mentinut si modificat prin intermediul unor semnale comune(impartasite) care actioneaza potrivit unor reguli” (Perspectivesc on Communication. asadar distinctia dintre semnal si indiciu devine nerelevanta Louis Forsdale: “Comunicarea este procesul prin care un sistem este stabilit.msj transmis fara intentia de a comunica Unii cercetatori fac. existenat in limba romana. 1957) Louis Forsdale observa. dar prea restrictive. necesitatea recunoasterii semnalelor emise ( componenta semantica) • sublineaza necesitatea unor reguli combinatorii ( componenta sintactica) .“totalitatea proceselor prin care o minte poate sa o afecteze pe alta” . limbajul” -o definitie prea larga pentru a mai fi operanta. ca si lesa cu care scoatem cainele la plimbare ar reprezenta . conform definitiei lui Cherry. precum aceea din DEX: “actiunea de a comunica si rezultatul ei” Poate se va dovedi mai usor de definit comunicarea daca ne referim doar la aceea interumana -apare. 1981) Avantajele definitei lui Forsdale: • evita sa precizeze natura entitatilor care comunica • subliniaza rolul integrator al comunicarii • mentioneaza consesul asupra codului. care mai si genereaza confuzii Aceasta intrucat limba engleza .deosebirea dintre comunicare si semnificare Dimpotriva. Filozoful american Charles Morris. defineste conceptul de omunicare ca “ punerea in comun. pentru specialisti -fie prea generale. telefonul. impartasirea.

idei. accesibile interlocutorului —>nevoia interlocutorilor de a-si transmite mesaje si imposibilitatea practica de a emite si recepta altceva decat semnale. de obicei . restituind mesajului mai mult sau mai putin forma initiala sub care ajunge la destinatar. multipla In ce priveste problema originalitatii mesajului. Sursa -sursa nu este intotdeauna autorul mesajului Uneori. inaccesibile senzorial —> suntem nevoiti sa il increditam unor semnale materiale. ceea ce numim sursa intr-o situatie de comunicare nu face decat sa repete cuvintele unei alte persoane. . Este obligatoriu ca Semnalele sa posede o natura compatibila cu cea a Canalului. sentimente.Tacerea in conversatie Schema generala a procesului comunicarii Karl Bühler.20 Octombrie 2014 Examenul .putem obtine o bonificatie prin citirea textelor. perceptibile senzorial. —> sursa dubla. nascociri ale fanteziei . nu dispune de mijloacele necesare pentru a-l face sa ajunga la Destinatie Mesaj : ganduri. nu exista. 1934 Emitator — Mesaj — Receptor Claude Shannon si Warren Weaver. cel mai frecvent.inefabile. primul subiect din curs (toate) si un subiect de seminar ( o tema din textele parcurse la seminar) primul subiect are 6 puncte al doilea subiect 3 puncte. The Mathematical Theory of Communication. sa fim activi la seminar 1 p din oficiu De prezentat primele 3 pagini . 1949 Schema Shannon-Weaver Mesaj Semnal Semnal Mesaj Sursa —> Transmitator —> Canal —> Receptor —> Destinatie Sursa de zgomot Mesajul elaborat de o sursa este codificat de un transmitator sub forma de semnale care parcurg un canal ( pe traseul caruia pot fi distorsionate ca efect al interventiei unei surse de zgomot) si ajung la un receptor care le decodifica. dar. stari.scris 2 ore de rasp la 2 subiecte. Teoria limbii. CURS 3 . decat surse colective. sa ne inscriem la prezentari. Distinctia dintre Sursa si Transmitator -necesara pentru ca Sursa produce Mesajul.

Sondaj in mediul universiar american: • scrisul: 11% • cititul: 15% • vorbitul: 32% • ascultatul: 42% . ci tocmai dintr-o capacitate superioara de procesare a lor -scoarta cerebrala umana poate prelucra un flux sonor de cel putin 800 de cuvinte pe minut -fluxul verbal mediu abia ajunge la 200 de cuvinte/minut Autobruiajul pshihologic tine de mecanismele concentrarii si disiparii atentiei 1. bruiajul poate fi de mai multe feluri • sonora (zgomot la propriu) • vizuala • gustativa • olfactiva • tactila Autobruiajul pshihologic . nu mai putem vorbi de un singur transmitator. CURS 4 .o bariera perceptiva care apare nu dintr-o deficienta a capacitalilor noastre de receptare si intelegere a informatiilor. Transmitatorul -poate fi si el multiplu Daca alegem undele electromagnetice ca vehicul al informatiei.13 Noimebrie 2014 Bruiajul Autobruiajul pshihologic Tipuri de comunicare Schema Shannon-Weaver Mesaj Semnal Semnal Mesaj Sursa —> Transmitator —> Canal —> Receptor —> Destinatie Sursa de zgomot Fenomenul bruiajului Sursa de zgomot = generic. clasa fenomenelor care pot perturba Mesajul prin alterarea calitatii Semnalelor la nivelul Canalului In functie de natura canalului.

24 Noiembrie 2014 Homo communicans . sa ne mentinem mintea in aceeasi zona de interes. Sandra Ball-Rokeach. . presupunand. si ceea ce nu spune)->body language -formularea replicii/obiectiei pe care te pregatesti sa o exprimi poate deveni ea insasi o puternica sursa de autobruiaj -efortul continuu de a urmarii un gand strain -dificultatea de a asculta opinii pe care nu le impartasesti Tipuri de comunicare -in functie de numarul participantiilor la actul comunicational si de tipul de relatie dintre acestia 1. Comunicare publica ◦ presupune existenta unui emitatior unic si a unei multitudini de receptori ◦ cea mai studiata dea lungul timpului 5. • Era scrierii fonetice. predomina manifestarile noastre comunicationale. Comunicarea de grup ◦ ipostaza a comunicarii interpersonale. Comunicare intrapersonala ◦ emitatorul si receptorul sunt aceeasi persoana ◦ dialogul interior pe care il purtam cu noi insine 2. Comunicarea de masa ◦ cea mai noua forma de comunicare ◦ presupune existenta unui producator institutionalizat de mesaje adresate unor necunoscuti ◦ slaba prezenta a feed-back-ului CURS 5 . DeFleur.Încercări de periodizare Herbert Marshall McLuhan (1911-1980) Galaxia Gutenberg. 1962 Distinge doar trei mari perioade: • Era prealfabetică. critica si empatica (urmarim si gesturile vorbitorului. • Era electronicii. Comunicare interpersonala diadica ◦ presupune strict 2 participanti ◦ importanta din perspectiva cailor influentarii de la om la om 3. insa. cel putin din punct de vedere cantitativ. Melvin L. existenta a peste 2 participanti ◦ tipice pentru aceasta sunt "grupurile mici" de pana la 10 persoane 4. prentu a evita decolarea gandului departe de subiect -ascultarea atenta. -distinctia dintre a auzi si a asculta ( a privi / a vedea) E necesara indeplinirea anumitor conditii pentru o buna ascultare • pozitia si tonusul muscular al receptorului conditioneaza nivelul sau de atentie -pozitiile prea confortabile -sau defensive diminueaza receptitivitatea noastra la mesajele celorlalti • valorificarea decalajului dintre ritmul vorbirii si capacitatea de gandire -daca vorbitorul se exprima lent. Tocmai ascultatul care. nu face obiectul unei pedagogii.

a recupera. Régis Debrays (n.inspirat. capacitatea de a „se conecta”. națiunea.a schimba. • Grafosfera. lumea (oricine poate face parte din acestea) . a societății. probabil. statul (delimitarea se face prin diferențiere) Videosfera: Populația. apariția și proliferarea rapidă a mass-media par a fi unul dintre cele mai radicale procese ce au avut loc în cadrul abilității de a comunica a lui homo sapiens. primitivi și moderni. • epoca mijloacelor comunicării de masă. Figuri ale timpului Logosfera: Cercul (timpul ciclic. de celebra formulare „The medium is the message” a lui Marshall McLuhan. v. • epoca scrisului. o serie de „epoci” în care strămoșii noștri. au progresat în abilitatea de: . în viitor. • epoca semnelor și a semnalelor. → deși recent apărute. Trei etape ale istoriei: • Logosfera. a comportamentelor. • epoca tiparului. care nu solicită nici trecutul. nici viitorul) Tipologie socială Logosfera: Imperiul. 1991 . orașul (spațiu social centralizat. mass-media contemporane sunt deja atât de importante în viața noastră de zi cu zi încât ar putea duce la modelarea destinului speciei noastre. . 1940) Curs de mediologie generală. regatul. într-o „teorie a tranzițiilor”.din experiențele anterioare. știm că apar influențe puternice în dezvoltarea gândirii. evenimentul) Varste canonice Logosfera: Bătrânul (întoarcerea spre trecut) Grafosfera: Adultul (autorul. modelul burgului generator de separații și ierarhii) Grafosfera: Poporul. Într-o perspectivă istorică largă.își propun să definească mai amănunțit. . . existența într-o lume actuală a jocului. . • Videosfera.a înregistra. Teorii ale comunicării de masă . • epoca vorbirii și a limbajului.a disemina informații. repetitiv) Grafosfera: Linia (structură orientată spre viitor) Videosfera: Punctul („actualitatea”. creatorul viitorului) Videosfera: Copilul (credulitate.

mobilă. teoretic. putem regăsi în lume. Motorul Obedientei Logosfera: Credința absolută Grafosfera: Legea (raționalitate) Videosfera: Opinia (ca sondaj sau ca declarație . relativă) Mijlocul de influențare Logosfera: Predica Grafosfera: Publicația Videosfera: Apariția („expunerea”) Sursa autorității personale Logosfera: „Dumnezeu mi-a spus” Grafosfera: „Așa am citit într-o carte” Videosfera: „Așa am văzut la televizor” Regimul autorității simbolice Logosfera: Invizibilul (transcendența. Într-un context similar. Alvin Toffler afirma că întâlnirea între etape diferite ale configurației lumii provoacă seisme. în același moment. apar în succesiune. Marshall T. fluctuantă. În majoritatea cazurilor. imperceptibilă senzorial) Grafosfera: Lizibilul Videosfera: Vizibilul Deși. Poe (n. toate cele trei categorii mediologice. 1961) A History of Communications. 2011 ● Homo loquens (omenirea în epoca vorbirii) ● Homo scriptor (omenirea în epoca manuscriselor) ● Homo lector (omenirea în epoca tiparului) ● Homo videns (omenirea în epoca mediilor audiovizuale) ● Homo somnians (omenirea în epoca internetului) . Media and Society from the Evolution of Speech to the Internet. contactul a două culturi aflate în faze diferite provoacă „arderea etapelor” și adoptarea caracteristicilor civilizației mai dezvoltate.

va trebui sa fragmenteze informatiile in etape distincte . mai nuantate si mai eficente) nu permite o dezvoltare culturala complexa. instructiuni complexe asupra lumii etc. intr-o "teorie a tranzitiilor". au progresat in abilitatea de: • a schimba • a inregistra • a recupera • a disemina informatia Epoca semnelor si a semnalelor -reactiile mostenite.Defleur. instinctuale predominau -in timp ce comportamnetul de comunciare invatat era prea putin prezent Pe masura ce capacitatea creierului se mareste. mituri.24 Noiembrie 2014 "Epoci" ale comunicarii Melvin L. de ce nu vorbeau primii hominizi? .CURS 6 . vorbire. insa. Din moment ce puteau emite sunete. transmis cu incetineala Limitarea abilitatii hominizilor de a transmite si receptiona seturi de semnificatii lungi si complicate = obstacol in dezvoltarea unei culturi relativ complexe .Rokeach Teorii ale comunicarii de masa Isi propun sa defineasca amanuntit. treptat. imposibil Intelegerea enuntlui este practic simultana cu ritmul enuntarii Cienva aflat in epoca semnelor si a semnalelor trebuie sa codifice mesajul de mai inainte intr-un mod mai dificil .raspunsul l-au dat recent paleoantropologii: Localizarea laringelui nu le permitea hominizilor din "epoca semnelor si semnalelor" sa produca gama de sunete necesare vorbirii -limbajul semnelor si al semnalelor : un mod ce comunciare greoi. raportul se inverseaza A fost nevoie de un timp indelungat pana la aparitia unor semnale standardizate (transmise/invatate) Acestea nu reprezentau. comoicate ar fi mai greu de realizat intr-un sistem de comunicare realizat in maniera aceasta fragmentata Principala problema o reprezinta memoria de scurta durata: -oamenii au dificultati in a-si aminti elementele unui mesaj lung. Limbajul articular presupune formarea de combinatii subtile. foarte probabil. limitat in raport cu vorbirea articulata -comunicarea complexa si pe termen mai lung era. primitivi si moderni. o serie de "epoci" in care stramosii nostri. Sandra Ball.tocmai asemenea mesaje alcatuiesc legende. Sa nu comitem eroarea de a crede ca sistemele de semne gestuale existau la primii hominizi ca substitut al vorbirii (precum limbajul surdo-mutilor astazi) .dupa cum si receptarea se va produce in etape distincte Dureaza mult mai mult sa codifici/ decodifici fiecare fragment -> ritmul de transmitere/receptare a informatiilor e mult mai lent Expunerile lungi. complexe de sunete (cuvintele) Comunicarea prin semne si semnale (chiar daca devin.

nu exista dovezi ca cele 2 tipuri s-ar fi incrucisat . cel mai probabil. Gandirea este conditionata.80 cm -volumul creierului lor era de cca 1600 cm cubi . percusoare ale scrisului) . o forma noua de homo sapiens (homo sapiens sapiens) -in zone din Europa si Orientul apropiat -sculptau in os.aveau capacitatea de a vorbi -rezultatul unui proces evolutiv de 70 de milioane de ani Cand au aparut oamenii de Cro-Magnon.aveau inaltimea de peste 1. oamenii de Cro-Magnon au dobandit un avantaj sensibil fara de neanderthalieni Cand clima s-a schimbat radical la sfarsitul Erei Glaciare. este determinata de limbaj . in piatra sau fildes . ramasi la nivelul comunicarii prin semne si semnale.mai robusti fizic decat cei de Cro-Magnon . limba si laringele asa cum le avem noi astazi . odata cu aparitia oamenilor de Cro-Magnon.au realizat picturi rupestre (v.evoluau bine si ar fi putut deveni cu usurinta stramosii nostri De ce oamenii de Cro-Magnon au evoluat.isi ingropau mortii impreuna cu obiecte utilitare . limitata la conceptualizari elementare Epoca vorbirii si a limbajului -Schimbare radicala in termenii vitezei dezvoltarii -incepe destul de recent . proceselor interne ale: -abstractizarii -ierarhizarii -sintetizarii -deducere a generalului din particular -rationamentul de la premise la concluzii Viata lor mentala era.confectionau unelte eficiente . Altamira.buni vanatori.nu putem fi siguri ca ar fi existat razboaie repetate intre ei -> o ipoteza pertinenta: aceea ca.aveau structura craniana. in acele zone erau deja stabiliti oamenii de Neanderthal (homo sapiens neanderthalensis) . Sistemele complexe de semne de acum sunt creatii bazate pe: ◦ vocabulare consistente ◦ reguli sintactice ◦ configuratii gramaticale extrase din limbajul verbal Limitarea hominiziloe in planul comunicarii a avut implicatii importante: -pentru natura vietii lor sociale (care nu putea fi prea complicata) -pentru procesele lor de gandire Tehnicile pe care le folosim in comunicarea cu ceilalti le utilizam si cand comunicam cu noi insine Regulile de gandire merg in paralel cu regulile de vorbire Gandul si rationamentul sunt manipulari interne ale limbii. iar cei de Neanderthal au pierit? . atunci cand au creat vorbirea. Lascaux) (poate primele incercari de stocare a informatiei . inteligenti .Sapir & Whorl Hominizii nu puteau sa stocheze si sa-si aminteasca tipul de idei necesare comunicarii intrapersonale. oamenii de Neanderthal nu s-au putut adapta la noile conditii de viata .

se puteau apara mai eficient.limbile mai vechi se modifica de-a lungul generatiilor Lingvistii moderni au identificat un numar mare de cuvinte in vocabularele a 50 de limbi preistorice. mai previzbila si mai sigura -> creste ritmul dezvoltarii culturale Orasele antice si ramasitele civilizatiilor preistorice abunda in zona Semilunei Fertile . cuvinte care se regasesc in numeroase limbi moderne . Cu ajutorul limbajului articulat. Clima devine din ce in ce mai uscata. asigurandu-si supravietuirea intr-un mediu ostil. domesticesc animalele .ele pot fi localizate cu 5000 de ani i.Hr devin agricultori permanenti si se organizeaza in sate stabile . .pe la 6500 i. spre V catre tarmurile Mediteranei si spre S pana la Nil . viata lor devine mai grea. regulile de gramatica si de logica le-au oferit oamenilor avantaje in raport cu perioada in care se comunica doar prin semne si semnale (se nasca marele civilizatii clasice) Este adevarat ca limbajul singur nu a produs toate aceste schimbari. dar ele ar fi fost imposibile in absenta sa.existenta umana devine tot mai stabila. . cifrele.Hr. oamenii de Cro-Magnon puteau vana mai organizat. intr-o sursa comuna : proto-Indo-Europeana Abilitatea de a folosi limbajul articular a permis evolutia conditie umane Cuvintele.cu cca 10000 de ani in urma.oamenii de Cro-Magnon se retrag spre Semiluna Fertila (de-a lungul Tigrului si Eufratului).