You are on page 1of 6

Tema 3.

Considerațiuni generale privind nevoia de audit
3.1 Auditul- scurt istoric
3.2. Confruntarea dinte audit și celelalte disciplini
3.3. Interacţiunea auditului financiar cu auditul intern
- 3.1. Auditul financiar reprezintă, domeniu de vârf al profesiei contabile și cel mai important
element care nu trebuie uitat se referă la faptul că expresia audit a apărut, pentru prima dată, în
limba latină și apoi în franceză, și înseamnă, (tradus ex-abrupto), ascultarea conturilor; deci, auditul
a fost încă de la început financiar, adică efectuat pe baza situațiilor financiare, acolo unde se află
conturile contabile ,dar apoi s-a extins pretutindeni unde a fost nevoie de prezența lui, inclusiv prin
combinare cu analiza, controlul, studii comparate.
Primele cabinete de audit au apărut în secolul al XIII-lea la anglo-saxoni, în timp ce primul
cabinet a fost fondat în secolul al XIV-lea la Londra. La inceputul secolului trecut au început să
apară destul de fluid primele cabinete de audit financiar contabil ( auditul extern). Aparitia auditului
intern și dezvoltarea auditului extern este strans legată de declansarea celei mai mari crize
economice din 1929 din Statele Unite, cand întreprinderile erau afectate din plin de scesiunea
economică. Patronatele erau interesate de reducerea taxelor și impozitelor astfel încat toate conturile
care conțineau operațiuni generatoare de impozite și taxe au fost minuțios analizate cu scopul de a
se găsi posibilități de reducere a masei impozabile sau de operațiuni pentru care s-au platit în mod
necuvenit taxe.
Trecerea Republicii Moldova la economia de piaţă a condiţionat apariţia auditului - ca urmare
a divizării intereselor celor ce nemijlocit se ocupă de gestionarea întreprinderii (administraţie,
manageri) şi a celor ce investesc banii în această entitate (proprietari, acţionari, investitori). Cei din
urmă nu pot şi nici nu doreesc întru-un fel, să se bazeze numai pe informaţia financiară prezentată de
conducătorii şi contabilii întreprinderii. Acţionarii vreau să fie convinşi că nu sunt duşi în eroare, că
darea de seamă prezentată de administraţie reflectă complet starea financiară şi reală a activită ții
economice.
În conformitate cu prevederile Le g ii privind activitatea de audit nr. 61-xvi din 16.03.2007.
Auditul reprezintă o examinare independentă a rapoartelor financiare anuale, a rapoartelor financiare
anuale consolidate şi a altor informaţii, aferente acestora, ale entităţii auditate pentru exprimarea
unei opinii profesioniste a auditorului asupra corespunderii lor, sub toate aspectele semnificative,
cerinţelor stabilite faţă de aceste rapoarte. Activitatea de audit este o activitate de întreprinzător care
constă în prestarea de servicii profesionale, efectuate pe bază de contract, pentru exprimarea opiniei
asupra veridicităţii rapoartelor financiare în conformitate cu prezenta lege şi cu legislaţia în domeniu
Auditul este considerat ca o disciplină economică de sinteză, deoarece este o disciplină care se
bazează pe un studiu logic a proceselor economice studiate la celelalte ştiinţe economice, partea
mecanică al acestei discipline constă în învăţarea noţiunilor şi elementelor carateristice auditului,
având la bază Standardele Internaţionale de Audit şi Codul Etic al Profesioniștilor Contabili.
Pentru o entitate, auditul reprezintă şi o vedere critică de ansamblu pentru evaluarea unei
situaţii financiar–contabile determinate. Evaluarea critică a situaţiei financiare se face de un
profesionist independent, care trebuie să-şi îndeplinească misiunea fără a ţine seama de posibile
conflicte de interese existente între utilizatorii externi de informaţie şi unitatea auditată. Totodată,
auditorul trebuie să fie foarte precaut în activitatea sa, deoarece
1

Cu alte cuvinte informa ția furnizată de contabilitate stă la baza numeroaselor procese decizionale atât în interiorul entității. Inderdependența dintre control și audit în cadrul unei entități 2 . 1): Control intern Audit extern Control extern Audit intern Entitate Figura 1. Evitarea conflictelor cu clienţii. totuși auditul cu formele lui legale a apărut odată cu aprobarea la 15 februarie 1996 a primei variante a Legii cu privire la activitatea de audit . au apărut şi Standardele Naţionale de Audit elaborate în baza Standardelor Internaţionale de Audit completate ulterior de o serie de alte legi.2. iar pe data de 29 iulie 2000. Auditul a fost utilizat pentru prima dată de către țările anglofone.3. Concepția modernă prezintă contabilitatea ca o activitate prestatoare de servicii sau furnizoare de informații economice.a b c Obţinerea unui nivel satisfăcător de dovezi. îi va permite auditorului prestarea unor servicii eficiente . înclusiv în perioada socialistă. iar etimologia cuvântului control provine de la expresia latinească "contra rolus" cea ce semnifică "verificarea unui act duplicat după original". însă noile abordări ale științei ne propun următoarea structură (fig. Auditul a apărut cu scopul de a crea o încredere că datele din rapoartele financiare reflectă obiectiv realitatea economică și sunt întocmite în conformitate cu standardele de contabilitate. totuși nu trebuie neglijat faptul că auditul este un element ce ține de control. Deși marea majoritate a savanților moderni se orientează spre audit. Cu părere de rău toate acestea se referă numai la auditul financiar. cât și în exteriorul ei. Istoria auditului este mult mai recentă decât cea a contabilității și desemnează toate formele de control foarte variate exercitate în cadrul întreprinderii. Reglementarea contabilității este o atitudine necesară. Menţinerea în limitata stabilită a cheltuielilor planificate pentru verificării de audit. Ea face legătura dintre activitatea economică și utilizatorii informației economice sau beneficiarii serviciilor prestate de către contabilitate. îi va permite firmei de audit să menţină clienţii. însă provine de cuvântul latinesc "audire" care înseamnă a asculta și "auditor" persoană care ascultă . îi va permite auditorului să-şi îndeplinească pe deplin obligaţiile sale şi totodată să păstreze prestigiul firmei de audit. În Republica Moldova unele forme ale controlului și auditului au apărut cu mult timp în urmă. dar nu și suficientă în asigurarea încrederii utilizatorilor informației economice.

03. putem afirma că Legea privind activitatea de audit nr. sub toate aspectele cu prevederile actelor legislative în vigoare.12. b) instituţiile şi organizaţiile finanţate din bugetul public naţional. In acest sens. Ca contabili este greu de acceptat faptul că controlul înseamnă un atribut al managementului sau o funcție a conducerii. alte autorităţi publice. administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi administrării patrimoniului public prin realizarea auditului extern în sectorul public în calitate de instituţie supremă de audit. stipulează că Curtea de Conturi este unica autoritate publică a statului care exercită controlul asupra formării.Auditul extern în Republica Moldova este reglementat de Legea privind activitatea de audit nr. dar dacă să sesizăm la nivel de entitate. Prin urmare. Însă nimic nu se menționează despre auditul extern în instituțiile publice. c) agenţii economici al căror capital social este de stat în întregime sau în al căror capital social cota statului este mai mare de 50%. Curtea de Conturi auditează următoarele entităţi: a) autorităţile administraţiei publice centrale şi locale.  audit al performanţei – evaluare independentă a activităţii entităţii auditate şi/sau a unui program pe baza principiilor de economicitate eficienţă şi eficacitate. în conformitate cu legislaţia. iar în sectorul privat spre o guvernare corporativă. Totodată.03. pe când în auditul extern din sectorul public este reglementat de o serie de legi suplimentare ce se referă mai mult la Curtea de Conturi. controlul se arată ca un mijloc de prezentare a realității și de corectare a erorilor. sistemului de management financiar și de control intern.. și stabilirea regulilor și procedeelor de luare a deciziilor. acționarii și alte categorii. Astfel. 61 din 16. d) alte entităţi.2008 găsim și noi termini ca:  audit al regularităţii . pentru exprimarea unei opinii profesioniste asupra corespunderii lor.2008. Dorim să precizăm faptul că guvernanța corporativă se referă la conducerea de ansamblu a întregii companii prin acceptarea tuturor componentelor interne și implimentarea managementului riscurilor. Sir Cadbury a definit guvernanța corporativă ca: "sistemul prin care companiile sunt îndrumate și controlate". Rezultatele guvernanței corporative se materializează în distribuția drepturilor și responsabilităților dintre diferitele categorii de persoane implicate în companie cum ar fi: consiliul de administrație. guvernanța corporativă aspiră spre promovarea corectitudinii. directorii. Aceste abordări marchează o nouă atitudine a auditului extern orientat spre noi politici și strategii în sectorul public. deoarece controlul este și o funcție a contabilității.2007 se referă la auditul extern din sectorul privat. Prin urmare. Prin urmare definiția respectivă se referă la auditul financiare care este obligatoriu pentru entităţile de interes public precum şi la alte entităţi după caz.2007 și este considerat ca o examinare independentă a rapoartelor financiare anuale. În activitatea practică mulți confundă guvernanța corporativă cu controlul intern. auditul situaţiei privind controlul intern şi funcţiile auditului intern etc. 261 din 05.examinare şi evaluare a rapoartelor financiare. transparenței și responsabilității la nivel de entitate. 261 din 05. În Legea Curţii de Conturi Nr. Guvernanța corporativă întruchipează sistemul prin care o companie este dirijată și controlată. 3 . În timp ce Legea Curţii de Conturi Nr. 61 din 16. controlul intern este un atribut al guvernanței corporative și ambele provin din sistemul anglo-saxon.12.

inclusiv respectarea strictă a integrităţii activelor. Astfel. Obiectivul general al controlului financiar public intern constă în promovarea unui grad avansat de răspundere managerială în utilizarea fondurilor publice din Republica Moldova prin: 1. Dezvoltarea unei noi funcții de audit intern. #_ În acest sens s-a introdus Legea privind controlul financiar public intern Nr. ghidurilor și instrucțiunilor de aplicare a acestora etc. Introducerea unei funcții de armonizare centralizată. însă examinarea lui din punct de vedere al exercitării acestuia generează următoarele componente:  controlul intern. controlul intern este obligatoriu pentru toate entitățile fiind definit ca totalitatea politicilor şi procedurilor adoptate de conducerea entităţii pentru a asigura desfăşurarea organizată şi eficientă a activităţii economice. responsabilă de elaborarea cadrului normativ în domeniul controlului financiar public intern. Implementarea sistemului de management financiar și control. siguran ța și optimizarea activelor și a pasivelor. aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. exactitatea şi plenitudinea înregistrărilor contabile. precum şi pregătirea oportună a unor informaţii financiare credibile.  controlul extern. și anume: Control Intern = Audit Intern + Management Financiar si Control Standardele internaționale recunosc faptul. având aceleași componente ca și în legea mai sus men ționată. Examinarea cadrului legislativ.09. siguranța și integritatea informației. care să contribuie la implementarea unui sistem de control intern eficient. bazat pe conceptul de control financiar public intern. promovat de catre Uniunea Europeana. controlul intern are ni ște atribuții mult mai vaste decât cele de la origini și este aplicat atât în sectorul public cât și în cel privat. Dimpotrivă. cu aplicarea tehnicilor de management al riscurilor pe bază de obiective. conformitatea cu cadrul normativ și reglementările interne.356 din 22 aprilie 2005. prin care Guvernul Republicii Moldova s-a angajat să se orienteze spre un sistem modern de gestiune a finantelor publice. Dacă managerii superiori nu respectă ei înșiși legisla ția ce reglementează acțiunile lor. care va raporta managerilor entităților publice cu privire la eficacitatea sistemului de management financiar și control și va ajuta managerilor să îmbunătățeasca eficiența și eficacitatea operațiilor. 4 .2010 însă mult mai târziu. acordă aten ție activității de prevenire a riscurilor și manifestă interes personal în monitorizarea și dezvoltarea unor sisteme de control intern eficiente. În Republica Moldova. reieșind din prevederile Legii contabilității nr. este puțin probabilă respectarea acestora de către angajații subordonați lor. 113-XVI din 27. a manualelor. 2. prevenirea şi descoperirea cauzelor de fraudă şi eroare. managerii care stabilesc obiective clare. denotă faptul că la baza controlului intern autohton se află prevederilor punctului 42 din Planul de actiuni Republica Moldova – Uniunea Europeana. că tonul oferit de managerii superiori este un factor important în stabilirea unui mediu de control favorabil. 229 din 23. 3.04. Sistemul de management financiar și control are urmatoarele obiective generale: eficacitatea și eficiența operațiunilor.Controlul ca termen are o interpretare foarte largă.2007. vor promova o cultură în care este mult mai probabil ca activitățile de control să funcționeze în mod corespunzator.

Aceasta se efectuează prin intermediul unui program de controale externe (revizii financiare).3. de obicei.3. controlorii financiari au împuterniciri să impună penalită ți și sancțiuni persoanelor care nu au respectat în activitatea lor prevederile legislației în vigoare. 2. eficiența și eficacitatea modului în care a fost aplicată legea și au fost utilizate fondurile publice Activitatea de control financiar este realizată periodic la toate entitățile publice. pe care entitatea le urmărește pentru ași atinge misiunea fixată. Auditul intern este o parte componentă a controlului intern în calitate de instrument de evaluare a sistemului de management financiar și control. Totu și controlorii financiari nu sînt obligați să examineze economicitatea. se stabilesc pe termen scurt (pîna la 1 an). dacă nu sînt stabilite obiective clare în legătura cu ceea ce trebuie să realizeze entitatea publică. de obicei.Un sistem de management financiar și control nu poate fi eficient. Rolul și funcțiile managerilor din sectorul public sînt definite din punctul de vedere al obligațiilor pe care le dețin aceștia în realizarea activităților. efectuate de controlorii financiari. funcţii. Avînd funcția de raportare directă managerului entității și are rolul determinant în examinarea și raportarea eficacității sistemului de management financiar și control. Atribuțiile controlului extern sunt mult mai extinse. a politicilor şi a procedurilor aplicate şi. În domeniul controlului financiar.În cadrul activităţii de audit intern se desfăşoară următoarele tipuri de audit: 1. În cadrul acestui sistem. Auditul performanţei. se stabilesc pe termen mediu sau lung (de la 3 ani) și derivă din politicile guvernamentale din domeniu.  obiectivele operaționale sînt obiectivele aferente activității operaționale a entității. executării și raportării bugetului. în conformitate cu cadrul normativ stabilit. Auditul de conformitate. care raportează unei structuri centralizate – Serviciul Control Financiar și Revizie. planificării. care examinează sistemul de management financiar şi control pentru a evalua eficienţa funcţionării acestuia. Auditul financiar. Sistemul existent prevede și controale ex-post – o evaluare independentă a faptului dacă managerii au aplicat corect legea. care verifică respectarea cadrului normativ. care examinează utilizarea resurselor în cadrul unui program. necesare pentru atingerea obiectivelor strategice ale acesteia. verificările ex-ante pe care un funcționar le efectuează înainte de a accepta documentele spre plată sau înainte de a procesa documentele pentru primirea fondurilor sînt definite și reglementate în cadrul normativ din domeniul contabilității în sectorul public. operaţiuni sau sistem de management pentru a determina dacă resursele sînt 5 . spre exempul Inspectoratul fiscal dispune și el de funcția de control extern asupra entităților din sectorul privat etc. necesitatea îmbunătăţirii procedurilor de control intern utilizate pentru a asigura respectarea legislaţiei. 4. după caz.  obiectivele strategice reprezintă obiectivele de bază. sau de către controlorii Curții de Conturi și ai Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Coruptiei. 3. obiectivelor strategice și obiectivelor operaționale clare. Prin urmare. Auditul de sistem. _ . Auditului intern cuprinde toate activităţile şi procesele operaţionale ale entităţii publice. sistemul de management financiar și control începe cu stabilirea misiunii. care evaluează funcţionarea adecvată şi eficientă a procedurilor de control intern aferente sistemelor financiare.

Standardele Nationale de Audit Intern. care examinează eficacitatea managementului financiar şi controlului sistemelor informaţionale. eficient şi eficace mod pentru îndeplinirea obiectivelor entităţii publice. Profesia de audit intern se bazează pe o serie de cunoștințe acumulate pe parcursul studiilor și a activității practice.111 din 26 decembrie 2007. este necesar și respectarea cadrul legislativ și normativ în vigoare și anume: Codul etic al auditorului intern și Carta de audit intern (Regulamentul-model de efectuare a auditului intern).utilizate în cel mai economic. aprobate prin Hotărîrea Curții de Conturi nr. aprobate prin Ordinul Ministrului Finantelor nr. Normele metodologice pentru implementarea auditului intern în sectorul public. finanțele.98 din 27 noiembrie 2007.82 din 29 noiembrie 2007 și Ordinul Ministrului Finantelor nr. 5. 6 . Auditul tehnologiilor informaţionale. Totodată. evaluare etc.118 din 29 decembrie 2008. aprobate prin Ordinul Ministrului Finantelor nr. dar nu numai în domeniul contabilității ci și a celorlalte domenii ale economiei cum ar fi: managementul. resusele umane.