You are on page 1of 6

 Pilda celor poftiţi la cină  

Evanghelia de astăzi  ne amintește cât de bun e Dumnezeu sub forma 
unei  pilde,  care  pildă  lasă  să  se  înţeleagă  că,  până  la  urmă,  Dumnezeu  e  ca 
orice Om bun care vrea să‐și arate dragostea poftind la masa lui pe prietenii 
care‐i  are,  pe  rudele  lui,  astfel  încât  bucuria  lui  să  fie  deplină.  Așa  suntem 
noi, românii, de altfel, nu  ne putem și nu ne știm bucura singuri și cred că 
nici nu te poţi bucura de unul singur. Bucuria trebuie s‐o împărtășești ca s‐o 
poţi  trăi,  s‐o  poţi  dărui  și,  la  răndul  tău,  să  primești  de  la  cineva  bucuria 
aceasta  și  în  felul  acesta  se  trăiește  orice  bucurie,  dar  mai  ales  bucuriile 
duhovnicești. Paradoxal, deși se crede că legatura cu Dumnezeu e doar între 
tine și Dumnezeu, nu privește pe nimeni, e intimă, e specială și‐i așa până‐
ntr‐un loc, totuși dacă n‐am trăi și acestă bucurie împreună, să știţi că ea n‐
ar  fi  adevărată  și  nu  ne‐ar  aduce  ceea  ce  trebuie  să  ne  aducă  bucuria  de  la 
Dumnezeu  –  pace,  sănătate,  ajutor,  bunătate,  iubire,  răbdare,  înţelegere  și 
spor.  Numai  așa,  uite,  trăiește  bucuria,  cum  o  trăim  noi  duminică  de 
duminică,  seamănă  cu  ceea  ce  Domnul  a  zis  astăzi  în  pildă.  Seamănă  cu  o 
masă, seamănă cu o cină la care Domnul ne poftește pe toţi și la care, slavă 
Domnului,  că  cei  mai  mulţi  vin,  fiincă  aţi  auzit  că  la  cina  aceea  din 
Evanghelie, invitaţii n‐au vrut să mai vină și au găsit motive și‐au găsit scuze,  
în  orice  caz  omul  s‐a  trezit  cu  casa  goală  și  cu  masa  plină,  o  situaţie  foarte 
gravă,  foarte  jenantă.  Și  noi  acuma,  după  protocoalele  timpului  nostru, 
conform bunelor maniere știm că nu poţi odată invitat și acceptând invitaţia, 
să nu o onorezi. Eventual o declini, eventual înainte de a o accepta lămurești 
această problemă, dar după ce ai acceptat‐o și omul se pregătește cu o nuntă, 
cu  o  masă,  efoarte  urât  să  nu  participi.  Așa  au  facut  și  acești  oameni  și  s‐a 
trezit omul, cum va spuneam, cu casa goală și cu masa îmbelșugată din care 
nu mai avea cine să mănânce. 

  zice  el. chiar zice Iisus într‐un loc – “Tu.  unul  tocmai  s‐a  căsătorit.  zice  Domnul.  l‐a  durut.  e  mai  concretă. dincolo de acest să‐i zicem mesaj pozitiv.  n‐avea. anume că  mărâţii  aceia  poate  aveau  mai  multă  nevoie  de  mâncare  și  de‐o  masă  bună  decât ceilalţi. care au avut tot felul de treburi și nu erau niște oameni lipsiţi –  unul. Domnul te  avertizează de la bun început. că aceștia nu pot să‐ţi răsplătească și ţi se va răsplăti în  viaţa cea veșnică”.  s‐a  încruntat  și  apoi  a  zis  slijitorului  –  “Du‐te  și  adu  pe  oricine  găsești. să nu chemi pe vecinii tăi bogaţi.  s‐a  măhnit.  mă  rog.  lipsiţi au mâncat și s‐au săturat și poate ei aveau mai mare nevoie.  pe  cine  găsești  adu‐i.S‐a  supărat. pe  săraci pe neputincioși. ce s‐a intâmplat în pildă este de fapt  un model despre cum să faci o milostenie.  deci  când  vrei  să‐ţi  fie  primită  ca  milostenie masa. dar. când faci  un prânz sau o cină.  nu  era  să  rac.  la  masă  să  mănânce  din  cina  mea”.  te  rog  frumos. Numai.  s‐a  întristat. s‐a dus să‐l  vadă.  poate era chiar nunta – ideea e că. casa s‐a  umplut. lucru care  ne lasă și pe noi să înţelegem că. pe șchiopi. dacă vrei și prietenie și câte mai vrei. cheamă la ea pe ologi.  nu  știm  de  ce  dar. dacă vrei și socializare. nu a fost pentru cine s‐a pregătit ci a fost pentru  cine s‐a nimerit dar.  ajunge  acolo  unde  trebuie  să  ajungă. pe prietenii tăi bogaţi. Și a făcut slujitorul așa cum a zis stăpânul și de două ori s‐a dus încă  pentru că tot mai era loc și nu se umplea deloc casa și. Dacă chiar vrei o faptă bună fă‐o așa că‐i mai  drept. atunci  ai  grijă  că  uite  ce  poţi  păţi!  Acestea  ar  fi  mesajele  pozitive  dar. unul și‐a cumpărat  cinci  perechi  de  boi.  cum  să  se  mai  ducă. cina care‐o faci. până la urmă.  Dacă  vrei  și  petreceri. masa s‐a consumat.  la  sfârșitul  .  a  strâns  din  dinţi.  s‐a  dus  să  și‐i  încerce. Tu când vrei să  faci  o  pomană  adevărată.  du‐te  și  poftește  pe  toţi  oamenii  și  bolnavi  și  săraci  și  șchiopi  și  ologi  și  străini  și  călători. În sensul acesta deci. aţi  văzut  și‐a  cumpărat  pământ. pe orbi. dincolo de acest mesaj cum că alţii săraci. că  o să te cheme și ei la rândul lor și aceasta‐ţi va fi răsplata ta. ca să nu riști.

  ameninţare:  nu  vii.  acuma  înţelegeţi  de  ce  până  la  urmă  toată  povestea asta frumoasă care ne arată că Dumnezeu ne înţelege și ne iubește  și.  Ei. faci cum crezi.  Are  acestă  avertizare  sau. că vin sărbătorile și facem mese și ne invităm  între  noi  și  ne  veselim  și  ne  poftim.  ziua  tot  trece.  în  biserică. e doar un pretext ca Domnul  să ne spună ce simte El de fapt.  dacă  vreţi. adică la  Sfânta Slujbă. de a participa la slujbe în duminici și‐n sărbători este așa.  de  atâta  timp  de  când  Domnul  ne  așteaptă  și  oamenii nu dau curs acestei invitaţii.  uite.  slujba  tot  se  face  și. nu te obligă  nimeni  –  faptul  acesta  însăare  în  el  ceva  care  ar  trebui  să  te  tulbure.  chiar  înainte  de  sărbători  pentru că anume ni le spune. totuși. Nu știu câţi onorează acestă invitaţie. faptul că asociezi și deja ști că‐i duminică și că undeva se face slujbă  și.   . din masa mea”! Cuvântul ăsta ne‐aduce aici.  nu‐i  nimic.  la  Liturghie  și  de  ce  zic  așa?  Pentru  că  foarte  mulţi  cred  că  porunca aceasta. nu vor mai gusta niciodată  din cina Mea. zice Domnul – “nu vei mai gusta niciodată din cina Mea nici aici. faptul acesta  care pare acuma un act de libertate – faci ce vrei. îndrăznesc să spun.  nici unul dintre cei care i‐am poftit și n‐au venit.  deci.  că  am  întristat  pe  Duhul  Sfânt  de  atâtea  ori  de  câte  ori  ne‐a  chemat  și  noi  n‐am  venit.  că  omul  de  fapt  dacă  vrea  vine.  Faptul  că  auzi  un  clopot  bătând  undeva.   Și  astea  toate  ni  le  spune  Domnul. să ne aducă aminte că are o inimă amărâtă și  întristată.  o  să  vină  altul dar.  dacă  nu  vrea  nu  vine. unde ne afăm noi. gândește și simte ca noi. o  poruncă  oarecare. inima ta nu tresare și pașii nu te duc înspre o biserică.  dar  nu  știu  câţi  dintre  aceia  care  se  pregătesc și ţin sărbătorile șe duc și la cina și la masa lui Dumnezeu. pe  pământ  și  nici  dincolo”.pildei este ceva care ar trebui să ne îngrijoreze și să ne aducă cu picioarele pe  pământ…  Zice stăpânul acela care a organizat masa – “Adevărat vă spun vouă că.

  de  Crăciun. personal. așa și Dumnezeu.  să  le  facă  poate  un  pachet  mare  cu  de  toate  și  așa  mai  departe.  ne  trezește  pe  fiecare  cum  crede  El  că  ni‐i  mai  de  folos.  s‐a  ajuns  într‐o  situaţie  în  care  viaţa  de  la  ţară. Cine te obligă?  . aș îndrăzni să spun ca măcar acum!  Ca  peste  an  week‐endurile  ţi  le  faci  într‐un  fel  sau  în  altul. Noi credem  că. că  n‐ai reușit să te  identifici  cu  această  trăire  și  să  te  regăsești  în  aceste  trăiri. sărbătorile acestea care vin acuma că de ele ne apropiem.  ne  hrănim  sufletul  și  cu  asta  L‐am  împăcat  și  pe  Dumnezeu. că El ne știe cum ne‐a făcut. cum ne‐a  creat.  în  atmosfera  satului  și  așa  că  preferă  să‐și  facă  sărbătorile  acasă.  El  ne  cunoaște  cel  mai  bine  și. și  tu cu ei. ascultă un lucru: EȘTI DATOR! Ești  obligat. copii nu‐și mai  găsesc nici timp și mai ales nu se mai pot încadra. să știţi că o trăiește și Dumnezeu.  Această tristeţe. Așa cum tata  și mama ar fi preferat decât  să le  trimiţi un pachet să te  duci  tu.  în  persoană. zic copiii – fiii plecaţi din  sat.  că‐ţi  vine  și  ţie  rândul  și  are  Dumnezeu o metodă pentru fiecare. să se ducă așa.  într‐o  zi. diferă foarte mult de viaţa de la oraș și.  se  va  baza  pe  tine. Cine te obligă? Moșii și strămoșii tăi te obligă.  într‐o  zi.  să  le  trimită  așa.  să  fi  și  tu  aici. Cine te obligă? Conștiinţa ta.  cu  ceva  acolo‐n  mână.  sau  cum  zic  românii  ‐  și  de  Paște.Vedeţi.  cu  niște  surogate  de  viaţă  spirituală.  la  sărbătorile  acestea  sfinte.  că  nu‐ţi  intră  nicicum în ritm să respecţi  duminica mergând la slujbă.  Dar.  Te‐ar  prefera pe tine. dacă stai atent și‐o asculţi. uneori.  dragii  mei.  Nu‐i  așa.  în  casa  Lui.  la  masa  Lui.  mai  ales  cea  tradiţională. că‐i o tristeţe.  cu  niște  surogate  de  credinţă. aici în casa Lui.  dar  să  te  aibă  pe  tine cu ei la masa lor.  în  familia cea mică și la mama și la tata. că pricepi – că nu pricepi. te‐ar prefera păcătos și nepregătiti cum ești să vii.  cât  de  puţin.  neamul  tău  care. că întelegi –  că nu‐nţelegi. să se bucure de sărbători. cum  pot  și  când  pot  sau.  cine  știe.  hai  să  te  înţelegem  și  să‐ţi  dăm  răgaz  și  să  așteptăm. dacă mai trebuie. să te bucuri de sărbători. Cine te obligă? Copii  tăi  și  nepoţii  tăi  și  strănepoţii  tăi.  ceva  de  Crăciun  –  ce  au  ei  nevoie.

 nu I‐ar place Domnului chiar așa. în sufletul tău și‐n viaţa ta pentru  acel ceva?  Despre  astea  vorbim  acuma  când  vin  sărbătorile. dacă  toate astea nu ţi‐s destule.  supărată  a  intrai într‐o poiată”. că nu  de aia S‐a coborât Iisus din cer –  Dumnezeul cerului  și al  pământului  –  să  se  nască  într‐un  grajd. că noi nu mai realizăm mesajul: Domnul  S‐a  născut  într‐un  grajd.  Noi cred că nu încercăm să ne imaginăm sau să vedem  imaginea așa cum este ea.  că  de  L‐am  amesteca  acolo  printre  ele  poate  ar  zice  Domnul  despre  noi  –  “ia  uite  ce  copii  sunt  și  ăștia”  –  adică  printre  cumpărături  și  printre  toate  am  alergat  și  să  ne  spovedim  sau. ia aminte și la acest avertisment: tu te ţii mare și  tare și crezi că le ști pe toate. Așa de mult am îmbrobodit‐o și‐am îmbrăcat‐o în  din astea  luminoase și‐n de toate.  despre  niște  lucruri  care  nu  mai  merg  așa.  ăștia  mari.  numai  cu  “Jingle  bell”  și  cu  clopoţei.  Lucrurile  astea sunt foarte serioase. Acolo‐s amestecate că‐s curaţi și la ei nu‐i  problemă  că‐L  amestecă  pe  Iisus  printre  celelalte  jucării.  despre  Maica  Domnului  era  vorba. dacă acest ceva este cel mai important lucru și toate  celelalte nimicuri.  printre  atâtea  și  atâtea  care  le  facem  ne‐am  face timp și pentru biserică. să lași un pic de loc acolo în inima ta. nu cumva trebuie să schimbi ordinea sau. măcar atâta să  faci. bucurie‐i și că or  primit un cadou acolo.  supărată.Sufletul tău! Sufletul tău faţă de care ești dator măcar atâta să faci.  că  Iisus  nu  se  supără  când  face  asta  un  copil.  necăjită.  dragii mei. sub brad.  un  prilej  de  bucurie  din  asta. Și. degeaba le lăsăm numai pe mâna copiilor să facă  din  ele  așa. n‐ar fi cum S‐a  .  nu‐L  amestecăm  printre  lucrurile  noastre  ălea  mari  pe  Dumnezeu. ce‐i? Pentru ei bucurie‐i ca s‐o născut  Hristos. oare. chiar așa să fie? Oare nu‐ţi scapă cumva  ceva printre degete? Și.  Fiul  lui  Dumnezeu  a  venit  pe  pământ.  dar  noi  nici  ca  copii  nu  facem  că  noi.  dar  așa.  Aţi  auzit  cum  zicea  colinda:  “Necăjită.  Nu  merg  așa. bucurie‐i și că și‐or adunat niște bănuţi la colindă.  foarte  deosebită  într‐adevăr. după mintea lor. că doar îs copii.

 “Faceţi‐I loc lui Dumnezeu” – că  este loc destul și la masă și‐n suflet și peste tot. în mintea ta. Faceţi‐I loc lui Dumnezeu în  sufletele voastre și o să vedeţi că și celelalte își au rostul lor.  să  nu‐I  faci  nici măcar așa. în sufletul tău.așteptat  dar  ar  fi  ceva.   Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Duh!      . Amin.  Dar  să  nu‐ţi  faci  chiar  deloc  timp  de  El.    Ce vreau să vă mai spun în încheiere. chiar că‐i  trist. un locușor în inima ta.