You are on page 1of 135

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE

ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
„ION IONESCU DE LA BRAD” IAȘI

Șef lucr. dr. RADU Oprea

CADASTRU AGRICOL
(SUPORT DE STUDIU I. D.)

-20151

2

CUPRINS
INTRODUCERE .....................................................................
U.I. I - NOȚIUNI GENERALE ..............................................
U.I. II - CADASTRUL TEHNIC ...........................................
2.1 Etape pregătitoare și de teren ale lucrărilor sistematice de
cadastru ......................................................................................
2.2 Etape în faza de birou ale lucrărilor sistematice de
cadastru ......................................................................................
U.I. III - CADASTRUL ECONOMIC....................................
U.I. IV - CADASTRUL JURIDIC .........................................
U.I. V - SISTEME INFORMAȚIONALE SPECIFICE
DOMENIILOR DE ACTIVITATE ......................................
Bibliografie ...............................................................................

3
4
29
32
54
82
98
121
133

INTRODUCERE
Cadastrul, ca sistem unitar și obligatoriu de evidență tehnică, economică și
juridică a tuturor imobilelor de pe întreg teritoriul țării, indiferent de destinația lor
și de proprietar, furnizează informații necesare satisfacerii cerințelor de bază
pentru toate sectoarele economiei naționale și reflectă realitatea naturală în
continuă transformare, ceea ce impune necesitatea unei întrețineri permanente.
Sistemul informațional al cadastrului, riguros actualizat, determină
susținerea sistemului de impozitare și a pieței imobiliare prin asigurarea securității
tranzacțiilor imobiliare și facilitarea creditului ipotecar.
Acest material a fost conceput ca suport de studiu pentru studenţii agronomi
de la forma „învăţământ la distanţă” și este structurat în cinci unități de învățare.
Prima unitate de învățare prezintă noțiunile generale ale cadastrului și clasificarea
fondului funciar al României după destinație și categoria de folosință.
Partea tehnică a cadastrului cuprinde etapele de introducere sistematică a
lucrărilor de cadastru, pe baza cărora se determină prin măsurători, poziția,
configurația și mărimea imobilelor, partea economică realizează evaluarea
bunurilor imobile pe baza bonitării cadastrale, în scopul stabilirii echitabile a
obligațiilor fiscale, iar componenta juridică asigură înscrierea în cartea funciară a
titularilor, a actelor și faptelor juridice referitoare la imobile, în vederea asigurării
publicității și opozabilității drepturilor acestora față de terți.
Unitatea de învățare U.I. V prezintă datele de bază și de specialitate
specifice sistemelor informaționale pe domenii de activitate.
3

.......... în scopul de a ajuta la memorarea și înțelegerea noțiunilor de bază ale cadastrului....... I .............. - definirea destinațiilor și categoriilor de folosință ale fondului funciar.. I 1...............I........... I Această unitate U..........3 1....... 1......2 1............) și cuprinde un test de autoevaluare.6 Obiective U... I Această unitate de învăţare are următoarele obiective principale: - însușirea părților componente ale cadastrului și rolul acestora........................... scop şi obiective ........ Clasificarea fondului funciar al României ..I........I...............I.......... Rezumat U........................................... I .. Etimologie...... definiţie...............................4 1................. 4 ore de studiu individual (S............1 Schimbarea categoriei de folosință ............................ Forme de proprietate . 1.. - descrierea dreptului de proprietate......I.......... I ...........................2....................I......I. Bibliografie U.............. INSTRUCŢIUNI U..I.......4. Organizarea administrativă a teritoriului României ............4. 4 4 5 7 8 11 11 12 19 20 24 28 28 OBIECTIVE U....Unitatea de învățare I NOȚIUNI GENERALE CUPRINS U...................I...... Dreptul de proprietate . Instrucțiuni U................. necesită cca............................... I.........................4.....1 Clasificarea terenurilor după destinație ....... 1....................5 1........1 1....................................... Părțile componente ale cadastrului ....... - explicarea formelor de proprietate.................... 4 .........2 Clasificarea terenurilor după categoria de folosință .......

termenul cadastru ar deriva din cuvântul de origine latină „capitastrum” provenit din „capitionis registrum” sau „capitum registrum”. sub forma actuală „cadastru”. definiţie. Ulterior. măsurarea. 21 se precizează: „Publicitatea imobiliară întemeiată pe sistemul de evidenţă a cadastrului are ca obiect înscrierea în cartea funciară a actelor şi faptelor juridice referitoare la imobilele din aceeaşi unitate administrativ-teritorială. Denumirea apare într-o formă apropiată. găsit la Veneţia. ceea ce ar însemna impozit pe capul familiei („capitatio”). defineşte: „Cadastrul și cartea funciară formează un sistem unitar și obligatoriu de evidență tehnică. Legea nr. existând mai multe ipoteze privind apariţia acestuia.NOȚIUNI GENERALE 1. La articolul nr.1 Etimologie. adaptat foneticii limbii române. Din perioada interbelică. 7 din 13 martie 1996 a cadastrului şi a publicităţii imobiliare defineşte termenii „cadastru general” şi „publicitate imobiliară”. Cadastrul şi cartea funciară este sistemul informaţional unitar de evidenţă tehnică. iar Legea nr. folosită cu înţelesul actual „catastico” într-un document din anul 1185. Cadastrul realizează identificarea. după caz. 23/1933. scop şi obiective Originea cuvântului cadastru nu este stabilită în mod cert. O primă variantă atribuie termenului origine greacă. economică și juridică. În ţara noastră apare la începutul secolului XIX. prin Legea nr. a trecut şi la alte state italiene sub forma „il cadastro”. al opozabilităţii faţă de terţi a acestor înscrieri”. indiferent de destinaţia lor şi de proprietar. în germană „der Kataster” şi engleză „the cadastre”. ecomonică şi juridică a tuturor bunurilor imobile. Potrivit altor opinii. apoi apare în franceză sub forma „le cadastre”. 7/1996. cu modificările şi completările ulterioare. de importanță națională. descrierea şi înregistrarea imobilelor în documentele cadastrale precum şi reprezentarea acestora pe planuri 5 . a tuturor imobilelor de pe întregul teritoriu al țării”. carte de însemnări sau carte de comerţ. s-a adoptat denumirea de „cadastru funciar”. format din prefixul „kata” care înseamnă de sus în jos şi cuvântul „stikon” cu semnificaţia de registru de impunere. potrivit căreia ar deriva din cuvântul compus „katastikon”. în scopul transmiterii sau constituirii de drepturi reale imobiliare ori.

.identificarea. modificat sau stins aceste drepturi. transferat.asigurarea publicității drepturilor reale imobiliare în baza actelor prin care s-au constituit. a altor deținători legali de imobile și a posesorilor. . aparținând unui proprietar sau mai multor proprietari. cu sau fără construcții. de pe teritoriul unei unități administrativ-teritoriale. . indiferent de categoria de folosință.susținerea sistemului de impozitare și a pieței imobiliare. Prin imobil se înțelege una sau mai multe parcele alăturate. descrierea și înregistrarea în documentele cadastrale a imobilelor prin natura lor.furnizarea datelor necesare sistemului de impozite și taxe pentru stabilirea corectă a obligațiilor fiscale ale contribuabililor. economice și juridice referitoare la imobile. Cadastrul se realizează la nivelul unităților administrativ-teritoriale. diguri. căi ferate şi alte detalii permanente şi poate cuprinde unul sau mai multe imobile alăturate. Sistemul integrat de cadastru și carte funciară are următoarele obiective: . cu specificarea drepturilor reale imobiliare. măsurarea și reprezentarea acestora pe hărți și planuri cadastrale. Scopul acestui sistem unitar de evidenţă este: . în cazul coproprietății. . solicitate de instituțiile abilitate. Entitățile de bază ale acestui sistem unitar de evidenţă sunt imobilul și proprietarul. 6 . canale.determinarea informațiilor tehnice. precum și stocarea datelor pe suporturi informatice. Parcela reprezintă suprafața de teren cu o singură categorie de folosință.identificarea și înregistrarea proprietarilor. pe sectoare cadastrale. dintre care se menţionează: șosele. ape. care se identifică printr-un număr cadastral unic și se înscrie într-o carte funciară.şi hărţi cadastrale iar cartea funciară cuprinde descrierea proprietăților funciare.contribuția la asigurarea securității tranzacțiilor imobiliare și facilitarea creditului ipotecar. . Sectorul cadastral este unitatea de suprafață delimitată de elemente liniare stabile în timp.

de studii climatice. a hărţii cadastrale de ansamblu la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale. prin întocmirea planului cadastral de bază şi. a impozitelor sau taxelor pentru aceste imobile. a actelor şi faptelor juridice.2 Părțile componente ale cadastrului În baza celor trei funcții pe care le îndeplinește cadastrul. a configuraţiei şi mărimii suprafeţei parcelelor de teren. a. îndiguiri. respectiv a planului cadastral de ansamblu sau. Lucrările de măsurători se execută prin orice metodă grafică. prin care se asigură opozabilitatea drepturilor reale imobiliare. pe baza studiilor de cartare pedologică şi agrochimică a solurilor. economică și juridică. ca sistem unitar și obligatoriu de evidență. Valoarea economică a terenurilor se stabileşte în funcţie de bonitarea cadastrală prin care se determină: - gradul de fertilitate sau clasa de calitate a terenurilor pe parcele. Această parte a cadastrului se finalizează prin înscrierea datelor în registrul cadastral al imobilelor. de hidrologie şi de tehnologiile agricole aplicate. combatere a alunecărilor de teren şi a eroziunii solului. Partea economică În cadrul funcţiei economice a cadastrului se evidenţiază elementele tehnice necesare stabilirii valorilor impozabile ale imobilelor sau. referitoare la imobile. precum şi ale construcţiilor. la inițiativa autorităților publice sau din oficiu. b. a drepturilor personale. Evidența imobilelor se poate realiza şi actualiza la cererea persoanelor interesate. drenaje. se disting și cele trei părți componente: tehnică. - evidenţierea terenurilor amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare: irigaţii. a poziţiei limitelor dintre imobilele învecinate. ce se completează reciproc și cuprind toate operațiunile necesare finalizării documentelor cadastrale. după caz. numerică. 1. după caz. 7 . fotogrammetrică sau combinate.publicitatea imobiliară. de relief. pe bază de măsurători. desecări. precum şi a altor raporturi juridice supuse publicităţii.. Partea tehnică Partea sau funcţia tehnică a cadastrului se realizează prin determinarea.

orașe și județe. c. oficial. însă sistemul legal de impuneri trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale. cu respectarea principiilor și a celorlalte norme general admise ale dreptului internațional. absolut și perpetuu. respectiv a posesorilor imobilelor şi prin înscrierea acestora în evidenţele cadastrale. Impozitele și taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau județene. Partea juridică Funcţia juridică a cadastrului se realizează prin identificarea proprietarilor. numai prin sistemul de publicitate imobiliară. în limitele stabilite de lege” (art. unele orașe sunt declarate municipii.3 Organizarea administrativă a teritoriului României Potrivit Constituției României. reprezentat de cartea funciară. Potrivit Constituției României. 8 . Raportul juridic în care se găseşte deţinătorul de fapt faţă de imobilul înscris în registrele cadastrale se stabileşte. În condițiile legii. cu modificările şi completările ulterioare. 1. în comune. în limitele și în condițiile legii. 2/1968. în scopul înscrierii în cartea funciară. 555 din Noul Cod civil).- estimarea venitului net cadastral pe unitatea de suprafaţă a imobilului. Dovada dreptului de proprietate asupra imobilelor înscrise în cartea funciară se face cu extrasul de carte funciară. care fructifică imobilul şi care au sau nu şi dreptul real de proprietate. folosi și dispune de un bun în mod exclusiv. ceea ce presupune că acesta este îndreptățit să-și exercite în nume propriu și în putere proprie prerogativele oferite de acest drept. natura materialelor folosite. republicată. Proprietarul unui imobil este reprezentat de titularul unui drept de proprietate asupra acestuia. teritoriul ţării este inalienabil. Pentru evaluarea construcţiilor se folosesc o serie de date cu privire la structura de rezistenţă a construcţiilor. Frontierele țării sunt consfințite prin lege. destinaţia acestora şi altele. Persoanele fizice sau juridice sunt înscrise în registrele cadastrale în calitate de posesori. Teritoriul este organizat. Organizarea administrativă a teritoriului României este în conformitate cu Legea nr. sub aspect administrativ. cetățenii au obligația să contribuie prin impozite și taxe la cheltuielile publice. și anume posibilitatea „de a poseda.

181 unităţi administrativ-teritoriale. includ un număr de 103 municipii. cu o suprafaţă totală de 23.861 comune şi 12. iar în lipsa acestora sunt considerate limitele existente la 1 ianuarie 1990. Intravilanul reprezintă partea din unitatea administrativ-teritorială destinată construirii şi habitaţiei din mediu urban sau rural.Organizarea teritoriului României. cuprinde un număr de 41 judeţe şi municipiul Bucureşti care. la 31 decembrie 2011. la 31 decembrie 2011 (după Anuarul Statistic al României) Macroregiunea/Regiunea de dezvoltare/Judeţul Macroregiunea 1 Nord-Vest Bihor Bistriţa-Năsăud Cluj Maramureş Satu Mare Sălaj Centru Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu Macroregiunea 2 Nord-Est Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui Suprafaţa totală (km2) 68259 34159 7544 5355 6674 6304 4418 3864 34100 6242 5363 3710 6639 6714 5432 72612 36850 6621 4986 5476 5896 8553 5318 Numărul oraşelor şi municipiilor din care Total municipii 100 35 43 15 10 4 4 1 6 5 13 2 6 2 4 1 57 20 11 4 10 4 5 2 9 4 11 4 11 2 81 28 46 17 8 3 7 2 5 2 5 2 16 5 5 3 9 Numărul comunelor Numărul satelor 760 403 91 58 75 63 59 57 357 67 48 40 58 91 53 861 506 85 71 93 78 98 81 3588 1800 430 235 420 214 220 281 1788 656 149 122 235 464 162 3862 2414 491 333 418 344 379 449 . 217 oraşe.1).1 Organizarea administrativă a teritoriului României. care la rândul lor sunt formate din cele două zone distincte: intravilan şi extravilan.957 sate (tabelul 1. Extravilanul este teritoriul delimitat de limitele intravilanelor componente şi hotarele cu unităţile administrativ teritoriale vecine. Cele 41 de judeţe şi municipiul Bucureşti sunt incluse în patru macroregiuni şi opt regiuni de dezvoltare (figura 1.839. Limitele intravilanelor se stabilesc conform planurilor urbanistice generale şi/sau planurilor urbanistice zonale întocmite şi aprobate potrivit prevederilor legale.070 ha. 2.1). Realizarea lucrărilor de cadastru şi carte funciară implică 3. Tabelul 1.

Sud-Est Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea Macroregiunea 3 Sud-Muntenia Argeş Călăraşi Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman Bucureşti-Ilfov Ilfov Municipiul Bucureşti Macroregiunea 4 Sud-Vest Oltenia Dolj Gorj Mehedinţi Olt Vâlcea Vest Arad Caraş-Severin Hunedoara Timiş Total 35762 4766 6103 7071 4466 8499 4857 36274 34453 6826 5088 4054 3526 4453 4716 5790 1821 1583 238 61246 29212 7414 5602 4933 5498 5765 32034 7754 8520 7063 8697 238391 35 4 5 12 4 5 5 57 48 7 5 7 3 7 14 5 9 8 1 82 40 7 9 5 8 11 42 10 8 14 10 320 11 1 2 3 2 1 2 17 16 3 2 2 1 3 2 3 1 1 23 11 3 2 2 2 2 12 1 2 7 2 103 355 40 82 58 61 46 68 551 519 95 50 82 51 59 90 92 32 32 689 408 104 61 61 104 78 281 68 69 55 89 2861 1448 140 475 189 180 133 331 2110 2019 576 160 353 167 127 405 231 91 91 3397 2070 378 411 344 377 560 1327 270 287 457 313 12957 Figura 1.1 Gruparea judeţelor pe macroregiuni şi regiuni de dezvoltare 10 .

indiferent de destinație. amenajările piscicole și de îmbunătățiri funciare. 11 . 18/1991.1 Clasificarea terenurilor după destinație Potrivit Legii nr. plantațiile de hamei și duzi. constituie fondul funciar al României (Legea fondului funciar nr. drumurile tehnologice și de exploatare agricolă. viile.terenuri cu destinație agricolă (TDA). producție sau administrare silvică.4 Clasificarea fondului funciar al României Terenurile de orice fel. Terenurile cu destinație agricolă cuprind:  Terenurile agricole productive: terenurile arabile. 18/1991). în suprafață de 23.terenuri cu destinații speciale (TDS).terenuri din intravilan (TDI). pepinierele viticole și pomicole. fondul funciar al României se împarte în funcție de destinația terenurilor astfel: . platformele și spațiile de depozitare care servesc nevoilor producției agricole.070 ha. se clasifică după destinație și după categoria de folosință.terenuri aflate permanent sub ape (TDH). de titlul pe baza cărora sunt deținute sau de domeniul public ori privat din care fac parte. . . serele. .1. . Fondul funciar al României. terenurile destinate împăduririlor. răsadnițele. 1. precum și terenurile neproductive care pot fi amenajate și folosite pentru producția agricolă.terenuri cu destinație forestieră (TDF).4.  Terenurile agricole ocupate: terenurile agricole cu construcții și instalații agrozootehnice.839. fânețele. pășunile. Terenurile cu destinație forestieră includ:  Terenurile forestiere productive: terenurile împădurite sau cele care servesc nevoilor de cultură. precum și cele cu vegetație forestieră dacă nu fac parte din amenajamentele silvice și pășunile împădurite. livezile.

alte amenajări ale localităților. Astfel. Fiecare categorie de folosinţă cuprinde mai multe subcategorii dar care nu se înregistrează în registrele cadastrale.2 Clasificarea terenurilor după categoria de folosință Prin categoria de folosință a terenului se înțelege un sistem de clasificare al acestora în funcție de utilizarea lor și de necesitățile cadastrului și publicității imobiliare de înregistrare organizată a datelor. precum și altele asemenea. care ocupă suprafaţa majoritară.4. pentru exploatările miniere și petroliere. fundul apelor maritime interioare și al mării teritoriale. Categoria de folosinţă a terenului. construcții și instalații hidrotehnice. este unul dintre atributele principale ale parcelei. dacă sunt cuprinse în amenajamentele silvice. cât şi pentru stabilirea sarcinilor fiscale care grevează imobilele. viile și 12 . monumentele naturii. fâneţele. abrupturi. Terenurile aflate permanent sub ape și anume: albiile minore ale cursurilor de apă. cuvetele lacurilor la nivelurile maxime de retenție. Fiecare din cele 5 grupe de destinaţie ale terenurilor au categorii de folosinţă predominante. de transport al energiei electrice și gazelor naturale. Terenurile cu destinații speciale precum: cele folosite pentru transporturile rutiere. păşunile. rezervațiile. Evidenţierea în partea tehnică a cadastrului a categoriei de folosinţă alături de celelalte atribute este necesară atât pentru întocmirea cărţii funciare. cu construcțiile și instalațiile aferente. în grupa terenurilor cu destinaţie agricolă categoriile de folosinţă predominante sunt: arabilul. individualizată printr-un cod sau simbol. inclusiv terenurile agricole și forestiere. navale și aeriene. 1. cariere și halde de orice fel. bolovănișuri. Categoria de utilizare a unui teren este determinată de destinația economică a acestuia care se stabilește în mod natural sau artificial. de telecomunicații. şi categorii de folosinţă care ocupă un procent mai mic. Terenurile forestiere neproductive: stâncării. ansamblurile și siturile arheologice și istorice. ravene. plajele. feroviare. râpe. torenți. pentru nevoile de apărare. Terenurile din intravilan cuprind terenurile aferente localităților urbane și rurale pe care sunt amplasate construcțiile. termice.

se includ şi alte categorii de folosinţă care ocupă suprafeţe mai mici. degradărilor sau altor cauze. irigare și altele. orezării. - terenurile rămase temporar neînsămânţate datorită inundaţiilor. plante medicinale şi aromate. Păşuni (P). taluzuri. fondul funciar al României se împarte în două grupe: a) terenuri cu folosința agricolă. leguminoase pentru boabe. flori. căpşunării. a) Terenuri cu folosința agricolă: 1. lucerniere sau alte terenuri însămânţate cu diferite amestecuri de plante leguminoase şi graminee perene). Tot astfel. apele.livezile. În funcție de folosința terenurilor. plante tehnice şi industriale. pajişti cultivate. în afară de categoria de folosinţă curţi-construcţii. 13 . etc. livezi. tot la această categorie se încadrează: - terenurile destinate culturilor furajere perene (trifoişti. vii. solarii şi răsadniţe. în mod natural sau artificial. alte culturi perene. sparcetiere. incluzând şi suprafeţele ocupate de canale. care este predominantă în cadrul destinaţiei. grădini de legume. care au lăţimi mai mici de 2 m. 2. iar un procent mai mic îl ocupă construcţiile. debuşee.. legume. terasare. Arabil (A). fiind cultivate cu plante anuale sau perene cum ar fi: cereale. cu menţiunea „sere” sau „răsadniţe”. În această categorie se includ 8 subcategorii de folosință: arabil propriu-zis. sere. Se precizează că. - terenurile cu sere şi răsadniţe sistematizate. b) terenuri cu folosința neagricolă. cu întreaga lor suprafaţă. care se ară o dată la cel mult 6 ani. benzi înierbate. care se vor înregistra la categoria de folosinţă curţi-construcţii. etc. etc. - terenurile arabile amenajate sau ameliorate prin lucrări de desecare. prin însămânţări la maximum 15-20 de ani şi care se folosesc pentru păşunatul animalelor. etc. diguri. plante furajere. În această categorie se încadrează acele terenuri care se ară în fiecare an sau la un interval de 2-6 ani. cum ar fi: arabil. Păşunile sunt terenuri înierbate sau înţelenite. în intravilane. colmatărilor. cu excepţia celor din proprietatea Agenției Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare şi a Administrației Naționale „Apele Române”.

cunoscute și sub denumirea de vii nobile: . în scopul combaterii eroziunii solului sau a alunecărilor de teren.terenurile plantate cu pomi fructiferi în diferite sisteme de cultură tradiţionale. 14 . livezi în sistem agropomicol. - hamei . - păşuni împădurite .plantaţiile de hamei se includ în această categorie de folosinţă deoarece au o agrotehnică asemănătoare cu a viţei de vie. iar fructele pomilor reprezintă un produs secundar. Se înregistrează următoarele subcategorii de folosință: fâneţe curate.sunt cele care poartă şi denumirea de producători direcţi. . cu următoarele subcategorii de folosință: - vii altoite şi indigene. livezi pure. - păşuni cu tufărişuri şi mărăcinişuri. Livezile sunt terenurile plantate cu pomi şi arbuşti fructiferi și cuprind următoarele subcategorii de folosință: - livezi clasice .viile altoite au la baza lor un portaltoi. La categoria fâneţe se încadrează terenurile înierbate sau înţelenite în mod natural sau artificial prin însămânţări la maximum 15-20 de ani. dezvoltându-se pe rădăcini proprii. Încadrarea acestor terenuri la această categorie este determinată de faptul că producţia principală este considerată masa verde care se păşunează. cu diferite grade de consistenţă. 5.terenuri pentru producerea materialului săditor viticol: plantaţiile portaltoi şi pepinierele propriu-zise sau şcolile de viţe.păşunile plantate cu pomi fructiferi. Fâneţe (F). etc. - pepiniere viticole .păşunile acoperite numai cu vegetaţie ierboasă. Livezi (L).În cadrul acestei categorii se disting următoarele subcategorii de folosință: - păşuni curate . 4.. livezi înierbate.viile indigene sunt nealtoite. şi anume: livezi cu culturi intercalate. 3. Vii (V). fâneţe cu pomi. precum şi păşunile care provin din livezi părăginite. - păşuni cu pomi .păşunile care în afară de vegetaţie ierboasă cuprind şi vegetaţie forestieră. fâneţe împădurite. - vii hibride . fâneţe cu tufărişuri şi mărăcinişuri. ce se exploatează prin cosirea ierbii pentru fân. În această categorie se încadrează terenurile plantate cu viţă de vie.

- pepiniere pomicole . În această categorie de folosinţă intră toate terenurile care sunt cuprinse în amenajamentele silvice şi în afara acestora. pentru protecţia căilor de comunicaţie. pentru protecţia digurilor. cu conducerea dirijată a coroanelor şi cu efectuarea lucrărilor de întreţinere şi recoltare mecanizat. cele destinate hranei vânatului şi animalelor din unităţile silvice. cu diferite roluri de protecţie: pentru protecţia culturilor agricole.terenuri acoperite masiv cu vegetaţie arborescentă de mică înălţime. coacăze. solarii. 15 . Se înregistrează la această categorie următoarele: - păduri . etc. agrişe. - terenuri destinate împăduririi .terenuri plantate cu zmeură. arbuşti ornamentali şi fructiferi. - plantaţii de arbuşti fructiferi . fiind destinate producerii de material lemnos sau protecţiei solului. cătinişuri. cu o suprafaţă mai mare de 0. b) Terenuri cu folosinţa neagricolă 1. salcâmi. - terenuri care servesc nevoilor de cultură. trandafiri de dulceaţă. mărăcinişuri. - plantaţii de duzi.livezi cu o mare densitate de pomi pe hectar..terenuri ocupate de pepiniere.25 ha. culturi de răchită. Păduri şi alte terenuri forestiere (PD). plantaţii.terenurile destinate pentru producerea materialului săditor pomicol.terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră.benzi ordonate din plantaţii silvice şi uneori silvopomicole. - tufărişuri şi mărăcinişuri .terenuri în curs de regenerare. ienupărişuri. etc. pentru protecţia aşezărilor umane. terenuri degradate şi poieni prevăzute a fi împădurite.. pentru combaterea eroziunii. producţie şi administraţie silvică . cele date în folosinţă temporară personalului silvic. indiferent de forma de proprietate. etc. - perdele de protecţie .- livezi intensive şi superintensive .

Terenuri cu ape şi ape cu stuf. Albia minoră a unui curs de apă include toate zonele joase ale cursului. insulele şi prundişurile care se formează de o parte şi de alta a luciului apei. gârlele şi alte surse de ape cu denumiri locale (izvoare. - drumuri de interes judeţean: drumurile care fac legătura între reşedinţele de judeţ şi reşedinţele de municipiu şi oraşe.fluviul Dunărea. care are fiecare punct situat la o distanţă de 12 mile marine (22. - ape stătătoare (HB) . care după retragerea apelor nu pot avea altă folosinţă. drumuri naţionale secundare. drumuri naţionale europene.224 m). 3. inclusiv ale ţărmului dinspre larg al insulelor. precum şi suprafeţele cu ape stătătoare de mică adâncime unde cresc stufărişuri şi păpurişuri şi alte tipuri de vegetaţie specifică în regim amenajat sau neamenajat. drumuri naţionale principale. aeroporturi şi alte obiective importante. ale locurilor de acostare. etc. în mod special pentru creşterea dirijată a peştelui.suprafaţa mării teritoriale este cuprinsă între liniile de bază ale celui mai mare reflux de-a lungul ţărmului. amenajamentelor hidrotehnice şi ale altor instalaţii portuare permanente şi linia din larg. - drumuri de interes local: drumurile comunale şi drumurile vicinale. În această categorie intră terenurile acoperite permanent cu apă. din mal în mal. Din punct de vedere funcţional şi al administrării. căile de comunicaţii se împart astfel: - drumuri de interes naţional: autostrăzi. chiar dacă aceasta nu este în întregime şi permanent sub apă. drumuri expres. pârâurile.). măsurată de la punctul cel mai apropiat de la liniile de bază. cursurile de apă. braţele şi canalele din Delta Dunării. staţiuni balneoclimaterice. Suprafaţa mării interioare este cuprinsă între ţărmul mării şi liniile de bază aşa cum au fost definite mai sus.2. În această categorie se încadrează şi apele amenajate. La această categorie se înregistrează: - ape curgătoare (HR) . Căi de comunicaţii rutiere (DR) şi căi ferate (CF). privaluri. porturi. La apele curgătoare se înregistrează suprafaţa ocupată de întreaga albie minoră a cursului de apă. - marea teritorială şi marea interioară . 16 . și care numai la viituri mari sunt acoperite cu apă. precum şi cele acoperite temporar.se consideră limita apelor stătătoare la nivelul mediu al apei.

- halde .terenuri cu alternanţe frecvente de exces de apă şi uscăciune. cariere. - râpe. îngrămădiri de bolovani şi pietrişuri.terenuri pe care s-a depozitat material steril rezultat în urma unor activităţi industriale şi exploatări miniere. terenuri de sport. - străzile din localităţile rurale: străzi principale şi străzi secundare. grădini botanice şi zoologice. debuşee. duble şi înguste.terenuri devenite neproductive datorită scoaterii stratului de sol şi rocă pentru diverse nevoi de construcţii. - gropile de împrumut şi cariere . cabane. nu se înregistrează ca detalii şi se atribuie în proporţie egală parcelelor din imediata vecinătate. fâşia de frontieră. curţi. Terenuri degradate şi neproductive (N). diguri. gări. care sunt lipsite practic de vegetaţie. 17 . pe care nu se instalează vegetaţie. aerodromuri. exploatări miniere şi petroliere. uzine. ravene. care nu sunt acoperite de vegetaţie. terase. locuri de depozitare. 5. - stâncării. precum şi alte terenuri care nu se încadrează în nici una dintre categoriile de folosinţă prevăzute la punctele anterioare.- străzile din localităţile urbane. hidrocentrale. schituri. pieţe. Terenurile din această categorie au diverse utilizări şi destinaţii: clădiri. care nu au un caracter permanent.nisipuri mobile nefixate de vegetaţie şi pe care vântul le poate deplasa. - căi ferate simple. pietrişuri . - sărături cu crustă . bolovănişuri.alunecări active de teren care sunt neproductive. silozuri. parcuri. torenţi . care formează la suprafaţa lor o crustă albicioasă friabilă. Drumurile de exploatare din extravilan. rampe de încărcare. 4.terenuri puternic sărăturate. când nu sunt împădurite. Terenuri ocupate cu construcţii (C) şi curţi cu construcții (CC). taluzuri pietruite. Din această categorie fac parte: - nisipuri zburătoare . cimitire. - mocirle şi smârcuri . Această categorie cuprinde terenurile degradate şi cu procese excesive de degradare. triaje. fabrici.terenuri acoperite cu blocuri de stânci masive.

5 7.2 5.2 1.4 9.1 5.3 7.6 1.10 9.1 7.În grupa terenurilor cu folosinţa agricolă se disting 25 subcategorii de folosinţă iar în grupa folosinţelor neagricole sunt incluse un număr de 40 subcategorii de folosinţă (tabelul 1.4 VII ŞI HAMEI Vii nobile Vii hibride Pepiniere viticole Hamei 5.2 8.5 LIVEZI Livezi clasice Livezi intensive Arbuşti fructiferi Pepiniere pomicole Plantaţii de duzi Simbol (cod) A AP AG ASO AC AO AS AD P PL PP PT F FL FP FT VN VH VP VHA L LI LF LP LD Nr.7 TERENURI CU CONSTRUCŢII Construcţii Construcţii şi curţi Diguri Cariere Parcuri Cimitire Terenuri de sport Târguri şi pieţe Plaje şi ştranduri Taluzuri pietruite Fâşie de frontieră Exploatări miniere şi petroliere Alte terenuri cu construcţii TERENURI NEPRODUCTIVE Nisipuri zburătoare Bolovănişuri.2 6.0 3.11 9.3 4.2 3.4 3. crt.6 9.1 2. torenţi Sărături cu crustă Mocirle şi smârcuri Gropi de împrumut.3% teren agricol.12 9.1 9.8 2.8 DRUMURI ŞI CĂI FERATE Autostrăzi Drumuri naţionale Drumuri judeţene Drumuri comunale Străzi şi uliţe Drumuri de exploatare Drumuri şi poteci turistice Căi ferate 9.7 1.2 Categoriile şi subcategoriile de folosinţă ale terenurilor Nr.5 1.1 3.4 10. este alcătuită astfel: 61.6 8. crt.7 8.0 10.3 8.1 1.1 10.2 2.2 4.2). 7. stâncării şi pietrişuri Râpe.2 9.0 5.6 7.5 9.1 4.4 Categoria şi subcategoria de folosinţă a terenului ARABIL Arabil propriu-zis Pajişti cultivate Grădini de legume Solarii şi răsadniţe Căpşunării Orezării Sere Alte culturi perene PĂŞUNI Păşuni curate Păşuni cu pomi Păşuni împădurite Păşuni cu tufărişuri şi mărăcinişuri FÂNEŢE Fâneţe curate Fâneţe cu pomi Fâneţe împădurite Fâneţe cu tufărişuri şi mărăcinişuri 4.9 9.0 4.2 7. 1.4 7.5 8.0 1.3 6.4 1.3 9.4 6.3 1.0 2.5 PĂDURI Păduri Perdele de protecţie Tufărişuri şi mărăcinişuri Răchitării Pepiniere silvice PD PDP PDT PDR PDPS 10.0 7.3 5.1 8.7 Categoria şi subcategoria de folosinţă a terenului TERENURI CU APE Ape curgătoare Lacuri şi bălţi naturale Lacuri de acumulare Amenajări piscicole Ape cu stuf Canale Marea teritorială 8. deponii Halde Simbol (cod) HR HB HA HP HS HC HM DA DN DJ DC DS DE DT CF C CC CD CA CP CI CS CT CPJ CTZ CFF CMP CAT NN NB NR NS NM NG NH Structura utilizării fondului funciar pe categorii de folosinţă.0 9.8 9. Tabelul 1.0 8.1 6.5 10.4 8.6 10.3 2.3 3. după datele statistice de la 31 decembrie 2012.7 9.2 6. ravene. 18 .0 6.4 5.13 10.3 10.

din podgoriile și bazinele pomicole consacrate pot fi transformate în plantații pomicole și viticole.1 728.6 9224.5 14621.5 833.  Terenurile arabile din zonele de șes.3 Structura fondului funciar.3 9097.7 292.9 396. În tabelul 1.1 9041.1 3392.8 470.8 14741. pe categorii de folosinţă.4 313.4.3%.4 3262.1 388.6 198. Din suprafaţa agricolă totală a României. Schimbarea categoriei de folosință la terenurile arabile.9 657.9 622.3 627.6 Anul 2005 9420.7 1507.1 23839. trecerea terenurilor de la o categorie de folosință superioară la una inferioară. 3.2 3364.0 14797.6 9217.6 9070. se poate face cu avizul organelor agricole de specialitate județene.0 23839.9 9204.2% construcţii. după anul 1990.2 391.6 1544.3 1554.2 388.8 499.3 277.2 632.2 14856. viile 1.3 196.8 14769.9 495. arabilul reprezintă 64.6 213.1 218.6% drumuri şi căi ferate. numai în următoarele cazuri:  Terenurile arabile situate în zonele de deal.4 822.7 1529. ce constituie enclave din masivele de vii și livezi.3 749.5 1465.0 841.9 8982.28.1 1.3%.3 3270.4 388.4%. necesare completării masivelor viticole destinate pentru struguri de masă și stafide.1 23839.4 1995 9337.4 465. după modul de folosinţă.9 889. în alte categorii de folosință agricolă.6%. 2.1 23839.1 Schimbarea categoriei de folosință Potrivit legilor în vigoare este interzisă schimbarea categoriilor de folosință a terenurilor și în special.1% neproductiv.7 211.7 836.6 2011 9379.1 23839.5 196.2 14634. a fondului funciar al României. 3.3 903.1 6685.4 752.7 2012 9392.4 277.6 2000 9381.4 6680.4 1497.4 6742.2 2010 9404. 1. Tabelul 1.1 272.8 6758.9 210.1 6759.3 se prezintă evoluţia.2 388.8 448.0 1514.5% ape şi 2. fâneţele 10. ale persoanelor juridice.0 3288. în mii hectare (după Anuarul Statistic al României) Folosinţa Arabil Păşuni Fâneţe Vii Livezi Total agricol Păduri şi alte terenuri forestiere Construcţii Drumuri şi căi ferate Ape şi bălţi Neproductiv Total neagricol Total fond funciar 1990 9450.5 14615.9 388.3% teren forestier.7 224.5 3279.6 867.4% şi livezile 1.1 6623.2 498.3 254.1 6746. păşunile 22.1 23839. precum și 19 .1 3441.1 23839.6 469.

în termen de 30 de zile de la data la care a avut loc această operațiune.5 Dreptul de proprietate Potrivit Noului Cod civil.bazinele pomicole destinate culturii piersicului și caisului pot fi transformate în plantații viticole și pomicole. Modificarea folosinței terenurilor agricole ce constituie zone de protecție a monumentelor se aprobă de către Comisia națională a monumentelor. deținute de persoane juridice în care statul deține majoritatea acțiunilor. în vederea înregistrării modificărilor survenite. ocupate de păduri. în mod natural sau artificial.  Terenurile arabile situate în albiile râurilor și a Dunării. 20 . situate în zonele de deal și munte pe pante nemecanizabile. Schimbarea categoriei de folosință silvică.  Terenurile arabile cu soluri nisipoase pot fi amenajate și transformate în plantații viticole și pomicole.  Terenurile înregistrate la arabil. bunurile sunt mobile şi imobile. afectate de eroziune de suprafață și de adâncime. altele decât cele menționate mai sus. pot fi amenajate în bazine piscicole. Schimbarea categoriei de folosință a terenurilor arabile. 536. vii și livezi. izvoarele și cursurile de apă. art. deținute de persoane juridice se face cu aprobarea Ministerului Apelor. de alunecări active sau semistabilizate. pășuni. proprietate privată. se pot amenaja și transforma în pășuni și fânețe. care nu mai pot fi ameliorate și menținute la această folosință. care nu pot fi folosite rentabil pentru alte destinații agricole. Bunurile imobile cuprind terenurile. ansamblurilor și siturilor istorice. 1. Persoanele fizice care au schimbat categoria de folosință a terenurilor agricole. este încorporat în acestea cu caracter permanent. precum și tot ceea ce. plantațiile prinse în rădăcini. se va aproba de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. sunt obligate să comunice oficiilor de cadastru și publicitate imobiliară. Pădurilor și Protecției Mediului. fânețe. construcțiile și orice alte lucrări fixate în pământ cu caracter permanent. platformele și alte instalații de exploatare a resurselor submarine situate pe platoul continental. răchitării. culturi de arbuști.

dreptul de proprietate se dobândește prin înscriere în cartea funciară. Proprietarul poate renunța.Proprietatea terenului se întinde și asupra subsolului și a spațiului de deasupra terenului. au dreptul de a apropia și de a utiliza. toate construcțiile. prin convenție. accesiune. cu justă și prealabilă despăgubire. suportând cheltuielile în mod egal. precum și apele pluviale. lucrărilor și instalațiilor subterane și altele asemenea. cu respectarea limitelor legale. iar în caz de divergență asupra cuantumului despăgubirilor. la dreptul de proprietate asupra bunului imobil. apa izvoarelor și a lacurilor aflate pe terenul respectiv. Apele de suprafață și albiile acestora aparțin proprietarului terenului pe care se formează sau curg. De asemenea. atunci când rezultă din fapta proprietarului sau a altei persoane. etc. Orice proprietar are dreptul să-și îngrădească proprietatea. prin posedarea neîntreruptă a bunului. a tot ce se alipește cu bunul ori se încorporează în acesta. dar nu se stinge prin neuz. Accesiunea poate fi naturală sau artificială. iar proprietarii terenurilor învecinate sunt obligați să contribuie la grănițuire prin reconstituirea hotarului și fixarea semnelor corespunzătoare. în condițiile prevăzute de lege. 21 . Este obligat să respecte drepturile terților asupra resurselor minerale ale subsolului. înscris în cartea funciară. Accesiunea este modul de dobândire de către proprietarul unui bun. conform legilor în vigoare. prin declarație autentică. moștenire legală sau testamentară. În cazul bunurilor imobile. în condițiile legii. în condițiile legii. apa freatică. acesta se stabilește pe cale judecătorească. Dreptul de proprietate privată se stinge prin pieirea bunului. deasupra și în subsolul terenului.). într-un interval de timp stabilit prin lege. Proprietarul poate face. când unirea sau încorporarea este rezultatul unui eveniment natural (aluviunile depuse treptat la malurile apelor curgătoare. Dreptul de proprietate se poate dobândi. prin ocupațiune. tradițiune. cu excepția celor prevăzute de lege. fixată de comun acord. Uzucapiunea este modul de dobândire a proprietății sau a altor drepturi reale asupra unui bun. uzucapiune. precum și prin hotărâre judecătorească și prin efectul unor acte administrative. Expropierea se poate face numai pentru o cauză de utilitate publică stabilită potrivit legii. izvoarelor și apelor subterane. și artificială. Accesiunea este naturală. dacă legea nu prevede altfel. plantațiile și lucrările pe care le găsește de cuviință. ca efect al posesiei de bună credință în cazul bunurilor mobile și a fructelor.

Prin act care emană de la o autoritate publică se înțelege:  certificatul de moștenitor sau legatar. cu modificările ulterioare. precum și al Hotărârii Guvernului nr. Protecția și ameliorarea solului se realizează prin lucrări de prevenire și de combatere a proceselor de degradare și poluare a solului provocate de fenomene naturale sau cauzate de activități economice și sociale. modificat ori s-au stins. se înscriu în cartea funciară pe baza actului prin care s-au transmis.  certificatul de atestare emis în baza Legii nr. dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecția mediului înconjurător și asigurarea bunei vecinătăți. Lucrările necesare pentru protecția și ameliorarea solului se stabilesc pe bază de studii și proiecte. constituit.  hotărârea judecătorească. cu modificările și completările ulterioare. prin lege. cu excepția drepturilor care se sting prin decesul titularului sau prin împlinirea termenului pentru care s-au înscris.Dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil. republicată.  titlul de proprietate și ordinul prefectului emise în temeiul Legii fondului funciar nr.  decizia de restituire dată în temeiul Legii nr. numai dacă acel act s-a încheiat în formă autentică sau emană de la o autoritate publică. 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale. să asigure cultivarea acestora și protecția solului. în condițiile legii. cu modificările și completările ulterioare. Dovada dreptului de proprietate asupra imobilelor înscrise în cartea funciară se face cu extrasul de carte funciară. inclusiv cele provenite din succesiune. întocmite la cerere de organele de cercetare și proiectare 22 . cu modificările și completările ulterioare. Se menționează faptul că. 18/1991.  alte acte emise de autoritatea publică. 834/1991 privind stabilirea și evaluarea unor terenuri deținute de societățile comerciale cu capital de stat.  decizia autorității administrative referitoare la drepturile reale imobiliare. Toți proprietarii de terenuri agricole sunt obligați. republicată. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

a monumentelor istorice. împăduriri. modelări. Degradarea terenurilor agricole și silvice. Proprietarilor de terenuri degradate ce nu sunt cuprinse într-un perimetru de ameliorare și care în mod individual sau asociat. orășenești și municipale. nivelări. păstrând dreptul de proprietate. Lucrările executate în vederea consolidării terenului. protecția. distrugerea și degradarea culturilor agricole. sunt finanțate integral de către stat. drumuri. a ansamblurilor și siturilor arheologice. precum și 23 . a bornelor și semnalelor topografice sau geodezice. pe baza notelor de fundamentare elaborate de unitățile de cercetare și proiectare. fixări de soluri. poduri. în corelare cu cele de amenajare și organizare a teritoriului. și se execută de către proprietarii terenurilor sau de unități de profil specializate. corectarea reacției solului sau alte lucrări de ameliorare. Aceste lucrări pot fi finanțate parțial sau total de către stat. Proprietarii sunt obligați să pună la dispoziție terenurile din perimetrul de ameliorare în vederea aplicării măsurilor ameliorative. împăduriri. din care menționăm: terasări. statul le va acorda gratuit materialul necesar (sămânță. folosirea și ameliorarea terenurilor agricole sau silvice. puieți. a lucrărilor de îmbunătățiri funciare. vor să facă din proprie inițiativă înierbări. podețe cu caracter permanent. corectări de torenți și împrejmuiri. Terenurile care prin degradare și poluare și-au pierdut total sau parțial capacitatea de producție pentru culturi agricole sau silvice pot fi constituite în perimetre de ameliorare. Pe timpul duratei de ameliorare. stabilite de Ministerul Agriculturii și de Ministerul Apelor. înierbări. a împrejurimilor acestora. pe baza documentațiilor înaintate de consiliile comunale. următoarele fapte:  efectuarea de schimburi de terenuri și a schimbării categoriei de folosință a terenurilor de la una superioară la una inferioară. amendamente) și asistența tehnică la executarea lucrărilor. De asemenea constituie contravenții și infracțiuni la normele privind evidența.de specialitate. ori interzicerea luării măsurilor de conservare sau înlăturarea acestora. în limita alocației bugetare aprobate. terenurile degradate și poluate incluse în perimetrul de ameliorare sunt scutite de taxe și impozite. constituie infracțiuni și se pedepsesc conform prevederilor legale.

topografice. pietriș. reziduuri.folosirea definitivă sau temporară a terenurilor agricole și silvice în alte scopuri. etc. Proprietatea privată – este dreptul titularului de a poseda. inclusiv bunurile care alcătuiesc domeniul privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale.. gunoaie. Constituie obiect al proprietății private toate bunurile de uz sau de interes privat aparținând persoanelor fizice. nisip. resturi menajere. în termen de 30 de zile de la aprobare. persoanelor juridice de drept privat sau de drept public. Proprietatea poate fi:  privată. precum și a datelor cu privire la mărimea suprafețelor. a piramidelor și balizelor de semnalizare a punctelor geodezice.. a reperelor metalice de nivelment.6 Forme de proprietate Prin deținători de terenuri se înțelege titularii dreptului de proprietate. argilă. în limitele stabilite de lege. 24 .  publică. ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care au calitatea de posesori ori deținători precari.  degradarea terenurilor și culturilor prin depozitarea de materiale ori deșeuri de pietriș. înainte de executarea lucrărilor de amplasare a unor obiective. moloz.  nedeclararea la organele județene de cadastru. construcții metalice. etc.  neaplicarea măsurilor în vederea evitării afectării terenurilor limitrofe produsă de scurgerea reziduurilor.  nedecopertarea de către beneficiarii de investiții a stratului fertil de sol. a schimburilor de terenuri și a schimbării categoriei de folosință. absolut și perpetuu. precum și neefectuarea lucrărilor de nivelare și amenajare a terenurilor rămase în urma excavării de cărbune. folosi și dispune de un bun în mod exclusiv. caolin. 1.  neluarea măsurilor de către posesorii de terenuri în vederea păstrării în bune condiții a bornelor geodezice. prefabricate.

de comună.Proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale este alcătuită din bunurile aflate în proprietatea lor și care nu fac parte din domeniul public. Conform Constituției României. indiferent de titular. autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăți imobiliare. după caz. stabilită prin lege. fără înscriere în cartea funciară. În domeniul privat al comunei. precum și prin moștenire legală. și intră în domeniul privat al acestora prin hotărârea consiliului local. Imobilele la care s-a renunțat la dreptul de proprietate se dobândesc. Pentru lucrări de interes general. orașului sau municipiului. Formele proprietății comune sunt proprietatea pe cote-părți (coproprietatea) și proprietatea în devălmășie (devălmășia). cu dreaptă și prealabilă despăgubire. Cotele-părți sunt. plantațiilor sau construcțiilor. în condițiile prevăzute de legea organică. proprietarii pot fi expropriați doar pentru o cauză de utilitate publică. pe bază de reciprocitate. cu obligația de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului. Coproprietatea. intră și moștenirile vacante constatate prin certificat de vacanță succesorală. etnice religioase. prin justiție. Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege. Sunt interzise naționalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenței sociale. după caz. egale iar în cazul 25 . Despăgubirile se stabilesc de comun acord cu proprietarul iar în caz de divergență. Proprietatea privată poate fi exclusivă sau comună. oraș sau municipiu. fiecare coproprietar este titularul exclusiv al unei cote-părți din dreptul de proprietate și poate dispune în mod liber de aceasta în lipsă de stipulație contrară. de regulă. Cetățenii străini și apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condițiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană și din alte tratate internaționale la care România este parte. În acest caz. politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor. precum și pentru alte daune. Proprietatea exclusivă este atunci când dreptul de proprietate asupra imobilului aparține unui singur proprietar. Proprietatea comună – este atunci când dreptul de proprietate privată asupra unui bun imobil aparține la doi sau mai mulți proprietari.

bunurilor dobândite prin acte juridice, proporția acestora este stipulată în actele
respective.
Coproprietarii vor împărți beneficiile rezultate din exploatarea bunului
imobil și vor suporta sarcinile coproprietății, direct proporțional cu cota lor parte
din drept. Fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul comun, astfel încât, să
nu-i schimbe destinația și să nu aducă prejudicii drepturilor celorlalți coproprietari.
Contractele de administrare a coproprietății asupra unui bun imobil și,
respectiv, declarațiile de denunțare a acestora vor fi notate în cartea funciară, la
solicitarea fiecărui coproprietar.
Devălmășia. Există proprietate în devălmășie asupra unui bun imobil atunci
când, prin efectul legii sau în baza unui act juridic, dreptul de proprietate aparține
concomitent mai multor persoane, fără să fie stipulată cota-parte vreunui titular.
Proprietatea publică – este garantată și ocrotită prin lege, fiind dreptul de
proprietate ce aparține statului sau unei unități administrativ-teritoriale asupra
bunurilor care, prin natura lor sau prin declarația legii, sunt de uz sau de interes
public (Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al
acesteia, cu modificările și completările ulterioare).
Obiectul exclusiv al proprietății publice îl constituie bogățiile de interes
public ale subsolului, spațiul aerian, apele cu potențial energetic valorificabil, de
interes național, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice
și ale platoului continental, precum și alte bunuri stabilite prin lege organică.
Celelalte bunuri care aparțin statului ori unităților administrativ-teritoriale fac
parte, după caz, din domeniul public sau din domeniul privat al acestora.
Delimitarea dintre domeniul public național, județean și local se face în
condițiile legii.
Bunurile care constituie obiectul exclusiv al proprietății publice a statului
sau a unităților administrativ-teritoriale potrivit unei legi organice, pot trece
dintr-un domeniu public în altul numai în condițiile modificării legii organice iar
trecerea, în cazul, celorlalte bunuri se face în condițiile legii.
Proprietatea publică poate fi dobândită prin: achiziție publică, expropriere,
donație sau legat, convenție cu titlu oneros, transferul unui bun din domeniul
privat al statului sau a unei unități administrativ-teritoriale în domeniul public al
acestora.
26

Din domeniul public sau privat al statului sau al unităților administrativteritoriale, fac parte și bunurile dobândite de stat în perioada 6 martie 1945 – 22
decembrie 1989, în temeiul unui titlu valabil, cu respectarea Constituției, a
tratatelor internaționale la care România era parte și a legilor în vigoare la data
preluării lor de către stat. Bunurile preluate de stat fără un titlu valabil pot fi
revendicate de foștii proprietari sau de succesorii acestora, dacă nu fac obiectul
unor legi speciale de reparație. Stabilirea valabilității titlului este de competența
instanțelor judecătorești.
Bunurile de proprietate publică pot fi date în administrare regiilor autonome
ori instituțiilor publice, pot fi concesionate ori închiriate sau pot fi date în
folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică.
Proprietatea asupra acestor bunuri nu se stinge prin neuz și nu poate fi
dobândită de către terți prin uzucapiune.
În tabelul 1.4 se prezintă repartiția, în anul 2012, a suprafețelor categoriilor
de folosință ale terenurilor agricole pe cele două forme de proprietate privată și
publică.
Tabelul 1.4
Structura terenurilor agricole pe forme de proprietate, la nivelul anului 2012
Categoria de
folosință
Arabil
Pășuni
Fânețe
Vii și pepiniere viticole
Livezi și pepiniere pomicole
Total agricol

Total
mii ha
9392,3
3270,6
1544,9
210,5
196,8
14615,1

Suprafața
Proprietate privată
mii ha
%
8956,2
95,4
2862,0
87,5
1505,3
97,4
202,6
96,2
186,8
94,9
13712,9
93,8

TEST DE AUTOEVALUARE U.I. I
1. Definiți cadastrul și scopul acestuia.
2. Enumerați și descrieți părțile componente ale cadastrului.
3. Care sunt destinațiile fondului funciar?
4. Descrieți categoriile de folosință ale terenurilor.
5. Ce este dreptul de proprietate?
6. Descrieți deosebirile dintre formele de proprietate.
27

Proprietate publică
mii ha
%
436,1
4,6
408,6
12,5
39,6
2,6
7,9
3,8
10,0
5,1
902,2
6,2

REZUMAT U.I. I
Această unitate de învățare cuprinde noțiunile de bază ale cadastrului, dintre
care se menționează: entitățile de bază ale acestui sistem unitar de evidență
tehnică, economică și juridică a tuturor imobilelor, indiferent de destinația lor și
de proprietar; clasificarea fondului funciar după destinație și după categoria de
folosință; dreptul și formele de proprietate.
BIBLIOGRAFIE U.I. I
1. Radu O., 2015 – Cadastru și cartea funciară. Editura „Ion Ionescu de la
Brad”, Iași.
2. Moca V., Ilioi D., 1998 – Cadastru funciar general. Editura Nona, Piatra
Neamț.
3. Năsăudean Petronela, 2011 – Publicitatea imobiliară. Cartea funciară.
Editura Hamangiu, București.
4. *** Anuarul Statistic al României. Institutul Național de Statistică,
București, 2012.
5. *** Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului
Republicii Socialiste România, republicată. Buletinul Oficial al Republicii
Socialiste România, nr. 54-55 din 27 iulie 1981.
6. *** Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și
completările ulterioare. Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din
5 ianuarie 1998.
7. *** Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată.
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 83 din 7 februarie 2013.
8. *** Noul Cod civil. Codul de procedură civilă. Editura Hamangiu,
București, 2011.

28

......... 2..............................................................I....2.............................1 Întocmirea proiectului tehnic ..................1................... 2......... 2...................1........ Rezumat U............................ delimitarea și marcarea hotarelor administrative ale acestora .........................................I..... depunerea şi soluţionarea cererilor de rectificare şi a contestaţiilor cu privire la calitatea de posesor şi modificarea documentelor tehnice ale cadastrului ....................... 2.................. 2......................................................................... 2.................................................................................8 Identificarea categoriilor de folosință ale parcelelor și a destinațiilor construcțiilor ................... 2...................... 29 30 30 32 32 33 34 44 46 47 48 49 52 54 54 57 60 64 66 67 68 69 69 71 ...........................................................................2....6 Deschiderea noilor cărți funciare și închiderea vechilor evidențe............................................. 2..........2 Calculul suprafețelor .... 2.........4 Stabilirea sectoarelor cadastrale ............................. II .............1 Etape pregătitoare și de teren ale lucrărilor sistematice de cadastru .............. Instrucțiuni U..7 Arhivarea documentelor care stau la baza lucrărilor de cadastru și la înscrierea în cartea funciară .........................................1 Numerotarea cadastrală a unităților teritoriale ............... 2....3 Identificarea limitelor unității administrativ-teritoriale.. 2....2......1................. II ........5 Identificarea amplasamentelor imobilelor în cadrul sectoarelor cadastrale .3......... 2....................... Bibliografie U...3 Întocmirea documentelor tehnice ale cadastrului ....2 Înștiințarea proprietarilor sau a posesorilor privind începerea lucrărilor ......I......1 Delimitarea intravilanelor ..... 2..................... 1......1.................1........2...........................2.. 2..........................1...... 2.....................4 Recepția documentelor tehnice cadastrale de către oficiile teritoriale .....................5 Publicarea documentelor cadastrale...... Anexe .................................................................... 2..1..............1... 2....... II ................7 Identificarea titularilor drepturilor reale și a posesorilor...... 2.....Unitatea de învățare II CADASTRUL TEHNIC CUPRINS U...............................................I..................... II ...2..................................2......6 Efectuarea măsurătorilor la teren şi prelucrarea datelor în vederea întocmirii planurilor topo-cadastrale ............... precum și preluarea copiilor actelor juridice doveditoare .... II Obiective U.........................................................................................................I.........................................................2 Etape în faza de birou ale lucrărilor sistematice de cadastru .

- numerotarea unităților de suprafață în cadrul unităților administrative. - întocmirea documentelor tehnice ale cadastrului. a imobilelor. a titularilor drepturilor reale și a posesorilor. II Datorită întinderii sale mai mari. 30 . INSTRUCȚIUNI U. - identificarea sectoarelor cadastrale. Fiecare dintre aceste subunităţi de învăţare este prevăzută cu teste de autoevaluare.însușirea etapelor de introducere sistematică a lucrărilor de cadastru la nivelul unităților administrativ-teritoriale.I. 2). şi câte o lucrare de verificare (nr. fiecare necesitând câte 2 ore de studiu individual. - descrierea etapelor de teren și de birou pentru identificarea și delimitarea unităților administrativ-teritoriale. II . - explicarea modalităților de calcul a suprafețelor. această unitate de învăţare este divizată în două subunităţi. a căror rezolvare asigură o bună fixare a cunoştinţelor dobândite în timpul studiului.OBIECTIVE U. a categoriilor de folosință a terenurilor. 1 şi nr.I .

precum și preluarea copiilor actelor juridice doveditoare. și comisia pentru efectuarea lucrărilor de cadastru.  numerotarea cadastrală a unităților teritoriale.  stabilirea sectoarelor cadastrale. un registrator de carte funciară din cadrul oficiului teritorial și un reprezentant al unității administrativ-teritoriale. și care se realizează pe baza planului multianual propus de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) și aprobat de Guvern. la propunerea instituțiilor implicate. care numește. pe sectoare cadastrale și cuprind următoarele etape:  întocmirea proiectului tehnic. 31 .CADASTRUL TEHNIC Potrivit Legii nr. Autoritățile administrației publice locale sunt obligate să acorde sprijin informațional.  înștiințarea proprietarilor sau a posesorilor privind începerea lucrărilor. s-a instituit Programul național de înregistrare a proprietăților imobiliare. Introducerea lucrărilor sistematice de cadastru se realizează la nivelul unităților administrativ-teritoriale. delimitarea și marcarea hotarelor administrative ale acestora. Autoritățile publice și titularii de drepturi asupra imobilelor au obligația de a sprijini crearea și actualizarea cadastrului prin punerea la dispoziție.  identificarea amplasamentelor imobilelor în cadrul sectoarelor cadastrale. un inspector de cadastru. a datelor și informațiilor deținute.  identificarea categoriilor de folosință ale parcelelor și a destinațiilor construcțiilor. a cadastrului și a publicității imobiliare.  efectuarea măsurătorilor la teren şi prelucrarea datelor în vederea întocmirii planurilor topo-cadastrale. tehnic și de altă natură. cu finanțare de la bugetul de stat. în limitele competențelor. cu modificările şi completările ulterioare. la crearea și actualizarea sistemului de cadastru și carte funciară.  identificarea titularilor drepturilor reale și a posesorilor. Aceasta este formată din reprezentanți ai persoanei autorizate să execute lucrările de cadastru.  identificarea limitelor unității administrativ-teritoriale. 7/1996. cu titlu gratuit. Începerea lucrărilor de introducere sistematică a cadastrului se stabilește prin ordin al directorului general al ANCPI.

cu aprobarea OCPI sau.1. În cazul unor lucrări de actualizare de mică complexitate când nu sunt necesare analize ale lucrărilor mai vechi pentru zona respectivă. depunerea şi soluţionarea cererilor de rectificare şi a contestaţiilor cu privire la calitatea de posesor şi modificarea documentelor tehnice ale cadastrului  deschiderea noilor cărți funciare și închiderea vechilor evidențe. se poate întocmi direct proiectul tehnic de execuție. . Întocmirea proiectului tehnic de ansamblu este obligatorie în cazul introducerii lucrărilor de cadastru pe întreaga suprafață a unităților administrativteritoriale sau pe o porțiune de cel puțin jumătate din arealul acestora. în urma analizării documentațiilor existente.  recepția documentelor tehnice cadastrale de către oficiile teritoriale.I.prezentarea soluțiilor tehnice de bază necesare pentru executarea lucrărilor de introducere sau întreținere a cadastrului. calitativ și al gradului de actualitate.  Proiectul tehnic de ansamblu are scopul de a furniza datele principale necesare elaborării proiectelor tehnice de execuție. Proiectul tehnic de ansamblu cuprinde: .  arhivarea documentelor care stau la baza lucrărilor de cadastru și la înscrierea în cartea funciară. 2.constatările și concluziile din punct de vedere cantitativ.1 ETAPE PREGĂTITOARE ȘI DE TEREN ALE LUCRĂRILOR SISTEMATICE DE CADASTRU 2.  întocmirea documentelor tehnice ale cadastrului (plan cadastral. a ANCPI. 32 . U. registrul cadastral al imobilelor. după caz. opisul alfabetic al proprietarilor imobilelor pentru fiecare sector cadastral).1 Întocmirea proiectului tehnic În funcție de volumul și complexitatea lucrărilor de introducere a cadastrului se întocmește proiectul tehnic de ansamblu și/sau proiectul tehnic de execuție.  publicarea documentelor cadastrale. calculul suprafețelor. stabilirii soluțiilor tehnice și pentru estimarea cantitativă și valorică a categoriilor de lucrări. iar execuția noilor lucrări nu impune studierea mai multor soluții.

devizul estimativ pentru fiecare categorie de lucrări. .prevederile proiectului tehnic de ansamblu privind lucrările care trebuie să facă obiectul proiectului tehnic de execuție. 33 . metoda de întocmire.memoriu tehnic. precum și estimarea fondurilor necesare. integrare și utilizare a datelor și documentelor provenite în urma aplicării legilor proprietății și a recepției lucrărilor.1.determinarea coordonatelor punctelor pe linia de hotar a unităților administrativ-teritoriale și pe limita intravilanelor.punctele rețelei de sprijin. . . .concluziile în urma etapei de recunoaștere la teren.studiul posibilităților de utilizare a documentațiilor și a produselor cartografice și cadastrale existente din zonă. etc. . a forței de muncă necesară pe etape de execuție. necesarul de fonduri și de mijloace tehnice și materiale.2 Înștiințarea proprietarilor sau a posesorilor privind începerea lucrărilor Primarul unității administrativ-teritoriale în care urmează să se desfășoare lucrările sistematice de cadastru are obligația să înștiințeze deținătorii imobilelor.delimitarea zonelor pe categorii de planuri cadastrale sau topografice existente (după anul întocmirii.punctele rețelelor de ridicare pentru extravilan și intravilan. . . .posibilitățile de recuperare.soluțiile proiectate pentru ansamblul teritoriului sau pentru unitățile administrativ-teritoriale și pentru fiecare intravilan. scară. . 2.memoriul justificativ. .  Proiectul tehnic de execuție constituie documentația de bază pentru justificarea soluțiilor tehnice alese și cuantificarea volumului de lucrări pe etape și categorii..calcule estimative a volumului de lucrări. cuprinzând: .). Acesta cuprinde următoarele părți principale: .

cunoscută și sub denumirea de lucrare de hotărnicie. republicată.  prezentarea actelor juridice referitoare la imobile. cu modificările ulterioare. reprezintă operațiunea de bază prin care se identifică. Limitele intravilanelor se stabilesc conform planurilor urbanistice generale întocmite și aprobate potrivit prevederilor legale iar în lipsa acestora. precum și înaintea lucrărilor de actualizare a cadastrului. această lucrare se execută obligatoriu înaintea începerii lucrărilor de introducere a cadastrului pe o unitate administrativteritorială. Stabilirea liniei de hotar și a denumirilor unităților administrativ-teritoriale se face în conformitate cu prevederile Legii nr. juridic și administrativ. dintre care se menționează: 34 . și anume:  permiterea accesului specialiștilor în vederea executării măsurătorilor. reînființării sau reorganizării acestora. 2. cu respectarea legilor în vigoare. conform Legii fondului funciar nr. în etapa de publicare a documentelor tehnice cadastrale. se măsoară la teren și se oficializează punctele de frângere și traseele hotarului dintre unitățile administrativ-teritoriale.  verificarea informaţiilor referitoare la imobilele pe care le deţin. Delimitarea cadastrală presupune rezolvarea unor aspecte de ordin tehnic. Prin realizarea operației de hotărnicie se oficializează suprafața totală a teritoriului administrativ pentru care se execută lucrările de cadastru. delimitarea și marcarea hotarelor administrative ale acestora Delimitarea cadastrală a unităților administrativ-teritoriale. Limitele unităților administrativ-teritoriale se pot modifica în cazul înființării.3 Identificarea limitelor unității administrativ-teritoriale. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României. cu privire la obligațiile acestora. cu modificările şi completările ulterioare.1.  participarea la identificarea limitelor imobilelor împreună cu echipele care realizează lucrările de cadastru. sunt considerate limitele existente la 1 ianuarie 1990. precum și limitele intravilanelor din cadrul respectivului teritoriu administrativ. Din punct de vedere procedural. 18/1991.prin afișare și prin alte mijloace de publicitate.

Pentru realizarea lucrărilor de delimitare cadastrală se parcurg mai multe etape de teren și de birou în următoarea succesiune:  lucrări pregătitoare. municipale. etc. a) Lucrări pregătitoare În etapa de pregătire a lucrărilor de delimitare se efectuează următoarele operațiuni:  stabilirea comisiei de delimitare cadastrală – se constituie la inițiativa delegatului Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară și a primarului teritoriului administrativ care face obiectul delimitării cadastrale.  de ordin juridic – întocmirea proceselor verbale de delimitare cu acordul vecinilor. componența comisiei fiind aprobată prin ordin al prefectului. noțiunea de hotar se utilizează pentru a nominaliza linia de demarcație dintre teritoriile administrative județene. se înțelege linia de demarcație care desparte o țară de alta. În sens cadastral.. de ordin tehnic – organizarea lucrărilor. o proprietate de alta sau o așezare de alta. efectuarea măsurătorilor topografice pentru determinarea poziției spațiale a punctelor de hotar. Aceasta are următoarea componență: primarii și secretarii consiliilor locale ale unităților administrativ-teritoriale implicate în operațiunea de 35 .  lucrări de stabilire a liniilor de hotar. cu implicații asupra litigiilor în legătură cu folosirea pământului și în stabilirea competențelor teritoriale ale instanțelor judecătorești.  de ordin administrativ – cunoașterea limitelor între unitățile administrativ-teritoriale. Prin hotar. în sens etimologic.  materializarea punctelor de hotar. stabilirea și materializarea limitelor de hotar. iar pentru linia despărțitoare dintre proprietăți se folosește termenul de limită teritorială sau pe scurt limită. orășenești și comunale.  întocmirea dosarului de delimitare cadastrală. Pentru linia de demarcație dintre două state se folosește termenul de frontieră sau graniță.  efectuarea măsurătorilor topografice și prelucrarea acestora în vederea determinării poziției spațiale a punctelor de hotar.  întocmirea proceselor verbale de delimitare.

 comunicarea termenului de începere a lucrărilor de delimitare – consiliul local care dorește să își delimiteze teritoriul va comunica în scris. consiliului local al unității administrativteritoriale vecine. ora și locul de întâlnire a comisiei. cu 15 zile înainte de data începerii lucrărilor de delimitare. delegați desemnați de titularii sistemelor informaționale specifice ale domeniului de specialitate precum și. cu minimum 15 zile înainte. planuri directoare. dacă este cazul. proprietari de mari suprafețe de teren. ora și locul comunicate (Anexa nr. acestea fiind obligate să-și trimită delegații. care să dea lămuririle necesare cu privire la identificarea limitelor dintre proprietăți. delegatul OCPI și.2). şi anume: schițe vechi de delimitare. în vederea începerii propriu-zise a operațiunilor de delimitare (Anexa nr. respectiv OCPI din județul vecin. 2. vor informa în scris prefectura județului vecin. documente din arhivele statului privind limitele teritoriale. planuri topografice sau cadastrale de bază.1). consiliul local care își delimitează teritoriul și OCPI. În cadrul comisiei se recomandă convocarea unor localnici care cunosc traseul hotarului. descrierea anterioară a hotarelor. comisia are obligația să procure și să analizeze întreaga documentație cadastrală existentă cu privire la hotarele teritoriului ce se delimitează.  procurarea documentelor cartografice și scriptice – înainte de parcurgerea efectivă a terenului în vederea delimitării cadastrale. Când o parte din hotarul unității administrativ-teritoriale care se delimitează se află la limită de județ. monografii. Și în acest caz. procese verbale sau hotărâri judecătorești prin care s-au soluționat litigii vechi de hotar. 36 . De asemenea la stabilirea hotarului administrativ pot fi invitați. la data. În acest sens sunt invitați delegații unităților administrativteritoriale vecine. data. cu aviz de confirmare. după caz. delegatul Direcției generale de urbanism și amenajarea teritoriului. etc. 2. posesorii unor proprietăți mai mari din zona limitrofă liniei de hotar. planuri de evidență funciară.delimitare cadastrală. membri ai comisiei.  invitarea delegaților la delimitarea teritoriului – delimitarea cadastrală se execută în prezența celor a căror interese sunt atinse prin această operațiune. fără să fie nominalizați în ordinul prefectului. comisia de delimitare va fi constituită prin ordin comun al prefecților județelor implicate.

în partea de nord. de regulă. linia de hotar se stabilește de către membrii comisiei și se evidențiază. se numerotează cu cifre arabe. Se precizează că. în cazul unor delimitări cadastrale anteriore se vor înlocui numerele vechi ale punctelor de hotar cu numere noi. pe hărțile și planurile topografice existente. fără a se dubla numerele. punct în care se va întâlni și comisia de delimitare cu delegații teritoriului administrativ vecin. 37 . iar în lipsa schiței menționate.1). de către comisia de delimitare se realizează identificarea pe teren a liniei de hotar pe baza schiței din dosarul ultimei delimitări cadastrale. delimitarea cadastrală se va face în lipsa acestora. Toate punctele noi stabilite pe linia de hotar. începându-se cu numărul 101 din punctul de intersecție a trei sau mai multe hotare situat în partea de nord sau nord-vest. în general. din care a început delimitarea teritoriului respectiv și se continuă în sens orar (figura 2. nord-vest a teritoriului administrativ și se continuă în sensul de rotație a acelor de ceasornic până se ajunge în punctul de plecare. la fața locului. precum și cele vechi rămase valabile de la delimitarea anterioară. dintr-un punct de trei sau mai multe hotare. La stabilirea hotarelor și a punctelor de hotar care se vor materializa este obligatorie participarea reprezentanților executantului lucrărilor de delimitare. forma lor și natura reliefului care să permită elaborarea unui program judicios de desfășurare a operațiunilor cadastrale. respectiv ai județului sau ai OCPI vecin. Delimitarea pe teren a liniei de hotar începe.  stabilirea programului de desfășurare și punctul de începere a delimitării cadastrale – pentru o bună organizare a lucrărilor de delimitare se analizează lungimea tronsonului de hotar cu fiecare teritoriu administrativ vecin.În caz de neprezentare la termenul stabilit a delegaților consiliului local al unității administrativ-teritoriale vecine. de regulă. Prin parcurgerea pe teren a întregului traseu al hotarului dintre două teritorii vecine. b) Lucrări de stabilire a liniilor de hotar Delimitarea cadastrală se realizează pe porțiuni de hotar care corespund teritoriilor vecine și începe. dintr-un punct de trei sau mai multe hotare situat. dar în procesul-verbal și în schița de delimitare se vor face mențiuni în legătură cu aceasta.

la nevoie. reconstituirea exactă a traseului hotarului. situație în care se evidențiază și direcțiile liniilor de hotar prin intermediul movilelor de piatră sau de pământ. astfel încât să permită. numerele vechi ale punctelor de hotar din teritoriul administrativ vecin se vor scrie în paranteză. Figura 2. în cazul tronsoanelor de hotar liniare. mai lungi de 3 km.Pe segmentele de hotar comune pentru două unități administrativ-teritoriale delimitate.  unele puncte de schimbare a aliniamentelor pe traseul hotarului.1 Numerotarea punctelor de hotar a unităților administrativ-teritoriale 38 . În cadrul operației de delimitare cadastrală se vor borna obligatoriu următoarele puncte de hotar:  punctele de intersecție a trei sau mai multor hotare. bornele se plantează la distanțe de aproximativ 2 km.

și reprezentanți ai Direcției silvice județene și ai Regiei „Apele Române”. se vor planta în apropierea lor borne martor. căi ferate. linia de hotar se stabilește pe una din laturile acestora.  în cazul punctelor de hotar situate în locuri improprii bornării (baltă. de către primăriile teritoriilor administrative implicate și sub supravegherea delegatului OCPI. etc. În cazul liniei de hotar sinuoasă sau frântă se vor stabili și puncte intermediare care să definească respectiva linie de hotar. punctele de hotar între două teritorii administrative 39 . astfel încât detaliile liniare să fie cuprinse în întregime în suprafața unei unități administrativ-teritoriale.  la hotarele reprezentate de talvegul apelor curgătoare cu traseu liniar. La stabilirea liniei de hotar care traversează păduri și lacuri de acumulare. În cazul traseelor frânte ori sinuoase se stabilesc puncte intermediare care să ajute la definirea acestor trasee. protejați cu movile de pământ.  pe porțiunea în care ambele maluri ale fluviului Dunărea se află pe teritoriul României. etc. protejați cu movile de pământ. căi ferate. punctele de intersecție a hotarului cu ape curgătoare. diguri.  pe porțiunile de hotar care nu sunt constituite din detalii naturale sau artificiale și care traversează suprafețe întinse de pășuni sau fânețe se va materializa linia de hotar prin șanțuri cu adâncimea de 50 cm. șosele se vor borna numai pe o parte a acestor detalii liniare.. o fâneață sau un lac. indiferent de lungimea tronsonului. pe latura acestui detaliu dinspre teritoriul care se delimitează. iar pe partea opusă se vor marca prin stălpi de lemn cu lungimea 70 cm și diametrul de 10 cm. în comisia de delimitare vor fi invitați. din care se vor determina coordonatele punctelor respective de hotar.). se vor borna numai punctele de intersecție a liniei de hotar cu traseul apei. se vor borna punctele de intersecție a liniei de hotar cu limita suprafețelor acestor categorii de folosință.  dacă hotarul traversează în linie dreaptă o pădure compactă.  dacă hotarul este constituit din drumuri. În cazul apelor curgătoare cu traseu sinuos se stabilesc puncte intermediare de hotar la intervale de 200-1000 m și care se materializează cu stâlpi din lemn cu lungimea de 70 cm și diametrul de 20 cm. după caz. mlaștină. o pășune. canale.

Dacă din anumite motive bornele nu se procură din timp. destinația terenurilor și proprietarii. conform STAS-34461/96. care se calculează la fel ca pentru punctele 40 . de regulă. stabilite de către comisia de delimitare. cu borne cadastrale. Bornarea punctelor de hotar se execută. la data efectuării măsurătorilor. categoriile de folosință ale terenurilor limitrofe liniei de hotar. date necesare descrierii în detaliu a traseului liniei de hotar precum și a punctelor care-l definesc. În timpul parcurgerii și stabilirii liniei de hotar de către comisia de delimitare cadastrală. înaintea operațiunii de măsurare. delegatul OCPI culege informații privind vegetația.. d) Efectuarea măsurătorilor topografice și prelucrarea acestora în vederea determinării poziției spațiale a punctelor de hotar Pentru toate punctele de hotar se execută măsurători topografice în vederea determinării coordonatelor X. La materializarea punctelor de hotar ale teritoriilor administrativ-teritoriale se folosesc borne cadastrale din beton armat de tip mijlociu. Y și Z. La marcarea definitivă este obligatoriu poziționarea bornei cadastrale astfel încât reperul bornei să coincidă cu reperul matematic al țărușului unde s-au efectuat măsurătorile. noi sau vechi.se stabilesc de comun acord de către consiliile locale ale unităților administrativ-teritoriale. materializarea punctelor de hotar se face provizoriu cu țăruși de lemn. etc. c) Materializarea punctelor de hotar Materializarea punctelor hotarului administrativ se realizează de către executantul lucrărilor de delimitare cadastrală și constă în marcarea definitivă a punctelor de hotar. pe care le notează în carnetul de teren și consemnează pe planul sau schița cadastrală. după care se procedează la efectuarea măsurătorilor. se întocmesc schițe de reperaj și descrieri topografice. date ce se vor consemna în procesul-verbal de delimitare cadastrală. relieful. culegându-se date asupra terenurilor traversate de tronsoanele liniilor de hotar cu privire la categoriile de folosință.  la Marea Neagră hotarul se stabilește pe linia care separă uscatul de apă. Pentru toate punctele de hotar materializate.

drumuirii poligonometrice sau prin tehnologia geodezică bazată pe înregistrări satelitare GPS (Global Positioning System). Rețeaua geodezică de îndesire se execută prin metoda triangulației. Rețelele geodezice de ridicare sunt create în vederea asigurării numărului de puncte necesare măsurătorilor topografice și cadastrale de detaliu. în sistemul de coordonate național. pentru executarea lucrărilor de cadastru este formată din totalitatea punctelor determinate în sisteme unitare de referință.din rețeaua geodezică. Punctele rețelelor geodezice de ridicare sunt determinate prin intersecții înainte. În cazul determinării coordonatelor punctelor prin tehnologia GPS. se realizează astfel încât să asigure densitatea de puncte necesare în zona teritoriului administrativ și în zona limitrofă pentru executarea lucrărilor de introducere a cadastrului. Densitatea rețelei geodezice de ridicare se stabilește în funcție de suprafața pe care se execută lucrările de cadastru și de scopul acestora. cât și la marginea acesteia. drumuiri poligonometrice. rețeaua de îndesire și ridicare trebuie să se sprijine pe minimum 4 puncte din rețeaua geodezică de sprijin. Rețeaua geodezică de sprijin. coordonatele se vor prelua de la Centrul Național de Cartografie. triangulației-trilaterației. Aceasta trebuie să asigure determinarea punctelor care delimitează unitățile administrativ-teritoriale 41 . respectiv Sistemul de referință Marea Neagră 1975. cu puncte de ordin I-IV. retrointersecții. utilizându-se puncte din rețeaua geodezică de sprijin și de îndesire. cu puncte de ordinul V. Sistemul de proiecție Stereografic 1970. În configurația rețelei geodezice de îndesire se includ cel puțin 4 puncte din rețeaua geodezică de sprijin. Rețeaua geodezică de îndesire. intersecții combinate. coordonatele punctelor de hotar se preiau. uniform repartizate atât în interiorul rețelei. astfel încât poligonul format să încadreze toate punctele rețelei de îndesire. de la Centrul Național de Cartografie. Precizia de determinare a coordonatelor punctelor hotarului este similară cu cea a punctelor din rețelele geodezice de ridicare. în mod obligatoriu. tehnologie GPS. Pentru punctele de hotar situate pe râurile de frontieră ale teritoriului României și pe fluviul Dunărea. linia de frontieră fiind avizată la Comandamentul Național al Grănicerilor. Dacă linia de hotar este și linie de frontieră a țării. trilaterației. care se sprijină pe punctele rețelei geodezice de sprijin și de îndesire.

3. cu diametrul de 25 mm și cu lungimea de 15 cm. 2. precum și a punctelor care definesc parcelele sau imobilele. litigiul se consemnează în documentele de delimitare cadastrală. pe care se evidențiază punctele de hotar reprezentate prin semnele convenționale corespunzătoare modului de materializare.4). În acest sens. se întocmesc procesele-verbale de delimitare a teritoriului administrativ cu fiecare teritoriu cadastral vecin. direcția. Pentru punctele geodezice utilizate la executarea măsurătorilor. Acestea sunt semnate de către membrii comisiei de delimitare și reprezentanți ai primăriei teritoriului vecin și sunt însoțite de schița profilului de hotar comun. Punctele rețelei de ridicare se materializează cu borne sau cu picheți metalici (în intravilan). forma și traseul liniei de hotar. pentru fiecare teritoriu cadastral vecin. se asigură o densitate de cel puțin 1 punct/km2 în zona de șes. pe schița generală a hotarului 42 . e) Întocmirea proceselor verbale de delimitare După parcurgerea în teren a hotarului de către comisia de delimitare. precizându-se numărul punctului din care începe și se termină tronsonul comun. conform modelului din anexa nr. Abaterea standard de determinare a poziției planimetrice a punctelor din rețeaua de ridicare nu trebuie să depășească ±10 cm în intravilan.și intravilanele. ±30 cm în zona colinară şi ±50 cm în zona de munte. Procesele-verbale au putere juridică și trebuie să conțină explicit denumirea teritoriului administrativ care se delimitează și a teritoriului vecin. categoriile de folosință ale terenurilor care încadrează linia de hotar. Ele se întocmesc în trei exemplare. 2. Fiecare punct materializat trebuie să asigure vizibilitate către cel puțin alte două puncte din rețeaua geodezică de îndesire și ridicare sau din rețeaua geodezică de sprijin. În cazul existenței unor divergențe între vecini la stabilirea liniei de hotar. în care se prezintă o descriere a traseului liniei de hotar. În acest caz. 1 punct/2 km2 în zona colinară și 1 punct/ 5 km2 în zona de munte. care face parte integrantă din acest document. a stabilirii și materializării punctelor de hotar. acestea constituind actele administrative care încheie operațiunea propriu-zisă de delimitare (Anexa nr. iar în extravilan ±20 cm în zona de șes. precum și numărul de ordine al celorlalte puncte prin care trece linia de hotar. precum și pentru punctele de hotar materializate ale unității administrativ-teritoriale se întocmesc procese verbale de predare. iar membrii comisiei nu pot rezolva neînțelegerile.

aceasta fiind inclusă. aceasta cuprinzând următoarele detalii: . După soluționarea litigiului se reface documentația cadastrală și se materializează definitiv punctele de hotar de pe varianta acceptată. . linia de hotar și semnul convențional al mijlocului de marcare. iar în caz contrar cele două părți sunt îndrumate la instanțele de judecată.perimetrele și denumirile intravilanelor. în suprafața teritoriului nominalizat de OCPI. susținute de părțile aflate în contradictoriu. 43 . în funcție de mărimea teritoriului. .memoriu tehnic. Punctele caracteristice de pe conturul suprafeței în litigiu se vor materializa cu stâlpi din lemn cu lungimea de 50 cm și diametrul de 10 cm și se vor numerota diferit față de celelalte puncte de hotar.rețeaua hidrografică formată din apele curgătoare și stătătoare. până la rezolvarea litigiului. . . . distanțele dintre puncte.denumirea teritoriilor vecine înscrise între punctele de intervenție ale hotarelor.schița generală a hotarului unității administrativ-teritoriale. În procesul verbal de delimitare cadastrală se vor menționa argumentele celor două părți aflate în contradictoriu și se vor anexa copii ale actelor deținute de fiecare parte. care conține următoarele piese: . . astfel încât teritoriul să fie reprezentat pe o singură foaie. f) Întocmirea dosarului de delimitare cadastrală Lucrările de delimitare cadastrală a unităților administrativ-teritoriale se finalizează prin întocmirea dosarului de delimitare. numărul lor de ordine.numele și prenumele membrilor comisiei de delimitare și semnăturile acestora.poziția punctelor de hotar și a punctelor de trei sau mai multe hotare. Suprafața conturului poligonal în litigiu se calculează din coordonatele punctelor de pe contur stabilite în prezența membrilor comisiei de delimitare.rețeaua principală a căilor de comunicații.direcția nordului geografic. se întocmește la scara 1:25 000 sau 1:50 000. care se înaintează instituțiilor județene competente pentru rezolvarea litigiului. .administrativ și pe schița cu porțiunea de hotar în litigiu se figurează ambele variante ale liniei de hotar. canalele și digurile principale.

. respectiv. parafa prefecturii. . Schițele tronsoanelor de hotar comune se redactează la scara 1:10 000 sau 1:25 000 și conțin. însoțite de schițele segmentelor de hotar respective.procesele-verbale de delimitare cu descrierea tronsoanelor de hotar corespunzătoare fiecărei unități administrativ-teritoriale vecine.suprafața teritoriului calculată prin procedeul analitic din coordonatele tuturor punctelor de hotar. .1 Delimitarea intravilanelor Un caz aparte a delimitării cadastrale îl constituie delimitarea intravilanelor. pe suport digital. . unul se depune la consiliul local al teritoriului delimitat și unul la consiliul județean. în general.schițele de reperaj și descrierile topografice ale tuturor punctelor materializate. În cazul segmentelor de hotar care constituie și limite de județ este necesar acordul prefecturilor și al OCPI din cele două județe limitrofe și. din care unul se înaintează la OCPI.schema măsurătorilor efectuate (schița vizelor). fiind oficializate cu numele și semnăturile membrilor comisiei de delimitare. aceleași elemente ca schița generală de delimitare. Dosarul de delimitare cadastrală a unităților administrativ-teritoriale se întocmește în trei exemplare. semnătura prefectului. În acest sens.1.copii ale scrisorilor de convocare trimise consiliilor locale ale unităților administrativ-teritoriale vecine și. 44 . Operațiunile pentru delimitarea intravilanelor sunt în mare măsură asemănătoare cu cele de la delimitarea unităților administrativ-teritoriale. 2. . este necesară parcurgerea următoarelor etape de lucru:  Constituirea comisiei de delimitare a intravilanului numită prin ordin al prefectului.datele rezultate din măsurătorile de teren și prelucrările acestora.3. pe suport analogic și digital.. cu poziția și numerotarea punctelor și inventarul de coordonate al punctelor de hotar de pe tronsonul respectiv. . fiind formată din primarul și secretarul consiliului local. prefecturilor și oficiilor de cadastru și publicitate imobiliară vecine. Pentru primăriile teritoriilor vecine se întocmește separat câte un dosar care conține schița porțiunii comune de hotar. semnătura și parafa președintelui consiliului județean.inventarul de coordonate pentru toate punctele de hotar materializate și nematerializate. după caz.

Convocarea acesteia se face de către secretarul primăriei la data și ora stabilite de primar. acestea fiind numerotate cu cifre arabe. rețeaua generală de drumuri sau străzi.Schița generală a limitei intravilanului.  Parcurgerea pe teren a limitei intravilanului în conformitate cu planul urbanistic general aprobat și stabilirea punctelor de hotar care definesc intravilanul. Materializarea punctelor se face cu borne conform STAS-3446-1/96. Pentru fiecare intravilan delimitat se întocmește dosarul de delimitare cadastrală constituit din: . sau borne avizate și omologate de ANCPI sau de OCPI. inscripționate conform reglementărilor în vigoare.delegatul OCPI și delegatul direcției abilitate în probleme de urbanism și amenajarea teritoriului. precum și pentru punctele de hotar materializate ale intravilanului se întocmesc procese verbale de predare. Se întocmește în trei exemplare.  Întocmirea procesului-verbal de delimitare cadastrală a intravilanului. începând cu 1001 din partea de nord-vest al intravilanului respectiv și continuându-se în sensul de rotație a acelor de ceasornic. 1:10000 sau la o scară mai mică. la scara 1:5000. precum și numele. conform modelului prezentat în anexa nr. 2. în funcție de dimensiunea intravilanului.  Executarea măsurătorilor la teren și efectuarea lucrărilor de birou în vederea determinării poziției spațiale a tuturor punctelor de hotar. Schița generală cuprinde poziția punctelor de pe limita intravilanului și numerotarea acestora.3. 2. hidrografia. denumirea intravilanului.  Întocmirea dosarului de delimitare cadastrală. La materializarea limitei intravilanului se va asigura o densitate de minimum 2 puncte/km. Această etapă se face în mod asemănător ca la delimitarea unităților administrativ-teritoriale iar pentru punctele geodezice utilizate la executarea măsurătorilor. înaintându-se câte un exemplar la consiliul local al unității administrativ-teritoriale. la consiliul județean și la OCPI (Anexa nr.4). prenumele membrilor comisiei de delimitare cu semnăturile acestora. Pentru toate punctele materializate se întocmesc schițe de reperaj și descrieri topografice. traseul liniei de hotar.  Materializarea și numerotarea punctelor de hotar. cu acordul și cu semnăturile membrilor comisiei. 45 .

Inventarul de coordonate pentru toate punctele de hotar materializate. materializate și nematerializate.Suprafața intravilanului calculată din coordonatele punctelor de pe limita intravilanului (procedeul analitic).Copii ale scrisorilor de înștiințare trimise delegatului în probleme de urbanism și amenajarea teritoriului din cadrul consiliilor locale și.1..Procesul-verbal de delimitare. . lucrările sistematice de introducere a cadastrului și documentele cadastrale se execută și. . atât pe suport analogic cât și digital. în sensul că. .Inventarul de coordonate pentru toate punctele de pe limita intravilanului. al comisiilor județene sau prefecturilor.Memoriu tehnic. întocmite la scara 1:2000.4 Stabilirea sectoarelor cadastrale Determinarea sectoarelor cadastrale se realizează cu scopul de a facilita localizarea imobilelor pe planul cadastral și de a gestiona cât mai eficient informațiile grafice. a cărui limite sunt reprezentate de detalii planimetrice naturale sau artificiale. sectorului cadastral îi revine un rol important. se întocmesc la nivelul acestei unități de suprafață. . cu mare durabilitate în 46 . pe suport analogic și digital. .Schițe cu segmentele de pe limita intravilanului.Schema măsurătorilor efectuate (schița vizelor).Descrierile topografice și schițele de reperaj pentru toate punctele materializate. . respectiv. cu numerotarea tuturor punctelor. după caz. Sectorul cadastral reprezintă diviziunea tehnică cadastrală a unității administrativ-teritoriale. unul la OCPI și un exemplar la Direcția generală de urbanism și amenajarea teritoriului. . Dosarul de delimitare cadastrală al intravilanului se întocmește în trei exemplare. cu acordul și semnăturile membrilor comisiei. repartizate astfel: un exemplar se înaintează consiliului local al unității administrativ-teritoriale ce a executat delimitarea. 2. . Prin noua concepție de realizare a lucrărilor de cadastru.

Aceste imobile se împart în două imobile. identificarea limitelor se face în lipsa acestora. limitele imobilelor se stabilesc în baza informaţiilor obţinute de la OCPI. 2. Un caz aparte îl reprezintă imobilele ce sunt traversate de linia de demarcaţie între extravilan şi intravilan. în conformitate cu normele și regulamentele în vigoare. Conform Legii nr. La imobilele împrejmuite se consideră limita acestora jumătatea gardului. unul compus din porţiunea din intravilan şi celălalt din porţiunea situată în extravilan.timp (căi de comunicații. limitele intravilanelor. ale căror limite nu sunt materializate în teren. cu excepţia când cei doi proprietari indică altceva. și care cuprinde unul sau mai multe imobile alipite. planurile topografice sau cadastrale la scările 1:2000. identificarea amplasamentelor se face pe baza planurilor parcelare întocmite pentru fiecare sector cadastral. 47 . Dacă deținătorii imobilelor nu se prezintă. ortofotoplanul.). limita intravilanului. 1:5000 sau 1:10 000 şi planul cadastral de ansamblu la scara 1:10 000. diguri. La stabilirea sectoarelor cadastrale se utilizează limitele unităților administrativ-teritoriale deţinute de OCPI. În acest sens. împreună cu proprietarii sau posesorii imobilelor în baza calendarului stabilit la momentul începerii lucrărilor cadastrale. deținătorii imobilelor au obligația de a identifica limitele acestora împreună cu echipele de specialitate care realizează aceste lucrări.5 Identificarea amplasamentelor imobilelor în cadrul sectoarelor cadastrale În cadrul fiecărui sector cadastral se procedează la identificarea limitelor tuturor imobilelor de către membrii comisiei de introducere a lucrărilor de cadastru.1. mai vechi sau mai noi. identificarea și stabilirea la teren a sectoarelor cadastrale trebuie să fie precedată de o documentare și o analiză minuțioasă a documentațiilor cadastrale și topografice existente pentru zona respectivă. primărie şi deţinători. etc. În situaţia în care nu există planuri parcelare. ape. la articolul 11. În cazul imobilelor din extravilanul teritoriilor administrative. 7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare. litera c. aliniatul 2. Astfel. se pot identifica soluțiile de rezolvare a acestei etape și se realizează legătura cu evidențele cadastrale anterioare. canale.

deal-munte și limitrofe localităților (scara 1:2000) și pentru intravilanele sătești (scara 1:2000 sau 1:1000). 48 . folosindu-se metoda intersecțiilor și metoda drumuirilor. scara planului. sprijinită pe punctele din rețeaua geodezică. orașe și municipii (scara 1:1000). etc. Pentru aceasta este necesară realizarea rețelei de ridicare. În funcție de condițiile specifice de introducere a lucrărilor de cadastru în diferite teritorii administrative și de planurile topografice și cadastrale existente (relief. lăţimea acestora se stabileşte între limitele imobilelor. precizie.1. Lucrările de teren se sprijină pe rețeaua geodezică creată în acest scop și se execută separat pe cele două zone distincte. drumuri comunale şi uliţe.În cazul detaliilor liniare constituite din străzi. 2.. cu un raport calitatecost corespunzător.6 Efectuarea măsurătorilor la teren şi prelucrarea datelor în vederea întocmirii planurilor topo-cadastrale În conformitate cu prevederile legale. - Ridicări mixte (fotogrammetrice și topografice) – pentru intravilanele sătești. dar mai puțin precise decât măsurătorile topografice și se efectuează prin parcurgerea etapelor de reperaj fotogrammetric și de descifrare topografică a fotogrammelor. măsurătorile cadastrale se fac la nivel de imobil și au ca scop evidențierea acestora prin formă.). pentru extravilanele din zonele de deal. dimensiune și alte atribute. - Ridicări topografice – pentru intravilanele orașelor mari și municipiilor (scara 1:500). se folosesc următoarele metode: - Ridicări fotogrammetrice – pentru extravilanele din zonele de șes și montane (scara 1:5000). Ridicările topografice se organizează în cadrul ridicărilor cadastrale pentru fiecare imobil în parte. Ridicările fotogrammetrice sunt lucrări mai expeditive. iar aparatura recomandată este GPS-ul și stațiile totale de măsurare. reședință de comună (scara 1:2000). la nivelul sectoarelor cadastrale. extravilan și intravilan.

se determină din punctele rețelei geodezice de ridicare prin metoda radierii. În cadrul imobilelor se pot admite pentru determinarea punctelor caracteristice ale parcelelor de teren şi ridicări topografice cu panglica de măsurat distanțe. Coordonatele rectangulare plane ale punctelor de hotar se determină în sistemul național. Sistemul de proiecție Stereografic 1970. - proprietatea privată a persoanelor juridice (PJ). Prelucrarea datelor din teren se face prin metode riguroase. 555 din Noul Cod civil). în limitele stabilite de lege” (art. al imobilelor şi al proiecţiilor la sol ale construcţiilor cu caracter permanent şi de ±20 cm pentru punctele de contur ale parcelelor din interiorul imobilelor. Punctele caracteristice ale terenului. abaterea standard nu trebuie să depăşească ±20 cm în zonele de şes. și este de minim 4 puncte/km2 în intravilan. atât pentru sectoare. ±30 cm în zonele colinare şi ±50 cm în zonele de munte. precum și cea a identificării categoriilor de folosință ale parcelelor se poate organiza ca o lucrare separată sau se realizează concomitent cu executarea lucrărilor de măsurare a imobilelor. precum și preluarea copiilor actelor juridice doveditoare Această etapă.7 Identificarea titularilor drepturilor reale și a posesorilor. și anume: posibilitatea „de a poseda. imobile cât şi pentru parcele. 49 . În extravilan. Tipurile de proprietate și codurile aferente acestora sunt: - proprietatea privată a persoanelor fizice (PF). abaterea standard de determinare a coordonatelor punctelor de detaliu fiind în intravilan de ±10 cm pentru punctele de pe conturul sectoarelor cadastrale. respectiv ale detaliilor de conținut cadastral.1. Identificarea pe teren a proprietarilor imobilelor constă în identificarea persoanei/persoanelor fizice sau juridice titulare a unui drept real de proprietate asupra acestora. - domeniul public al statului (DS). folosi și dispune de un bun în mod exclusiv. 2. ceea ce presupune că acesta este îndreptățit să-și exercite în nume propriu și în putere proprie prerogativele oferite de acest drept. absolut și perpetuu.Densitatea rețelei geodezice de ridicare depinde de configurația terenului și densitatea detaliilor (în principal limite de proprietate). Proprietarul unui imobil este reprezentat de titularul unui drept de proprietate asupra acestuia.

În cazul succesiunilor nedezbătute.  orice alte informații și evidențe care pot fi necesare realizării lucrărilor de specialitate. după caz. adresa domiciliului pentru persoanele fizice iar pentru persoanele juridice date privind denumirea. Primarul unității administrativ-teritoriale are obligația să sprijine introducerea lucrărilor sistematice de cadastru. oficiul teritorial are obligaţia de a sesiza camera notarilor publici. o sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale. - domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale (DPT). De asemenea. codul numeric personal sau. care va conţine pe lângă datele de identificare a defunctului. Potrivit Legii nr. date despre bunurile mobile sau imobile ale acestuia înregistrate în 50 . - domeniul privat al statului (DPS). în vederea repartizării cauzei succesorale notarului public competent şi a eliberării de către acesta a certificatului de moştenitor. adresa sediului și codul de înregistrare fiscală sau codul unic de înregistrare.- domeniul public al unităților administrativ-teritoriale (DAT). cu modificările şi completările ulterioare. camerei notarilor publici din raza de competenţă. atunci când posesorul este cunoscut ca proprietar al imobilului. numărul de identificare fiscală. oficiul teritorial va sesiza notarul public pentru eliberarea certificatului pentru înscrierea în cartea funciară a posesorului ca proprietar. prin compartimentele de resort din cadrul aparatului de specialitate al acestuia. să-și procure datele și informațiile necesare şi să preia copiile legalizate ale documentelor care atestă dreptul de proprietate.  registrul de rol nominal unic. identifică deținătorii imobilelor și pune la dispoziție gratuit informațiile și evidențele necesare deținute de primărie:  registrul agricol. prenumele.7/1996 a cadastrului şi a publicităţii imobiliare. În acest sens.  listele cuprinzând numele. pe baza posesiei exercitate sub nume de proprietar necontestat. în termen de 30 de zile de la data decesului unei persoane. secretarul unităţii administrativ-teritoriale are obligaţia să comunice. în baza căruia se va intabula şi dreptul de proprietate. În organizarea etapei de identificare a proprietarilor și a limitelor imobilelor se recomandă ca reprezentanții persoanei autorizate să execute lucrările de cadastru.  nomenclatura stradală.

pentru proprietarii cu domiciliul în alte unități administrativ-teritoriale. la construcţii şi la proprietar sau posesor. în fișă se menționează refuzul iar pentru rezolvarea acestei probleme se solicită sprijinul consiliului local și al poliției. Pentru femeile căsătorite sau văduve se înscrie numele de familie dobândit după căsătorie. În situația în care proprietarul refuză prezentarea acestor acte. urmat de numele de familie avut înainte de căsătorie (exemplu: Popescu Maria. La înscrierea adresei de domiciliu a proprietarului se vor consemna toate datele necesare expedierii corespondenței poștale. precum și din relatările vecinilor în cazul lipsei proprietarului. autorizație de construire. se va face înscrierea provizorie a dreptului de proprietate în favoarea unităţii administrativ-teritoriale. se preiau din BI sau CI a proprietarului. la coloana observaţii. iar pentru moștenitorii unui imobil. certificat de moștenitor. se face menţiunea „proprietar decedat”. adresa. în fişa de date a imobilului. după caz. Datele cu privire la identitatea proprietarului (numele.5). 2. născută Ionescu). la nivelul 3. contract de donație. La imobilele pentru care nici o instituţie implicată nu poate să pună la dispoziţie informaţiile sau evidenţele necesare pentru identificarea deţinătorului.). Situația juridică a imobilelor se înscrie pe baza titlului de proprietate sau a actelor doveditoare (contract de vânzare-cumpărare. se înscrie „proprietar neidentificat”. se recomandă ca pentru fiecare imobil în parte să se întocmească o fişă. Pentru persoanele juridice. codul SIRUES și adresa poștală a sediului. prenumele şi adresa eventualilor moştenitori. denumită „fişa de date a imobilului” (Anexa nr. proprietari ai imobilelor. Aceasta este structurată pe trei nivele de informaţii referitoare la teren. date care se confruntă cu cele din Registrul permanent al populației. în registrul agricol precum şi. iar din evidenţele primăriei rezultă faptul că acesta este decedat.evidenţele fiscale sau. În cazul acestor imobile. se înscriu denumirea persoanei juridice. la punctul 3 (proprietatea/posesia). Când proprietarul imobilului este identificat. în fişa de date a imobilului. oficializarea dreptului de proprietar se face ulterior prin 51 . care nu au obținut titlul de proprietate. numele. în special. se înscrie numele deținătorilor urmat de cuvântul „moștenitor” și numele și prenumele proprietarului decedat. etc. CNP-ul). avându-se în vedere că. În vederea unei mai bune evidențe și a organizării eficiente. hotărâre judecătorească. potrivit legii.

se întocmește pentru fiecare clădire lista proprietarilor și a titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor. după caz. situaţie întâlnită. Indiviziunea apare atunci când concursul drepturilor de proprietate include o universalitate de bunuri (teren. grupați pe scări. Această listă. în special. tipul de proprietate (fizică sau juridică) și modul de deținere (exclusivă. În cazul clădirilor cu mai multe apartamente cu proprietate privată sau proprietate mixtă. denumirea actului de proprietate și data emiterii acestuia. de proprietate pe etaje ori apartamente. De asemenea. casă. 52 . suprafața totală ocupată. numărul apartamentului. 2. numărul blocului.înscrierea în cartea funciară. La imobilele aflate într-un litigiu în curs de judecată. determină în vederea înscrierii drepturile de proprietate. categoriilor de folosință. ce se atașează fișei imobilului. prenumele și codul numeric personal al proprietarului sau.1. Registratorul de carte funciară din cadrul comisiei de introducere a lucrărilor de cadastru verifică actele juridice puse la dispoziție de deținători și atestă posesia exercitată asupra imobilelor. coproprietate. pe fișa imobilului se face mențiunea „imobil în litigiu” și se nominalizează părțile și obiectul litigiului.8 Identificarea categoriilor de folosință ale parcelelor și a destinațiilor construcțiilor Identificarea categoriilor de folosință ale parcelelor se realizează concomitent cu efectuarea măsurătorilor de teren sau odată cu strângerea la teren a datelor de identificare a proprietarilor și a celor referitoare la actele de proprietate. precum și orice fapt sau raport juridic. în cazul moştenitorilor. devălmășie şi indiviziune). restrângerile privitoare la proprietate ori la capacitatea de a dispune. se întocmește pe scări și cuprinde următoarele: numărul cadastral al imobilului. numărul etajului. etc. Identificarea și consemnarea categoriilor de folosință se face pentru fiecare parcelă de teren iar datele se înscriu în fișa imobilului. coproprietate. avându-se în vedere semnificațiile simbolurilor (codurilor). care se atașează fișei imobilului.). în proprietate exclusivă sau în proprietate comună. În fișa imobilului se notează denumirea. numele. denumirea persoanei juridice și codul SIRUES. numărul și data emiterii actului de proprietate. sarcinile reale ce grevează bunul imobil.

.construcții de locuințe (CL). 9. TEST DE AUTOEVALUARE U. Ce se înțelege prin noțiunea de hotar? 3. nu se înregistrează în fișa imobilului. 7. Definiți imobilele din cadrul sectoarelor cadastrale.I. Ce este procesul verbal de delimitare cadastrală? 6. . Care este conținutul proiectului tehnic de ansamblu și al celui de execuție? 2. .construcții industriale și edilitare (CIE). balcoane. se disting următoarele destinații ale construcțiilor: . Enumerați piesele componente ale dosarului de delimitare cadastrală.clădiri izolate legate între ele prin arcade. Descrieți operațiunile din etapa de pregătire a lucrărilor de delimitare a unităților administrativ-teritoriale. Astfel.clădiri izolate din cadrul aceleiași parcele. Enumerați punctele de hotar care se bornează obligatoriu.construcții anexe (CA).clădiri lipite care au sistem constructiv și arhitectonic diferit. . . 2.construcții administrative și social-culturale (CAS). 4. . respectiv. etc. Care sunt tipurile de proprietate și codurile aferente ale acestora? 53 . Înscrierea în fișa imobilului a construcțiilor cu caracter permanent are la bază drept criteriu destinația acestora.În fişa imobilului se înscriu parcelele de teren care au categoriile de folosinţă în suprafaţă mai mare de 50 m2 în intravilan şi. Ce este sectorul cadastral? 8.două sau mai multe clădiri lipite cu sistem constructiv și arhitectonic diferit dar cu aceiași destinație. Construcțiile ce au suprafața mai mică de 4 m2 și înălțimea de 2 m. În fișa imobilului se înregistrează pentru construcțiile identificate.. pe lângă destinația lor și suprafața construită la sol. cu intrări separate și pereți între ele care le separă de la fundație până la acoperiș. Parcelele de teren cu suprafeţe mai mici decât cele menţionate vor fi incluse în parcelele alăturate ale aceluiaşi proprietar. mai mare de 300 m2 în extravilan. Criteriile de stabilire și delimitare a corpurilor de clădiri sunt: .1 1. pasarele. 5.

2 ETAPE ÎN FAZA DE BIROU ALE LUCRĂRILOR SISTEMATICE DE CADASTRU 2. 2. înscrise cu negru într-un cerc cu diametrul de 10 mm.10. începând cu localitatea reședință a unității administrative și apoi cu celelalte localități. a unităţilor de suprafaţă din cadrul unei unităţi administrativ teritoriale. Prin operaţiunea de numerotare cadastrală se individualizează fiecare unitate de suprafaţă şi se stabileşte legătura dintre planul cadastral. cu înălțimea de 5 mm. a) Numerotarea cadastrală a sectoarelor Numerotarea sectoarelor cadastrale se realizează cu cifre arabe. în așa fel încât să se parcurgă tot teritoriul. din aproape în aproape. aceste numere de ordine constituie atributul principal de legătură logică dintre baza de date grafică şi baza de date alfa-numerică. cu numărul 1 din partea de nord. înclinat spre dreapta. se dau numere de ordine în continuare sectoarelor din intravilan. 1 Identificarea și delimitarea unei unități administrativ-teritoriale. Înscrierea numerelor de ordine pe planul cadastral se face. pe cât posibil. pe fond galben fără contur.2). 54 . registrele cadastrale şi înregistrările din cartea funciară. nordvest a unității administrativ-teritoriale și se continuă în ordinea crescătoare a numerelor. în centrul fiecărui contur planimetric. U. Care este conținutul fișei de date a imobilului? Lucrare de verificare nr. Numerotarea începe din extravilan. După terminarea numerotării sectoarelor din extravilan. până la ultimul sector din partea de sud. Cum se face identificarea drepturilor reale și a posesorilor? 11.2.I. caracterul de scriere fiind bloc filiform.1 Numerotarea cadastrală a unităților teritoriale Numerotarea cadastrală constă în atribuirea unor numere de ordine. în ordinea depărtării lor față de reședință (figura 2. în mod convenabil. În cadrul sistemului informaţional al cadastrului. după un algoritm bine definit.

3). în ordinea numerotării sectoarelor cadastrale (figura 2.Figura 2. Dacă după încheierea numerotării se constată că s-a omis unul sau mai multe imobile. acestea vor primi numere în continuarea ultimului număr atribuit. În cadrul unui sector cadastral numerotarea imobilelor începe cu imobilul situat în partea de nord. 55 . de la 1 la n. cu înălţimea de 3 mm. Numărul cadastral al imobilului este identificatorul unic de legătură între baza de date grafică și baza de date textuală în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. se continuă pe cât posibil în zig-zag până se parcurge întreg sectorul şi se încheie în partea de sud. sud-est a sectorului cadastral. care se identifică prin codul SIRSUP extras din „Registrul permanent al unităților administrativ-teritoriale”.2 Delimitarea și numerotarea sectoarelor cadastrale b) Numerotarea cadastrală a imobilelor Numerotarea cadastrală a imobilelor se realizează pentru fiecare unitate administrativ-teritorială. nord-vest a acestuia. Numerotarea imobilelor în cadrul lucrărilor sistematice de cadastru se face cu cifre arabe.

4). - drumurile naţionale întretăiate de ape şi căi că ferate.Figura 2. iar totalitatea acestora formează formeaz sectorul cadastral „zero”. municipale întretăiate întret de ape. ape. - drumurile judeţene întretăiate iate de ape. căi că ferate şi drumuri naţionale. c) Numerotarea cadastrală a parcelelor Numerotarea parcelelor se face separat pentru fiecare imobil cu cifre arabe de la 1 la n. în funcţie ţie de lungimea acestuia. jude Având în vedere vede configuraţia mai specială a detaliilor liniare. drumuri naţionale şii drumuri judeţene. stră căii ferate. diguri. orășenești. înscrierea numerelor cadastrale ale acestora se va repeta pentru fiecare tronson de mai multe ori. - drumurile comunale. respectându-se se următoarea urm ierarhie. cu excepția ia cazurilor prevăzute prev de lege: - căile ferate întretăiate de ape. 56 . constituie imobile și se înregistrează ca atare. dacă dac sunt intersectate cu alte detalii liniare.. căi ferate.. etc. acestea fiind urmate de simbolul categoriei de folosinţă folosin (figura 2. Detaliile liniare lini primesc un singur numărr cadastral pe toată toat lungimea lor în cadrul fiecărui ărui UAT sau pe tronsoane. străzi. ti. Înălţimea imea cifrelor este de 2 mm. care definesc sectoarele cadastrale cum ar fi: drumuri.3 Numerotarea cadastrală a imobilelor Elementele liniare stabile în timp. iar a simbolurilor categoriilor de folosinţă folosin de 3 mm.

2 Calculul alculul suprafețelor suprafe Din punct de vedere topo-cadastral topo prin noțiunea iunea de suprafață suprafa se definește aria cuprinsăă în limitele unui contur poligonal închis.. strad 2. Construcțiile iile se identifică printr-un cod atașat numărului rului cadastral. cod alcătuit alc tuit din litera „C” urmat de un număr num de la 1 la n (C1. . i. teritoriale. care asigură cea mai mare precizie de calcul. Categoriile de folosință cu suprafețe suprafe mai mici decât cele menționate ionate se includ în parcelele adiacente ale aceluiași aceluia proprietar. ă. imobilelor și parcelelor. ale sectoarelor. folosin calitatea terenului sau a construcției construc și situarea teritorial-administrativă dministrativă.4 Numerotarea cadastrală Parcelele care formează formeaz imobilul se delimitează și se numerotează numeroteaz numai dacă au categoria de folosință folosin în suprafață mai mare de 50 m2 în intravilan și mai mare de 300 m2 în extravilan. în intravilane.2. ale perimetrelor intravilanelor șii extravilanelor. categoria de folosință. proiectat pe un plan orizontal de referință referin fără a ține seama de relieful terenului.. În lucrările lucr de cadastru. și anume parcela sau imobilul. respectiv. se vor înscrie pe planurile cadastrale şi numerele poştale ale clădirilor. în colţul din stânga şi. 57 . C2. se menţionează că. Cn). din coordonatele rectangulare plane a punctelor de contur ale unității unit administrativ-teritoriale. procedeul analitic. În cadrul fiecărui fiec imobil numărul rul 1 se atribuie întotdeauna parcelei cu folosinţa curţi-construc construcţii (1CC). proprietar. Suprafața ța reprezintă reprezint însușirea de bază a entității ții cadastrale primare. C3. spre stradă.. dirilor. pe cât posibil.cadastral a parcelelor în cadrul imobilelor Figuraa 2... Calculul alculul suprafețelor suprafe se face prin metoda numerică. orice parcelă parcel cu sau fără construcții ii este definită definit prin suprafață. De asemenea.

Din punct de vedere practic se determină analitic. mai întâi. stabilite în etapa de delimitare cadastrală și apoi se procedează la calculul suprafeței extravilanului... - calculul suprafețelor sectoarelor cadastrale. inclusiv cele de calcul a suprafețelor. - calculul suprafeței intravilanului și extravilanului din cuprinsul teritoriului administrativ... reprezintă aria oficială în cadrul căreia se desfășoară lucrările de cadastru.2S=   ( . aceasta reprezintă suprafața de control și de închidere a calculului suprafeței intravilanului și extravilanului.În vederea unei bune organizări a etapei de calcul a suprafețelor.. - calculul suprafețelor imobilelor. Calculul suprafeței unității administrativ-teritoriale Calculul suprafeței teritoriului administrativ se efectuează prin procedeul analitic.. suprafața intravilanelor pe baza punctelor de hotar. ) i=1 n ..+ Sintravilan n) 58 .. acesta se realizează în următoarea succesiune: - calculul suprafeței unității administrativ-teritoriale. pe baza coordonatelor rectangulare plane ale tuturor punctelor de hotar. determinate în Sistemul de proiecție Stereografic 1970. cu ajutorul următoarelor relații generale de calcul: n 2S=   ( . Astfel. ) i=1 Calculul suprafeței intravilanului și extravilanului Suprafața teritoriului administrativ calculată prin procedeul analitic.. cu relația: Sextravilan= SUAT – (Sintravilan 1 + Sintravilan 2 +. - calculul suprafețelor parcelelor. precum și pentru a asigura posibilitatea efectuării controlului în permanență.

astfel: . diferenţa de teren poate fi alocată în alt sector. precum şi în extravilanul zonelor necooperativizate se înregistrează suprafaţa din măsurători.la imobilele neîmprejmuite situate în zonele necooperativizate se înregistrează suprafaţa măsurată. în cartea funciară se înscrie suprafaţa rezultată din măsurători în favoarea proprietarului.la imobilele neîmprejmuite situate în intravilan. Dacă suprafaţa măsurată este mai mare decât cea din titlul de proprietate.Calculul suprafețelor sectoarelor cadastrale Suprafețele inițiale ale sectoarelor cadastrale se calculează analitic.la imobilele împrejmuite din intravilan indiferent de zona în care sunt situate (zona cooperativizată sau necooperativizată).pentru imobilele situate în extravilan ce au făcut obiectul legilor fondului funciar se înscrie suprafaţa din titlul de proprietate. În cadrul lucrărilor sistematice de cadastru. cu acordul proprietarului în 59 . Suma suprafețelor compensate a tuturor imobilelor dintr-un sector cadastral. . determinate prin procedeul analitic. după soluţionarea eventualelor contestaţii. trebuie să fie egală cu suprafața acestuia. Ca verificare a calculului suprafețelor. surplusul de teren rămâne la dispoziţia comisiei locale. . . iar în lipsa actelor de proprietate. care poate opta pentru constituirea rezervei sau poate atribui diferenţa de teren proprietarilor din sectorul respectiv. suma suprafețelor compensate ale sectoarelor cadastrale trebuie să fie egală cu suprafața intravilanului sau a extravilanului în care sunt incluse. cu ajutorul coordonatelor rectangulare plane ale punctelor de contur ale acestora. iar pentru suprafaţa deţinută în plus faţă de actele de proprietate se înscrie posesorul. În cazul în care nu există acte de proprietate. pentru suprafaţa determinată prin măsurători se înscrie posesorul. suprafeţele imobilelor determinate prin procedeul analitic se înregistrează în cartea funciară. în favoarea posesorului. Controlul și închiderea suprafețelor sectoarelor cadastrale se face pe suprafețele zonelor din care fac parte (intravilan sau extravilan). În cazul în care suprafaţa sectorului cadastral este mai mică decât suprafaţa din acte. Calculul suprafețelor imobilelor Compensarea suprafețelor imobilelor se face pe suprafața sectorului cadastral din care fac parte.

Calculul suprafețelor parcelelor Suprafețele parcelelor se verifică și se compensează pe suprafața imobilului pe care îl formează.7).2. suprafața se calculează prin procedeul geometric. în acest caz. unde a. este: S = −  −  − . b. În situația în care nu există teren disponibil în cadrul unității administrativ-teritoriale ori lipsește acordul autentic al proprietarului. exprimat în formă autentică notarială. Suma suprafețelor compensate ale tuturor parcelelor din cadrul unui imobil trebuie să fie egală cu suprafața imobilului căruia îi aparțin. suprafața fiecărui imobil se diminuează proporțional cu suprafața acestuia. 2.cauză. Dacă ridicarea topografică s-a efectuat cu GPS-ul sau stația totală de măsurare. pentru fiecare sector cadastral în parte sunt:  registrul cadastral al imobilelor (Anexa nr. iar p este semiperimetrul triunghiului care se determină cu relația: =   Valorile suprafețelor calculate și înscrise în documentele cadastrale se exprimă în metri pătrați. al posesorilor şi al altor deţinători (Anexa nr. Astfel.6). c reprezintă lungimile laturilor triunghiului. Suprafețele inițiale ale parcelelor se determină în funcție de metoda topografică de ridicare. 2. suprafața se calculează prin procedeul analitic. 60 . pentru care se cunosc lungimile laturilor măsurate direct pe teren.  opisul alfabetic al titularilor drepturilor reale de proprietate. suprafața fiecărei parcele se calculează ca sumă a ariilor triunghiurilor componente. Relația de calcul a suprafeței. din coordonatele rectangulare plane ale punctelor ce definesc parcela respectivă. 2.3 Întocmirea documentelor tehnice ale cadastrului Documentele tehnice ale cadastrului care se întocmesc la nivelul unităților administrativ-teritoriale. În cazul în care ridicarea s-a realizat cu panglica de oțel.

atunci 61 . fiind unic la nivelul unităţii administrativ-teritoriale şi este valabil pe tot parcursul realizării lucrărilor sistematice de cadastru. configuraţiei tuturor imobilelor şi construcţiilor cu caracter permanent din cuprinsul unui teritoriu administrativ şi se obţine prin echiparea planului topo-cadastral cu simbolurile. al posesorilor şi al altor deţinători se întocmeşte pe unităţi administrativ-teritoriale. Registrul cadastral al imobilelor se întocmeşte pe sectoare cadastrale şi cuprinde filele tipărite corespunzătoare fiecărui sector cadastral. unitatea administrativ-teritorială şi literele reprezentând iniţialele numelor componente iar paginile fiecărui volum se numerotează de la 1 la n. - plan cadastral de ansamblu. Paginile fiecărui volum al registrului sunt numerotate de la 1 la n. Pe coperta fiecărui volum se specifică denumirea registrului. şi anume: - plan cadastral de bază. ordonate după identificatorul unic (ID). ce se îndosariază în volume. codurile şi numerele cadastrale ale fiecărui imobil. Identificatorul este un număr natural de la 1 la n. Opisul alfabetic al titularilor drepturilor reale de proprietate. Coperta fiecărui volum va preciza denumirea. la o scară ce nu trebuie să depăşească 1:1000. în general. Filele ordonate alfabetic se îndosariază în volume. intervalul acestora. sau pe sectoare cadastrale când recepţia lucrării se face pe etape. ediţia 1978. după caz. La redactarea planurilor cadastrale se utilizează atlasul de semne convenţionale pentru planurile topografice la scările 1:5000. planul cadastral. 1:2000. Planul cadastral de bază se întocmeşte în scopul reprezentării în detaliu a datelor de conţinut cadastral. atunci când lucrarea se predă pe întreaga suprafaţă a unităţii administrative. Planul cadastral este documentul grafic întocmit în scopul reprezentării şi evidenţierii poziţiei. atribuit fiecărui imobil de către persoana autorizată (prestator). astfel încât deţinătorii care au aceeaşi iniţială a numelui să fie înscrişi integral. de câte 200 file. în general. iar fiecare filă se semnează şi ştampilează de către persoana autorizată. unitatea administrativ-teritorială şi sectorul cadastral. Se deosebesc două tipuri de planuri cadastrale. 1:1000 şi 1:500. Prima pagină a registrului conţine identificatorii imobilelor componente (ID). de câte 200 de file.

5 mm.1 mm.  Numerele poştale ale imobilelor din intravilan.când planul include intravilane şi 1:2000. 62 . sectorul cadastral.  Trăsături de caroiaj 10 cm × 10 cm. semnătura. - limita de judeţ . de culoare verde. denumiri ale obiectivelor industriale. - limita UAT .  Subtitluri: UAT. - limita imobilelor . Conţinutul planului cadastral de bază este:  Titlul: Plan cadastral.  Limitele intravilanului/intravilanelor şi numărul/denumirea acestora.  Numărul planşei. de culoare albastră. Planurile cadastrale de bază se întocmesc pe trapeze cu nomenclatura oficială în România iar reprezentarea analogică se face în Sistemul naţional de proiecţie Stereografic 1970.2 mm. data întocmirii.4 mm. - limita construcţiilor cu caracter permanent . judeţul. astfel încât să se distingă clar ID şi limitele imobilelor. etc.1 mm. păduri. drumuri şi străzi.1 mm. Planul cadastral de bază se tipăreşte color pe format A3-A0.0.  Limitele şi numerele sectoarelor cadastrale.  Legenda.  Toponimie (hidrografie. de culoare neagră. principalele forme de relief. - limitele sectoarelor cadastrale .  Limitele construcţiilor cu caracter permanent. de culoare neagră. Liniile folosite pe planul cadastral de bază se trasează cu următoarele dimensiuni: - cadru planşă .  Limita unităţii administrativ-teritoriale şi teritoriile vecine.0.  Schiţa cu dispunerea sectoarelor cadastrale. ştampila. la o scară corespunzătoare.  Direcţia Nord. socio-culturale.  Limitele şi identificatorul imobilelor (ID). de culoare roşie.0. de culoare roşie. - limita intravilanelor .  Scara planului şi sistemul de proiecţie. când planul include doar extravilan.).  Denumirea executantului.1 mm.

 Legenda şi direcţia nordului. Planul cadastral de ansamblu se obţine prin generalizarea planului cadastral de bază şi conţine reprezentarea grafică a întregii suprafeţe a unităţii administrativ-teritoriale.1. Imobilele care reprezintă instituţii publice (şcoli.1 Caractere de scriere pe planurile cadastrale Denumire Titlul Judeţul UAT Sectorul cadastral Înălţime (mm) 10 8 8 8 Scara Localităţi Hidrografie ID Coordonatele 6 8 2 4 2 Stil Înclinare Culoare Majusculă Majusculă Majusculă Maj. şi minusculă Maj.2 mm. 63 .- crucile caroiajului se desenează cu grosimea de 0. judeţul. Redactarea căilor de comunicaţii se face cu culoarea neagră iar a elementelor hidrografice cu albastru. cămin cultural. Planul cadastral de ansamblu cuprinde:  Titlul: Plan cadastral de ansamblu. biserică. Redactarea textului se face conform caracterelor prevăzute în tabelul 3. întocmindu-se la scara 1:10 000. înscris cu negru într-un cerc cu diametrul de 10 mm. sau imobile bine cunoscute de proprietari se colorează şi se specifică denumirea instituţiei.  Scara 1:10 000 şi sistemul de proiecţie STEREO 70. şi minusculă - Vertical Vertical Vertical Vertical Negru Negru Negru Negru Vertical Negru Vertical Negru Italic Albastru Vertical Vertical Negru Negru Numărul sectorului cadastral are înălţimea de 5 mm. primărie. şi minusculă Maj. etc. şi minusculă Maj.).  Subtitluri: UAT. în Sistemul naţional de proiecţie Stereografic 1970. pe fond galben fără contur. Tabelul 3.

.1 mm. Planul cadastral de ansamblu se tipăreşte color la scara 1:10 000.1 mm. de culoare verde sau galben.limitele de judeţ . de către comisia de recepţie din 64 . Limita unităţii administrativ-teritoriale şi denumirile teritoriilor vecine. iar în cazul limitei cu teritorii din alte judeţe şi denumirile judeţelor respective. Liniile folosite pe planul cadastral de ansamblu se trasează cu următoarele dimensiuni: . la finalizarea lucrărilor sistematice de cadastru de la nivelul sectoarelor cadastrale.1 mm. a întocmirii din oficiu a cărților funciare.  Toponimia.  Caroiaj.2. .1 mm. Un exemplar din planurile și registrele cadastrale se înaintează gratuit unităților administrativ-teritoriale ce au făcut obiectul lucrărilor de introducere a cadastrului. . de culoare roşie. Registrul cadastral al imobilelor și planul cadastral constituie documentația de bază a completării sau. la fiecare livrare planul cadastral de ansamblu se completează cu elemente din livrarea anterioară. de culoare roşie.4 Recepția documentelor tehnice cadastrale de către oficiile teritoriale Recepţia documentelor tehnice ale cadastrului se efectuează. În cazul în care lucrarea se predă pe sectoare cadastrale și nu la nivelul UAT. cu fundal ortofotoplan (de preferinţă alb-negru).limita intravilanelor .1 mm. în formate A1-A0. după caz.limitele sectoarelor cadastrale .cadru planşă .limita UAT . după contrasemnarea documentelor de către primar.  Limitele şi numerele sectoarelor cadastrale. de culoare albastră. .  Limitele intravilanului/intravilanelor şi numărul/denumirea acestora. Textul se redactează cu aceleaşi caractere ca la planurile cadastrale de bază. iar redactarea căilor de comunicaţii se face cu culoarea neagră şi elementele hidrografice cu albastru. 2.

pentru predarea documentaţiei tehnice în format analogic. Documentele tehnice întocmite la nivelul fiecărui sector cadastral. În ambele cazuri recepţia se realizează în două etape – recepţia pentru publicare şi recepţia finală. care. comisia de recepţie întocmeşte procesul verbal aferent acestei faze. Recepţia se poate face eşalonat. comisia verifică. sunt depuse la oficiile teritoriale pe raza cărora aparţin. comisia acceptă depunerea documentelor tehnice în format digital. 65 . când documentaţia este completă şi corectă. recepţia finală se desfăşoară după actualizarea datelor asociate imobilelor afectate de cererile de rectificare şi de contestaţiile privind calitatea de posesor şi cuprinde două faze. întocmeşte procesul verbal intermediar aferent acestei faze şi notifică prestatorul.cadrul OCPI numită prin Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale şi are ca scop verificarea respectării cerinţelor specificaţiilor tehnice din contract şi a reglementărilor legale din domeniul cadastrului şi publicităţii imobiliare. În vederea recepţiei „Documentele tehnice ale cadastrului – copie spre publicare”. După verificarea şi refacerea eventualelor fişiere eronate. când persoana autorizată a întocmit documentaţia tehnică pentru zona respectivă. fişierele predate din punct de vedere al structurii şi a respectării regulilor topologice. într-o primă fază. la care se ataşează procesele verbale intermediare corespunzătoare fiecărei faze. în vederea recepţionării acestora. Practic. În prima fază comisia de recepţie verifică documentaţia tehnică depusă la OCPI în format digital. Certificatul de acceptanţă se emite în baza procesului verbal de recepţie cantitativă şi calitativă a livrării „Documentele tehnice ale cadastrului – copie spre publicare”. se realizează după parcurgerea etapei de publicare şi de soluţionare a cererilor de rectificare şi a contestaţiilor privind calitatea de posesor. le verifică şi solicită îndreptarea eventualelor erori. după îndreptarea eventualelor erori de către prestator. Recepţia „Documentele tehnice ale cadastrului – copie finală”. În faza a treia. După verificarea documentaţiei şi completarea eventualelor lipsuri se întocmeşte procesul verbal intermediar aferent fazei a doua. în scris. în faza a doua. persoana autorizată predă în format analogic documentele tehnice iar după verificare. la finalizarea lucrărilor sistematice de cadastru pe întreaga suprafaţă a unităţii administrativ-teritoriale. pe sectoare cadastrale.

După parcurgerea celor două faze, în baza procesului verbal de recepţie
cantitativă şi calitativă a livrării „Documentele tehnice ale cadastrului – copie
finală”, se emite certificatul de acceptanţă, la care se ataşează procesele verbale
intermediare corespunzătoare celor două faze.
Documentele tehnice ale cadastrului (Registrul cadastral al imobilelor,
Opisul alfabetic al titularilor drepturilor reale de proprietate, al posesorilor şi al
altor deţinători, Planurile cadastrale, Planul cadastral de ansamblu), vor purta pe
fiecare pagină sau planşă menţiunea, după caz, „Spre publicare” sau „Documente
finale”.
2.2.5 Publicarea documentelor cadastrale, depunerea şi soluţionarea
cererilor de rectificare şi a contestaţiilor cu privire la calitatea de posesor şi
modificarea documentelor tehnice ale cadastrului
După emiterea certificatului de acceptanţă se trece la etapa de publicare a
documentelor tehnice „Documentele tehnice ale cadastrului – copie spre
publicare”.
Documentele tehnice întocmite pentru fiecare sector cadastral, se afișează la
primăria unității administrativ-teritoriale, pe o perioadă de 30 de zile, în vederea
consultării acestora de către persoanele interesate, care pot solicita eventuale
rectificări sau depune contestaţii cu privire la calitatea de posesor.
Cererile de rectificare (Anexa nr. 2.8), a informaţiilor din documentele
tehnice publicate şi contestaţia cu privire la calitatea de posesor (Anexa nr.2.9), se
formulează în termen de 30 de zile de la afișare, în scris, și trebuie să fie însoțite
de documente doveditoare. În cazul formulării unei contestaţii cu privire la
calitatea de posesor, aceasta trebuie însoţită de dovada sesizării instanţei
competente cu privire la obiectul contestaţiei. De asemenea, titularii sarcinilor
(ipoteci, privilegii, somații, sechestre, litigii, ș.a.), înscrise în registrele de
transcripțiuni și inscripțiuni trebuie să solicite reînnoirea înscrierii acestora în
cărțile funciare, în același termen de 30 de zile de la afișare.
Pentru soluționarea cererilor de rectificare şi a contestaţiilor, reprezentanții
persoanei autorizate să execute lucrările de cadastru vor coopera cu primăria
unității administrativ-teritoriale, cu Camera notarilor publici şi cu Oficiul de
cadastru şi publicitate imobiliară teritorial.
66

Comisia soluţionează cererile de rectificare şi contestaţiile privitoare la
calitatea de posesor prin redactarea de procese-verbale (Anexele nr. 2.10 şi 2.11),
care fac parte integrantă din încheierea de înscriere din oficiu în cartea funciară, în
termen de 30 de zile de la terminarea perioadei de afişare.
Pe baza proceselor verbale de soluţionare a cererilor de rectificare şi a
contestaţiilor, precum şi a documentelor doveditoare, prestatorul modifică
documentele tehnice ale imobilelor care au făcut obiectul cererilor de rectificare
şi/sau a contestaţiilor. În cazul în care soluţionarea unei cereri de rectificare
implică modificări şi ale altor imobile, datele asociate acestor imobile se
actualizează sau corectează, după caz.
De asemenea, prestatorul integrează în documentele tehnice finale ale
cadastrului, înregistrările din cărţile funciare efectuate în cadrul înregistrării
sporadice, în perioada publicării şi în cea de soluţionare a cererilor de rectificare
sau a contestaţiilor.
2.2.6 Deschiderea noilor cărți funciare și închiderea vechilor evidențe
Înscrierea în cartea funciară se face din oficiu, după finalizarea lucrărilor
sistematice de cadastru pentru fiecare sector cadastral și după expirarea
termenului de soluționare a contestațiilor.
Oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară deschid cărţi funciare, în baza
documentelor tehnice finale ale cadastrului şi a documentelor aferente precum şi,
după caz, în baza certificatului pentru înscrierea în cartea funciară a posesorului ca
proprietar sau a certificatului de moştenitor emis de notarul public.
În urma deschiderii noilor cărţi funciare, persoanelor interesate, potrivit
evidenţei de carte funciară li se comunică, de către biroul teritorial încheierea de
carte funciară, extrasul de carte funciară pentru informare şi extrasul de plan
cadastral.
În cazul imobilelor ai căror proprietari, posesori sau alţi deţinători nu sunt
identificați în timpul efectuării din oficiu a lucrărilor sistematice de cadastru, se
vor deschide cărți funciare cu mențiunea „proprietar neidentificat”, cu înscrierea
provizorie a dreptului de proprietate în favoarea unităţii administrativ-teritoriale.
Dreptul de proprietate poate fi intabulat ulterior, la cerere, în baza următoarei
documentații: 
planul cadastral cu identificarea imobilului respectiv;
67

 actul care atestă dreptul de proprietate; 
certificatul de atestare a imobilului privind înregistrarea în registrul
agricol, precum și în evidențele fiscale, eliberat de primarul unității
administrativ-teritoriale unde este amplasat acest imobil.
Concomitent cu deschiderea noilor cărți funciare din oficiu, registrele de
transcripțiuni și inscripțiuni, cărțile funciare și orice alte evidențe de cadastru și
publicitate imobiliară se înlocuiesc, pentru sectoarele cadastrale respective, cu
planul cadastral și noile cărți funciare. Identificarea și numerotarea imobilelor
cuprinse în actele de proprietate și planurile anterioare realizării lucrărilor
sistematice de introducere a cadastrului își pierd valabilitatea. Vechile evidențe se
păstrează în arhiva biroului teritorial și pot fi consultate pentru istoric. Cărțile
funciare vechi vor fi așezate în arhivă, grupate pe unități administrativ-teritoriale.
2.2.7 Arhivarea documentelor care stau la baza lucrărilor de cadastru
și la înscrierea în cartea funciară
Arhiva birourilor teritoriale se organizează ca spații separate cu destinația
depozitării cărților funciare, a documentelor care au stat la baza înscrierii în cartea
funciară, precum și a registrelor specifice.
Este interzisă scoaterea cărților funciare, a actelor ce stau la baza
înscrierilor, a planurilor de identificare a imobilelor și a registrelor specifice, în
original, din incinta birourilor teritoriale, cu excepția efectuării unor expertize
grafologice, când se întocmște un proces-verbal în care se menționează cartea
funciară și actele juridice predate în original și termenul de restituire. În arhivă, în
locul documentelor originale ridicate se lasă o copie a acestora și un exemplar al
adresei de ridicare, precum și o copie a procesului-verbal încheiat. În acest caz,
actul de solicitare a originalului cărții funciare se notează din oficiu în cartea
funciară respectivă.
Cărțile funciare, registrele de carte funciară și dosarele de carte funciară pot
fi consultate de persoanele interesate, sub supravegherea referentului.
Toate operațiunile și informațiile cuprinse în cartea funciară pot fi arhivate
și redate și pe suport digital. Informațiile redate pe suport digital au forța probantă
echivalentă cu aceea a înscrisurilor și lucrărilor în baza cărora s-a operat în cartea
funciară, dacă sunt certificate de biroul teritorial. Consultarea situaţiei cadastral68

Descrieți principiul de numerotare a sectoarelor. II 1. în format digital. Editura „Ion Ionescu de la Brad”. 2. Enumerați etapele și fazele de recepție a documentelor tehnice ale cadastrului? 7. Iași. Baza de date digitală este protejată împotriva accesului neautorizat printr-un sistem de securizare a informației. a imobilelor și al parcelelor cadastrale. se poate face de către orice persoană utilizând datele de identificare a imobilului. Care sunt documentele ce se comunică persoanelor interesate. o copie a registrelor și evidențelor de carte funciară. 2. TEST DE AUTOEVALUARE U. ce este actualizată zilnic și nu este folosită în mod curent. în scopul reconstituirii bazei de date în caz de alterare. 69 . Piatra Neamț. În ce constă calculul suprafețelor prin metoda numerică. În ce constă numerotarea cadastrală a unităților teritoriale? 2.juridice a unui imobil astfel înregistrat.2 1.I. Radu O. BIBLIOGRAFIE U.. Care este succesiunea de calcul a suprafețelor în cadrul unităților administrativ-teritoriale? 5. Ilioi D.. Birourile teritoriale țin în siguranță. procedeul analitic? 4. Care sunt documentele tehnice ale cadastrului? 6.. Moca V. REZUMAT U.I. 1998 – Cadastru funciar general. pe sectoare cadastrale. 3. 2 Calculul suprafețelor în cadrul unei unități administrativ-teritoriale. II Această unitate de învățare cuprinde succesiunea și conținutul etapelor de introducere sistematică a lucrărilor de cadastru la nivelul unităților administrativteritoriale.I. 2015 – Cadastru și cartea funciară. Editura Nona. în urma deschiderii noilor cărți funciare? LUCRARE DE VERIFICARE NR.

18/1991. 5. *** Ordin nr. republicată. *** Ordin nr. 1 din 5 ianuarie 1998. Monitorul Oficial al României. Partea I. 70 . *** Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. Monitorul Oficial al României. Partea I. N. 223 din 9 aprilie 2010. 2003 – Topografie generală şi aplicată – Cadastru. Monitorul Oficial al României. 4. 1/2014 privind aprobarea Specificațiilor tehnice pentru lucrări de înregistrare sistematică a imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară conținute în documentațiile de atribuire a contractelor pentru lucrări de cadastru. Leu I. nr. 83 din 7 februarie 2013. 534 din 1 octombrie 2001 privind aprobarea Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general. *** Ordin nr. *** Legea fondului funciar nr. privind modificarea și completarea Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general. privind aprobarea Regulamentului de avizare.. 815 din 7 decembrie 2010. Partea I. nr. Monitorul Oficial al României. 744 din 21 noiembrie 2001. 6. 9. 534/2001. nr. *** Ordin nr. al fotogrammetriei și al cartografiei. al geodeziei. Editura Universul. 45 din 20 ianuarie 2014. 259 din 29 noiembrie 2010. republicată. nr. 108 din 29 martie 2010. aprobate prin Ordinul ministrului administrației publice nr. Monitorul Oficial al României. nr. 7. cu modificările și completările ulterioare. Monitorul Oficial al României. Bucureşti.3. și colab. 8. nr. verificare și recepție a lucrărilor de specialitate din domeniul cadastrului. 7/1996. al topografiei. Partea I. Partea I. Partea I.

7/1996......... la consiliul local...... nr............. Domnule primar.. județul .. vă facem cunoscut că în baza Ordinului prefectului județului ........ situație în care eventualele obiecțiuni ulterioare nu vor fi luate în considerare.......... Județul............... 2......... Primar....................... Potrivit Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului......................1 Primăria comunei/orașului.. în cazul în care delegații dumneavoastră nu se vor prezenta la data și locul stabilite.... 71 ........ Potrivit Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului..................... Către Primăria comunei/orașului ................. pentru validarea traseului liniei de hotar.... membri ai comisiei... Vă rugăm ca delegații dumneavoastră..... cunoscători ai hotarului dintre comunele/orașele noastre.. stabilirea și materializarea liniei de hotar............ ... .. să participe la recunoașterea................. ora . cu modificările ulterioare...... din .......................... elaborate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară în conformitate cu Legea cadastrului și publicității imobiliare nr..Anexa nr.............. a fost constituită comisia de delimitare și marcare a hotarelor administrative ale comunei/orașului ....... județul ............. Reprezentanții dumneavoastră se vor întâlni în ziua de ..... .. se va proceda la delimitare în lipsa acestora....

................ cu modificările ulterioare........ din județul nostru........ se va proceda la delimitare în lipsa acestora..... și vor fi prezenți la data de ..... Reprezentanții dumneavoastră vor fi împuterniciți cu delegație scrisă purtând sigiliul prefecturii...... situație în care orice eventuale obiecțiuni ulterioare nu vor fi luate în considerare...C................. vă rugăm să numiți delegații dumneavoastră... Întrucât hotarul dintre comunele/orașele .... ..... Prefect.................. Domnului Prefect . . elaborate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.................. Vă comunicăm că în conformitate cu prevederile Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr... . stabilirea și materializarea liniei de hotar.............................I....... Potrivit Normelor tehnice de introducere a cadastrului............... formează limită administrativă de județ........................................ cunoscători ai acestui hotar.................. în cazul în care delegații dumneavoastră nu vor fi prezenți la data și locul menționate............. să procedeze la recunoașterea....................... 2.................... membri ai comisiei....................Anexa nr...... Director O. 7/1996.............................. care împreună cu delegatul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară .... se vor face delimitarea și marcarea hotarelor administrative ale comunei/orașului ..... 72 ..P.........2 Prefectura județului ... ora .................. Către Prefectura județului ..... la . pentru validarea liniei de hotar.

.. 12 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr............... Primar............. proprietarul va anunța în scris O.P...I.. În cazul în care pe locul de amplasare a punctului geodezic se intenționează executarea unor lucrări care pot duce la distrugerea acestuia.......... Notă: 1) se completează cu numele și prenumele................Anexa nr..............................................P...................C......... din partea O........ Executantul lucrării..... unul pentru O..................... în baza prevederilor art.......I..................C. ...... materializat cu .........................................C. împreună cu ....... ....................... denumire cod 3) data de reperare a punctului 73 .. ................................ Proprietarul va lua măsuri de protejare și păstrare în bune condiții a punctului... ... 2........ Degradarea sau distrugerea punctului geodezic constituie infracțiune și se pedepsește potrivit prevederilor art......................3 AGENȚIA NAȚIONALĂ DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară .............. ...... am procedat la predarea............ 7/1996......... cu cel puțin 30 de zile înainte de începerea lucrărilor... Subsemnatul1) ........... adresa proprietarului imobilului pe care se află punctul 2) nr............................ și unul pentru Consiliul local al ............................... ........... Delegatul O................I........... cu modificările ulterioare.......P............ Proprietar.............P.............................I. ... și semnalizat cu ............ situat la3)...................... PROCES-VERBAL de predare-primire a punctelor geodezice/de hotar încheiat la data ........ ...C...................... respectiv primirea următoarelor puncte geodezice: Punctul2) ..... 217 din Codul penal... Prezentul proces-verbal s-a întocmit în 2 exemplare..............

............ unul consiliului local al comunei/orașului ............... dintre care unul a fost predat consiliului local al comunei/orașului ........ ........... hotar marcat pe schița anexată cu nr. pe tronsonul de hotar comun cu comuna/orașul ... . ................. județul........... trece prin punctele1) ............... Linia de hotar se termină în punctul de ......................... și ale Normelor tehnice pentru intoducerea cadastrului............ județul ............................................ cu modificările ulterioare..................... 74 ...... după cum urmează: Linia de hotar începe din punctul de ... hotare..... și unul O. PROCES-VERBAL de delimitare a unității administrativ-teritoriale (comuna/orașul) ............................................................ ....C.... subsemnații am procedat la recunoașterea și stabilirea liniei de hotar a unității administrativ-teritoriale (comuna/orașul) . marcat pe schiță cu nr........... 7/1996.......................................................I............................................. Punctele de hotar............... .... încheiat la data ................. ....C............... În conformitate cu prevederile Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr.................... Prezentul proces-verbal a fost încheiat în 3 exemplare... .......... 2................ Membrii comisiei de delimitare: ....................... Reprezentant O.................. situat la intersecția hotarelor următoarelor unități administrativteritoriale: ................................P...... situat la intersecția hotarelor următoarelor unități administrativ-teritoriale: ......... .............................I...................................Anexa nr......4 AGENȚIA NAȚIONALĂ DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară .......... Schița hotarului face parte integrantă din documentație și însoțește prezentul proces-verbal... felul materializării.. principalele categorii de folosință................... forma și traseul liniei de hotar sunt prezentate în schița anexată semnată de noi.. Județul ...............P.......... care face parte din prezentul proces-verbal............................. direcția.......... ....................

75 .

76 .

77 .

......................................... ................................ et.............. bl........................ ....... 3................. Imobilele contestate au fost identificate prin numerele (ID) în Registrul cadastral al imobilelor: 1........................................... cu modificările şi completările ulterioare.... 2... et............. m-am prezentat pentru a lua la cunoştinţă date despre imobilele pe care le deţin pe teritoriul administrativ......................... .................................. .............................. .... eliberat de ........ .................... nr.. .......... /CUI......................................... seria ........ sc................ ap........ 2..................................... 3........... În baza prevederilor art........ domiciliat în/cu sediul în localitatea ........ reprezentat/ă prin .................... 3............ ...................../judeţul ...... eliberat de ........................................ .... depun copii legalizate ale următoarelor acte juridice: 1........ ........................................... domiciliat în ......... nr..................Anexa nr..8 Nr.. sector nr................ ....................................................................... ................................................................................................................... ................................../...................................................... conform procurii/împuternicirii nr........... ............................. 2...................................................... ................................................. str../judeţul ............................... Data.. CERERE DE RECTIFICARE Subsemnatul/Subscrisa............................................. 2.................................. nr........... str............................................................ identificat cu BI/CI................................ bl.. Pentru a susţine cele invocate mai sus....... seria .............. sector cadastral nr................ ................... sector nr............ sc. 2 din Legea nr............ alin.. republicată........... 78 ........ ............. identificat cu BI/CI................ formulez prezenta cerere de rectificare pentru următoarele motive: 1................................. În urma verificărilor datelor afişate....... Semnătura................................... nr................................................... 14.............................................. ............................ ap................................................................7/1996.............

Semnătura...................... cu modificările şi completările ulterioare........... bl.7/1996................................................ conform procurii/împuternicirii nr......... ............................. identificat cu BI/CI.... nr. .................... .. .................... având ca obiect....... eliberat de .................... seria . .. În susţinerea Contestaţiei.................................. .......................... 79 .......... eliberat de ....... bl.................. formulez CONTESTAŢIE CU PRIVIRE LA CALITATEA DE POSESOR A LUI . nr.../judeţul.................. ... et........ nr......................../judeţul ... sector nr................. 13 alin (3) din Legea nr... Data......... În baza prevederilor art..... ........... str............ ......... ............9 CONTESTAŢIE CU PRIVIRE LA CALITATEA DE POSESOR Subsemnatul/Subscrisa.................... . et... ... domiciliat în/cu sediul în localitatea .. reprezentat/ă prin ..................... republicată............ seria ............. .... .......... ......... ap. sc................. ap................/ CUI.. ...................Anexa nr............................ ......... ............ depun copie a acţiunii nr............... sc./certificat de grefă nr.. sector cadastral nr................. str............. identificat cu BI/CI.................... înscris în Registrul cadastral al imobilelor la poziţia nr............ domiciliat în ............ înregistrată la Judecătoria.. 2........... .... emis de Judecătoria. nr....... sector nr.............. ....................

............................. PROCES VERBAL SOLUȚIONARE CERERE DE RECTIFICARE Comisia de soluționare a cererilor de rectificare............................ din UAT/sectorul cadastral ................ Semnăturile membrilor comisiei................... decide: În baza (acte...... 2.......................................................................... .................. ................................................................. SAU RESPINGE cererea de rectificare pentru motivele: ............................................. din data ......................... Analizând cererea de rectificare nr............ În baza prezentului proces verbal și a documentelor tehnice ale cadastrului se emite încheierea de carte funciară care se comunică persoanei care a formulat cererea de rectificare și persoanelor interesate potrivit mențiunilor din cartea funciară................ 80 ..........................Anexa nr...................................................................................................................... .................................. ADMITE cererea de rectificare cu privire la modificarea documentelor tehnice astfel: ......................... măsurători topografice............................. .......... ............ Data....................................... ........ etc.....................................................) ............................. cu privire la imobilul identificat prin identificatorul (ID) ...........................................10 Nr.............................. numită prin Ordinul nr............................. (nume și prenume).................................................... (nume și prenume)... al directorului general al ANCPI .................................................. (nume și prenume)........................................... .................................................... constituită din următorii membri: ......

.......................... ................................ înregistrată la Judecătoria ........................ PROCES VERBAL SOLUȚIONARE CONTESTAȚIE Comisia de soluționare a cererilor de rectificare........../certificat de grefă nr........... ...........11 Nr.......... Semnăturile membrilor comisiei.............. (nume și prenume)............. .. pentru imobilul cu identificatorul (ID).................. pentru motivele: Lipsa dovezii sesizării instanței de judecată..................................................................... . eliberat de Judecătoria ... (nume și prenume)............. și dispune modificarea documentelor tehnice astfel: Asupra imobilului identificat cu identificatorul (ID) din UAT/sector cadastral ............................. din data .... ............Anexa nr................. privind calitatea de posesor a lui ......................... Analizând contestația nr............. ....................... înscris în Registrul Cadastral al Imobilelor la poziția nr......... al directorului general al ANCPI ......................................... 1............... 2... cu privire la calitatea de posesor a lui .................... SAU Respinge contestația nr... ........ numită prin ordinul nr................................................................................................... având ca obiect contestarea calității de posesor a lui ........................................... În baza prezentului proces verbal și a documentelor tehnice ale cadastrului se emite încheierea de carte funciară care se comunică persoanei care a formulat contestație și persoanelor interesate potrivit mențiunilor din cartea funciară.......................................................................... . (nume și prenume)........................ data ............................................... decide: În baza acțiunii nr............................... ........ ........... ............... și a acțiunii civile nr..................................... 2............................. .......... Se notează POSESIA FAPTICĂ ÎN FAVOAREA lui ......... constituită din următorii membri: ....... Se notează Contestația nr..... depusă la Judecătoria ..... Admite contestația nr...... .................... 81 .....................................................................................

...... III . I......... III ................................................explicarea modului de calcul a notei de bonitare pe culturi și folosințe la bonitarea terenurilor pentru condițiile naturale și în cazul terenurilor amenajate și ameliorate................1..................I... după gradul de fertilitate... III necesită cca... Bibliografie U.....................................I. 82 82 83 85 88 91 95 95 97 97 OBIECTIVE U........... III 3................. INSTRUCȚIUNI U................ III ........ Întocmirea documentaţiei lucrărilor de bonitare a terenurilor agricole ...I..1............3 Obiective U..1.............................................................. 3.......... după gradul de fertilitate ..................... 3........ III Unitatea de învățare U..) și cuprinde un test de autoevaluare..2 Indicatorii de bonitare ai terenurilor agricole amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare şi ameliorate cu tehnologii agropedoameliorative ........I........................1 Indicatorii de bonitare ai terenurilor agricole pentru condiţiile naturale .....................identificarea indicatorilor de bonitare ai terenurilor agricole pentru condițiile naturale și pentru condițiile potențate...................descrierea claselor de calitate ale terenurilor agricole.................................3 Calculul notelor de bonitare ............... 3.1 3........... Rezumat U....Unitatea de învățare III CADASTRUL ECONOMIC CUPRINS U........I...................... III ...... 82 ...................... . Clasele de calitate ale terenurilor agricole................I.....2 3........ III .................................. Bonitarea cadastrală a terenurilor agricole ........................I..... Instrucțiuni U........... ....... 2 ore de studiu individual (S...............I........ în scopul de a ajuta la înțelegerea metodologiei de evaluare calitativă a terenurilor agricole...........

de către ministerele de specialitate. care înseamnă preţuri sau evaluare (estimare). bonitarea cadastrală a drumurilor şi altele. Cadastrul economic cuprinde un ansamblu de metode cu rol de stabilire a valorii economice a imobilelor. în mod ştiinţific. Partea economică evidenţiază valoarea bunurilor imobile prin categoria. ce poartă denumirea de bonitare cadastrală. 3. dintre care se menţionează: bonitarea cadastrală a terenurilor agricole. Prin metodologiile de bonitare cadastrală a terenurilor agricole se poate stabili. a materialelor de construcţii folosite şi a destinaţiei construcţiilor. normele tehnice de conţinut ale acestor lucrări. bonitarea cadastrală a construcţiilor. Deci. în vederea stabilirii în mod echitabil a impozitelor şi taxelor asupra imobilelor. evitându-se astfel consecinţele unor aproximări după date incerte. iar prin bonitarea terenurilor sau a construcţiilor se înţelege aprecierea calitativă a acestora. pe perioade mari de timp. ce se materializează prin producţiile obţinute.CADASTRUL ECONOMIC Prin introducerea lucrărilor de cadastru se asigură mai întâi cunoaşterea datelor cu privire la partea cantitativă sau tehnică. bonitarea cadastrală a terenurilor forestiere. În vederea întocmirii bonitării cadastrale a terenurilor şi a construcţiilor. din punct de vedere economic. Pentru bonitarea construcţiilor se folosesc o serie de date cu privire la structura de rezistenţă a construcţiilor.1 Bonitarea cadastrală a terenurilor agricole Bonitarea terenurilor agricole reprezintă o acţiune complexă de cercetare şi apreciere cantitativă a principalelor condiţii care determină creşterea şi rodirea plantelor. iar în continuare este necesar să se obţină datele cu privire la partea calitativă sau economică a imobilelor. valoarea producţiilor şi a veniturilor nete cadastrale. Termenul „bonitare” derivă de la expresia din limba latină „bonitas”. într-un sistem unitar. destinaţia şi folosinţa acestora. Producţia agricolă este influenţată de complexul condiţiilor de mediu 83 . de stabilire a gradului de favorabilitate a acestor condiţii pentru fiecare folosinţă. bonitarea terenurilor agricole evidenţiază de câte ori un teren este mai bun decât alt teren. pe baza fertilităţii. trebuie să fie elaborate.

bonitarea terenurilor agricole trebuie să reflecte în primul caz. care asigură plantelor cantităţile de substanţe nutritive în timpul perioadei de vegetaţie. cât şi de cei antropici. cu însuşiri specifice şi distincte. care trebuie să fie cât mai omogene sub aspectul manifestării condiţiilor de mediu şi a factorilor de vegetaţie. Bonitarea terenurilor agricole s-a făcut luându-se ca etalon condiţia ecologică cea mai bună pentru o folosinţă sau cultură. relief şi hidrologie) şi de factorii antropici care intervin prin modificarea unor factori naturali sau a unor însuşiri ale plantelor cultivate. după care s-a continuat până la condiţia cea mai puţin favorabilă unde folosinţa agricolă sau planta cultivată nu întruneşte condiţii minime de creştere şi dezvoltare. unităţi de teren (UT) sau teritorii ecologic omogene (TEO). Deoarece capacitatea de producţie a terenurilor este determinată. Pentru executarea studiilor de cartare şi bonitare în sistem unitar.(sol. Aceste unităţi teritoriale sunt denumite în studiile de specialitate unităţi de sol (US). care se evidenţiază prin potenţarea notelor de bonitare. influenţa lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi a tehnologiilor specifice de ameliorare. chimice şi biologice. în evoluţia naturală a solului. atât de factorii naturali. 84 . Prin normele metodologice de cartare şi bonitare s-a realizat din punct de vedere ştiinţific reflectarea mai bună a interdependenţei unor indicatori şi o corelare mai strânsă între sistemul de calcul al notelor de bonitare pentru condiţiile naturale şi pentru condiţiile potenţate. Toate terenurile au o fertilitate naturală formată în procesul de geneză a solului şi una artificială produsă de intervenţia omului. În România. Studiul de bonitare se realizează pentru diferite suprafeţe de teren agricol. iar în al doilea caz. condiţiile naturale. Agrochimie şi Protecţia Mediului – INCDPAPM–ICPA Bucureşti). climă. fiind notată cu 100 puncte de bonitare. Institutul de Cercetări Pedologice şi Agrochimice Bucureşti (Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie. 1987). fiind notată cu zero puncte de bonitare. avându-se în vedere o scară de referinţă unică pe baza căreia s-au elaborat schemele de apreciere a fiecărui factor natural în parte şi pe ansamblul lor. Fertilitatea este cea mai importantă proprietate a solului şi este definită de totalitatea însuşirilor fizice. a întocmit „Metodologia elaborării studiilor pedologice” (1979. prin măsuri agroameliorative. bonitarea terenurilor agricole a fost concepută în mod unitar.

din multitudinea condiţiilor de mediu care caracterizează fiecare unitate de teritoriu ecologic omogen (TEO).2 ani în cazul terenurilor poluate. 85 .indicator 40. stabilindu-se principalii indicatori de bonitare pentru condiţii naturale. − adâncimea apei freatice . pe o suprafaţă de circa 2. − precipitaţii medii anuale.indicator 133. − inundabilitatea . s-au ales cele mai importante.indicator 144.indicator 69. − pseudogleizarea sau stagnogleizarea .1. − porozitatea totală în orizontul restrictiv . precum şi de alte studii de specialitate referitoare la condiţiile de climă. − gleizarea .indicator 38.1 Indicatorii de bonitare ai terenurilor agricole pentru condiţiile naturale La stabilirea notelor de bonitare pentru condiţiile naturale se ţine cont în primul rând de studiile de cartare pedologică şi cele de cartare agrochimică. şi anume: − temperatura medie anuală. iar cele agrochimice cu o periodicitate de 4 ani şi de 1 .5 milioane ha. − gradul de saturaţie în baze în orizontul AP (0-20 cm) . − reacţia în orizontul AP (0-20 cm) . valori corectate . − conţinutul total de carbonat de calciu (CaCO3) pe 0-50 cm .indicator 4C.indicator 23A. relief.indicator 63. Studiile pedologice necesare elaborării Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultură se actualizează cu o periodicitate de 10 ani.3.indicator 15.indicator 33.indicator 29.indicator 14. pentru calculul notelor de bonitare. − salinizarea sau alcalinizarea . − volumul edafic util .indicator 16 sau 17. − panta terenului . valori corectate .indicator 3C. − textura în orizontul AP (0-20 cm) . etc. hidrologie.indicator 39. Pe baza studiilor efectuate de Institutul de Cercetări Pedologice şi Agrochimice Bucureşti în colaborare cu Oficiile Judeţene de Studii Pedologice şi Agrochimice.indicator 181.indicator 44. − excesul de umiditate la suprafaţă .indicator 61. − poluarea . − alunecări de teren . mai uşor şi mai precis măsurabile însuşiri. − rezerva de humus în stratul 0-50 cm .

respectiv de reducere. în funcţie de valoarea conţinutului de argilă.este procesul de pedogeneză ca urmare a alternării proceselor de oxidare şi. Precipitaţii medii anuale. Condiţiile de anaerobioză sunt determinate de acumularea şi stagnarea temporară a apei din precipitaţii la suprafaţa terenului şi în profilul de sol. Pseudogleizarea sau stagnogleizarea . ca urmare a diverselor activităţi tehnologice ale omului. fiind determinate.10% iar alcalinizarea exprimă creşterea conţinutului de Na schimbabil din sol. care modifică unghiul de incidenţă al razelor solare sau durata de insolaţie. Gradul de poluare exprimă reducerea cantitativă 86 . între 6 şi 15% din capacitatea de schimb cationic (T). în funcţie de panta şi expoziţia terenului. determinat de prezenţa apei freatice la adâncime mică. reziduuri radioactive şi altele. Temperatura medie multianuală rezultă din datele extrase de la staţia meteorologică cea mai apropiată la care se aplică corecţiile de temperatură. şi constă în reducerea fierului feric într-un mediu temporar sau permanent anaerob. Poluarea solului . textură mijlocie cu valori ale conţinutului de argilă cuprinse între 12 şi 32% şi textură grosieră cu valori mai mici de 12%. care determină dereglarea funcţionalităţii normale a solului. în condiţiile succesiunii alternative a proceselor de aerobioză şi anaerobioză. pesticide. care are loc. şi anume: textură fină cu valori mai mari de 32%. ceea ce determină reducerea fierului feric şi marmorarea materialului de sol. Salinizarea sau alcalinizarea.Temperatura medie anuală.reprezintă cantitatea de precipitaţii medii multianuale ce se preiau din arealul climatic omogen în care se află situat TEO-ul respectiv şi care se corectează în funcţie de panta terenului şi de permeabilitatea solului în secţiunea de control (0-150 cm). Salinizarea este procesul în urma căruia conţinutul de săruri uşor solubile din sol crește peste limita de 0. deasupra unui orizont impermeabil sau slab permeabil. praf şi argilă). în mod obişnuit.08-0. Textura în orizontul AP sau în primii 20 cm .este procesul de impurificare şi indirect de degradare al solului cu îngrăşăminte chimice.este definită de procentele fracţiunilor granulometrice care compun solul (nisip.se apreciază în funcţie de procentul de pete de reducere şi de adâncimea la care apare acest fenomen. valori corectate .exprimă temperatura medie multianuală a arealului climatic omogen (ACO). în care se încadrează teritoriul ecologic omogen respectiv (TEO). valori corectate . trei grupe de clase texturale ale solului. Gleizarea .

foarte puternic acidă (pH = 3. .50). raportată la producţia vegetală obţinută la solul nepoluat.2).0).4). Reacţia în orizontul AP sau în primii 20 cm .se exprimă în procente. respectiv sol/soluţie de 1:2. .8).slab acidă (pH = 5.1n. în raport sol/apă şi. .0). pe o suprafaţă înclinată cu rocă impermeabilă (argilă.este definită de concentraţia sau activitatea ionilor de hidrogen din soluţia solului şi se exprimă în mod curent prin valori pH. în suspensie apoasă de sol sau în suspensie salină de KCl 0.şi/sau calitativă a producţiei vegetale obţinute pentru teritoriul poluat.extrem de acidă (pH ≤ 3. Se determină. cât şi din scurgerile superficiale de apă de pe versanţi. care influenţează atât regimul hidric al solului cât şi alte procese pedogenetice. fiind exprimată în valori unghiulare sau procente.se defineşte prin tangenta trigonometrică a unghiului format de linia terenului şi planul orizontal.moderat alcalină (pH = 8. în mod obişnuit. de obicei aflate în stare umedă.5÷9.1÷5. Reacţia solului în suspensie apoasă este caracterizată în funcţie de domeniile de variaţie ale scării pH.slab alcalină (pH = 7. Porozitatea totală în orizontul restrictiv . . 87 . care se produc sub acţiunea gravitaţiei şi a factorului apă. . Panta terenului .exprimă gradul de acoperire al unui teren.3).5. în cadrul următoarelor clase: . Adâncimea apei freatice .9÷6.moderat acidă (pH = 5.reprezintă deplasări naturale ale maselor de sol şi roci aflate în pantă.8).6÷4.3÷8. marnă).neutră (pH = 6. atât de către apele revărsate dintr-un râu sau pârâu.4÷5.exprimă valoarea măsurată de la suprafaţa terenului şi până la nivelul primului strat acvifer cu caracter permanent. Inundabilitatea . Conţinutul total de carbonat de calciu (CaCO3) pe 0-50 cm . . Alunecările de teren .9÷7. în condiţiile terenurilor cu caracter depresionar.este constituită din porozitatea capilară şi porozitatea necapilară şi reprezintă proporţia tuturor porilor din volumul total al solului. .puternic acidă (pH = 4. ca o medie ponderată a conţinutului de CaCO3 din orizonturile de sol până la adâncimea de 50 cm.

Rezerva de humus în stratul 0-50 cm . din care se menţionează: 88 .1. de grosimea orizontului şi de densitatea aparentă. din care se scade procentul de schelet. 3. Volumul edafic util .extrem de alcalină (pH ≥ 10.1÷10. până la roca dură sau până la adâncimea de 150 cm (dacă până la această adâncime nu apare roca dură). Rezerva de humus. Din punct de vedere practic.exprimă volumul de sol ce poate fi folosit de rădăcinile plantelor. se face numai pentru lucrările cu efect de durată şi care modifică substanţial capacitatea de producţie a terenurilor.reprezintă conţinutul de apă în sol care depăşeşte nevoile de consum ale plantelor.puternic alcalină (pH = 9. Excesul de umiditate la suprafaţă . produşii de descompunere a acestora şi produşii metabolismului microbian. cu o structură moleculară complexă care a rezultat prin transformarea (descompunere şi sinteză) substanţelor nehumice: organismele vegetale şi animale.2 Indicatorii de bonitare ai terenurilor agricole amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare şi ameliorate cu tehnologii agropedoameliorative Prin aplicarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi a tehnologiilor agropedoameliorative. Gradul de saturaţie în baze în orizontul AP sau în primii 20 cm exprimă procentul prin care complexul adsorbtiv al solului este saturat cu baze schimbabile. Volumul edafic util reprezintă volumul de pământ fin raportat la unitatea de suprafaţă. . exprimată în t/ha.1). se calculează în funcţie de conţinutul procentual de humus. potenţarea notelor de bonitare.este alcătuită. dintr-un complex de compuşi organici specifici (substanţe humice). în cea mai mare parte. ceea ce necesită reducerea sau anihilarea penalizărilor introduse prin coeficienţii de bonitare pentru condiţii naturale.0). unele însuşiri negative ale terenurilor agricole sunt corectate sau înlăturate. ceea ce produce un deficit de aerație şi/sau creează dificultăţi circulaţiei tractoarelor şi utilajelor agricole.. cu consecinţe directe asupra mărimii producţiei agricole. fiind condiţionat de cantitatea de material scheletic şi de adâncimea la care apare roca dură. operaţie denumită potenţarea notei de bonitare.

65.cod 17.cod 11. ceea ce duce la eliminarea influenţei negative a stagnării apei la suprafaţa solului şi.cod 60.cuprinde un ansamblu de amenajări acoperite. − irigaţie . în vederea eliminării efectului negativ al excesului de apă.reprezintă apărarea terenurilor de revărsarea apelor curgătoare. − desecare la suprafaţă cu canale deschise . coeficienţii de potenţare anulează penalizarea introdusă de 89 . la ameliorarea stării de pseudogleizare a solului. 63.constă în eliminarea excesului de apă de la suprafaţa terenului şi din orizonturile superioare ale solului provenit din precipitaţiile abundente. provenite din râuri şi pâraie. pentru excesul de umiditate de suprafaţă şi pentru pseudogleizare. − combaterea salinităţii şi alcalinităţii . Lucrări de îmbunătăţiri funciare (indicator 271): − îndiguire .cod 14. situată la mică adâncime. − terasarea terenurilor în pantă . iar uneori şi din torenţi. 64. Coeficientul final de potenţare este dat de produsul dintre coeficienţii pentru precipitaţii. pentru excesul de umiditate de suprafaţă şi pentru pseudogleizare a căror valori variază în raport cu temperatura medie a anului.cod 40. topirea zăpezii.cod 50. Drenajul de adâncime .  Lucrări agropedoameliorative (indicator 272): − amendarea cu calcar şi gips . 12. scurgerile de pe terenurile învecinate mai înalte. coeficienţii de potenţare pentru desecare de suprafaţă anulează sau diminuează penalizările introduse prin coeficienţii de bonitare pentru precipitaţii medii anuale. − drenaj de adâncime cu tuburi . În consecinţă.cod 12. cu canale deschise .cod 62. irigaţii şi din infiltraţiile produse prin şi pe sub diguri. construcţii şi instalaţii pentru coborârea nivelului apei freatice. de origine freatică şi uneori pluvială. − combaterea poluării .cod 30.cod 20. − fertilizarea ameliorativă de bază .cod 42. − prevenirea şi combaterea eroziunii. 61. Îndiguirea . În acest caz coeficienţii de potenţare anulează penalizările introduse prin coeficienţii de bonitare pentru inundabilitatea terenurilor agricole. Desecarea la suprafaţă. − afânarea adâncă (scarificare) . implicit. Ca urmare. fără terasare . în zona de dezvoltare a rădăcinilor plantelor.

cu scopul înlăturării deficitului de apă. de adâncimea apei freatice şi de textura solului. de temperatura medie anuală. nota de bonitare potenţată nu poate depăşi valoarea de 150 pentru porumb. Irigaţia . deci se reduc sau se anihilează penalizările respective. în raport cu panta iniţială a terenului. dar poate chiar ridica productivitatea unui teren peste nivelul maxim posibil (100 puncte de bonitare). coeficienţii de potenţare anulează penalizarea introdusă prin coeficienţii de bonitare pentru condiţii naturale. Prin irigaţie se micşorează sau se înlătură efectul negativ al deficitului de precipitaţii şi. coeficientul final de potenţare pentru irigaţie rezultă din înmulţirea coeficienţilor acestor indicatori. în cazul bonitării pentru condiţii naturale. Amendarea cu calcar şi gips . Combaterea salinităţii şi alcalinităţii .are ca scop corectarea favorabilă a reacţiei solului. sfeclă de zahăr şi lucernă şi valoarea de 130 pentru celelalte culturi. în mod natural. Coeficienţii de potenţare variază în raport cu precipitaţiile medii anuale şi cu textura solului în secţiunea de control.determină micşorarea în mare măsură a pantei naturale a terenului şi favorizează reţinerea în sol a unei cantităţi mai mari de apă din precipitaţii. În acelaşi timp. al celui mai bun teren din ţară. Considerând că amendarea se va face până la obţinerea unui pH optim şi 90 . Prevenirea şi combaterea eroziunii fără terasare . Coeficientul final de potenţare este dat de produsul coeficienţilor de potenţare corespunzători celor doi indicatori. lucrările de terasare influenţează nefavorabil rezerva de humus a solului. din precipitaţii.coeficienţii de bonitare pentru adâncimea apei freatice şi diminuează pe cea introdusă de coeficienţii de bonitare pentru gleizarea solului. iar pentru gradele mai mari de salinizare o diminuează în mare măsură.asigură îndepărtarea totală sau parţială a factorului nociv din sol. Prin coeficienţii de potenţare ai acestui indicator se realizează o estimare globală a acestor efecte. Terasarea terenurilor în pantă . iar coeficientul final de potenţare este dat de produsul dintre coeficienţii pentru adâncimea apei freatice şi pentru gleizarea solului.constă în aprovizionarea solului cu cantităţi de apă suplimentară faţă de cele provenite. Întrucât efectul irigaţiei depinde de cantitatea de precipitaţii medii anuale.această măsură anulează penalizările introduse prin coeficienţii de bonitare pentru panta terenului şi pentru alunecările de teren. Pentru gradele mai mici de salinizare. Însă.

clasele de favorabilitate.3 Calculul notelor de bonitare Calculul notelor de bonitare se realizează pentru diferite suprafeţe de teren agricol. Îmbunătăţirea însuşirilor fizice. atât pentru condiţiile naturale cât şi potenţate.. la nivelul TEO se calculează pe folosinţe şi culturi. Teritoriul ecologic omogen reprezintă unitatea de bază pentru care se calculează. la care se extrag valorile numerice ale coeficienţilor de bonitare. prin potenţare se urmăreşte anularea penalizărilor în cazul terenurilor cu rezerve mici de humus. clasele de calitate.. în unități elementare de teren.urmăreşte decontaminarea solului şi restabilirea capacităţii sale de producţie iar prin potenţare se înlătură complet penalizările introduse prin coeficientul indicatorului „poluare” la bonitarea terenurilor pentru condiţii naturale. 3. În baza normelor tehnice de elaborare a studiilor pedologice sunt stabilite 24 de folosinţe şi culturi agricole. atât pentru condiţiile naturale. Pentru fiecare indicator. denumite teritorii ecologic omogene (TEO). cu simbolurile convenţionale aferente (tabelul 3. etc.se va repeta.contribuie la creşterea conţinutului de materie organică din sol şi. în raport cu zona şi cu însuşirile solului. care trebuie să fie cât mai omogene sub aspectul manifestării condiţiilor de mediu şi a factorilor de vegetaţie. Fertilizarea ameliorativă de bază .. cât şi pentru condiţiile potenţate. este posibilă în condiţiile aplicării în complex.. unitățile de sol sunt împărțite. Afânarea adâncă sau scarificarea . la fiecare folosinţă sau cultură se procedează la extragerea din tabele a coeficienţilor respectivi. clasele de pretabilitate. omogene sub aspectul tuturor caracteristicilor solului şi terenului. Notele de bonitare. conform anexelor 3-2. în vederea ridicării capacităţii de producţie până la nivelul optim necesar productiv. atât a lucrărilor hidroameliorative cât şi a celor agropedoameliorative...1. deci. în funcție de pantă și expoziție. În acest sens. chimice şi biologice ale solurilor afectate de unele restricţii. după caz. notele de bonitare. pe baza indicatorilor. Combaterea poluării .1).executată periodic determină îmbunătăţirea porozităţii totale şi ca urmare prin potenţare se va diminua penalizarea pentru porozitatea scăzută a solului. coeficienţii de potenţare anulează penalizarea reacţiei solului. 3-29 din Metodologia de 91 .

1°C. crt. Astfel. iar pentru ceilalţi indicatori sunt prevăzute două sau mai multe serii de coeficienţi. participă la stabilirea notei de bonitare printr-un coeficient de bonitare care variază între 0. când în condiţiile climatice ale zonelor ecologice ce nu asigură condiţiile minime de creştere şi dezvoltare a plantelor. coeficientul de 92 . fiecare indicator. elaborată de I. pentru gleizarea solului există un set pentru condiţiile naturale şi alt set pentru incintele desecate şi/sau drenate. Bucureşti.1 atunci când indicatorul este total nefavorabil şi coeficientul 1 când însuşirea este optimă pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor (Anexele 3-2.. 1987). de textura solului şi de condiţiile naturale sau drenate. partea a II-a.P. pentru porozitatea totală şi rezerva de humus în funcţie de clasa texturală şi altele. crt. pentru precipitaţiile medii anuale există mai multe seturi de coeficienţi în funcţie de valorile temperaturilor. există câte un singur tabel ce cuprinde coeficienţii specifici.1-10°C şi mai mari de 10.1 Simbolurile convenţionale ale folosinţelor şi culturilor agricole Nr. elaborată de ICPA Bucureşti în anul 1987. 3-18 din Metodologia elaborării studiilor pedologice-partea a IIa. între 8.A. în funcţie de legăturile de interdependenţă dintre indicatorii de bonitare.1 şi 1.…. cu excepţia gradului de saturaţie în baze care intervine indirect (indicatorul 69). mai mici de 8°C. Excepţie face indicatorul temperatura medie anuală valori corectate. Pentru o bună parte din indicatori. pentru reacţia solului în funcţie de gradul de saturaţie în baze. 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 Simbolul PB FS CT SF SO MF IU IF CN LU TR LG Folosinţa/cultura Porumb Floarea soarelui Cartofi de toamnă Sfeclă de zahăr Soia Mazăre-fasole In ulei In fuior Cânepă Lucernă Trifoi Legume La bonitarea terenurilor agricole pentru condiţiile naturale. pentru adâncimea apei freatice în funcţie de precipitaţii. Se atribuie coeficientul 0. în funcţie de intensitatea factorului limitativ. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Simbolul PS FN MR PR PN CV CS PC VV VM GR OR Folosinţa/cultura Păşuni Fâneţe Măr Păr Prun Cireş-vişin Cais Piersic Vie pentru vin Vie pentru masă Grâu Orz Nr. pentru volumul edafic util în funcţie de valorile precipitaţiilor medii anuale corectate. pentru textura solului în funcţie de gradul de porozitate.C.elaborare a studiilor pedologice (MESP). Tabelul 3.

.. cu codurile şi coeficienţii de bonitare corespunzători fiecărui indicator preluaţi din MESP..... care participă direct la stabilirea notei de bonitare...2).. TEO....2 Fișă pentru calculul notelor de bonitare în condiții naturale Județul... Nota de bonitare pentru condiţii naturale pe folosinţe şi culturi se obţine prin înmulţirea cu 100 a produsului coeficienţilor celor 17 indicatori... Pentru calculul notelor de bonitare se utilizează o fişă de calcul (tabelul 3....0.. care se completează pentru fiecare teritoriu ecologic omogen (TEO)...... caz în care şi nota de bonitare va fi zero...... Tabelul 3....bonitare pentru o anumită folosinţă sau cultură este 0.... Unitatea de sol........ 93 ......

 =  ∙  ∙  ∙ … ∙   ∙ 100 în care: Y – este nota de bonitare pe folosinţă sau cultură. se aplică o corecţie de semn negativ notei de bonitare obținută pentru condiții naturale. Pentru categoria de folosinţă arabil. egală cu 100 puncte de bonitare. coeficientul fiind 1. corespunzători lucrărilor ameliorative realizate (Anexele 3-19.. porumb. Pentru plantaţiile viticole nota de bonitare rezultă din media aritmetică a notelor de bonitare de la viile pentru struguri de masă şi cele pentru vin (Ord.A. Bucureşti. MADR 278/2011). de forma parcelei cadastrale ș. sfecla de zahăr. Dacă în cadrul parcelei cadastrale sunt delimitate mai multe TEO-uri. când parcela include doar un singur TEO. se va obţine nota maximă. În cazul terenurilor amenajate şi ameliorate notele de bonitare potenţate se obţin prin înmulţirea notei de bonitare pentru condiţii naturale cu coeficienţi supraunitari (de potenţare). elaborată de I. după caz. pentru condiţii naturale. de calitatea drumurilor agricole.P. 94 . 1987). x3. În acest scop. x2..partea a II-a.a.C. Pentru livezi este media aritmetică a notelor pentru speciile măr. la care se adaugă. x1. atunci nota de bonitare a parcelei se calculează ca medie aritmetică simplă când suprafețele subparcelelor fictive sunt egale și ca medie aritmetică ponderată. cartof.. 3-29 din Metodologia elaborării studiilor pedologice .…. Se menţionează faptul că. la acordarea notei definitive de încadrare în clasa de bonitare a unei parcele de teren agricol. x17 – reprezintă coeficienţii pentru indicatorii de bonitare.. se ţine seama şi de distanţa de transport până la piaţă sau la depozitul de produse agricole. când suprafeţele nu sunt egale. orz. nota de bonitare pentru condiţii naturale se determină ca medie aritmetică a notelor de bonitare pentru 8 culturi agricole cu aria de răspândire cea mai mare. şi anume: grâu. nota speciei cireş-vişin ori piersic sau cais. dacă toţi cei 17 indicatori oferă condiţii optime de creştere şi dezvoltare pentru o folosinţă sau cultură. . prun. floarea-soarelui. de mărimea parcelei cadastrale. Nota de bonitare pentru o parcelă cadastrală este dată de nota obținută pentru teritoriul ecologic omogen. soia şi mazăre/fasole. păr. Conform relaţiei menţionate mai sus.

.fişele cu descrierea profilelor de sol analizate şi cu datele analitice. 3.planul cadastral de bază al teritoriului administrativ. cu anumite corecţii. dar numai în situaţia funcţionării sistemelor la parametri optimi. în general.tabele cu notele de bonitare pe teritorii ecologic omogene (TEO).harta cu delimitarea unităţilor cartografice de teren UT (TEO).harta cadastrală cu delimitarea lucrărilor hidroameliorative existente. . . după gradul de fertilitate Prin operaţiunea de bonitare cadastrală se stabileşte capacitatea de producţie a terenurilor. Nota de bonitare potenţată a terenurilor amenajate şi ameliorate. cu amplasarea profilelor principale de sol analizate. ce se exprimă printr-o notă de bonitare.3 Clasele de calitate ale terenurilor agricole. pe proprietarii de teren şi pe parcele cadastrale. 3. nota de bonitare potenţată poate ajunge la cel mult 150 de puncte pentru culturile de porumb. . nu va depăşi. .tabel centralizator cu suprafaţa şi notele de bonitare pe categoriile de folosinţă ale terenului şi pe proprietari.harta unităţilor cartografice de sol (US). Pentru terenurile irigate.harta claselor de calitate. . sfeclă de zahăr şi lucernă. valoarea de 100 de puncte cu excepţia terenurilor amenajate cu lucrări de irigaţii. care v-a cuprinde următoarele documente scrise şi desenate: .tabel cu producţiile realizate în ultimii 5 ani. funcţie 95 . . .2 Întocmirea documentaţiei lucrărilor de bonitare a terenurilor agricole Bonitarea terenurilor agricole se finalizează pe baza întocmirii documentaţiei specifice acestor lucrări.La suprafeţele amenajate cu un complex de lucrări hidroameliorative se aplică potenţarea cumulată. şi cel mult 130 de puncte pentru celelalte culturi.

Terenurile din clasa I-a. Terenurile din clasa a V-a. neutră sau alcalină. dar se utilizează pentru plantaţii viticole. ceea ce necesită amenajarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. c. cu soluri de fertilitate mijlocie şi note de bonitare de 41-60 puncte. regularizări de cursuri de apă. pomicole şi pentru cultura pajiştilor. fâneţe şi uneori livezi. dar se folosesc pentru păşuni. Pe aceste terenuri se evidenţiază procese incipiente de podzolire. eroziune sau mlăştinire. Procesele de degradare se manifestă puternic. Solul nu prezintă procese de degradare. fiind pretabile pentru arabil. Terenurile din clasa a III-a. cu o textură luto-nisipoasă sau lutoasă. slab acidă sau slab alcalină. textura fiind nisipo-lutoasă până la lutoargiloasă. Solurile au orizontul de humus mai puţin dezvoltat. îndiguiri. în special. cu un orizont de humus de peste 50 cm grosime. combaterea eroziunii solului şi altele. În cazul acestor terenuri este necesară întreaga gamă a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare: desecări. reacţie slab acidă. e. Terenurile din clasa a II-a. cu soluri de fertilitate slabă şi note de bonitare de 21-40 puncte. d. Aceste terenuri nu necesită amenajarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi se pretează la orice categorie de folosinţă agricolă. Terenurile din clasa a IV-a. Categoria de folosinţă arabil este foarte redusă. fiind folosite pentru toate plantele cultivate. reacţia acidă până la alcalină. Aceste terenuri prezintă procese de degradare a solului. Relieful terenului cu pante mici (sub 5°) asigură mecanizarea completă a lucrărilor agricole. cu soluri cu fertilitate foarte bună.de condiţiile naturale. salinizare. reacţie neutră. Orizontul de humus este slab dezvoltat. Se caracterizează prin condiţii nefavorabile pentru utilizarea lor ca terenuri arabile. iar inundaţiile se produc la 4-6 ani. Relieful terenului este puţin înclinat (pante între 5°-10°). Sunt reprezentate prin soluri profunde. b. fără conţinut de schelet. dar în condiţiile unei diminuări a producţiei. terenurile agricole au fost clasificate în cinci clase de fertilitate: a. 96 . având note de bonitare de 81-100 puncte. cu soluri de fertilitate bună şi note de bonitare de 61-80 puncte. a celor de combatere a eroziunii solului. În baza acestei note medii de bonitare. cu soluri de fertilitate foarte slabă şi note de bonitare cuprinse între 1-20 puncte. textura de la nisipoasă-lutoasă până la argilo-lutoasă. iar inundaţiile se produc la 8-10 ani.

pe folosințe și culturi? 4. după gradul de fertilitate? REZUMAT U. III Unitatea de învățare U.I. 3. în mod științific. I. Precizați indicatorii de bonitare ai terenurilor agricole amenajate cu lucrări de îmbunătățiri funciare și ameliorate cu tehnologii agropedoameliorative. la nivelul cărora se calculează notele de bonitare? 5. III 1. 2003 – Bazele teoretice și practice ale bonitării și evaluării terenurilor din perspectivă pedologică. 1987. pe perioade mari de timp. 2. Care este formula de calcul a notei de bonitare pentru condiții naturale.. III prezintă metodologia de bonitare cadastrală a terenurilor agricole. 928 din 28 decembrie 2011. 3. 2. BIBLIOGRAFIE U.C. pe baza căreia se poate stabili. Editura Solness. Monitorul Oficial al României. II 1. Țărău D. Cum se obțin unitățile elementare de teren. Teaci D. 5. Editura Ceres. evitându-se astfel consecințele unor aproximări după date incerte. Iași. *** Ordin nr. Partea I. Bucureşti.I.I. 4.TEST DE AUTOEVALUARE U. privind aprobarea Programului național privind realizarea Sistemului național de monitorizare sol-teren pentru agricultură. 97 . 2005 – Pedologie. Editura „Ion Ionescu de la Brad”. nr. *** Metodologia elaborării studiilor pedologice.P. 1980 – Bonitarea terenurilor agricole..A.. valoarea producțiilor și a veniturilor nete cadastrale. În câte clase de calitate se împart terenurile agricole. Bucureşti. Filipov F. 278 din 9 decembrie 2011.I. Enumerați indicatorii de bonitare ai terenurilor agricole pentru condițiile naturale. Timișoara.

.....4 4........................................ IV 4................................................................. Rezumat U............................. IV .......... - întocmirea unei cereri de înscriere în cartea funciară........ - înscrierea actelor și faptelor juridice în cartea funciară.............6 Obiective U....................................I.............. IV ............ IV ...................... Cererea de reexaminare și plângerea împotriva încheierii de carte funciară ....1 4......I...........................I......3 4............................................ IV Unitatea de învățare U.........................Unitatea de învățare IV CADASTRUL JURIDIC CUPRINS U..... Înscrierile în cartea funciară ......... 98 ................. Anexe ........... IV necesită 2 ore de studiu individual și cuprinde un test de autoevaluare......... IV - însușirea conținutului cărții funciare...................... în scopul de a ajuta la memorarea și explicarea înregistrărilor în cartea funciară.... Cererea de înscriere în cartea funciară .......................................... Încheierea de carte funciară .... INSTRUCȚIUNI U.. Bibliografie U.................I...5 4...... Reactualizarea și reconstituirea cărților funciare .. Instrucțiuni U.......I..................................................................I... 98 98 99 102 105 109 110 112 114 114 115 OBIECTIVE U............................I.I..................... Evidența de carte funciară .............. IV .........................2 4.. - explicarea încheierii de carte funciară...........

prin compartimentul de cadastru și publicitate imobiliară. 21. 4. Acestea sunt conduse de un registratorcoordonator şi au în structura lor compartimentele de registratură. economice și juridice ale cadastrului. aflată în responsabilitatea unui inginer-șef.CADASTRUL JURIDIC Pentru îndeplinirea funcțiilor tehnice. soluționează cererile de recepție a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii imobilelor în cartea funciară. printr-un flux de lucru integrat. după caz. în scopul transmiterii sau constituirii de drepturi reale imobiliare ori. 7/1996 a cadastrului şi a publicităţii imobiliare. al opozabilităţii faţă de terţi a acestor înscrieri”. oficiile teritoriale.1 Evidența de carte funciară Evidenţa imobilelor înscrise în planul cadastral şi în cartea funciară se realizează şi se actualizează din oficiu. aliniatul 1 din Legea nr. de cadastru și publicitate imobiliară și de arhivă. la cererea persoanelor interesate sau la iniţiativa autorităţilor publice. Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară asigură centralizarea informatică a datelor de identificare a imobilelor și a titularilor drepturilor înscrise. Birourile teritoriale au sarcina să efectueze operațiunile de cadastru și publicitate imobiliară cu privire la imobilele aflate în unitățile administrativteritoriale din raza lor de acțiune. În vederea realizării publicității imobiliare. 99 . prin birourile teritoriale. iar activitatea de cadastru este realizată de serviciul de cadastru. În subordinea oficiilor de cadastru și publicitate imobiliară funcționează unul sau mai multe birouri de cadastru și publicitate imobiliară denumite birouri teritoriale. care nu au personalitate juridică. Conform art. dintr-o anumită localitate. În cadrul oficiilor teritoriale activitatea de publicitate imobiliară este îndeplinită prin serviciul de publicitate imobiliară aflată în subordinea unui registrator-șef. „publicitatea imobiliară întemeiată pe sistemul de evidenţă a cadastrului are ca obiect înscrierea în cartea funciară a actelor şi faptelor juridice referitoare la imobilele din aceeaşi unitate administrativ-teritorială. Prin publicitatea imobiliară se aduce la cunoștința terțelor persoane situația de drept și de fapt a unui imobil.

A. Partea I. prin care se dispune înscrierea.1) și numărul cadastral al imobilului (exemplu: 100 după planul cadastral al imobilelor). fără separare pe ani. destinația și descrierea imobilului se preiau din documentația cadastrală. de concesiune sau pentru care s-au constituit drepturi de superficie vor cuprinde în titlul cărții funciare și aceste mențiuni. Partea a II-a. 100 . - suprafața. B. La rubrica observații se fac mențiuni sau trimiteri la celelalte părți ale cărții funciare sau la alte cărți funciare. acestea constituind anexa la partea I-a a cărții funciare. și C. Cărțile funciare colective. cu cifre arabe de la 1 la n. destinația și categoria de folosință a imobilului. cu referire la descrierea imobilelor. - strămutările proprietăţii. B. iar categoria de folosință. individuale. Cartea funciară este alcătuită din titlu și trei părți: A. ca de exemplu numărul cărții funciare din care s-a transcris imobilul sau în care se află înscris terenul sau construcțiile (cazul cărților funciare de superficie). ca urmare a plângerii împotriva încheierii.Sistemul de evidență al cadastrului se finalizează cu înscrierea imobilelor în cartea funciară. se referă la înscrierile privind dreptul de proprietate şi alte drepturi reale și cuprinde: - numele și prenumele proprietarului în cazul persoanelor fizice și respectiv. precis individualizat. precum şi menţionarea înscrisului pe care se întemeiază acest drept. corespunzătoare proprietăţii publice. Titlul cărții funciare cuprinde numărul cărții funciare și denumirea unității administrativ-teritoriale în care este situat imobilul. Numerele de carte funciară se atribuie numai în momentul admiterii cererii de înscriere sau în baza hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile. - planul imobilului cu vecinătățile și descrierea imobilului. - dreptul de administrare. într-o carte funciară înscriindu-se un singur imobil. denumirea în cazul persoanelor juridice. - actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate. dreptul de concesiune şi dreptul de folosinţă cu titlu gratuit. cuprinde: - numărul de ordine (exemplu: A. Numerotarea se face pe fiecare unitate administrativ-teritorială. Suprafața terenului se exprimă în hectare și metri pătrați.

precum și locațiunea și cesiunea de creanță. înglobând 101 . uzufruct. - recepţia propunerii de dezmembrare ori de comasare şi respingerea acesteia. Orice schimbare adusă unei înscrieri în cartea funciară se evidențiază prin sublinierea vechii înscrieri și prin trecerea la rubrica observații a numărului de ordine al noii înscrieri. abitație. formează registrul cadastral de publicitate imobiliară. - sechestrul. comasare. drepturile personale sau alte raporturi juridice. Acesta este alcătuit din cărțile funciare ale unei unități administrativ-teritoriale. precum și acțiunile privitoare la drepturile reale înscrise în această parte. oraș. cu privire la înscrierile făcute. îndreptări sau însemnări ce s-ar face cu privire la înscrierile făcute în această parte. proprietatea persoanelor fizice și juridice din aceeași unitate administrativ-teritorială (comună. urmărirea imobilului sau a veniturilor sale. precum și acțiunile privitoare la proprietate. Evidența tehnică și juridică integrală și exactă a imobilelor. - orice modificări. drepturile reale de garanţie și sarcini. servituțile în sarcina fondului aservit. respingerea cererii de recepţie şi/sau de înscriere. - obligaţii de a nu face: interdicţiile de înstrăinare. cuprinsul și observațiile. grevare. demolare. cuprinzând: - dreptul de superficie. municipiu). se referă la înscrierile privind dezmembrămintele dreptului de proprietate. - faptele juridice. - orice modificări. uz.- servituțile constituite în folosul imobilului. închiriere. Această parte are trei rubrici și anume: numărul curent constituit din numărul de ordine al înregistrării operațiunii. drepturile personale sau alte raporturi juridice. dezmembrare. - clauza de inalienabilitate şi de insesizabilitate a imobilului. cu excepțiile prevăzute de lege. îndreptări sau însemnări ce s-ar face în titlu. - faptele juridice. ipoteca și privilegiile imobiliare. Imobilele aparținând domeniului public și privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale sunt înscrise în cărți funciare speciale ale teritoriilor acestora. C. construire. în partea I-a sau a II-a a cărții funciare. restructurare şi amenajare. Partea a III-a. în cazul imobilelor cu carte funciară deschisă.

1). Sunt supuse intabulării cu titlu definitiv drepturile reale imobiliare ce fac obiectul actelor juridice (titlu de proprietate. codul numeric personal. Notarea poate avea ca obiect consemnarea unor fapte și drepturi personale. - indexul alfabetic al proprietarilor pe localități (opis alfabetic). Obiectul cererii de înscriere îl poate constitui intabularea. după caz (Anexa nr. certificat de moştenitor. a litigiilor referitoare la drepturile reale asupra imobilelor și alte înscrieri cu caracter temporar în legătură cu imobilul. - registrul cadastral al imobilelor (index cadastral). 102 . contract de vânzare-cumpărare.foile de carte funciară (format A4) pentru fiecare imobil. numărul cadastral al imobilului și numărul de carte funciară. contract de donaţie. în baza căreia s-a deschis cartea funciară. autorizaţie de construire. - registrul cadastral al proprietarilor. cum ar fi: - incapacitățile totale sau parțiale de exercițiu ale titularului dreptului real înscris. sau denumirea și sediul solicitantului. indicarea actului sau a actelor justificatoare. înscrierea provizorie a unui imobil. fără ca acestea să fie cusute ca registre. în care se menționează numărul cărții funciare și numărul/data cererii de înscriere. notarea sau radierea unor drepturi. actul de identitate. - planul cadastral de identificare a imobilelor. etc. iar în cazul în care acestea necesită o justificare ulterioară. aceste drepturi se înscriu provizoriu. 4. obiectul înscrierii.2 Cererea de înscriere în cartea funciară Cererea de înscriere în cartea funciară cuprinde: numele. 4. prenumele și domiciliul. Registrul cadastral de publicitate imobiliară se completează cu următoarele documente: - registrul general de intrare.). - registrul numerelor de carte funciară ținut pe unități administrativ-teritoriale. localitatea în care este situat imobilul. - mapa actelor care se arhivează după numărul de intrare din registrul general de intrare. hotărâre judecătorească.

demolare. dezmembrare. - precizarea oricărei acțiuni care dă caracterul de drept litigios unui drept real înscris în cartea funciară. - interdicțiile de înstrăinare. - schimbarea rangului unei ipoteci. de natură să afecteze regimul juridic al bunului imobil.- instituirea curatelei. restructurare și amenajare. - sechestrul asigurator și judiciar. grevare. a plângerii sau a acțiunii penale în legătură cu o infracțiune care a stat la baza înscrierilor din cartea funciară. - promisiunea de a încheia un contract cu privire la bunul imobil și termenul stabilit pentru încheierea contractului. - contractul de locațiune sau cesiunea de venituri mai mari de 3 ani. - evidențierea raporturilor juridice cu o altă persoană. - respingerea cererii de recepție și/sau de înscriere. - cererea de reexaminare a încheierii de carte funciară. a acțiunii de predare a înscrisului translativ sau constitutiv al dreptului ce urmează a se înscrie. comasare. cu condiția să nu fi trecut mai mult de 3 ani de la împlinirea acestuia. - suprapunerea imobilelor înregistrate în planul cadastral de carte funciară. - intenția de înstrăinare sau ipotecare a bunului imobil. - modalitățile juridice care afectează dreptul înscris în cartea funciară. - plângerea împotriva încheierii de carte funciară. în cazul imobilelor cu carte funciară deschisă. închiriere. construire. - menționarea acțiunii pentru anularea hotărârii declarative de moarte a titularului de drept real înscris în cartea funciară. 103 . a acțiunii de ieșire din indiviziune. - recepția propunerii de dezmembrare ori de comasare și respingerea acesteia. - dreptul de preempțiune. - precizarea situațiilor când se face urmărirea silită a imobilelor. - revocarea procurii date în vederea încheierii unui act translativ de proprietate având ca obiect un imobil.

în cazul solicitării înscrierii într-o carte funciară deja existentă. în ziua întocmirii lui sau cel mai târziu în următoarea zi lucrătoare. drepturi personale sau acțiuni a căror notare este permisă de lege și au legătură cu imobilul. Cererea și actele necesare operațiunii de înscriere în cartea funciară se depun într-un singur exemplar la registratura birourilor teritoriale. Cererile respinse pot fi redepuse. iar inițialele acestora sunt menționate la rubrica observații din registrul general de intrare.- deschiderea procedurii insolvenței și sentința declarativă de faliment. fără plata unui tarif suplimentar. Cererile adresate birourilor teritoriale. precum și pe cererea de înscriere. în aceeași zi. Notarul public care a întocmit un act prin care se transmite. Odată înregistrată. înscrierea în cartea funciară. din oficiu. prin mandatar cu procură autentică. putându-se completa doar dosarul cererii. se va atașa coala de carte funciară corespunzătoare. - orice alte fapte. se repartizează în ordine alfabetică asistenților-registratori sau referenților. Cererile pot fi depuse de titularul dreptului înscris în cartea funciară sau de persoana interesată. 104 . După înregistrarea cererii. prin anexarea documentelor justificative. în limita cererii inițiale. Depunerea cererii de înscriere de către titular necesită atașarea obligatorie a copiei actului de identitate. prin notarul public care a efectuat actul notarial. La cererea de înscriere ce se depune la birourile teritoriale se atașează actul original sau copia legalizată a acestuia în temeiul căruia se cere înscrierea. iar persoana autorizată efectuează depunerea în numele titularului pe baza comenzii pentru executarea lucrării. sau prin persoana fizică sau juridică care a întocmit documentația cadastrală. primindu-se un nou număr de înregistrare la dosarul ce va conține și copia încheierii de respingere. notarul public trimite cererea de înscriere a actului respectiv. la biroul teritorial în a cărui rază de activitate se află imobilul. se modifică. în funcție de specificul fiecăruia. cererea de înscriere nu mai poate fi modificată sau completată. înregistrate în registrul general de intrare. În acest sens. notându-se data și ora primirii. se constituie sau se stinge un drept real imobiliar este obligat să ceară. iar în cazul hotărârilor judecătoreşti o copie legalizată cu menţiunea că este definitivă şi irevocabilă și dovada achitării tarifului de înscriere. - lucrările de expropriere a imobilului. atunci când nu i-au fost atașate toate actele necesare soluționării. și se înregistrează în registrul general de intrare de către referentul de la registratură.

începând cu data și ora depunerii cererii și terminându-se cu sfârșitul celei de a cincea zi. pe o perioadă de 5 zile lucrătoare. celelalte cereri de înscriere fiind respinse. termenul de soluționare calculându-se. Dacă în registrul general de intrare a fost înregistrată o cerere de eliberare a extrasului de carte funciară pentru autentificare. în acest caz. acesta se soluționează cu prioritate.3 Încheierea de carte funciară După înregistrarea cererii de înscriere. asistentul-registrator verifică cererea în raport cu datele de carte funciară și menționează în referat dacă există sau nu piedici pentru efectuarea lucrării solicitate. data la care a fost scoasă cartea funciară. În situația neînregistrării actului autentic pentru care s-a produs blocarea și expirarea termenului de blocare. actele privitoare la același număr cadastral înregistrate în acest interval de timp se vor soluționa. urmând să fie soluționate de către registrator. curier sau fax se soluționează numai după depunerea actelor în original sau în copie legalizată. La solicitarea eliberării unui extras de carte funciară pentru autentificarea unui act juridic având ca obiect o cotă parte din dreptul real. de la data la care au fost primite actele și/sau documentațiile cadastrale în original. Pe perioada blocării numărului cadastral se vor putea elibera numai copii certificate ale cărții funciare și extrase de carte funciară pentru informare. Pe perioada de soluționare a cererilor de înscriere nu se eliberează nici un extras de carte funciară. 4. Dacă în perioada de blocare se înregistrează actul autentic întocmit în baza extrasului de carte funciară care a produs blocarea. 105 . localitatea. Cererile de înscriere primite prin poștă. se blochează numărul cadastral al imobilului care face obiectul cererii. cu mențiunea numărului și a datei de înregistrare a cererii de eliberare și a notarului public care a solicitat extrasul. se va bloca numai cota care face obiectul actului juridic.referentul lăsând în loc o notă pe o coală de hârtie cu numărul cărții funciare. la solicitarea notarului public. numărul dosarului la care a fost atașată și inițialele celui căruia i-a fost repartizat dosarul.

Dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil din punct de vedere al formei cerute pentru validitatea actului.Pe baza atestării asistentului-registrator privind inexistența sau existența unei piedici pentru efectuarea înscrierilor solicitate. se înscrie numărul cadastral al imobilului. La solicitarea dezlipirilor sau a alipirilor. a înscrisului doveditor al actului sau faptului juridic de dobândire sau constituire a dreptului real și a certificatului fiscal sau a adeverinței eliberate de primăria de pe raza căreia este situat imobilul. Inscripțiile care conservă dreptul de ipotecă sau privilegiul. la prima înscriere a unui imobil în cartea funciară. înscrierea provizorie sau notarea în cartea funciară a actelor și faptelor juridice. Pentru imobilele care nu sunt înscrise în cartea funciară se deschid cărți funciare noi. se va menționa. În noua carte funciară. pe baza documentației cadastrale recepționate. iar la rubrica observații din partea A a cărții funciare. La admiterea cererii se are în vedere documentația cadastrală a imobilului și înscrisul doveditor al actului sau faptul juridic de dobândire sau constituire a dreptului real. În cazul admiterii cererii de înscriere. respectiv imobilele ce urmează a se alipi și ulterior se vor efectua operațiunile solicitate. și numărul topografic din care provine imobilul. 106 . în dreptul poziției unde a fost transcris dreptul ce urmează a fi intabulat în cartea funciară. deschisă pe un teritoriu administrativ. după caz. Concomitent cu deschiderea cărții funciare se fac verificări și se menționează în registrele de transcripțiuni și inscripțiuni. registratorul dispune prin rezoluție întocmirea încheierii de carte funciară și menționează aceasta pe înscrisul original sau pe copia legalizată. se va înscrie mai întâi imobilul în întregime. dacă nu au fost reînnoite potrivit dispozițiilor din Codul civil. termenul de soluționare durează de la data completării și va fi de maximum o treime din termenul acordat inițial pentru rezolvarea cererii de înscriere. atribuindu-se număr cadastral. În situația completarii dosarului ca urmare a întocmirii referatului de completare. se vor radia din oficiu prin încheierea prin care se dispune prima înregistrare a imobilelor în cartea funciară. se procedează la intabularea. precum și a înscrisului pe seama căruia se cere înscrierea.

107 . Justificarea înscrierii provizorii se face în temeiul consimțământului celui împotriva căruia s-a efectuat înscrierea provizorie. a unei hotărâri judecătorești irevocabile ori a încheierii registratorului de carte funciară. notându-se în acea parte a cărții funciare în care s-a efectuat această înscriere. O nouă cerere de radiere se respinge dacă înscrierea provizorie a fost radiată în următoarele situații: - radierea s-a făcut pe baza declarației de renunțare fără rezervă la acest drept. Acțiunea în justificare. Acțiunea în justificare se îndreaptă împotriva celor obligați să transmită sau să constituie dreptul real. referat pe care îl înaintează asistentului-registrator și care va sta la baza întocmirii încheierii de respingere. - respingerea în fond a hotărârii de valorificare a înscrierii provizorii. întemeiată pe o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă. consilierul de cadastru completează referatul de respingere prin care se certifică faptul că documentația tehnică sau cadastrală nu poate fi recepționată. Înscrierea provizorie are efect de opozabilitate cu rangul dobândit prin această înscriere și are eficiență atât timp cât nu s-a înregistrat o cerere de radiere a acesteia. data și ora prezentării în fața registratorului. În cazul în care drepturile reale imobiliare ce fac obiectul actelor juridice necesită o justificare ulterioară.În cazul neremedierii în termenul stabilit a aspectelor solicitate prin referatul de completare. se înregistrează în registrul general de intrare în cartea funciară. prin care se urmărește ca înscrierea provizorie să devină definitivă. - nu s-a făcut dovada pornirii acțiunii în justificare în termen. aceste drepturi se înscriu provizoriu în cartea funciară. Dacă se apreciază că unele impedimente la soluționarea cererii de înscriere pot fi elucidate prin consultarea părților. Justificarea înscrierii provizorii a radierii dreptului de ipotecă sau privilegiu se face în baza consimțământului autentic al titularului dreptului de ipotecă sau privilegiu ori în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile. Cererea de radiere a înscrierii provizorii poate fi respinsă dacă termenul justificării nu este împlinit sau dacă se află notată în cartea funciară acțiunea în justificarea înscrierii provizorii. de către cel care a obținut înscrierea provizorie. acestea sunt convocate printr-o adresă de comunicare precizându-se locul. - hotărârea a constatat nevalabilitatea titlului.

registratorul va pronunța o încheiere de admitere în parte. - calea de atac. asistentul-registrator va nota respingerea în cartea funciară. - determinarea exactă a dreptului sau a faptului solicitat a fi înscris. Registratorul soluționează cererile de înscriere prin încheiere. iar în cazul respingerii (Anexa nr. numărul cadastral sau topografic al imobilului.3). - persoanele în folosul și împotriva cărora se efectuează înscrierea. - semnătura registratorului și a asistentului-registrator. - privilegiul imobiliar. numărul de ordine. 4. numărul cărții funciare. termenul și biroul teritorial la care se poate depune. aceasta redactându-se într-un număr de exemplare necesar comunicării. - unitatea administrativ teritorială în care se află situat imobilul. Atunci când înscrierea provizorie a fost radiată. Pentru cererile soluționate parțial. dacă este cazul.2). asistentul-registrator face înscrierile în fila cărții funciare respective. la partea unde ar fi trebuit să se facă înscrierea. 4. - persoanele cărora urmează să li se comunice încheierea. se vor radia din oficiu înscrierile făcute împotriva celui înscris provizoriu. precum și cea care a fost respinsă. - felul înscrierii: intabulare. în termen de 15 108 . cât și împotriva celui înscris provizoriu. - modalitățile drepturilor înscrise. din care unul se atașează la dosarul cererii de înscriere. precizând partea din cerere care a fost admisă. - înscrisul pe care se întemeiază cererea. precum și în registrul general de intrare.Dacă înscrierea provizorie a fost încuviințată se pot efectua înscrieri atât împotriva celui intabulat. aceasta cuprinzând următoarele: - menționarea oficiului și a biroului teritorial. înscriere provizorie. precum și altor persoane interesate potrivit dispozițiilor legale. la rubrica observații în dreptul numărului de înregistrare. notare sau radiere. - temeiul juridic în caz de admitere sau respingere. În cazul admiterii cererii de înscriere (Anexa nr. - tariful achitat. Încheierea de carte funciară și extrasul de carte funciară pentru informare se comunică celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic. Registratorul trebuie să motiveze în fapt și în drept încheierea de carte funciară.

copia certificată a tuturor actelor și documentațiilor ce au stat la baza emiterii încheierii de carte funciară atacate. expropriere sau prin prevederi legale privind protecția ecologică. restricțiile aduse dreptului de proprietate prin raporturile de vecinătate. 109 . care au stat la baza emiterii încheierilor de carte funciară. categoria de folosință.4 Cererea de reexaminare și plângerea împotriva încheierii de carte funciară Persoanele interesate pot face cerere de reexaminare a încheierii de admitere sau de respingere. în termen de 15 zile de la comunicare. fără a se emite referate de completare în urma plângerii împotriva încheierii de carte funciară.zile de la pronunțare. prin fax sau alte mijloace de comunicare care asigură confirmarea de primire. Modelul de cerere și formularul de extras de carte funciară pentru informare sunt prezentate în anexele nr. sistematizarea și organizarea teritoriului și altele. Cererea de reexaminare se soluționează numai în baza actelor anexate cererii inițiale. se păstrează permanent în arhiva biroului teritorial. în urma analizării documentelor. extrase de carte funciară pentru informare solicitanților.4 și 4. Reexaminarea părții tehnice a documentației este realizată de către inginerul șef care. întocmește un referat.5. prin poștă cu filă de comunicare. copia certificată a cărții funciare și referatul întocmit de către inginerul șef. în urma analizei dosarului compus din următoarele piese: cererea de reexaminare. în mod direct. 4. Oficiile teritoriale eliberează la cerere. dar nu mai târziu de 30 de zile de la data înregistrării cererii. Acestea se depun împreună cu copia încheierii de carte funciară atacate la biroul teritorial pe raza căruia este situat imobilul. destinația. notându-se din oficiu în cartea funciară. originale sau în copie legalizată. cu referire la: suprafața terenului. dovada efectuării comunicării acesteia. Efectul de opozabilitate al înscrierii în cartea funciară este inoperant. Plângerea depusă direct. Asupra încheierii de carte funciară întocmită de registratorul-șef se poate formula plângere în termen de 15 zile de la comunicare. Toate actele. fără a fi necesară justificarea vreunui interes. Soluționarea cererii de reexaminare se face de către registratorul-șef. 4. în termen de 20 zile.

5 Înscrierile în cartea funciară Operațiunile de înscriere sau de radiere a înscrierilor din cartea funciară se fac cu scopul opozabilității drepturilor reale imobiliare și a celorlalte acte și fapte juridice înscrise în cartea funciară. iar notarea plângerii împotriva încheierii de carte funciară se radiază odată cu înscrierea hotărârii judecătorești definitive și irevocabile. Înscrierile în cartea funciară se efectuează la cererea părţilor interesate. se înaintează judecătoriei din raza de competență teritorială a imobilului. biroului teritorial comunicarea dosarului încheierii și copia cărții funciare. iar după verificarea dosarului și notarea din oficiu a plângerii în cartea funciară. cu un număr nou. Titularul care a cerut înscrierea nu va putea modifica sau întregi cererea pe care s-a întemeiat încheierea registratorului. Hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă. hotărârea definitivă și irevocabilă a instanței judecătorești produce efecte pentru cartea funciară. radiindu-se notarea plângerii din cartea funciară. cu excepţia cazurilor în care legea prevede înscrierea din oficiu. cu menționarea datei depunerii acesteia. de la data înregistrării cererii de înscriere la biroul teritorial. Notarea cererii de reexaminare se radiază din oficiu în baza încheierii de către registratorul-șef prin care s-a soluționat cererea de reexaminare. 110 . precum și notarea plângerii în cartea funciară. din oficiu. iar la rubrica observații se face trimitere la numărul inițial de înregistrare. dosarul se depune la arhivă. prin care s-a dispus admiterea plângerii împotriva încheierii de carte funciară se înregistrează la biroul teritorial. Dacă plângerea a fost admisă.prin poștă ori prin curier la biroul teritorial se înregistrează în registrul general de intrare sub numărul dosarului inițial. Plângerea împotriva încheierii de carte funciară se poate depune și direct la judecătorie. 4. la numărul inițial. cu excepţia solicitării exprese a registratorului-şef de completare a dosarului cu documentele necesare. caz în care instanța va solicita. aceasta fiind însoţită de dosarul încheierii şi de copia cărţii funciare. În cazul în care hotărârea judecătorească nu a dispus efectuarea unor lucrări de carte funciară. notându-se dispozițiile acesteia.

care nu au efectuat această operațiune sau au efectuat-o ulterior. Radierea notării antecontractului din cartea funciară se realizează din oficiu la înscrierea contractului încheiat între aceleași părți. prin încheiere motivată și cu comunicarea părților.: uzufruct viager al unei persoane care a decedat). modificare și de transmitere a unor drepturi reale imobiliare are ca efect opozabilitatea față de eventualii titulari de drepturi reale imobiliare cu același obiect. - drepturile succesorale constatate prin certificate de moștenitor sau hotărâri judecătorești. Radierea înscrierii drepturilor reale se face la cererea titularului dreptului. - titularul dreptului înscris. luna. în funcție de datele înscrise în cartea funciară. - drepturile stabilite prin deciziile autorităților competente. - evidențierea dreptului și a modalităților lui sau a faptului juridic ce se înscrie.Înscrierea în cartea funciară a actului juridic de dobândire. iar celelalte persoane interesate pot cere radierea drepturilor care se sting la împlinirea termenului menționat în înscriere sau la decesul titularului drepturilor viagere. - radierile de drepturi stinse prin efectul legii (ex. Înscrierea în cartea funciară cuprinde: - ziua. cu precizări privind: - construcțiile existente pe teren. astfel: 111 . dreptul sau faptul juridic la care se referă înscrierea și numărul de înregistrare al acesteia. Înscrierile trebuie să menționeze imobilul identificat prin număr cadastral sau topografic. recunoaștere. anul și numărul de înregistrare al cererii în temeiul căreia se face înscrierea. - prețul. - cota de proprietate. stingere. radierea notării antecontractului se face. Efectul de opozabilitate a înscrierii se produce din momentul înregistrării cererii de înscriere a actului respectiv în registrul general de intrare în cartea funciară. după caz. Hotărârea de radiere a notărilor ce și-au pierdut efectul este luată de către registratorul de carte funciară. - înscrisul pe care se întemeiază. la cerere sau din oficiu. de la același autor. constituire. iar în situația neîncheierii contractului.

se vor întocmi și completa în baza documentațiilor avizate de birourile teritoriale și se vor reconstitui. Sunt considerate cărți funciare pierdute și cărțile funciare sustrase sau distruse. Prin reconstituirea cărților funciare se realizează refacerea cărților funciare pierdute sau a celor care au devenit imposibil de folosit. Radierea litigiului se dispune în baza dovezii stingerii irevocabile a litigiului. chiar dacă cercetările privind aceste aspecte nu au fost finalizate. se vor deschide noi cărți funciare. atestând că. Pentru cărțile funciare devenite neutilizabile. cu modificările și completările ulterioare.  la cererea părții. ori s-au pierdut sau au devenit nefolosibile. după caz. în conformitate cu prevederile Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. deși somată. deschise în baza Decretuluilege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare. potrivit prevederilor legale.  în baza unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile. sau în baza declarației autentice de renunțare la dreptul dedus judecății. 4. cu acordul părților exprimat în formă autentică. constatată prin hotărâre judecătorescă sau certificat de grefă. Reactualizarea cărților funciare constă în aducerea la zi a informațiilor de carte funciară ale imobilelor. 112 . Instituțiile de credit vor utiliza formularul de cerere de radiere a dreptului de ipotecă și a interdicțiilor temporare conform anexei nr. sau s-a prezentat și a refuzat să încheie contractul.6 Reactualizarea și reconstituirea cărților funciare Atunci când cărțile funciare nu au fost întocmite sau actualizate. 7/1996. la cerere sau din oficiu. însoțită de dovada înregistrării la instanța judecătorească investită cu soluționarea cauzei. dacă cel în drept n-a solicitat notarea litigiului cu privire la executarea acestuia. 4. 115/1938 pentru unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare sau a Decretului nr. cealaltă parte nu s-a prezentat la notarul public în vederea încheierii contractului.6. în baza încheierii notariale de certificare de fapte. Antecontractul se poate radia și după trecerea unui termen de trei ani de la împlinirea termenului stabilit pentru încheierea contractului. 2142/1930 pentru funcționarea cărților funduare centrale pentru căile ferate și canale. inclusiv a celor înscrise în cărțile funciare întocmite în baza Decretului-lege nr.

Ce cuprinde încheierea de carte funciară? 5. Ce documente se comunică persoanei care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic. fie pentru o parte dintr-o foaie. precum și prin publicarea într-un ziar de largă răspândire. Atunci când cartea funciară inițială a fost găsită. IV 1. din care să reiasă că este actualul proprietar al imobilului și că situația imobilului a rămas neschimbată. La cererea de completare sau de reconstituire se vor atașa declarația autentică a petentului. în baza referatului întocmit de către asistentul-registrator sau referent care să ateste pierderea. precum și situația imobilului de la oficiul teritorial sau alte acte care să ateste existența dreptului de proprietate.Completarea cărții funciare se poate face fie pentru o foaie. sustrase sau pierdute se aduce la cunoștința celor interesați prin comunicarea încheierii de reconstituire. cartea funciară reconstituită este sistată. un certificat eliberat de primăria localității care să ateste că petentul este cunoscut ca proprietar. Din ce este alcătuită cartea funciară? 2. mai vechi. original. în situația în care nu există un extras de carte funciară. TEST DE AUTOEVALUARE U. Reconstituirea din oficiu a cărții funciare distruse.  drepturile reale care grevează imobilul.  titlul în temeiul căruia s-a dobândit dreptul real.I. trebuie să cuprindă următoarele date:  numele/denumirea și domiciliul sau sediul persoanei care a figurat ultima ca titulară a dreptului înscris în cartea funciară.  identificarea imobilului (numărul topografic. Cererea de completare sau de reconstituire a cărții funciare depusă la biroul teritorial unde a fost cartea funciară. Cine poate depune cererile de înscriere în cartea funciară? 3. iar înscrierile efectuate ulterior vor fi transcrise în cartea funciară inițială. după încheierea de carte funciară? 113 . Reconstituirea sau reactualizarea cărții funciare se face la cererea persoanei interesate sau din oficiu. imposibilitatea folosirii sau neconcordanța datelor din cartea funciară cu situația reală. Care este obiectul cererii de înscriere în cartea funciară? 4. numărul cadastral).

413 din 14 iunie 2011. Partea I. IV 1. Monitorul Oficial al României. 7/1996. *** Protocol de colaborare nr. *** Regulament de organizare și funcționare al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Partea I. 475 din 9 iulie 2010. nr. din 25 martie 2014. Iași. Monitorul Oficial al României. Monitorul Oficial al României. încheiat între Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și Uniunea Națională a Notarilor Publici din România privind modul de efectuare a operațiunilor de publicitate imobiliară. Editura „Ion Ionescu de la Brad”. *** Regulament de organizare și funcționare al Oficiilor de Cadastru și Publicitate Imobiliară. republicată. IV În această unitate de învățare se prezintă sistemul de publicitate imobiliară. BIBLIOGRAFIE U. cu modificările și completările ulterioare. 4. în aplicarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 2. 114 .I.I. 3.. 894 din 28 decembrie 2012. 210 bis. nr. republicat. 2015 – Cadastru și cartea funciară. reprezentat de cartea funciară în care se face descrierea proprietăților funciare. nr. nr.REZUMAT U. Monitorul Oficial al României. 5. 429 312 din 26 aprilie 2010. Radu O. Partea I. *** Regulament de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară. cu specificarea drepturilor reale imobiliare. Partea I.

…………... legitimat(ă) cu CI/BI seria …. ……/…..../ 20…… CERERE DE ÎNSCRIERE Domnule registrator..……… a comunei/ oraşului/ municipiului ……………şi numărul cadastral al imobilului . uz. privilegiu etc. 115 ./. ….. tel/fax ……... ipotecă.. / 20 …… SEMNĂTURA.. bl.. de înregistrare ……………/…….Anexa nr. ……. Subsemnatul(a) …….... Solicit comunicarea răspunsului prin poștă la sediul BCPI fax S-a achitat tariful de: … lei prin chitanţa nr. domiciliat(ă) în localitatea ……………….. .……..….………………... Nr.…. acţiuni în justiţie asupra imobilului în cauză. scara ……. sechestrul judiciar şi asigurator. scara….………… DATA ………/ ……. situat în str. nr.……. nr. cu codul nr.…... …. 4.. concesiune. anexat în original sau în copie legalizată: …………………………………………………. schimbarea rangului ipotecii. e-mail ………. prin mandatarul ……………. ………………..…. privilegiu....intabularea* ………………………………………………………… . …….1 OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ ……………. .....radierea **** ……………………………………………………….. abitaţie. ap. str.…. servitute.... uzufruct. vă rog să dispuneți: OBIECTUL ÎNSCRIERII: .înscrierea provizorie ** ……………………………………………. bl….. *** Incapacitate.……….. CNP …………...…. . * Drept de proprietate..…. nr…. comuna/ oraş/ municipiu …………. orice alte fapte sau drepturi personale etc. locaţiunea. ** Act sub condiţie suspensivă.. …….. ap ……. **** Drepturi reale. hotărâre judecătorească nedefinitivă. ACTUL JURIDIC care justifică cererea... promisiunea de înstrăinare. preemţiunea... ipotecă. ……….notarea *** ………………………………………………………… ... IMOBILUL: este identificat prin Cartea Funciară nr.. act sub condiţie rezolutorie sau cu termen.

... ......... în cartea funciară........................................ privind ......... cu chitanța nr.. ............ ............... ........... se înscrie în cartea funciară și se soluționează de către registratorul șef...................... Asistent-registrator .................. lei. fiind îndeplinite condițiile prevăzute la art..... Registrator... care se depune la Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară ................ înscris în cartea funciară nr........................... DOSAR NR....... văzând referatul asistentului-registrator........ Cu drept de reexaminare în termen de 15 zile de la comunicare................................ Asistent-registrator.......... Soluționată la data de ........... în favoarea .Anexa nr......................... de sub B ....................... tariful achitat în sumă de ...................... în sensul că nu există piedici la înscriere............................................................................ ÎNCHEIERE NR......................................................................................... ...... cu numărul cadastral ......... în baza ................../.. ................................ ... BIROUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ …………….... 48 din Legea 7/1996 cu modificările și completările ulterioare.... Asupra cererii introduse de ...2 OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ …………….......... ...... ........ proprietatea lui ............... Prezenta se va comunica . ............. 4................................................... 116 .... domiciliat în . DISPUNE: Admiterea cererii cu privire la imobilul .................... ...................................................... și să se înscrie ................................ a (localității) unității administrativteritoriale ............ având codul nr.................................... pentru serviciul .... Registrator .... cu titlul de drept . în cotă de ..............................

..................... care se depune la Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară ........ Registrator.......................................... Soluționată la data de ....................... ........... ÎNCHEIERE DE RESPINGERE NR..................... 117 ...................................... Față de prevederile art.................................. .. 49 din Legea nr....... în cartea funciară nr..... lei. ........................ ............. Registrator ............ ..... pentru ..................../ ............. DISPUNE: Respingerea cererii înaintată de ...... Cu drept de reexaminare în termen de 15 zile de la comunicare.......................... se constată următoarele ........... Asistent-registrator ........ cu notarea respingerii în cartea funciară................. Asupra cererii introduse de .. Asistent-registrator...... DOSAR NR.......... pentru motivele de mai sus. ........... 4...................3 OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ ……………. cu chitanța nr..................... privind ................ având codul nr............ tariful achitat în sumă de ....... ..................... 7/1996 cu modificările și completările ulterioare.................................... ........... se înscrie în cartea funciară și se soluționează de către registratorul șef................... pentru serviciul .. domiciliat în .............. văzând referatul asistentului-registrator...... a (localității) unității administrativ-teritoriale ....Anexa nr....... Prezenta se va comunica ........................ BIROUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ …………….........

...... de înregistrare ................. bl.............................. scara... .. Solicit comunicarea răspunsului prin poștă la sediul BCPI fax S-a achitat tariful de: ……lei prin chitanţa nr............../.. / 20 …… 118 SEMNĂTURA...... ........... ............. a localității ...... CERERE Pentru eliberare extras de carte funciară pentru informare Domnule asistent-registrator............... având Cartea Funciară nr....... vă rog să-mi eliberați un extras de carte funciară pentru informare privind imobilul situat în comuna/orașul/municipiul ...... str....................................... tel/fax ................ ........... BIROUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ... Nr.. cu codul nr..Anexa nr........................... str....... ……/……. DATA ………/ ……..... cadastral . ........ CNP........... ......................... legitimat(ă) cu .................................. ............ ..... e-mail ......….................................................. nr............ cu nr.................. 4... Subsemnatul(a) ..…........... domiciliat(ă) în localitatea ... necesar la .............................. nr..... ap.... ..4 OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ.... ......../20.........

..... EXTRAS DE CARTE FUNCIARĂ pentru INFORMARE Cartea funciară cu nr...…/……….... Luna ................ Nr.. și nu este valabil la încheierea actelor autentificate de notarul public.. crt...... BIROUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ. Partea I-a Descrierea imobilului B.... S-a achitat tariful de: ….. A.. Anul ...... .......... Nr...... . crt. Ziua ................ din preziua eliberării acestuia. Observații Partea a III-a Înscrieri privitoare la sarcini Observații Certific că prezentul extras corespunde întru totul cu pozițiile în vigoare din cartea funciară originală.... lei prin chitanţa nr.. Nr. Prezentul extras de carte funciară poate fi utilizat............ la .. Suprafața în mp Observații Partea a II-a Înscrieri privitoare la proprietate C............... 119 . Nr.... cadastral crt... OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ.... cerere ........Anexa nr................. păstrată de acest birou........... ............................5 Nr... cu codul nr... Comuna/oraș/municipiu . Asistent-registrator... 4............................ conform cererii.

........Anexa nr........... - interdicției de înstrăinare/grevare/demolare notate cu încheierea nr.... et............................ cadastral .......................... ............./......... în calitate de ............... din data de ...... Solicit comunicarea încheierii de carte funciară........................... ............. scara ..... str.................... și Banca .................... bl........ J .........../20. str................................…...... tel/fax ................................. nr........../. 120 .......... CUI ........ BIROUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ …………............ CERERE DE RADIERE Subscrisa Banca ........................ de Judecătoria/OCPI ............. pronunțată la data de ............ ...................... 4.... de Judecătoria/OCPI .................................................. autentificat sub nr... precum și extrasul de carte funciară pentru informare: prin poștă la sediul BCPI fax S-a achitat tariful de: …… lei prin chitanţa nr...................... ........ cu sediul în localitatea ........ ……/………............. ..................... ............. ....................... ........................................................ de înregistrare . nr.............. ............ cu încheierea nr.............. ....... vă rugăm să dispuneți radierea: - dreptului de ipotecă pentru suma de .......................... a localității ./20. ............. și înscris în cartea funciară nr.......................... reprezentată prin:  ........ Semnătura reprezentanților băncii. Nr. având nr......... …....... Data ....../... ...6 OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ …………….. .......... sector/județ ......................... Ștampila.... . intabulat asupra imobilului situat în localitatea ..................... în calitate de ....... ap... e-mail ... în temeiul contractului de ipotecă .................. încheiat între debitorul . ...................................... fidejusorul ... și  ... Agenția/Sucursala ....... cu codul nr. .............................. ...................... pronunțată la data de .....................................

...... IV .....I....I..........................I.. IV ................ forestier.........................................................Unitatea de învățare U............. Sistemul informațional specific domeniului terenurilor ocupate de ape .4 5... Sistemul informațional specific terenurilor cu destinaţie specială . Rezumat U.........................I........... viticol...........2 5...................... Sistemul informațional specific domeniului agricol ........... - explicarea detalierii fondului funciar.................. V Unitatea de învățare U.......... Sistemul informațional specific rețelelor tehnice edilitare............6 5........7 Obiective U.......... în scopul de a ajuta la memorarea și explicarea sistemelor informaționale specifice domeniilor de activitate 121 ........... V SISTEME INFORMAȚIONALE SPECIFICE DOMENIILOR DE ACTIVITATE CUPRINS U........I.... V necesită aproximativ 2 ore de studiu individual și cuprinde un test de autoevaluare. apelor.................... V .......... 121 121 122 124 126 127 129 131 131 132 132 OBIECTIVE U. Sistemul informațional specific domeniului imobiliar ............... urban și terenurilor cu destinație specială.........1 5.......... Sistemul informațional specific domeniului viticol.....................3 5......................I........................................... Sistemul informațional specific domeniului forestier .................. V .................... V 5....I........ Instrucțiuni U................... INSTRUCȚIUNI U........5 5.I............ Bibliografie U..I.... V - însușirea datelor de specialitate referitoare domeniului agricol....

− amenajări de îmbunătăţiri funciare: irigaţii. natura solului. care conţin date primare din cadastrul unitar. desecări. pedologice. transporturi rutiere. pe categorii de folosinţă. cadastrul agricol. clasa de calitate. sisteme hidroameliorative şi altele. 122 . Dintre informaţiile agricole referitoare la condiţiile climatice. pe zone agricole specifice. în mod oficial. categoria şi subcategoria de folosinţă. denumirea tarlalei. urbanism. cu referire la: numele şi prenumele posesorului. Totodată. numai datele cadastrului unitar. navale şi aeriene şi altele. din diferite domenii de activitate. aprovizionarea în elemente nutritive. − solul: denumirea unităţii de sol. adâncimea şi natura apei freatice. regii autonome și alte instituții centrale de stat în domeniile: agricol. se face precizarea că. numărul cadastral. cu toate elementele fişei climatologice a zonei. roca mamă. drenaje. posesori şi clase de bonitare cadastrală. podgorii. categoria de folosinţă şi proprietar. datele cadastrului agricol sunt valabile numai pentru beneficiarul şi executantul acestor lucrări. forestier. combaterea eroziunii solului şi altele. grosimea orizontului arabil. redat prin pantă şi expoziţie. agrotehnice şi economice. Sistemele informaționale specifice domeniilor de activitate sunt realizate și organizate din punct de vedere administrativ de ministere.SISTEME INFORMAȚIONALE SPECIFICE DOMENIILOR DE ACTIVITATE Pe baza datelor primare ale sistemului unitar de evidență de cadastru și carte funciară cu privire la suprafaţă. 5. textura. ape. Cadastrul agricol se întocmeşte pe fişe speciale. reacţia chimică. nefiind folosite şi de autorităţile administrativ – teritoriale şi de stat. se execută în funcţie de cerinţele beneficiarului. se organizează și sisteme informaționale specifice de evidenţă şi inventariere sistematică a bunurilor imobile sub aspect tehnic şi economic.1 Sistemul informațional specific domeniului agricol Se organizează în vederea furnizării datelor cu privire la partea cantitativă şi calitativă a terenurilor agricole. venitul net cadastral şi alte informaţii speciale agricole. suprafaţa. îmbunătăţiri funciare. − relieful terenului. Din punct de vedere al suprafeţei teritoriale. gradul de favorabilitate pentru principalele culturi. bazine pomicole. structura. feroviare. minier. se evidenţiază: − clima. care utilizează.

− terenuri degradate: cu exces permanent de apă. cu pietre.  cu restricţii foarte mari. la scări mai mari decât cele folosite. în cazul cadastrului agricol. tasarea şi rezistenţa la arat. cu panta de 35–50%. nisipoase. cu panta sub 5%. amendamente necesare și administrate. cheltuielile de producţie. realizează o detaliere a patrimoniului funciar sub forma unor studii de sinteză sub aspect cantitativ şi calitativ. se actualizează odată la 10 ani. sărăturoase. asolamentul şi rotaţia culturilor. cu alunecări şi prăbuşiri. cu panta de 20–35%. se exemplifică următoarele aspecte semnificative: − terenuri în pantă. − categorii de terenuri amenajate prin lucrări de îmbunătăţiri funciare şi randamentul acestor lucrări. În condiţiile terenurilor cu amenajări de îmbunătăţiri funciare sau a celor cu procese de degradare şi de poluare a solului. se utilizează scara 1:2000. cu pante mai mari de 50%. la cadastrul unitar. − aspecte economice: accesibilitatea în zonă. bolovani. producţia medie la principalele culturi. cu panta de 10–20%. De exemplu. sau pentru scara 1:2000 se foloseşte scara 1:1000.  nemecanizabile.  cu restricţii minime. cu panta de 5–10%. În vederea evidenţierii corecte a elementelor informaţionale ale cadastrului agricol. actualizarea studiilor. pentru planul la scara 1:5000 folosit în cadastrul unitar.  greu mecanizabile. producţia netă şi valoarea de randament. se poate face ori de câte ori este cazul. se întocmesc planuri topografice destinate cadastrului agricol. iar cele agrochimice din 4 în 4 ani. doze optime şi doze aplicate.  cu restricţii mari.− agrotehnica: fertilizarea şi natura îngrăşămîntelor. în acelaşi teritoriu. Pentru reprezentarea grafică a datelor sistemului informațional specific în domeniul agricol. În funcţie de informaţiile menţionate mai sus. Datele referitoare la studiile pedologice necesare părţii economice a cadastrului agricol. 123 . cu eroziune de suprafaţă şi/sau eroziune de adâncime. starea drumurilor şi distanţa de transport. din care. se cere corelarea planurilor cadastrale agricole cu planurile cadastrului unitar şi completarea conţinutului lor cu relieful terenului prin metoda curbelor de nivel. cu diferite grade de mecanizare a lucrărilor agricole:  fără restricţii. stânci şi degradări artificiale provenite din diferite surse. cadastrul agricol.

plantațiile de viță de vie se grupează teritorial în regiuni viticole.  plantații viticole abandonate (Vab). precum și cele aflate în afara arealelor viticole.  terenurile din arealele viticole rezultate în urma defrișării viilor.5. centre viticole și plaiuri viticole. Patrimoniul viticol național este constituit din suprafețele cultivate cu viță de vie situate în zonele consacrate tradițional. coarde altoi și butași (Vb). În arealele viticole. reprezintă subsistemul de evidență tehnică și economică prin care se realizează identificarea. Subcategoriile acestei folosințe se evidențiază prin următoarele simboluri:  terenuri în pregătire pentru plantare (Vp). componentă a cadastrului agricol.  plantații de hamei (Vh). înregistrarea și reprezentarea pe hărți și planuri cadastrale a tuturor terenurilor din patrimoniul viticol național și a celorlalte bunuri imobile aferente acestuia.  plantații de portaltoi.  alte terenuri din interiorul arealelor viticole care. Evidența cadastrală a parcelei viticole conține date de bază și date de specialitate. plantații de portaltoi. plantații mamă furnizoare de coarde altoi sau de butași pentru înrădăcinare și școlile de viță. Terenurile cuprinse în patrimoniul viticol național se grupează în următoarele trei categorii:  plantații de viță de vie roditoare. indiferent de destinația lor și de proprietari.  plantații de viță de vie roditoare (Vr). denumite vii răzlețe.  școli de viță de vie (Vs). denumite areale viticole.2 Sistemul informațional specific domeniului viticol Cadastrul viticol. se încadrează terenurile plantate cu viță de vie și cele aflate în pregătire în vederea plantării. 124 . prin amplasarea lor. podgorii. completează sau unesc masivele viticole existente și prezintă condiții pentru a fi cultivate cu viță de vie. aflate în perioada de pregătire pentru plantare. La categoria de folosință „vii” (V). delimitarea.

din care: vin pentru consum curent. - material săditor: butași portaltoi. din care: - de masă.  denumirea locului pe care se află parcela. • puternic înclinată 25. vițe altoite și/sau nealtoite. expoziția terenului: • umbrită: N și NE.1-25. • semiumbrită: E și NV. • însorită: S și SV. - clasa de calitate a solului (I-V).  suprafața în hectare și metri pătrați.1-50.0%.0%. • foarte puternic înclinată > 50. • slab înclinată 5. 125 . vin cu denumire de origine. - stafide.Datele de bază cuprind:  numele/denumirea și adresa/sediul deținătorului parcelei și calitatea sub care deține.  numărul cadastral. coarde altoi sau butași.0%. - vin.  denumirea soiului/soiurilor.0%. - panta terenului: - • orizontală și foarte slab înclinată 0-5. Datele de specialitate sunt:  modul de exploatare a parcelei: - directă.1-10. • semiînsorită: V și SE. - în arendă. vin de calitate superioară.  direcția de producție. distilate.  suprafața parcelei pe soi/soiuri.0%.  caracteristici naturale: - clasa de pretabilitate a solului (1-6). • moderat înclinată 10. - mixtă.

- cultură asociată. Delimitarea arealelor viticole și a unităților teritoriale subordonate acestora se realizează pe hărți și planuri cadastrale.  starea plantației: - foarte bună. 126 .- altitudinea terenului. la scări diferite. norma de irigare și de udare.  podgoriile la scara 1:100 000. - bună. • peste 25 ani. scara planurilor cadastrale poate fi de 1:1000. Pentru parcele.3 Sistemul informațional specific domeniului forestier Cadastrul forestier se ocupă cu inventarierea și evidența terenurilor cu vegetație forestieră. - proastă. 5. • 16-25 ani. astfel:  regiunile viticole la scara 1:1 000 000. - pe rod: • 4-15 ani. în funcție de mărimea medie a acestora și de numărul lor pe fiecare foaie de hartă.  centrele și plaiurile viticole la scara 1:10 000 sau 1:50 000. în funcție de aria geografică. de către Regia Națională a Pădurilor – ROMSILVA.  irigarea: tipul.  tipul de cultură: - cultură pură.  modul de conducere a butucilor de vie:  densitatea de plantare: - distanța între rânduri. în vederea exploatării fondului forestier național.  vârsta plantației: - tinere: 1-3 ani. 1:2000 sau 1:5000. - distanța între butuci pe rând.  portaltoiul folosit.

evidență și sinteză cantitativă și calitativă a datelor privitoare la rețeaua hidrografică. sol. în mod oficial. relief şi expoziţie. pe care se numerotează: unităţile de producţie silvice cu cifre romane. a prelevărilor și restituțiilor de apă în condiții optime pentru deservirea și 127 .). bălți. Deoarece actualizarea amenajamentelor silvice se face din 10 în 10 ani. evidenţa pe trupuri de pădure. Cadastrul forestier se realizează. neţinându-se seama de unităţile administrativ-teritoriale ale lucrărilor de cadastru. lucrările de protecție. 5. parcelele cu cifre arabe şi unităţile amenajistice cu litere mici. apa freatică şi altele.Datele de bază ale cadastrului forestier se evidenţiază pe planurile topografice la scările 1:5000 şi 1:10 000 ale cadastrului. Partea tehnică sau cantitativă a cadastrului forestier conţine informaţii cu privire la: formarea şi numerotarea parcelelor. pe baza cărora. etc. ostroave. proiectarea și realizarea gospodăririi apelor. delimitarea parcelelor. asigurarea datelor fundamentale pentru studierea. stăpânire și folosire a apelor de suprafață. apele subterane și cadrul natural al apelor. sub formă de masă lemnoasă. Obiectul cadastrului apelor îl constituie apele de suprafață (suprafețele ocupate de oglinda apelor. suprafețele de teren ocupate periodic de ape. se apreciază capacitatea de producţie pe parcele. Partea economică a cadastrului forestier se stabileşte în funcţie de informaţiile referitoare la: climă. delimitarea fondului forestier. heleștee. a resurselor de apă. rezultă în mod implicit aceeaşi rată de actualizare şi a cadastrului forestier. clasificare. de folosire și protecție a calității apelor din rețeaua hidrografică. la lucrările de stăpânire. pe ocoale silvice. Scopul cadastrului apelor este cunoașterea datelor despre apele de suprafață și cele subterane de pe întreg teritoriul țării. ceea ce implică.4 Sistemul informațional specific domeniului terenurilor ocupate de ape Cadastrul apelor este un subsistem al cadastrului general. evidenţa mişcărilor suprafeţelor din fondul forestier. a lucrărilor construite pe ape sau care au legătură cu apele. o serie de inconveniente cu privire la corelarea datelor din cadastrul general cu cele din cadastrul forestier. situaţia suprafeţelor pe grupe funcţionale şi categorii de folosinţă. esenţe lemnoase şi vârste. care cuprinde totalitatea operațiunilor de inventariere.

dezvoltarea activităților economice și sociale, și pentru protecția ecosistemelor
legate de existența și folosirea apelor.
Cadastrul apelor cuprinde următoarele două faze principale:
Inventarierea primară, în care se realizează delimitarea albiilor minore ale
cursurilor de apă, a cuvetelor lacurilor şi bălţilor și se culeg informaţii cu privire
la:
− caracteristicile naturale ale albiilor, lacurilor şi bălţilor: degradarea lor, procese
de eroziune de mal, de colmatare şi altele;
− lucrări hidrotehnice de combatere a efectului dăunător al apelor: regularizări de
albii, îndiguiri şi altele;
− folosinţa apei: alimentări cu apă potabilă, surse de apă pentru folosirea lor în
irigaţii;
− protecţia calităţii apelor: staţii de epurare, canalizări de ape menajere şi
industriale.
Datele specifice sistemului informațional al cadastrului apelor menţionate
mai sus, se sintetizează pe bazine hidrografice şi se înregistrează, pe fişe
cadastrale numerotate de la izvor spre vărsare şi pe hărţi la scara 1: 25 000.
Întreţinerea cadastrală, se referă la ţinerea la zi a înventarierilor primare,
care se referă la înregistrarea obiectivelor noi şi a eventualelor modificări
survenite. Aceste informaţii sunt sintetizate pe hărţi la scara 1:100 000 şi grupate
pe obiective cadastrale.
Sistemul actual de evidenţă al cadastrului apelor cuprinde în prezent
următoarele două volume de sinteză şi anume: 
Volumul 1, cu datele morfo-hidrologice, caracterizări, grafice, analize şi
sinteze pe unităţi hidrografice mari şi cu indexul alfabetic al cursurilor de
ape, codul folosit şi foaia de hartă. 
Volumul 2 cuprinde 130 planşe ale hărţilor hidrografice la scara
1:100 000, cu toate datele morfologice, topografice şi hidrografice pentru
5 000 cursuri de apă şi 10 000 bazine hidrografice, dintr-o reţea cu
lungimea de circa 67 000 km.

128

5.5 Sistemul informațional specific domeniului imobiliar
Cadastrul imobiliar se definește ca un subsistem al datelor cadastrului sub
aspect tehnic și economic, a terenurilor și construcțiilor din intravilanul
localităților.
Din punct de vedere teritorial, cadastrul imobiliar, se efectuează pe
localităţi, reprezentate de municipii, oraşe, comune şi sate.
Scopul lucrărilor de cadastru imobiliar este: 
constituirea de baze de date pentru cadastrul imobiliar și gestiunea
localităților; 
culegerea datelor și informațiilor, privind actualizarea și completarea
datelor tehnice, economice și juridice din cadastrul general; 
culegerea de date și informații de detaliu, privind caracteristicile
constructive ale clădirilor, elementele suplimentare cu privire la
caracteristicile geotehnice ale terenului.
Cadastrul imobiliar se execută în două etape: 

Prima etapă, o reprezintă cea a cadastrului imobiliar de bază, care se ocupă

cu inventarierea tehnică a imobilelor din localități. Inventarierea tehnică a
terenurilor, se referă la suprafața acestora, categoria de folosință și destinația, iar
inventarierea tehnică a construcțiilor are în vedere suprafața construită la sol,
numărul de nivele, materialele de construcție, anul construcției și echiparea cu
instalații tehnico-edilitare. 

A doua etapă o constituie cadastrul imobiliar curent, care are același

conținut ca cel al cadastrului de bază, însă activitatea acestuia începe imediat după
terminarea cadastrului imobiliar de bază. Cadastrul imobiliar curent se execută în
mod cntinuu, în scopul înregistrării tuturor schimbărilor survenite asupra clădirilor
și a terenurilor, cu sau fără construcții.
Documentul de bază al cadastrului imobiliar îl reprezintă Fișa bunului
imobil, cu următorul conținut:
-

identificarea corpului de clădire;

-

identificarea proprietarului sau deținătorului corpului de clădire;

-

suprafața construită la sol și suprafața construită desfășurată;

-

informații privind echiparea edilitară;

-

date constructive despre corpuri de clădiri și anexe.
129

Pentru toate caracteristicile care se trec în fișa bunului imobil, se realizează
descrierea bazei de date, pe fiecare articol în parte.
Elementele care alcătuiesc baza de date pentru clădiri sunt:
-

destinația;

-

folosința;

-

numărul de nivele;

-

numărul de subsoluri;

-

structura de rezistență;

-

tipul fundației;

-

tipul pereților;

-

tipul acoperișului;

-

tipul de încălzire;

-

dotările edilitare ale construcției;

-

starea construcției;

-

anul construirii;

-

tipul de proprietate;

-

tipul de administrare;

-

capacitatea.

Elementele care alcătuiesc baza de date pentru terenuri sunt:
-

numărul sectorului cadastral;

-

numărul parcelei;

-

numărul subparcelelor;

-

proprietarul sau posesorul;

-

dreptul de proprietate sau posesie;

-

categoria de folosință;

-

dotarea edilitară a parcelei;

-

suprafața totală a parcelei.

În cadrul cadastrului imobiliar interesează și zonele protejate natural și zona
seismică în care este încadrat imobilul.
Zonele protejate natural, se referă la:
-

zone cu potențial natural;

-

zone de conservare a fondului ecologic, genetic sau peisagistic;

-

zone cu resurse naturale terapeutice;

-

zone cu patrimoniu amenajat de monumente și situri istorice.
130

se poate organiza de către titularii respectivi un sistem propriu de inventariere şi întreţinere cadastrală a acestor terenuri. se exemplifică: exploatările miniere şi petroliere. cât și economic. căile de comunicaţii terestre (drumuri şi căi ferate). pe unul sau mai multe teritorii administrativ-cadastrale. D. se consideră suprafeţele de teren izolate şi răspândite printre alte terenuri agricole sau neagricole. sau furnizează elemente suplimentare referitoare la aspectul calitativ al rețelelor.6 Sistemul informațional specific rețelelor tehnice edilitare Cadastrul rețelelor edilitare se ocupă cu inventarierea și evidența sistematică a dotărilor edilitare subterane şi supraterane din perimetrul intravilanelor. zone cu calamităţi naturale şi altele. B. 131 . 5. se poate exemplifica: cadastrul drumurilor. În al doilea rând. C. 5. Prin realizarea sistemului informațional al rețelelor edilitare de apă. se consideră.7 Sistemul informațional specific terenurilor cu destinaţie specială În cadrul acestui subsistem de evidenţă şi inventariere a bunurilor imobile. Pentru terenurile cu destinaţie specială. gaze. conform reglementărilor în vigoare. cadastrul căilor ferate. telefonie. ce se desfăşoară sub forma unor fâşii înguste şi întinse ca lungime. canal. mai întâi. F. zone industriale. care sunt reprezentate pe planul cadastral al rețelelor edilitare la scara 1:500 sau 1:1000. din care. - date tehnice ale cadastrului de specialitate care completează conținutul planului cadastral de bază. zone naturale protejate. cadastrul minier şi altele. atât sub aspect tehnic. la scara 1:500 sau 1:1000. în mod obişnuit. precum și cu efectuarea lucrărilor de întreținere și de actualizare. Aceste terenuri sunt situate. E. din care. energie electrică și termică.Zona seismică se încadrează. în 6 zone și anume: A. se asigură cunoașterea datelor tehnice și de specialitate ale acestora după cum urmează: - date tehnice ale cadastrului general. linii de transport în comun cu tramvaie și troleibuze.

*** Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr.I.. 132 . 7/1996. 83 din 7 februarie 2013. Care sunt informațiile specifice furnizate de cadastrul agricol? 2. V 1. 1998 – Cadastru funciar general. V 1.I. Moca V. Editura Nona. Cum se stabilește valoarea economică a cadastrului forestier? 5. BIBLIOGRAFIE U. Din ce elemente este alcătuită baza de date a unei clădiri? REZUMAT U. Piatra Neamț.I. V În această unitate de învățare se prezintă datele de bază și de specialitate specifice sistemelor informaționale pe domenii de activitate.TEST DE AUTOEVALUARE U. 6.. Partea I. Care sunt categoriile de terenuri cuprinse în patrimoniul viticol național? 3. republicată. 4. 2. Enumerați datele de specialitate ale unei parcele viticole. Descrieți etapele de realizare a cadastrului apelor. nr. Monitorul Oficial al României. Ilioi D.

Editura Ceres. 1998 – Cadastru funciar general. București.. Editura Junimea.. Editura Nona. Cartea funciară.. 2002 – Organizarea și amenajarea teritoriului agricol cu lucrări de îmbunătățiri funciare. Bucureşti. creșterii valorii acestuia și implicit a prețului.. Editura Corvin.. 2003 – Cartarea și bonitarea solurilor. 12. București. Revista Bursa nr. București. Mihalache M. nr. 1995 – Potențarea capacității de producție a pământului. 4. Editura Solness. Deva. Iași.. Lupașcu Gh. Teaci D. și colab. 9. 2001 – Bonitare. *** Legea nr. 1210/2004 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Leu I. 13. 1998 – Pedologie generală. *** Hotărârea Guvernului nr. Bucur D. 15. Țărău D. București.. 16.. 133 . Piatra Neamț. Editura Solness. Editura Hamangiu.. 7. Institutul Național de Statistică. 2005 – Pedologie. Pană Viorica și colab. Editura Ceres. Ilioi D. și colab. Timișoara. 14. 5. republicată. Iași.. Editura „Ion Ionescu de la Brad”. 2003 – Topografie generală şi aplicată – Cadastru. Editura Universul. 2003 – Bazele teoretice și practice ale bonitării și evaluării terenurilor din perspectivă pedologică.. Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România. N. Teaci D. 1994 – Pământul și folosirea lui în agricultură. și colab. N. Partea I. *** Anuarul Statistic al României. și colab. Editura Didactică și pedagogică. Filipov F. 8. 2012. 10. favorabilitate și evaluarea agronomică. Savu P. 54-55 din 27 iulie 1981.. Timișoara. Leu I. și colab. 1999 – Topografie și cadastrul agricol.BIBLIOGRAFIE 1.. 1980 – Bonitarea terenurilor agricole. 3. republicată. Năsăudean Petronela. Iași. 386 din 5 mai 2006. 83.. Țărău D. 6. Bucureşti. 11. Monitorul Oficial al României. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România. București. nr. Editura „Ion Ionescu de la Brad”. 2011 – Publicitatea imobiliară. Moca V. 2.

2011. Monitorul Oficial al României. 653 din 22 iulie 2005. 1987. 21. Monitorul Oficial al României. cu modificările și completările ulterioare. Partea I. Monitorul Oficial al României. 8 din 12 ianuarie 2000. nr. Monitorul Oficial al României. 18/1991 și ale Legii nr. *** Ordin nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale. *** Metodologia elaborării studiilor pedologice. nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere. 108 din 29 martie 2010. 19. 24. Partea I. Partea I. *** Noul Cod civil. Partea I. 798 din 2 septembrie 2005. Partea I.P. Codul de procedură civilă. 223 din 9 aprilie 2010. Monitorul Oficial al României. 169/1997. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției. 23. *** Ordin nr. Monitorul Oficial al României. 1 din 5 ianuarie 1998.17. solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. Editura Hamangiu. Monitorul Oficial al României. 7/1996. *** Legea fondului funciar nr. I. privind modificarea și completarea Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general. *** Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. nr. *** Legea nr.C. 134 . al geodeziei. *** Ordin nr. al topografiei. republicată.A. 26. 20. *** Legea nr. 259 din 29 noiembrie 2010. 27. Partea I. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. precum și unele măsuri adiacente. Bucureşti. 25. republicată. privind aprobarea Regulamentului de avizare. nr. cu modificările și completările ulterioare. al fotogrammetriei și al cartografiei. 83 din 7 februarie 2013. republicată. 534 din 1 octombrie 2001 privind aprobarea Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general. Partea I. București. nr. 18. *** Legea nr. Monitorul Oficial al României. republicată. Partea I. 744 din 21 noiembrie 2001. nr. verificare și recepție a lucrărilor de specialitate din domeniul cadastrului. 22. *** Legea nr. 18/1991. nr. cu modificările și completările ulterioare. 444 din 18 iunie 2014. nr. cu modificările și completările ulterioare.

45 din 20 ianuarie 2014. *** Regulament de organizare și funcționare al Oficiilor de Cadastru și Publicitate Imobiliară. *** Regulament de organizare și funcționare al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. 33. 2013. nr. privind aprobarea Programului național privind realizarea Sistemului național de monitorizare sol-teren pentru agricultură. 7/1996. nr. 1/2014 privind aprobarea Specificațiilor tehnice pentru lucrări de înregistrare sistematică a imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară conținute în documentațiile de atribuire a contractelor pentru lucrări de cadastru. Monitorul Oficial al României. din 25 martie 2014. nr. *** Protocol de colaborare nr. republicată. *** Ordin nr. Partea I. 928 din 28 decembrie 2011. cu modificările și completările ulterioare. Monitorul Oficial al României. *** Regulament de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară. Partea I. Agenția Națională pentru Protecția Mediului. 135 . încheiat între Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și Uniunea Națională a Notarilor Publici din România privind modul de efectuare a operațiunilor de publicitate imobiliară. 32. în aplicarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr.aprobate prin Ordinul ministrului administrației publice nr. București. Monitorul Oficial al României. republicat. Monitorul Oficial al României. Monitorul Oficial al României. 30. *** Ordin nr. 29. 429 312 din 26 aprilie 2010. 278 din 9 decembrie 2011. 894 din 28 decembrie 2012. nr. 31. 413 din 14 iunie 2011. Monitorul Oficial al României. nr. 210 bis. 815 din 7 decembrie 2010. Partea I. Partea I. 34. 28. 475 din 9 iulie 2010. Partea I. 534/2001. *** Raport național privind starea mediului – anul 2012. nr. Partea I. Monitorul Oficial al României. nr. Partea I.