You are on page 1of 8

Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Şcoala Postliceală Sanitară “Fundeni”
anul şcolar 2014 - 2015

Cultura şi tradiţia chineză în antichitate

Disciplina: Sociologie
Efectuat: Praşcă Ana
AMG – S

1 | Page

e. Fu-xi ar fi inventat plasa de pescuit si laturile vanatorilor. In China traditiile. iar in scrierea chineza de azi se recunoaste stilizarea pictogramelor de pe 'oasele de ghicit'de acum aproape 3500 de ani. care ar fi inventat caruta si barca. ce avea să impresioneze peste veacuri cultura europeană. formele vechi de cultura se pastreaza in modalitati de expresie evoluate.' Traditia situeaza la inceputurile istoriei chineze un numar de imparati legendari. a impartit tara in provincii si a initiat cresterea viermilor de matase. Marea Galbena în est. i-au permis ţării să dezvolte o civilizaţie în cadrul careia influenţele străine şi popoarele navălitoare au fost repede asimilate. Astfel. mistică. Izolata în mod natural de restul Orientului: în vest. evident. scrierea si cele 12 tonuri muzicale.n. Civilizatia creata in mileniul al doilea i. el a inceput cel dintai sa coaca alimentele. Pentru chinezi. stabilirea targurilor si descoperirea proprietatilor curative ale plantalor. cultura cerealelor. acum aproximativ 4000 de ani se năştea o civilizaţie infloritoare.Pe valea fluviului Huang-Go. Celui de-al doilea. adapostită de un cadru geografic vast (de la 'munti abrupti. Sheng-nong. Un 2 | Page . dar asemanatoare celor antice. sa imparta tara in clanuri si sa domesticeasca animale. obiceiurile. gigantica construcţie. i se atribuie inventia plugului. ân nord. şi Marea Chinei în sud. mortarul si construirea caselor. desert sau stepa. in valea Fluviului Galben prezinta inca de atunci trasaturi distincte fundamental chineze. jungla sau zone mlastinoase) dificultăţile de acces în spatiul Chinei. arcul si sagetile. la imense campii fertile. el ar fi instituit riturile mortuare si sistemul preturilor. lanturi de munţi dintre cei mai înalţi din lume au legat-o şi totodată au separat-o de vasta zona a Tibetului. Marele Zid Chinezesc. traditia a ramas un rezervor spiritual activ. primul imparat. Urmeaza Huang-Ji.

astfel. Marele Zid a fost reconstruit. Astfel. Regele imparte tara in feude pe care le imparte familiei sale. cu numeroase fortarete si turnuri de paza-cea mai impresionanta 3 | Page . din timpul careia dateaza inscriptiile pe oase si pe carapace de broasca testoasa. bazat pe cultul stramosilor.). muzica liturgica. este dinastia Xia(sau Hia.n. dar considerat vasal. careia ii urmeaza instalarea la conducere a regilor Qin. cea mai veche dinastie a carei existenta este incontestabila. au influientat de-a lungul secolelor cultura si civilizatia acestei tari. determinarea astronomica a lunilor si anotimpurilor. iar ultimilor doi-organizarea statului.' Desi inferiori din punct de vedere al culturii.' Dinastiile Chinei. Se construiesc orase fortificate. in schimbul obligatiei de a-i furniza trupe in caz de razboi. dar si in urma presiunii triburilor Zhou.caracter mai putin mitic. primului i s-ar datora inventia imbracamintei. Regele era seful cultului de stat. Un profund sentiment religios dateaza din aceasta epoca. fara importanta economica insa caci societatea chineza era una agricola. lupta contra triburilor Miao. regii Zhou au tinut sa fie considerati drept urmasi ai dinastiei Shang. iar cresterea animalelor va avea o importanta secundara de-a lungul istoriei. instituirea celor 5 pedepse si a sistemului functionaresc. au ultimii trei:Yao. pe o mare distanta. cu mari sacrifici umane. mai putin vag. matasea devine. un produs tipic al economiei chineze.e. Cresterea viermilor fiind de mult cunoscuta. succedata de dinastia Shang. inca de la inceputul acestei epoci. reglarea cursului fluviilor si turnarea primelor trepieduri de bronz.2205-1766 i. iar ultimul rege al acestei dinastii a fost tinut pe tron. primul stat chinez cu o fizionomie politica si culturala definita. prietenilor si unor capetenii tribale. prin excelenta. Exista o perioada de decadenta. de peste 2500 km. Shun si Yu. s-a prabusit din cauza miscarilor sociale interne. Statul Shang. care introduc o serie de reforme. si care a exercitat o influenta civilizatorica si in afara frontierelor sale. Forma de exprimare este foarte laconica ( intre 10 si 65 cuvinte).

resedinte de vara. Wang Wei. pe hartie. in epoca Shong s-au facut mari progrese remarcabile. in special cea de influenta buddhista. S-au construit drumuri regale. a carei ilustru reprezentant a fost Tai-Zong. parcuri.000 de volume (cand Carol cel Mare nu stia nici macar sa citeasca!). Viata culturala a capatat un puternic impuls. In arta(mai ales in pictura. cu ajutorul cernelei. care din secolul XI devine de uz general. suprimand gandirea libera. In secolul al-VIII-lea. instructiunea devenind monopol de stat. distrugand carti. cu pini plantati pe margine. intrecand chiar piramidele Egiptului.pe fond alb). Scrierile s-au raspandit enorm. precum si un gen literar nou. numeroase palaturi. gratie inventiei tiparului. culmineaza cu celebrele fresce de la Dunhuang. Textele clasicior gravate pe stele de piatra sunt transferate. tinand-o sub influeenta sa. a permis raspandirea doctrinelor buddhiste. in mase tot mai largi. Epoca Tang a fost perioda de apogeu a civilizatiei chineze. si in care au aparut marile scoli de pictura. dar acum apare genul poeziei scrise. A fost epoca de aur a poeziei. biblioteca imperiala numara peste 54. pentru a fi cîntată 'ci'. Toleranta religioasa de care a dat dovada aceasta dinastie. largi de 75 m. iar pe la mijlocul secolului al-XI-lea se inventeaza de catre Pi Sheng caracterele tipografice mobile'. impuls pe care in acest timp China l-a transmis si Japoniei. Sculptura se elibereaza acum de schemele religioase. Poezia nu sa ridicat niciodata la nivelul artistic al epocii precedente. Aceasta dinastie a fost insa impotriva culturii si a intelectualitatii. Epoca Shong este reprezentata 4 | Page . rezervate exclusiv curtii.opera de constructie a lumii. precum si a zoroastrismului. In domeniul cultural. asa cum perioada Tang fusese epoca de aur a poeziei. iar pictura. In arta portelanului se defineste stilul caracteristic Tang al 'celor trei culori'(decoratia in galben si verde . a manizeismului si a misionarilor crestini nestorieni. cu peisajul monocrom) perioada Shong a fost perioada de aur. scolile private. asemanator romanului. Gravura in lemn (xilografia) devine o arta foarte populara. epoca in care au trait cei mai mari poeti ai Chinei: Li Taibo. Du Fu.

Prezenta la ceremonii religioase si civile. folosind tehnica monocroma. care picteaza cu vigoare arborii si cu o volubila spontaneietate scenele.Gingamino).n.abundand in episoade povestite cu vigoare …o exaltare celebrativa a fortelor grandioase ale naturii mai ales a muntilor.de artisti care picteaza flori . Si in China este evidenta legatura stransa intre muzica si lirica. figuri umane.e. caci chinezii posedau inca din antichitate un adevarat sistem muzical. Pentru chinezi. s-a nascut din pictura chineza.Gruber). Natura si societatea alcatuiesc o societate intima. Un principiu comun de ordine regleaza atat mersul Universului.muzica chineza s-a pastrat in Cartea Cantecelor sub forma unor melodii datand din secolul VI i. Astfel este Xing-Hao. obliga muzica vocala sa urmeze intr-un mod perfect adecvat intonatiile vorbirii. de alminteri. principiile. cu atat mai mult cu cat fonetica limbii chineze.. Muzica reflecta armonia naturii si bazele morale ale societatii umane. sau Xu Tao -ning. care folosea 5 | Page . figurati eroic si ocupand scena asemenea unor protagonisti uriasi…'(A. ale carui peisaje de iarna au o extraordinara profunzime spatiala. in ultima instanta. pasari. Estetica picturii chineze . vor duce peisajul la cele mai inalte culmi ale genului. natura intreaga este patrunsa de o esenta divina. Omul trebuie sa isi conformeze comportamentul potrivit ritmului ordinei cosmice. pictor de munti maiestuosi si autor al unui celebru tratat de pictura. Cel mai mare peisagist chinez este considerat insa Guo Xi :'picturile lui sunt dramatice. cat si in procesul de munca. canoanele si procedeele ei tehnice sunt fundamental diferite fata de cele ale picturii europene. Li sheng.I. intalnita tot mai frecvent. in ea se integreaza si din ea se desprinde si natura umana cereasca si ea. dar mai ales de pictori care. In acest sistem vechi. Apropiata picturii chineze este doar pictura japoneza care . cat si cel al societatii umane. unde intelesul cuvantului se schimba in functie de intonatie. principiul uman sta la baza legilor universului '(R.

bete de lemn. Din numeroasele piese ramase din aceasta perioada. teatrul chinez continua traditiile din epoca anterioara. Teatrul chinez isi are originea in ceremoniile religioase care erau insotite de coruri si dansuri rituale. toate personajele alternau recitarea cu parti cantate. ceea ce da o mare bogatie de culori paletei sonore. dar capata un caracter net popular si ami realist. tobe. ciupite sau de percutie (clopote. teracota. jocul lui fiind conventional si stilizat. ajungandu-se in cele din urma la un sistem muzical de 12 sunete. De asemenea. matasea. rolurile erau in numar fix de 9. un instrument de percutie constand in diferite pietre sonore. precum si alternarile de masuri pare cu masuri impare. caracterul timbrelor este determinat de marea varietate a materialelor folosite pentru confectionarea instrumentelor: piatra. lemnul. s-au introdus ulterior alte doua trepte suplimentare. Foarte des chinezii foloseau un ritm liber. In timpul dinastiei manciuriene. lame de fier. excesiv. In secolele XIII-XIV i se fixeaza regulile: o piesa avea 4 acte. O caracteristica a teatrului chinez: actorul face uz de un bogat repertoriu de gesturi care au un sens simbolic. instrumente de suflat: flaute diferite. 6 | Page . un loc principal il ocupa kin-ul. -partile cantate indeplinind oarecum functia pe care o avea la greci corul-. In epoca Ming teatrul nu mai avea un caracter de joc popular. instrumentul de suflat Cheng. alteori retoric. de pilda. care dau un sunet dulce. in principal. sunt de remarcat: Chitara si Pavilionul bujorilor. predomina registrele inalte si de multe ori sunete stridente. Intre instrumentele cele mai raspandite. personajele declamau in timp ce unul din ele canta. Numeroase sunt tipurile de instrumente cu coarde-cu arcus. argila. ci de divertisment pentru uzul aristocratiei. jocul era mai rafinat. sincopat.numai 5 sunete. gonguri. subiectele distinse. o cutie de rezonanta cu 12 pana la 17 tuburi de bambus cu ancii de metal. trompete. Drama Evantaiului cu flori de piersic. pielea instrumentelor. goarne. Muzica chineza se distinge printr-o foarte mare melodicitate. ocarina. arama. prezinta aspecte din viata de coruptie a epocii. Dar.

sistemul ecuatorial folosit in astronomia moderna. netinand cont de marele conflicte din lumea intreaga. De asemenea. cerneala. se intinse deja pe mai mult de 4000 km peste teritorii izolate si montane. Dar lucrarea lor nu a fost completa pana in anul 214 i. adapostita de un cadru geografic ce a favorizat-o si dezavantajat-o in acelasi timp. Alaturi de popoarele europene. a ucis mii de tarani fortati sa ajute la proiect. deosebita prin complexitatea. Mult din Marele Zid mai exista si astazi iar turistii inca pot merge pe de-asupra pentru cateva sute de kilometri. numerosi arbori. Dar imperiul pentru protectia caruia a fost construit. Astfel. portocalul. militaristii chinezi au construit ziduri fortificate pe langa intinsa granita de nord a Chinei. izoland-o de restul lumii. au preluat de la chinezi o serie de obiecte (tiparul. Civilizatia lor a evoluat. etc). picturilor si portelanurilor chineze au contribuit la 7 | Page .H.. devenind cel mai mare proiect de constructie terminat in totalitate. americanii. plante si flori(piersicul. Cand Marele Zid a fost terminat. dar si prin misticismul ce domina sufletul oamenilor cu ochi piezisi si cu piele galbena. orologiul mecanic. a mobilelor. Munca apasatoare ce a urmat. foarte avansata in raport cu acele timpuri. s-a destramat curand dupa ce muri primul lider. cresterea viermilor de matase). cand imparatul Shi-huang-ti a adaugat noi ziduri si a ordonat ca toate barierele sa fie conectate intr-un singur Mare Zid. europenii. Asadar cultura chineza a antichitatii si a epocilor urmatoare a fost o cultura infloritoare. bujorul. de egipteni. chinezii au dezvoltat o cultura bogata. adoptarea sau imitarea arhitecturii si gradinilor chineze.MARELE ZID CHINEZESC De-a lungul secolelor. care a insemnat un pas imens in dezvoltarea intregului glob. tehnici(procedeele de foraj. hartia).

aproape geometrice. In reprezentarile lor religioase. Cand au inceput sa proslaveasca Cerul. ei nu l-au personificat niciodata pe stapanul universului si nici nu i-au dat un chip. 8 | Page . Chinezii nu au conceput niciodata puterile supranaturale intr-o forma umana. zeitele erau simboluri abstracte.rafinarea gustului artistic. a contribuit la exaltarea sentimentului naturii pe care il va promova scoala romantica. cunoscut si apreciat acum de europeni prin produsele lor artistice. iar cultul chinezilor pentru natura.