You are on page 1of 21

ELEMENTE DE ONCOLOGIE A TEGUMENTULUI SI

PARTILOR MOI
ANATOMIA PIELII
FIZIOLOGIA PIELII
1. FUNCTIA DE PROTECTIE
2. SENSIBILITATEA
3. TERMOREGLAREA
4. CICATRIZAREA
5. ROLUL ESTETIC
FIZIOPATOLOGIA TUMORILOR
Trauma
Radiatia solara
Razele X
Leziunile preexistente
Imunosupresia
Factori genetici
TUMORI BENIGNE
KERATOZA SEBOREICA BENIGNA
CHISTELE DERMOIDE
CHISTELE EPIDERMOIDE
CHISTELE PILOASE
CHISTELE MUCOASE
MILIA
CHISTELE MIXOIDE
PAPILOAMELE = VERUCI VULGARE
LEZIUNI PREMALIGNE

KERATOZA ACTINICA
CARCINOMUL BAZOCELULAR
EPIDEMIOLOGIE

Incidenta: 3-5 cancere de piele la 1000 persoane/an

60-75% din acestea sunt EBC

Barbati/ femei = 2/1

EBC/ ESC = 4/1

Cel mai frecvent cancer de piele la populatia alba; neobisnuit la negri sau
asiatici

Apare in special la pacienti > 50 ani

Cea mai frecventa tumora aparuta la nivelul fetei sau pe zonele expuse

Factori predispozanti :

- expunerea cronica la soare si vant, mai ales la persoanele cu un ten deschis la


culoare (radiatii ultraviolete si ionizante)
- leziuni cutanate cronice preexistente (xeroderma pigmentosum)
- traumatisme preexistente (arsuri)/carcinogeni chimici-arsenic
- factori genetici
FIZIOPATOLOGIE

Tumora maligna prin definitie.

Se caracterizeaza prin evolutia agresiva local.

Nu metastazeaza decat foarte rar limfatic sau hematogen.

Nu apare in
preexistente.

Pleaca in general din stratul bazocelular al epidermului sau din epiteliul


glandelor sebacee sau foliculilor pilosi.

Se banuieste insa ca prima leziune apare in dermul papilar sau subpapilar.

general

prin

malignizarea

structurilor

epiteliale

mature

Transplantarea de epiderm normal pe un derm lezat nu impiedica aparitia


cancerului, in schimb existenta unui derm normal acoperit de epiderm lezat
nu produce nici o modificare.

Histopatologic: celule atipice aranjate in palisade unele peste altele, la


periferia leziunii, producand o reactie fibroasa caracteristica.

CLINICA
> 50 ani
Leziuni aparute cu luni - ani in urma
Zone expuse 2/3 superioare ale fetei
Crestere lenta in dimensiuni
Chiar si tumorile recidivate cresc lent si pot aparea la ani postoperator
Exceptii: - pacienti imunodeprimati;
- tumora invadanta in mucoase (pleoapa superioara, invazia aparatului
lacrimal, a nasului si a sinusurilor, a conjunctivei, a orbitei si a jonctiunii dintre
tegumentul nazal si membranele mucoase)
FORME CLINICE
FORMA NODULARA
- cea mai frecventa
- apare in special la nivelul extremitatii cefalice
- aspect de nodul pal colorat cu centru ombilicat si margini reliefate, perlate,
neregulate
- epiteliul supraiacent este subtiat,cu telangiectazii vizibile
- in cursul evolutiei poate aparea ulceratia eroziva centrala
FORMA PLAN CICATRICEALA
- apare in zone mai putin expuse (torace, brate)
- leziuni plane, eritematoase, cu zone ulcerate delimitate de margini perlate, cu
posibilitatea de regresie spontana (aspect cicatriceal)
FORMA PIGMENTARA
- acelasi aspect ca si EBC nodular cu exceptia culorii

- brun-maronii, albastre sau negre ( dg. diferential cu MM)


FORMA SCLEROZANTA
- placa tumorala alb-galbuie plana cu margini prost delimitate, cu suprafata lucioasa
sau cicatriceala, care ulcereaza tardiv
TRATAMENT
CARCINOMUL SPINOCELULAR
EPIDEMIOLOGIE

Tumora maligna cu origine keratinocitara

Se caracterizeza prin anaplazie, rata de crestere rapida si capacitate de


metastazare apreciabila

1 caz la cca 1500 de persoane

Factori predispozanti:

- radiatia solara si ionizanta;


- leziuni premaligne: xeroderma pigmentosum, boala Bowen, leucoplakia;
- expunerea la carcinogeni chimici (arsenic, azbest, gudroane);
- radiodermita cronica, cicatrici postcombustionale, ulcere cronice;
- genetici: fototipuri 1 si 2;
- imunosupresia;
CLINICA
Apar cel mai frecvent la nivelul fetei si mainilor
>99% din tumorile care apar pe maini sunt ESC
Tumorile care afecteaza buzele implica mai des buza inferioara si se pot
asocia cu leucoplakia; fumatul este de asemenea un factor aditional
predispozant
Formatiunea tumorala porneste de la leziunea predispozanta, care devine
inflamata si indurata, apoi isi mareste dimensiunile, marginile ies in relief,
suprafata devine neregulata si de multe ori ulcereaza si sangereaza
Evolutia este mult mai rapida decat cea a EBC

Carcinomul verucos este o forma ce poate aparea la nivelul unui papilom


oral sau al unei condilomatoze din regiunea genitala
Ulcerul Marjolin este un ESC care se dezvolta pe o leziuna cronica a unei
extremitati (cicatrici postcombustionale, alte ulcere cutanate, osteomielite)
Metastazeaza pe cale limfatica (85%) sau hematogena (15%)
TRATAMENT

Acelasi ca si cel al EBC

Din cauza agresivitatii mai mari, este necesara o excizie chirurgicala cu


margini de siguranta oncologica mai extinse si mai profunde

Tumori < 2 cm cu margine de siguranta de 4-5 mm pana la 1 cm

Poate fi necesara evidarea ganglionara in cazul tumorilor > 2 cm sau a celor


cu potential mare metastazant (cap si gat)

Chirurgia Mohs este extrem de folositoare si are rate impresionante de


vindecare in timp

Rate de supravietuire de 25% la 5 ani pt pacientii cu metastaze

MELANOMUL MALIGN
BIOLOGIA CELULELOR PIGMENTARE
Melanina rol de protectie a tegumentelor fata de radiatia solara
In timpul dezvoltarii fetale melanoblastii migreaza de la nivelul crestelor
neurale in epiderm si derm si se diferentiaza in melanocite
Melanocitele sunt celule dendritice care produc granule de melanina si le
transfera prin dendrite altor celule epidermale cu scopul de a le depozita
Densitatea de melanocite in piele difera de la o zona la alta, dar numarul lor
nu este sensibil diferit de la o rasa la alta. Ceea ce difera este dimensiunea
melanocitelor, determinata genetic.
LEZIUNI PIGMENTARE
NEVII ALBASTRI: majoritatea nevilor sunt maro/negri deoarece melanina este situata
superficial si absoarbe lumina. Daca nevul contine melanina situata mai in
profunzime,fascicule albastre de lumina trec prin epiderm si se reflecta.

NEVII CONGENITALI: produc pigment inca de la nastere. Se banuieste ca ar fi


precursori ai melanomului malign. Atitudine acceptata: excizie chirugicala cat mai
completa inainte de perioada adolescentei.
NEVII DISPLAZICI: nevi compusi cu melanocite in jonctiunea dermoepidermica, de dimensiuni mari (1cm), cu suprafata maculara, margini
neregulate si culoare variabila. Histologic: hiperplazie melanocitara, celule cu
atipii nucleare si citoplasma abundenta.
MELANOMUL MALIGN

Leziuni plate sau nodulare, cu hiperpigmentare marcata, eritem sau


sangerare.

Histologic: melanom in situ = melanocite atipice care migreaza deasupra


jonctiunii dermo-epidermice si se opresc in portiunile superioare ale foliculilor
pilosi sau ale ductelor eccrine. Melanom malign = melanocitele atipice trec
din jonctiune in derm.

Depigmentarea intralezionala element clinic de diagnostic pozitiv.


Reprezinta distrugerea unor celule maligne de catre organism, in incercarea
acestuia de a opri procesul.

Leziuni situate cel mai frecvent in piele, dar care pot aparea si pe mucoasa
orala, nazofaringe, esofag, vagin si rect.

CRITERII DE DIAGNOSTIC
A. Asimetria leziunii care se transforma din rotunda in ovala (crestere in
dimensiuni).
B. Margini neregulate, ca rezultat al ratelor inegale de crestere ale formatiunii.
C. Modificari de culoare, reprezantand granule pigmentare depuse la adancimi
diferite in derm, in functie de rata de invazie.
D. Diametrul leziunii > 6 mm.
E. Semne de inflamatie eritem, tumefactie
F. Leziune simptomatica prurit, durere, sangerare
A - C : majore
D - F : minore
Suspiciune de diagnostic : 1 semn major sau 3 minore
CLASIFICARE CLINICA

STADIUL I: melanom limitat la locul de origine, fara semne si simptome de


invazie regionala sau la distanta. O forma particulara o reprezinta leziunile
satelite situate la cativa cm distanta de tumora primara si care confera un
prognostic mai rezervat. Supravietuire 80% la 5 ani, dar care variaza in
functie de caracteristicile morfologice si adancimea invaziei, precum si de
sexul pacientului si localizarea formatiunii tumorale.

STADIUL II: tumora primara asociata cu ganglioni limfatici regionali palpabili.


Supravietuire 40% la 5 ani. Prognostic influentat si de numarul de ganglioni
implica

STADIUL III: pacienti cu determinari secundare la distanta. In general forma


fatala de boala. Metastazele tegumentare, din tesutul celular subcutanat sau
limfatice au un prognostic mai bun decat cele viscerale. Pacientii cu
metastaze strict cerebrale supravietuiesc mai mult decat cei cu implicare
cerebrala si pulmonara. Acestia, la randul lor, au o evolutie mai buna decat
pacientii cu metastaze hepatice su viscerale multiple.

CLASIFICARE MORFOLOGICA
MELANOM CU DISEMINARE IN SUPRAFATA: 50-80% din total. Faza de evolutie
pe orizontala (ani) inainte de diseminarea in profunzime.
MELANOM NODULAR: 20-30% din total. Diseminare in profunzime (luni).
Prognostic mai prost.
MELANOM LENTIGO MALIGN: apare la pacienti in varsta, pe zone expuse la
soare sau pe leziuni preexistente (lentigo malign).
MELANOM ACRAL: localizat pe palme, plante si subunghial. Frecvent
nediagnosticat la timp. Supravietuire de 10-20% la 5 ani.
CLASIFICARE HISTOLOGICA
CLASIFICAREA CLARK: adancimea invaziei in piele sau in tesutul subcutanat are
cel mai important rol in stabilirea prognosticului melanomului.
Nivel I: Melanom in situ,limitat la jonctiunea dermo-epidermica.
Nivel II: Invazia in dermul papilar
Nivel III: Invazia dermului papilar pana la interfata cu dermul reticulat
Nivel IV: Invazia dermului reticulat
Nivel V: Invazia tesuturilor subcutanate

INDICELE BRESLOW: reprezinta grosimea maxima a tumorii, in mm, de la nivelul


stratului granulos pana in portiunea ei cea mai profunda.

EVALUAREA BOLII SISTEMICE

Examen clinic complet

Statii ganglionare

Radiografii pulmonare si abdominale

Tomografie computerizata deceleaza leziuni cu diametre de 3 mm sau mai


mici

Limfangiografie

Biopsii ale ganglionilor santinela

Tehnici imagistice folosind anticorpi monoclonali radioactivi

TRATAMENTUL CHIRURGICAL

Singurul tratament curativ

Este general acceptat ca leziune de grosime < 0,76 mm este vindecabila

Leziuni < 3 cm suprafata biopsie excizionala

Leziuni > 3 cm suprafata biopsie incizionala pentru a determina nivelul


exciziei

Leziunile in situ, care nu au invadat dermul, pot fi tratate prin excizii simple
cu margini minime de siguranta

Melanoamele cu o invazie dermica de < 1 mm au risc mic de recurente locale


si pot fi excizate cu margini de siguranta de 1-2 cm

Melanoamele cu o invazie dermica > 1-2 mm au risc mare de recurenta si


sunt necesare margini largi de siguranta.

Scopul exciziilor largi este scaderea incidentei recurentelor locale (3-20%)

Recomandarile curente ale marginilor de excizie pentru melanomaul primar


Caz clinic
LIMFADENECTOMIILE

Generatoare de controverse

Obligatorii in stadiul II (adenopatii palpabile)

Eficacitate neprecizata complet pentru stadiul I

Se pot practica biopsii ganglionare pentru evidentierea micrometastazelor

Se indeparteaza in bloc grupul respectiv de ganglioni cervicali, axilari,


femurali si inghinali.

Neurofibromatoza giganta lombosacrata (Boala von Recklinghausen)


Epidermodysplasia
verruciformis
(Lewandowsky-Lutz
sau Lutz-Lewandowsky epidermodysplasia verruciformis)

dysplasia

TUMORILE TESUTURILOR MOI


DEFINITIE
Partile moi pot fi definite ca tesutul extrascheletal non-epitelial al corpului
exceptand sistemul reticuloeindotelial, glia, si tesuturile de sustinere ale diverselor
organe parenchimatoase.
Este reprezentat de :

Muschii netezi si striati

Tesutul adipos

Tesutul fibros

Vasele sangvine ce deservesc aceste tesuturi

Prin conventie se include si sistemul nervos periferic deoarece tumorile provenite


din nervi se prezinta ca mase de parti moi si pun probleme similare in diagnosticul
diferential si tratament.
Embriologic, partile moi deriva in principal din mezoderm, iar in cazul nervilor din
neuroectoderm.
Tumorile de parti moi sunt un grup foarte heterogen de tumori ce sunt clasificate pe
baza histogenetica dupa tesutul adult cu care seamana.
In cadrul diverselor forme histogenetice, tumorile de parti moi sunt de obicei
impartite in forme
benigne
maligne

Tumorile benigne
seamana mai mult cu tesutul normal, au o capacitate limitata de crestere
autonoma.
Prezinta o tendinta mica de a invada local
sunt urmate de o rata mica de recurenta locala
Tumorile maligne sau sarcoamele
din contra, sunt agresive local si sunt capabile de crestere invaziva sau distructiva,
recurenta, si metastaza la distanta.
Chirurgia radicala este necesara pentru asigura indepartarea totala a acestor
tumori.
Din pacate termenul de sarcom in sine nu indica tendinta sau rapiditatea de a
metastaza.
Alte tipuri de tumori
Leziuni borderline = tumori pentru care este greu sa se determine potentialul
malign
pseudosarcoame = leziuni benigne neoplazice si non-neoplazice care morfologic
apar a fi maligne dar urmeaza o evolutie clinica benigna
TUMORI LIPOMATOASE BENIGNE
Reprezinta o mare varietate de leziuni tumorale ale tesutului adipos.
1. Lipomul solitar
2. Lipoame multiple
3. Angiolipomul
4. Miolipomul
5. Lipomul condroid
6. Lipomul cu celule fusiforme
7. Lipomul pleomorfic
8. Lipoblastomul benign si lipoblastomatoza
9. Lipoame intramusculare si intermusculare
10.Lipoame ale tecii tendoanelor si articulatiilor

11.Fibrolipomul neural (hamartromul lipofibromatos al nervilor)


12.Lipomatoza difuza
13.Lipomatoza simetrica
14.Lipomatoza pelvica
15.Lipmatoza steroida
16.Nevul lipomatos cutanat superficial
17.Hibernomul
Lipomul solitar
Lipoame multiple
Lipoame multiple
Lipomul cu celule fusiforme
Lipoblastomul benign si lipoblastomatoza
Lipoame intramusculare si intermusculare
Lipoame ale tecii tendoanelor si articulatiilor
Fibrolipomul neural(hamartromul lipofibromatos al nervilor)
Lipomatoza difuza
Lipomatoza simetrica
Nevul lipomatos cutanat superficial
Hibernomul
LIPOSARCOMUL
Este unul dintre cele mai frecvente sarcoame ale adultului si are 5 sub tipuri:
1. Liposarcomul bine diferentiat (lipomul atipic)
2. Liposarcomul mixoid
3. Liposarcomul cu celule rotunde
4. Liposarcomul nediferentiat
5. Liposarcomul pleiomorfic

Liposarcomul bine diferentiat (lipomul atipic)


Liposarcomul mixoid
LIPOSARCOMUL MALIGN:
- apar cu predilectie pe coapse, cateodata retroperitoneal
- marea majoritate apar la adult, dar exista si cazuri la copii (10-15 ani)
- au ca punct de pornire celule primitive, rar adipocite mature
- clinic: formatiune tumorala de dimensiuni variabile (cele retroperitoneale pot
ajunge gigante), de consistenta in general ferma, dureroasa, neaderenta la piele,
foarte aderenta la tesuturile profunde
- biopsie pentru confirmarea diagnosticului
- investigatii imagistice incluzand TC
- tratament chirurgical: rezectii largi si evidare ganglionara
- radioterapie si chimioterapie regionala cu rezultate discutabile
- rata inalta de recurente locale si metastaze la distanta
- chimioterapie sistemica cu adriamicina pentru tratamentul metastazelor
TUMORILE CELULELOR MEZODERMALE

Se numesc tumori fibrohistiocitare

Provin din fibroblasti, fibrocite si histiocite

HISTIOCITOMUL FIBROS = DERMATOFIBROMUL:


- apar in orice zona a corpului, dar in general pe extremitati
- aspect nodular sau papular, netede, rotunde sau ovale, galben-brun, in general
unice, implicand strict pielea, fara a afecta tesutul subcutanat
- microscopic: fibrocite, fibre de colagen, histiocite, depozite perivasculare de
hemosiderina
- in general sunt benigne si au rata foarte joasa de recurenta
- a fost descrisa si asocierea cu EBC
- excizie chirurgicala
HISTIOCITOMUL FIBROS MALIGN:

- apar la adult, mai frecvent la barbati


- mai mult de 50% afecteaza muschii scheletici ai membrului inferior, mai ales
coapsa
- extrem de agresive: recurente locale cca 50%, metastaze cca 40%
- extensie hematogena 80%, limfatica 30%
- excizie chirurgicala
TUMORILE MUSCULARE
LEIOMIOMUL:
- tumora benigna a muschiului neted
- formatiuni nodulare, ferm aderente de tegument, brun-galbui, cu aspect ceros,
aparand frecvent la nivelul membrelor, in general dureroase
- angioleiomiomul: tumora mai profunda, cu fascicule musculare netede incapsulate
si vase sangvine aditionale numeroase
- tratament chirurgical
LEIOMIOSARCOMUL:
- tumora maligna a muschiului neted
- nu afecteaza niciodata doar tegumentul
- apar cel mai frecvent pe coapsa
- clinic: formatiune tumorala subcutanata cu ulceratii si sangerari ale tegumentului
supraiecent
- metastazare rapida hematogena
- tratament chirurgical cu excizii largi
- chimioterapie cu adriamicina
1. Leiomiomul cutanat
2. Angiomiomul (leiomiomul vascular)
3. Leiomiomul tesuturilor moi profunde
4. Miofibroblastomul sanului
5. Angiomiofibroblastom

6. Miofibroblastomul in palisada a nodului limfatic


Leiomiomul cutanat
Angiomiomul (leiomiomul vascular)
Angiomiofibroblastom
LEIOMIOSARCOMUL
Leiomiosarcoamele reprezinta aproximativ 5-10% din totalul sarcoamelor.
Dintre ele cele mai numeroase sunt leiomiosarcoamele de parti moi si in special
localizate retroperitoneal.
1. Leiomiosarcoamele de parti moi
2. Leiomiosarcoamele cutanate
3. Leiomiosarcoamele de origine vasculara
Leiomiosarcoamele de parti moi
Leiomiosarcoamele de origine vasculara
RABDOMIOMUL
Este tumora benigna a muschiului striat.
1. Rabdomiomul de tip adult
2. Rabdomiomul de tip fetal
3. Rabdomiomul de tip genital
4. Hamartromul mezenchimal rabdomiomatos
Rabdomiomul de tip adult
RABDOMIOSARCOMUL
Este tumora maligna a muschiului striat.
Este cel mai frecvent sarcom de parti moi la copiii de pana 15 ani. Incidenta
descreste cu varsta si devine foarte rar la persoanele de peste 45 de ani.
1. Rabdomiosarcomul botrioid
2. Rabdomiosarcomul cu celule fusiforme
3. Rabdomiosarcomul embrional

4. Rabdomiosarcomul alveolar
5. Rabdomiosarcomul nediferentiat
Rabdomiosarcomul botrioid
Rabdomiosarcomul alveolar
TUMORILE BENIGNE SI LEZIUNILE TUMORALE ALE VASELOR SANGVINE
Hemangioamele sunt leziuni benigne ce sunt foarte asemanatoare cu vasele
sangvine normale. Aceasta asemanare este atat de mare incat este dificil a se
distinge intre hamartoame, malformatii si tumori.
Termenul de hemangiom este folosit in sensul cel mai larg ca un proces nonreactiv
benign in care exista o crestere a numarul de vase normale sau anormale ce apar,
recunoscand ca multe din aceste leziuni reprezinta mai degraba malformatii ale
tesutului decat tumori adevarate.
Hemangioamele pot fi de doua mari tipuri : cele ce sunt mai mult sau mai putin
localizate la o zona, si cele care implica segmente mari ale corpului, cum ar fi o
extremitate intreaga.
Ultimul tip, cunoscut ca si angiomatoza, este mult mai rar.
Primul tip are urmatoarele subtipuri:
1. Hemangiomul capilar
2. Angiomul in ciucure dobandit (angioblastomul Nakagawa)
3. Hemangiomul in tinta
4. Hemangiomul verucos
5. Angiomul in cireasa ( angiomul senil)
6. Hemangiomul cavernos
7. Hemangiomul arteriovenos
8. Hemangiomul venos
9. Hemangiomul cu celule fusiforme
10.Hemangiomul epiteloid
11.Granulomul piogenic
12.Granulomul piogenic intravenos

13.Hemangiomul intramuscular
14.Hemangiomul sinovial
15.Hemangiomul nervilor periferici
16.Ectazii vasculare
17.Hiperplazia papilara endoteliala
Hemangiomul capilar
Hemangiomul cavernos
Hemangiomul arteriovenos
Hemangiomul venos
Angiomatoza
Hemangioendoteliomul
Hemangioendoteliomul kaposiform
TUMORI VASCULARE MALIGNE
Angiosarcomul cutanat
Angiosarcomul asociat cu limfedemul
Angiosarcomul sanului
Angiosarcomul indus de radiatii
Sarcomul lui Kaposi
TUMORILE VASELOR LIMFATICE
Marea majoritate sunt congenitale.
Sunt mult mai rare decat hemangioamele.
1. Limfangiomul (higromul chistic)
2. Limfangiomatoza
3. Limfedem localizat masiv
4. Limfangiosarcom
Limfangiomul (higromul chistic)

Limfangiomatoza
TUMORILE BENIGNE ALE NERVILOR PERIFERICI
Tumorile benigne ale nervilor periferici sunt incluse prin conventie in cadrul
tumorilor de parti moi si difera de acestea prin cateva aspecte importante.

Tumorile tecii nervilor sunt de origine neuroectodermica sau din creasta


neurala.

Sunt incapsulate de epi- sau perinerv, caracteristica ce faciliteaza enucleerea


lor.

Reprezinta cel mai important grup de leziuni benigne ale partilor moi in care
transformarea maligna este regula.

Exista doua tipuri principale de tumori benigne ale tecii nervilor :

Schwannomul (denumit inainte neurilomul)

Neurofibromul cu variatiile lor si sindroamele asociate.

Mai exista cateva leziuni pseudotumorale ale nervilor, cum ar fi :

Neuromul traumatic

Neuromul lui Morton

Ganglionul tecii nervului

Schwannomul are urmatoarele variante:

Schwannomul localizat

Schwannomul cu modificari degenerative

Schwannomul celular

Schwannomul plexiform

Schwannomul epiteloid

Schwannomatoza

Schwannomul melanotic

Neurofibromul are trei variante:

Localizat

Difuz

Plexiform

Trebuie mentionata neurofibromatoza sau boala von Recklinghausen care are la


randul ei doua forme : NF1 si NF2, prima fiind cea mai raspandita.
Exista o stransa legatura intre neurofibromatoza NF1 si neurofibromul de tip difuz si
plexiform.
Tratamentul unei tumori cutanate
Protocol
Examenul dermatologic
Examenul RMN/CT
Tratamentul chirurgical
Examenul histopatologic
Tratamentul oncologic
Controlul postoperator periodic
Examenul dermatologic
Identificarea prezumtiva a tipului de tumora
Orienteaza asupra exciziei in suprafata
Examenul RMN/CT
Punerea in evidenta a extensiei tumorale
CT pune mai bine in evidenta afectarea structurilor osoase
RMN evidentiaza mai fidel leziunile partilor moi
Orienteaza asupra exciziei in profunzime
Examenul RMN
Comparativ cu examinarea CT, rezonana magnetic permite un contrast superior al
prilor moi cu vizualizarea superioar a detaliilor anatomice. Aceasta face ca
examenul RM s fie net superior celui CT n caracterizarea structurilor musculare, a
tendoanelor, a ligamentelor, cartilajului i meniscurilor articulare. Depistarea
modificrilor patologice de la nivelul mduvei osoase este de asemenea net
superioar n cazul rezonanei magnetice.

Un alt avantaj al examinrii RM comparativ cu celelalte tipuri de investigaii


imagistice (radiografie, CT, scintigrafie) este reprezentat de faptul c este
neinvaziv i neiradiant.
Indicaiile majore de RM sunt tumorile de pri moi, osteonecrozele aseptice i
leziunile articulare (inflamatorii sau traumatice).

Stadializarea tumorilor de pri moi implic o colaborare strns ntre


radiolog, chirurg, oncolog i anatomopatolog.
Cele mai multe informaii despre extensia tumoral local se obin cu ajutorul
imagisticii. Astfel, rezonana magnetic este capabil s precizeze dimensiunea
tumorii, extensia local n funcie de planurile fasciale i de localizarea
compartimental.
Examenul RM este de elecie n identificarea invaziei structurilor osoase, articulare
sau neurovasculare. Este indicat ca nainte de biopsie s se fac o evaluare
imagistic minuioas a extensiei locale a tumorii.
Gradingul histologic
-

determina gradul de malignitate al unei tumori si reprezinta modul prin care


se cuantifica gradul de diferentiere prin aplicarea unui set de criterii
histologice:
gradul de celularitate
pleiomorfismul celular sau anaplazia
activitatea mitotica ( frecventa sau anormalitatea mitozelor)
gradul de necroza
expansivitatea sau infiltrarea si cresterea invaziva.
Gradul (G)

G1

Bine difereniat

G2

Moderat difereniat

G3

Slab difereniat

G4

Nedifereniat
Tumora (T)

T1

Diametrul < 5 cm

T1a

Tumor superficial

T1b

Tumor profund

T2

Diametrul > 5 cm

T2a

Tumor superficial

T2b

Tumor profund
Adenopatii (N)

N0

Fr adenopatii regionale tumorale

N1

Adenopatii regionale tumorale (histopatologic)


Metastaze (M)

M0

Fr metastaze

M1

Metastaze la distan

Stadializarea tumorilor maligne de esuturi moi (AJCC)


Gradul (G)
G0

Benign

G1

Tumor malign cu grad mare de difereniere

G2

Tumor malign nedifereniat


Extensie tumorala (T)

T1

Intracompartimental

T2

Extracompartimental
Metastaze (M)

M0

Fr metastaze

M1

Metastaze la distan

Stadializarea tumorilor maligne musculo-scheletale (Musculoskeletal


Tumor Society)
Tratamentul chirurgical
Largimea exciziei
Excizie cu bisturiul electric, in bloc
Recupa
Modul de acoperire a defectului rezultat

Sutura directa
Plastie PLD
Lambouri locale Cutaneograsoase
Fasciocutane
Musculo fascio cutane
Lambouri transferate liber
Sutura directa
Grefa PLD
Lambouri locale
Lambouri de transfer liber
Transfer liber de lambou muscular latissimus dorsi pentru reconstructia
fetei
Transfer liber de lambou muscular latissimus dorsi pentru reconstructia
fetei
Examenul histopatologic
Pune diagnosticul de certitudine al formatiunii tumorale
Determinant pentru conduita terapeutica ulterioara
Concluzii
Existenta unui sistem integrat, a unei retele informatice, la nivelul unui spital ar
facilita accesul rapid la imagistica, alte exameene paraclinice, tratament, baza de
date anatomopatologica
Succesul interventiei chirurgicale in timp depinde direct de aprecierea extensiei
leziunii prin examenul preoperator RMN si o excizie larga chiar in prezenta unor
aspecte macroscopice aparent normale ale tegumentului