You are on page 1of 8

Universitatea Transilvania din Brașov

FACULTATEA DE ALIMENTAȚIE ȘI TURISM

TEMĂ: GASTRONOMIA ROMÂNIEI

STUDENT: DRAGOMIR FLORINA

SPECIALIZARE: IMIT 2

NICOLETA
AN: I

COORDONATOR: CONF.UNIV.DR.ING.
IOANA SONIA COMĂNESCU

fructe de pădure. Un loc aparte. a gusturilor și obiceiurilor gastronomice specifice poporului român. datorită unor factori bine determinați: prospețimea ingredientelor. unde natura se împleteste cu muzica și în special cu mâncarea oferită de restaurante cu specific local. unice. împreună cu obiceiuri provenite prin intersectarea culturii gastronomice cu tradiții ale altor popoare. bucătăria acestei țări cuprinde numeroase bucate de praznic rânduite în funcție de anotimpul și sărbătoarea pomenită. duc la un festin de neuitat. Poporul român fiind creștin încă de la începuturile formării sale. și până la bucătăria fusion. produse lactate cât și din carne și subproduse din carne. turistul poate opta pentru o gama diversificată de preparate. Mediul rural oferă gusturi și rețete unice. bogăția și varietatea alimentelor din toate grupele de carne. turistul are și unele pretenții culinare. căutate de turiștii asiatici. uleiuri vegetale. pește. Tehnica moderna este înlocuită de ustensile rudimentare. îl au dulciurile. cuprinde nenumărate obiceiuri și tradiții culinare. Prin turism putem mediatiza mai bine moștenirea culturală. . cu care poporul român a intrat în contact de-a lungul istoriei. în timp. vânat. de pensiunile turistice din locurile natale. din ceramică sau la test. Avem oportunitatea de a împărtăși turiștilor care ne vizitează țara. Ea este diversă. mâncăruri specifice. printr-o armonioasa combinare și un aspect îmbientor. unele locuri captivante. pe care românul ospitalier știe să i le satisfacă: de la preparatele tradiționale românești și ale etniilor. respectarea obiceiurilor și tradițiilor locale și naționale. gastronomica și folclorul. In funcție de locația aleasă. Bucatele românești sunt alcătuite atât din legume. lapte. ciuperci aromate care. care să-i încânte toate simțurile. în special a legumelor cultivate în gospodăriile țărănești. aparută recent și în țara noastră. dulcețurile. folosindu-se încă lingurile de lemn. plăcintele. preparatele fiind gătite în vase de lut.Introducere În opinia mea. România dispune de posibilități multiple de a oferi o bucătărie deosebită și faimoasă. Gastronomia românească cuprinde atât bucate de zi cu zi cât și preparate speciale de sărbătoare. iar jarul obținut din diferite specii de lemn ridicând valoarea și gustul preparatului. In functie de preferințe. bucătăria tradițională românească este denumirea pe care o poartă rezultatul sintetizării. cereale.

Cum tot influentă trebuie să fie și polentița. dar și cu vânturilor reci și aspre de iarnă. pizza pe pat de mămăligă. Bănățenii mănâncă și ei multă carne de porc. Ceapa umplută este și ea specifică Banatului. Speciale sunt și plăcintele bănățene de ceapă și de varză. horincă. alături de unguri. Pentru desert. La Lugoj se face o plăcintă gustoasă cu brânză și carne. îmbunătă țite cu smântână. restaurantele Timișoarei o vând cu succes. preparate din carne tocată cu satârul. untura care e prezentă de la ciorbe până la prăjituri. . precum și renumitul șnițel de porc care a învins șnițelul vienez de vițel. cârnații afumați sau proaspeți. sunt mari. bucătăria ardeleanului a fost influențată temeinic de obiceiurile gastronomice ale sașilor. Hrana celor din Transilvania este concepută pentru a munci mult și bine. îndulcită cu fructe. boia de ardei și chimen. spre deosebire de cele moldovenești. învelită în foaie de plăcintă coaptă în cuptor. acela n-a înțeles ce vrea să spună ardeleanul prin expresia “să câștigi o pâine”. Cine n-a tăiat cu brișca (cuțit mic) o felie uriașă de pâine. cimbru. semn că italienii au mâncat ceva vreme în Banat. Sunt învățați cu coasa. Dacă în Ardeal se face pâinea cu cartofi. tocătură și alte mâncăruri. Sarmalele bănățene. inven ție a morarilor și pietrarilor italieni aduși în Banat de împărăteasa Maria Tereza.  Bucate din Banat Creuzet de influențe Mâncărurile bănățene se caracterizează prin sosurile obținute din rântaș făcut din făină încinsă care se stinge cu supă de oase sau supă de zarzavat. șvabilor și ungurilor din Ardeal. cu zilele de arșiță din vară. De altfel. sângeretele și toba (preparate cu sânge de porc). tot după obiceiul nemțesc. aici se face pâinea cu lapte. vinars sau jinars și sunt toate rachiuri dublu distilate din prune amestecate cu mere sau pere. Bucate din Ardeal Hrană pentru câștigat o pâine Ardelenii sunt cei mai nemți dintre români: mănâncă mult. deși e un derivat al acestuia. chisătura (slănina afumată tăiată mărunt și amestecată cu ceapă) care se adaugă în ciorbă. Tot în Banat se prepară “varga beleș”. cu multe calorii. dar și muncesc foarte mult. nemți și sârbi : românilor le-a rămas. dar e cu siguranță o influență italiană. chișca (cu orez sau crupe). astăzi. Băuturile Ardealului se numesc palincă. jumările reci sau fierbinți. o moștenire de influențe pe care. condimentate cu piper. o budincă din tăiței de casă cu brânză de vaci și stafide. slănina în saramură sau afumată. dar și legume prăjite și înăbușite. ca în Toscana. cu sapa. așadar. El dă jambonul afumat. se gătesc mai ales prăjituri cu nucă sau cremă. Regele cărnurilor ardelene este porcul.

de la mistreți la urși. sărmăluțe cu urdă la Sucevița. găini cu pene strălucitoare ca pe la Siret. legume pe câmp. dar o smântână grasă ca untul și tare. bucate noi. Patrie a mănăstirilor. cocoș de munte și găină sălbatică. De vină trebuie să fie neasemuita bogăție în resurse de hrană a Bucovinei : vaci și viței grași ca la Sadova pe pășuni verzi opt luni pe an. fructe în livezi. să nu cadă greu. peștele e fie din apa dulce a Deltei. Până într-acolo merge nebunia smântânii. mâncată rece cu mămăligă fierbinte și stropită cu vin de la Frâncușă de la Cotnari. că laptele acru (zis și chișleag) se face în donițe (butoiașe) de lemn de cinci kilograme și se mănâncă direct de acolo cu lingura de lemn – o să ne facem o idee despre pofta de mâncare a bucovineanului. tot anul. E deseori hulpav. aceste cărnuri de bază au născut o varietate de feluri de mâncare care poate doborî orice turist.”  Bucate din Dobrogea Masă bogată cu două picioare De la exilatul poet Ovidiu și până astăzi. încât oamenii locului mănâncă dimineața mămăligă rece unsă cu smântână. Bucovina e patria smântânii. de la lostrită (interzis acum a se pescui) la păstrăv. turcești. gură veche. căprioare. că abia o tai cu cuțitul. Cu siguranță cî batalul la proțap n-are egal. Dacă mai socotim că aici se închistresc cel mai frumos ouăle de Paști. dar e muncitor și se respectă. de aceea e mai roșu în obraz și mai burtos. oi cornute și miei ca pe la Frasin . grecești. și la el se bea un pahar de Murfatlar și se pune capac mesei cu un desert care se face dansând geamparale. clean și mreană. pus în borș. dar și în murături. fie din apa sărată a Mării Negre. Oaia e de pe pământ. încât de fiecare dată când dă peste o trufanda. tătărăști. pești. Vremurile noi au readus chebabul în atenție. E vorba de renumita plăcintă dobrogeană cu brânză de oi. una le bate pe toate de-a lungul întregului an: zacusca de legume și ciuperci. de departe cei mai gurmanzi sunt bucovinenii. bucătăria dobrogeană stă pe două picioare : pe oaie și pe pește. zice cam a șa: “Ia. Cu smântână se mănâncă toate borșurile. vânat în toate pădurile regiunii. Bucovina are cele mai minunate mâncăruri mănăstirești și de post: cârnat cu legume la Putna. dintre mâncărurile de post. Bucate din Bucovina Bucate noi în gură veche Dintre toți românii. dintre care cel mai bun rămâne borșul polonez cu cartofi și sfeclă roșie. . El se mănâncă și cu o lingură de chefir. plăcintă cu ciuperci la Dragomirna. Într-atât e de îndrăgostit de mâncarea bună. Dar. că aici se mănâncă în oale uriașe de Marginea și Rădăuți. Dintre legume. lipovenești. Învârtite de influențe felurite. capre ca la Dorna. Cum din lapte ia naștere smântâna. rege e leaușteanul. Dintre mâncărurile vechi ale Dobrogei pe bază de carne de oare. cartofi albi și roz sub pământ.

De la baclava la șrbet. Primăvara. obișnuite doar la sărbători. are și o mică anexă care nu trebuie uitată: dulciurile turcești. ca să prindă puteri și să aibă noroc la pescuit. care se pun la cuptor. ciorbe. de departe. coleșe (mămăligă) cu brânză. așa crud. pe atât de ingenioase. Nelipsite de pe mesele maramureșenilor sunt și țuica fiartă cu miere de albine sau horinca de prune. de dimineață. la bogăție mare de pește merge și morun. se servește cu iaurt rece. Bucătăria maramureșeană nu este nici ardelenească. știucă. Nu se poate face fără caracudă. bulzul maramureșan e de găsit în multe restaurante românești. se serbează stâna maramureșeană. și somn pentru grăsime. așezată pe două picioare. roșii. borșurile și majoritatea supelor sunt pregătite cu rântaș și drese cu smântână. Știuca umplută. găsești de toate la o gospodină din Mangalia. ocazie cu care descântă un oblete viu pe care apoi îl mănâncă. cea mai compleză mâncare a regiunii. Un alt fel de mâncare specific Țării Maramureșului. foarte gustos și ușor de preparat. care e amestecată cu vinete. dobrogeanul mănâncă gogoși fierbinși cu kefir: gogoșile astea de Constanța. supe.Tocătura de oaie. Ăn zonă se mănâncă și piure de castane cu frișcă. consumată simplu sau în diverse combinații. Bucătăria dobrogeanp. Borșul de pește din Deltă e. fripturi. pe ât de simple. ca și în Ardeal. . bineînțeles. lipovenii din Deltă sărbătoresc Ziua Peștelui – sărăbătoarea băgoțiilor apei. de apă. Ciorbele. de preferat cu ceapă verde și. cartofi și diverse mirodenii : ca și alte mâncăruri ale regiunii. Al doilea picior. ci maramureșeană. Voia-bună și dansul continuă până noaptea târziu la casa baciului. În Maramureș se gătește cu multă untură de porc. caracteristie civilizației păstorești. roșioară. plătică. clătite cu brânză de vacă și smântână. nici bucovineană. rahat sau stafide. vită sau porc se folosește și la musacaua dobrogeană. La fel și vântaul (lișite umplute. al bucătăriei dobrogene îl face peștele. Pe 17 martie. Când e grăbit. făceau deliciul turiștilor prin anii ’70. Evenimentul se petrece pe dealurile din jurul satelor. Maramureșul vine la ospățul bucătăriei românești cu bucate arhaice. un amestec de tradișii și influențe păstrate până astăzi. în acordurile unei muzici folclorice cu ecouri ancestrale. iar da desert. preluat de la Viena. la fel ca și clătitele cu brânză de vaci și smântână. Se mănâncă sarmale cu smântână. desert orășenesc. Omniprezentă e brânza. văduviță. obișnuit aici toamna și iarna. pregătitiă în straturi și care se servește fierbinte. udată cu horincă. chiftele de mistre ț). umplute oriental cu dulceață.  Bucate din Maramureș Mâncăruri de oieri și plugari Enclavă istorică și vatră a istoriei românilor. crap. inclusiv paharul apă rece. caras și biban. uneori untura fiind înlocuită cu slănină afumată sau costițp tăiată mărunt și topită. Astăzi. când se formează turmele de oi care vor pleca la pășunatul alpin. sarmalele de pește sau chiftelele de pește sunt mâncăruri migăloase de făcut. Atunci se întind la iarbă verde mese cu mâncăruri și băuturi tradiționale. pe oaie și pe pește. este mămăliga cu brânză și jumări.

livezi și podgorii uriaașe. dulciuri din aluaturi fine etc. Consilierul Italian al lui Petru Cercel (1583-1585). preferate în Moldova sunt laptele și brânza. de preparate simple din legume și mâncăruri din carne tocată. a plăcintelor “poale-n brâu”. multe preparate originare din aceste țări fiind preluate și uneori adaptate gustului și stilului autohton. Bucate din Moldova Țara sarmalelor. Din produsele lactate. Toamna fac povidlă din perjele (prunele) coapte și bromate. cum i se mai spune. scria: “Muntenii obișnuiesc mult să facă mese mari cu multă mâncare și băutură și la banchetele lor . sarmale moldovenești și pârjoale. numai bune de mâncat. de la Cotnari. descoperim budinci gratinate. din vișine fierte – chisăliță. mai ales. Ca pe nicăieri. al podgoriilor uriașe. Nu a neglijat niciodată însă pomenile și nu a sărit peste posturi. și țara celor care gătesc o pâine speciala. Moldova înseamnă și crâșme celebre fără de care o vizită pe drumul spre Iași nare haz. dar e numai din cauza vinurilor minunate. cea grecească și. până la Buzău. divinitate și strămoși. el a mâncat întotdeauna simplu. De asemenea. calități împrumutate de la bucătăriile străine. din aceste bogății s-a născut întreaga bucătărie moldovenească – o bucătărie cu tradiții străvechi și obiceiuri inconfundabile. adăugate pentru aroma în compoziția unor preparate. Se observă. podgoriile Moldovei le-au adus moldovenilor și faima de băutori. ciuperci.  Bucate din Muntenia De la zaiafet la petrecere Zonă de dealuri și munți. ciulama și altele. aguridă. acrite cu verzituri (mazăre. Bucătăria italienească. Bucătăria muntenească înseamnă mai întâi de toate diversitate. plăcintelor și vinului Moldova este ținutul marilor posibilități naturale: al oilor multe. Așa se face cat alături de ciorbele cu carne sau cele cu legume. Nici pe departe să se înțeleagă că moldoveanul este lacom sau gurmand. genovezul Franco Sivori. bucătăria clasică franceză au fost și sunt foarte apreciate. păduri. influența oriental. în afară de “Țara Țuicii”. numită azimă. Muntenia sau Valahia. al lanurilor de grâu și de secară. pilafuri. al ogoarelor și livezilor pline de roade. este. convins fiind că mâncărurile pe care le sfințește în biserică îl vor ajuta să mențină echilibrul între cei vii. iar vara. lipsit de pretenții – doar atât cât îi trebuia să trăiască. din legume. “ciute și cornute”. Azi. Aici este țara alivencilor. Nu. Cum e și firesc. de asemenea. numai aici gospodinele gătesc ciorbe de potroace aromate cu leuștean. prin: musaca. corcodușe). a pârjoalelor și a celor mai faimoase borșuri. ingeniozitate și delicatețe. ca o turtă.

iar verdeșurile folosite cu predilecție sunt pătrunjelul. .” În Muntenia. se prepară diverse dulcețuri și șerbeturi de fructe . care se asortează foarte bine cu vinurile din regiunea Drăgășani. pește. brânză și legume. Concluzie Așa cum spune și Jacques Yves Cousteau “Dacă ar fi să mă iau după <tchiorba> aceasta extraordinară și după această <tourta> de vis. Mâncărurile lor sunt alese și bine gătite. foarte. deci. despre care se spune că își pregăteau în acest fel plăcintele cu diverse umpluturi – cu carne. după obiceiul mai curând barbar decât altminteri. struguri și altele.de nuci verzi. Ca bucătărie. Sunt apreciate ciorbele acrite cu zeamă de varză sau suc de roșii. știrul. numele ei derivând din “placenta”. praz. românii.” pot afirma că tradiționala bucătărie românească este și va fi întotdeauna un avantaj de neînlocuit al țării atât pentru locuitorii ei cât și pentru oamenii care ne trec hotarele în căutare de noi experiențe și culturi. lumea nu știe nimic despre România. prune. Datorită acestui fapt. loboda. de caise. nenumpratele influențe au născut o bucătărie și o atmosferă specială. vișine. nu vă cunoașteți miracolele. de aguridă. sunteți. de fapt. în care predomină ardeiul iute. Trăsătura caracteristică a bucătăriei din această zona este condimentarea excesivă. foarte bogați în așa-zisa voastră sărăcie. atunci aș spune nu numai că. tot o moștenire romană. Ca desert. un procedeu de frigere a cărnii întâlnit numai în Oltenia. legume. gutui. mere. ca nicăieri în România. dar nici voi. prazul. piersici. ștevia.e multă muzică.  Bucate din Oltenia Mâncare iute. Deliciul preparatelor din carne este “oaia la groapă”. un comentator al bucătăriei românești afirma că încercarea mâncărurilor olteneșeti este un act de curaj. la țest “Țesturile” de lut (oale de pământ) folosite în Oltenia datează încă de pe vremea romanilor. lobodă sau ștevie. corcodușe. În bucătăria oltenească se prepară foarte multe ciorbe de pui. cel puțin. Plăcinta este. leaușteanul. care înseamnă “pungă umplută”. cireșe. se folosește adesea carnea de porc sau pește și ceva mai rar carnea de vită și vânatul. frunzele de potbal și păpădia.

ro/cultura/8669392-gastronomie-in-europa-o-istorie-savuroasa .ro/sfaturi/Periplu-si-Savoare_--d6/Cultura-si-retete_--s11/Bucatarieromaneasca_--a131. Nistor Stelian.descopera. București. Ghidul gastronomic al României.com/traditie-si-gastronomie-romaneasca-2/ 5.html 4. http://gastronomie.ele.org/wiki/Buc%C4%83t%C4%83ria_rom%C3%A2neasc%C4%83 3. 2003 2.wikipedia.BIBLIOGRAFIE 1. House of Guides. https://ro. http://pofta-buna. http://www.