You are on page 1of 310

kkT

INSTITUTUL CENTRAL DE STATISTICA
Director Dr, SABIN MANUILA
BIBLIOTECA STATISTICA Nr. 8

TIGANII DIN ROMANIA
2,

MONOGRAFIE ETNOGRAFICA

C

ION CHELCEA
REFERENT SEE IN OFICIUL DE STUDII AL INSTITUTULUI
CONFERENTIAR DE ETNOGRAFIE LA UNIVERSITATEA DIN IASI
,

es

EDITURA INSTITUTULUI CENTRAL DE STATISTICA
BUCURESTI V, SPLAIUL UNIRII 28
1944

www.dacoromanica.ro

DIN LUCRARILE ACELUI.A5 AUTOR
1. Grecii n colindete noastre. Un asPect al viefii sociale la noTin trecut :

Grecii negustori. Cluj. Tip. Ardealul", 1930.

2. Schijii monografic'd asupra Lujerdiului

Somes., Din publ. Rev. Sa-

tul fi $coala" .Nr. 2, Cluj, Tip. Ardealul", 1932.

-

3. Obiceiuri. Credinfe, Colinde, din satul Mada jud. Hunedoara. Extras
dinOulegatorzd" I, Nr. 1, Cluj, Tip. ,,Ardealul", 1932.
4. Literatura Wonograficii a satelor noastre i problemele in legtiturii cu
studiul satuluiromdnesc. Din publ. Rev. .Satul fi Scoala Nr.
- 7,"
,

- Cluj, Tip. Ardealul" 1933.

-5. Tipuri de cranii romeme$ti din Ardeal. Cercetare antropologica. Cu
un tablon grafic i pentru planse. Acad. Rom. Mem. Sect. Stiintifice, Seria III-a, Torn. X. Mem. 10. Buc. 1935.
6. Literatura' populara' romdnd contra dominatiunli magh.are zn Ardeal.
Cluj, Tip. Nationale, 1937.
7. Muzeat Etnografic al Ardealului, Cluj. Cu ocazia reorganizarii si
inaugurarii sale din Iunie, 1937.
8. Obiceiu, comunitate (sdteascii), canard populard. Tip. Dacia Tra=iane 1938. Extras din Transilvania". Sibiu 1938.
9. ifeam i rard. Pagini. de Etnografie i Folclor. Bucuresti. Tip. Imprimeria", 1940.
10. Les Rudarii" de Muscel. Etude Ethnographique Ex traits des Archives, XVI-e. anneet, Nr. 1-4 Tip. Cartea Româneasce, Bucutesti, 1943.

11. Menirea Mazeului Etnograf tc al Moldovei. Iasi, Tip. Liga Culturala", 1943.

12. Din Gorj. Note si Observatiuni cu caracter etnografk. Bucuresti.
Tip Informatia 2ilei" 1943.
13-. Etnografie. Obiect,
ConeepUe-Metoda. Lectie de deschidere a
cursului de Introducere in Etnogra fie", l'inuta la Universita-

tea din Iasi, in ziva de 29 Martie 1943. Extras din vol. IV,

Litcthrilc Geografice Dimitrie Cantemir". Iai. Inst. Arte Grafice,
Brawo, 1943.

www.dacoromanica.ro

INSTITUTUL CENTRAL DE STATISTICA
Director Dr. SABIN MANUILA
BIBLIOTECA STATISTICA Nr. 8

ION CHELCEA
REFERENT SEF IN OFICIUL DE STUDII AL INSTITUTULUI
CONFERENTIAR DE ETNOGBAFIE LA UNIYERSITATFA DIN IASI

TIGANII DIN ROMANIA
MONOGRAFIE ETNOGRAFICA

EDITURA INSTITUTULUI CENTRAL DE STATISTICA
BUCURE$TI V, SPLAIUL UNIRII 23
1944

www.dacoromanica.ro

Lucrafea de fala reprezintä rezultatele unor cercetari filcul 2,z cadrul
Oficiu Ini de Studii al Institutului. OIfiiiile i interpretlirile reprezinta punctul
de vedere al autorului.

www.dacoromanica.ro

,,gettpte lizazze aoec .4aet
naaa 0100114 deptid Wed (Jle.4d
Jarz,i I carzczaitze erzcate .

ateJa0

www.dacoromanica.ro

IN LOC DE INTRODUCERE
(PUNCTE DE VEDERE)

Redeschizandu-se discutia, ramanem la aceeasi constatare la
acum 50 ani
Paul Bataillard, cand afirma c.
care se oprise

les Tsiganes devraient etre en chaque contree l'objet de monographies ethnographiques tres precises, tres serieusement etudiees ;
et c'est ce qui manque presque partout, quoique les notices et meme
les livres, dont quelques uns tres connus, soient assez nombreux".1)

Pe-alocuri, acest deziderat s'a facut simtit si in publicistica
noastra din uhimul timp. Intre altele, simtind aceasta lacuna in
prezentarea problernei Tiganilor, Popp $erboianu se &idea pe
buna dreptate, la un studiu etnografic de oarecare intindere referitor la Tiganii nomazi, la netoti", cum le spune el 2). Se intelege
ca nu era un lucru atat de usor. Imprejurarile cereau un nou gen
de cunoastere : cercetarea Tiganilor in ceeace aveau ei mai specific,

ca viata. Documentul istoric reprezenta o sursa seaca de informatie. Trecutul, in orice caz, nu avea prea mult de spus: Si apoi,
noua metoda in alte tari (in special Germania) daduse roade.
Ramasese deci, ca desvoltarea problemei sa primeasca si la
noi o deslegare mai fericita si moderna. Dar am continuat sa privim lucrurile prin unghiul de cunoastere istoric i lingustic. Din
care cauza, parcurgand bibliografia in chestiune, mai ales la noi, rar

vom in talni cercetari pe viu, in afara bineinteles, de cateva arti1) P. Bataillard. Bohemiens ou Tsiganes, in Diclionnaire dos Sciences
Antlzropologiques. Paris 1895.

2) Popp Serboianu. Les Tsiganes. Paris 1930 p. 12.

www.dacoromanica.ro

recunoastem ca am ramas in urma. in domeniul acesta am ramas ca lot timpul lui Kogalniceanu. ci mai de graba pentru cà nu se putea altfel : D-1 Potra priveste lucrurile ca un istoric i deci. 7-9. apoi. www. pentruca la noi cercetarile asupra lor au fost si continua sa fie cu totul insuficiente. aceasta latura n'a fost expusa cat se poate de scurt in cartea sa. XVI-e armee.dacoromanica. ale diferitilor autori asupra Istoriei Tiganilor schita. asa de mult si de pasionat desbatuta. care ofera o foarte stearsa imagine" in comparatie cu ceeace a fost sau este vieata bor. c. Pagini de Etnogra fie 5i Folklor. Sa nu ne facem iluzii : fiindca punctul de vedere integral in cercetarea problemei. p. este un exemplu in ce priveste confuzia ce se face intre categoriile de Tigani. Asa se explica. Din capul locului. 1940. cand grupurile etnice din toate tarile erau . 63 sate cu toate soiurile de Tigani. 1-4 .cercetate mai mutt pentru farmecul particularismului ce-1 prezentau. 351-356. Les Rudari" de Muscel. In 1929 am luat in deaproape cercetare. ca fiind cunoscuta".ro . dealtfel foarte variate. 1943. dar care s'a ocupat cu Tiganii. cele doua catcgorii de Tigani din Sant. nici nu avea de unde sa cunoasca problema. sunt prin asezeo-e si felul lor de a fi. Etude Ethnographique. Aurel Boia. Bucuresti 1939. in Sociologic Romaneascii III Nr. 3) Domnica I. venind vorba de trecut. Nurnai eine nu e prcvenit cauta sa-i considere una. Extraits des Archives. Scapa datele complete ale problemei. v. Rudarii din Muscel. Faun.insa la o contradictie cu sine insusi când admite ca starea lor actuala fiind cunoscuta" a fost tratata cu totul pe scurt 4). Nr. schita istorica" pe care o d in car- tea sa. Prin aceasta. Serboianu recunoaste astfel. nu acesta va fi drumul care ne va duce la realizarea scopului urrnarit. Tiganii. iar Popp $er- boianK. 4. Un istoric prin disciplina. care tocmai sub acest raport ramane sa fie cunoscuta. de sat si rudari.6 TIGANII DIN ROMANLt -cole 3). nu face deck sa treaca in revista parerile. in Arhiva pedant Stiin(a fi Ref orma Sociala Nr. din Tara Oltului . In 1939 am cercetat in cadrul Institutului de Cercetari Sociale al Romaniei. la o oarecare distanta unii de altii. Alte articole si comunicari referitor la problema : Ion Chelcea Neam i Tara. Contributiuni la istoricul Tiganilor din Romania. Tiganii in viata satului Cornova. Materialul asteapta sa fie prelucrat. p. Aurel Boia. marturiseste ca aceasta problema i-a trezit interes. arata ca in tot cazul. cum. intai prin numarul lor insemnat din tara noastra". 4) George Potra. Bucuresti. Integrarea Tiganilor din Sant (Nasaud) in comunitatea romaneasca a satului. 1-4. Din pricina conceptiei cle Care e stapanit. La drept vorbind. ajunge. Ion Chelcea. e in acelas timp i cel mai greu de realizat.

TIGANII DIN ROMANIA

7

In felul s'au, Pofip $erboianu, avea sa cada si el in aceeasi
gresala, cand admitea ca limba ar fi singura chee ce ar mijloci
aflarea secretului existentei misterioase, a acestui popor 5). Ca sa

ne facem o idee asupra felului cum se poate aplica o .astfel de
conceptie, e destul sa aratam ca Popp $erboianu a avut in vedere, exclusiv pe acei Tigani ce mai prezentau interes din punct de
vedere linguistic. Materialul la care se refera el, avea sa fie cules

dela Ursarii si Ciurarii din Muntenia, cu exceptia ditorva cuvinte luate din vocabularul Tiganilor vatrasi". 0 astfel de atitu(line, din punctul nostru de vedere, poate fi privita ca uuitaterall,
daca nu uitam adevarul expus mai sus, ca tocrnai puncZzd de yedere este acela care intarzie cu mult asteptarile noastre.

Acest neajuns ne indeamna sa punem problema in mod
tehnic. Altfel, nu se poate ajunge la nici un rezultat. Fiindca
in alte limbi, din punctul de vedere al Tiganilor in general,
s'au realizat studii exceptionale 6) ; asupra Tiganilor dela noi,
lipsesc. Si astfel, dezideratul exprirnat de Paul Bataillard,
acum exact 50 ani, ramane in picioare si astazi. El a fost realizat
pentru Ungaria i Ardeal altadata 7). Pentru Germania, nu demult. La noi, Barbu Constantinescu a ramas abea la un proect,
conceput Inca dela 1878 8); o astfel de lucrare insa el n'a ajuns
s. realizeze. Timpurile noastre cer o reexaminare a problemei
si o punere la punct a chestiunii Tiganilor
ca
in deosebi
problema de stat. In presa s'a cerut adesea, alaturi de o desiudai-

zare a tarei noastre, si o destiganizare a ei 5). i pAna nu cunoastem atat partial cat i integral aceasta problerna, e firesc sa nu
putem pasi la deslegarea ei.

Asupra numirii qi originii Tiganilor. Numirea Tiganilor imbraca diferite forme : sunt numiri ce trgdeaZA cciracterul lor. Astfel, Belgienii si Olandezii, referindu-se la faptul cä stint lipsiti
5) Popp $erboianu. Op. cit. p. 11.

6) M. G. Grcllman. Die Zigeuner. Ein historischer Versuch fiber die

Lebensart und Verfassung dieses Volkes. Lipsca-Dessau. 1783; Martin Block.
Zigeuner. Ihr Leben und Hire Seele dargestellt auf Grund eigener Reisen und
Forschungen. Leipzig 1936.

7) Dr. I. H. Schuncker. Die Zigeuner in Ungarn und Sibenbargen.

Wien und Teschen 1883.
8) Academia Romana Mss. 3923. p. 2.

9) Alaturi de marile prefaced, in sens negativ ce au avut sa se abati

asupra poporului roman ; ca spre ex. navalirea barbarilor cu mojicia slava" si
salbaticia maghiarli", etc. infiltratia evreeasca. avem si pecinginea tiedneascr. S. Mehedinti. Ethnos, in Rev. Ethnos, I Fasc. I. p. 3.

www.dacoromanica.ro

8

TIGANII DIN ROMANIA

(Ie sentimentul religios, asa cum il concep ei, le-au dat numele
de Heiden" "). Pentru Mauri si Arabi, ei nu sunt altceva deck
hoti : Charami". Turcii, Ii numesc i ei, nu Charami', dar cam
la fel : Arami". P5streaza insa dou5 numiri : pe langa cea de
Arami" mai obisnuesc si pe cea de Tchingenes" ) Apoi, intre
altele, avandu-se in vedere culoarea pielei, in unele parti li se mai
spune Kalo" (sing.) ; Kali" pl.)
adica negru, negri. In Serbia,
Rudarii-caravlahi, poarta numele de Karavlahi" (Vlahi negri ;
Romani negri)

pentru acelas motiv.
Numirea generic5 de om"
manus (sing.), manusa (pl.)
arat5 o stare originara psilmlogica si culturala, lipsita de cel mai

mic grad de diferentiere. Pasiunea ar care au fost urmkiti de
cercetkori 12), ilustreaza

instinctiv sau constient

aceasta sta-

re de lucruri : urrnkindu-i pe ei, descoperi o intreaga lume nouä
cum spun, originara, cat mai originar5.. Ceeace erau pentru
curopeni popoarele asa zise primitive, din alte continente, erau
pentru noi Tiganii din Europa...
Cand un popor Ii numeste conationalii : Sinto (sing.), Sinthi
(pl.) (om de al nostru"), inseamn5 cá tr5ieste intr' o lume inchisa,
in orice caz, f5r5 prea mari orizonturi
pe de o parte ; pe de alta
se observa legkura de sange, orizontul organic al clanului si
simfamantul de trib, pe care Tiganii 1-au pastrat nana in timpurile
noastre i inteo lume cu alte conceptii de vieat5 deck a kr.
Numirile le sunt prea docunlentare spre a nu insista asupra
Ion. Au r5mas la starea de geneza. Rom" (sing.), Romi" (pl.)
inseamn5 barbat ; Romni", femeie. In timpul din urma o
minoritate constient5 dintre ei, a preferat s5. li se zic 5. in loc
de Tigani, Romi". Intre Romi, cu sensul de Tigani i ,.Rom"
Romni" cu sensul de barbat, om, femeie, legkura se impune dela
sine, desi discutia se poate continua. Noi n'avem intentia sà staruim pe aceast5. fem5.
10) Idolatrcs".
11) A. Poissonnier. Les esclaves tsiganes dans les Principautes Danubiennes, p. 30.

12) Dr. H. Wlislocki, care a facut gimnaziul gr.-cat. la Brasov, a trait
dupa ce si-a terminat studiile la Sebes-Alba, 10 ani
peregrinand cu Tiganii
ca sä le deprinda moravurilc. Martin Block-, alt mare tiganolog, a facut acelas
lucru ; a trait printre Tiganii de cort, ani dearfindul
atras de irezistibila dorinAii de a cunoaste aceasta lume, cu totul alta deck a noastra. Iu special,
categoria Tiganilor de cort Infatisa mai bine originalitatea acelei lumi.

www.dacoromanica.ro

TIGANII DIN ROMANIA

9

Tocmai din intretaerea aceasta de lumi, cu totul deosebite,
rezulta faptul ca poarta nume deadreptul false. Ca spre ex.,
Gipsy"
crezuti de Englezi ca originari din Egipt. De altfel,
chiar ei veneau cu astfel de conceptii. Dupa cum, Francezii ii nurnesc Bohemiens", ca veniti dinspre Boemia. 0 confuzie intreaga
se naste. Taxi si neamuri au explicatiuni deosebite, in care eleinentul subiectiv joaca un rol precumpanitor. Ca in cazul Spaniolilor si Portughejilor : ei au in acelas timp si pe Egypciano" si pe
Gitano". Directia de unde au aparut, pretinsa origine, in lipsa
de alt motiv de cunoastere, tine loc de adevar. Asa se face cum. in uncle locuri, pe langa numele-lor adevarat, il mai au si pc
acela de Faraoni". Pentru Unguri ei sunt Pharaoh nepek"
popor al lui Faraon.
ln ,alte locuri isi zic Mauri" 13)

dar se crede ca e un adaos.

Deasemena nu se atesta nici c Grecii i-ar numi Athingans".
Istoricii in evul mediu insa ii nurneau Azinghans"_
In aceeasi ordine de idci, cade i numirea ce o au
nu
numai la noi, ci si in alte parti
de Tatari". La noi, se bucura
in unele locuri de aceeasi numire. D-1 I. JVistor, referindu-se la
.,obarsia" lor,

spune c. trebue cautata

in

seraintiile robite

si subjugate din India, de unde fusesera ridicati de tatari pe timpul lui Genghis-Han. Deaceea, se mai numesc si 'Ana astazi,

in Danemarca si in uncle regiuni ale Germaniei, Tatari", iar
in Moldova, dupa unii se numeau Tatarasi", suburbiile targurilor
locuite de Tigani, ca spre ex., la Suceava si Iasi ").
Termenul care s'a impus mai mult, a fost acela de Tigani.
Francezii II adopta i ei pe incetul, inlocuind pe cel de Bohemiens". Germania, Italia, Ungaria.
partile locuite de Romani,
folosesc acest termen ; cel rnai general 13). Boemii Ii numesc Cinkan" ; Germanii Zigeuner" ; Italienii, Zingaro", Zingari" ;
Lituanienii, Cigonas" ; Rusii au pentru ei numirea de Taghan,
'khan" ; Sarbii, Ciganin" ; Turcii, Chinghianes" ; Ungurii
Czingany, Ciganyioc". Probabil dupa numele inrudit al neamuI ui din Industan numit, Cingar" sau Cengar" de care amintesc

tiganologii. Intre Cingari", popor inferior care traeste azi in
India si Tigani, ar exista dealtfel, o mare asemanare ca moravuri
13) M. G. Grellnzawn. Histoire des Boheiniens F. 33-36.
14) I. Nistor Istoria Basarabiei. Cernauti, 1923, p. DO..
15) M. G. Giclimann, op. cit. p. 3.
.

www.dacoromanica.ro

TIGANH DIN ROMANIA

10

§i obiceiuri. Tiganii dela noi spune M. Haberlandi, au aceleasi:
ocupatii si fel de-a fi, ca fratii lor indieni
Tigani
din Pendjab ori Decan. Spre o comparatie mai amanuntita, insa, nu putern
merge. Cercetari antropologice i etnografice lipsesc 1°). Miklosich§i dupa el Goeje, pun numele de Tigan in legatura cu athinganoi",

secta frigiana. Mai interesanta ni se pare legatura pe care o face
Leo Wiener cu sunetul pe care-I las4 bataia ferului când e lovit
cu ciocanul Tik, tink", isik, tsink". In Anglia, caldararul se
si numeste din aceasta cauza, tinker", iar in scotiana caldararul
e numit tinkler" '7).
La noi, in afara de porecle, Tiganii mai au, dupa felul de traiu,.
felul de a fi, timp i ocupatie, numiri diferite. Corturari", Iaesi",

netoti" 18); modorani" i zavragii", vatrasi" (cei din urma.
erau Tiganii rnanastiresti si boeresti)
in sensul de asezati",
spre deosebire de ceilalti, nomazi", ce traiau sub corturi, de unde
si nurnele 10).

Sunt categorii de Tigani al caror nume ne arata i ocupatia lor.
Intre cei mai insemnati din acest punct de vedere sunt ruclarii";
bae sii" 2 °) ; lingurari" ; apoi aurarii" sau spalatorii de, aur, care
chiar dupa schimbarea ocupatiunii i deci dupa pierderea numelui
corespunzator, continua, cum e i firesc, sa fie socotiti drept Tigani.
Tiganii circula in lumea noastra, in afara de numirile de mai
sus si potrivit aceluiasi principiu, cu numiri ca ursari" (o parte
dintre Tiganii nomazi-laesi ce umbla cu ursul); apoi lautari, spoitori, costorari, caldarari, ciurari, ferari. Seria acestor nurniri se
16. 34. Ilaberlandl. A. Haberlandl. Die Valker Europas und ihre
Caliche Kultur. Stuttgart. 1928. p. 298.
17) Martin Block, op. cit. p. 32.

18) Despre care se mai crede ca sunt descendentii vechilor cii, sub a
caror conducere au venit Tiganii din India.
19) Termenul laes" 1-am explicat acolo unde vine vorba de categorille
de Tigani de la noi. Deasemcnea si pe cel de nelo(i, inodorani, zavragis
20) Termenii comporta o oarecare discutie. Ca sens, ei se suprapun. In
vicata de toate zilele insk i$i duc existenta sub forme deosebite. Rudarii $i
b*Ciefii sunt lingurarii din Moldova $i parte din Transilvania. Primii in Munacelea$i numiri diferite. Marlin Block,
tenia, ceilalti in Transilvania poarta
Itie $i el lucrul acesta, cand spune: Fast samtliche Haushaltgerate der tumanischen Bauernkiiche aus Holz stammen Non der Hand dieser Waldbewoh-.
ner, die wie erwahnt, von den Rurnanen bald Rudari (slaw, ruda, das Erz),
bald Bajesi (slaw, Banja. Erzgrube) gennant werden, was darauf deutet, dass
sie mit diesem Erzschi..fern in einer Gemeinschaft gelebt haben werden". (Op.
cit.)

www.dacoromanica.ro

TIGANII DIN ROMANIA

11

poate continua. Cine umbla cu ursi, maimute i papagali? Obseryam Ca intre ocupatii, unele au o importanta mai mare pentru ei,
inat denumirea ajunge sa se confunde cu categoria lor; depinde deimportanta acestei ocupatii, cum e cazul cu Aurarii, Rudarii mai
ales, cad au de parcurs inaintea lor Inca timp, pAna ce li se va-.
sterge numele de Rudari propriu zisi.
Numele Tiganilor este in stransa legatura cu originea bor. Pe
noi insa nu ne preocupa in priniul rand originea Tiganilor. Noi tra-

tam orginea" lor in cadrul problemei Tiganilor dela noi. Chestiunea deci, cade pe un ylan secundar ; studiul prezent nu e unstudiu al Tiganilor in general,,in care si-ar avea loc o desvoltare.
mai mare, acest capitol. Vom lasa deci la o parte multe tcorii,
care de care mai curioase, privitoare la originea Tiganilor:..
Limba a fost aceea care a facut posibila cunoasterea originei
adevarate a Tiganilor. Prin cercetarea ei tiintifica, teoriile fantastice au incetat. Suntem pe la anul 1763. Intamplator, studentul in
teologie $tefan Valy dela Universitatea din Leyden, face cunostinta a trei studenti malabrezi, i impreuna cu acestia, vazand ca
limba lor se aseamana cu limba vorbita de Tiganii din Patria lui
(Ungaria), intocmeste un vocabular de 1.000 cuvinte i astfel enigma se desleaga : limba Tiganilor Ii avea originea in Malabria...
Pe la 1777, /. C. C. Rfidiger, descopera la fel originea Indianaa dialectelor tiga'nesti. CAtiva ani in urma si in mod cu totul independent, Grellinann a demonstrat acelas lucru. A.cela care ii fixeaza definitiv pentru aceasta origina este A. F. Pott ; limba Tiganilor, dupa el. e strins inrudita cu limba neo-ariana din India de

Nord. Inire invatatii cad au contribuit la destelenirea ogorului
se numa'ra i G. I. Ascoli, care adaoga pe lânga ce a spus Pott, cà
'Ana a ajunge in Europa, Tiganii au locuit mult in Afganistan ;
urmele din neo-ariana Sindhi, o dovedesc.
Un alt invatat cu nume recunoscut e si F. Miklosich ; el dove-

deste ca Tiganii veniti in Europa, au locuit timp indelungat inGrecia i tarile slave de Sud.Toate dialectele Tiganilor din Europa,

(:ontin de fapt elemente grecesti. Dar despre acest lucru tratammai pe larg in alt capitol. Fapt este ca limba tiganeasca este olimba indica, de origina mica i irirudita cu striivechea lim1Asanscrita 2').
21) Marlin Block Zigeuner. p. 24.

www.dacoromanica.ro

12

TIGANII DIN ROMANIA

S'a incercat sa se identifice Tiganii de astazi cu o semintie
oarecare din India si unii s'au oprit la neamul industan al Cingari"-lor sau Cengari"-lor, cu-neamurile Dzalt, Zutt si Dom, cu
Kafirii si Dardii (Miklosich), cu cari Tiganii din Europa ar sta in
mai aproape legatura de inrudire. S'au mai oprit unii, apoi, la numele poporului Sindoi din India vestica 22) dar indianologii, indogermanistii, au putut arata mai tarziu ca limba Tiganilor nu mai corespunde acum cu nici un dialect viu indian ; ca se aseamana cu
mai multe si c. deci, Tiganii nici in India nu si-ar fi avut o patrie
stabila 23).

Se mai poate spune ca, daca din punct de vedere linguistic
.ei sunt inruditi cu semintiile indiene, amintite, din punct de vedere
antropologic, ei sunt inruditi mai degraba cu grupul de popoare
Dravida sau cu popoarele si mai vechi Mon-khmer, tot din India.
Eugene Pittard crede ca numai atunci se va sti cat sange aric
curge in .vinele Tiganilor, and cercetari de asemenea natura vor fi
facute intre popoarele Dravida, in raport cu cuceritorii de limba
arica. Tot el arata pentru Tigani, ca sunt cam de aceeasi rasa. Tipul
rasial 11 conserva mai bine intre Tigani, femeile ; mai putin dolicoccfale ca barbatii. Pe cata vreme indicele cranian dupa Pittard la
barbati e de 78,18; la femei e de 79,67. Din totalul Tiganilor masurati de el, 74% sunt dolicocefali i numai
brahicefali.

Martin Block distinge doua tipuri : unul cu trasaturi regulate, fata ovala, bine incheiata, barbia proportionata, nasul drept.
Celalalt, din contra : are nasul afundat, barbia esita, umerii obrajilor proeminenti etc.
_Acura, daca am face abstractie de provenienta lor indiana si
-(lacii am ramane la cecace admitea Bataillard, adevarul ar fi mai
simplu, dar mai putin intemeiat. Caci, Iliada si Odiseea, vorbesc
si de un popor, gens"
barbar
ce adora ca zeu pe Vulcan.
Poporul respectiv ar avea ca ocupatie de predilectie, feraria. Un
istoric anterior lui Herodot, Hellanicus de Lesbos, citat de Vivieni
de St. Martin, intr'un memoriu al sau, spune pozitiv ca Tiganii sunt
traci 24). Fireste ca atunci originea Rudarilor n'ar mai parea de loc
22) D. Dan. Tiganii din Bucovina, Cern'auti 1892, p. 2-3 i G. Potra,

,op. cit., p. 11.
23) Martin Block, op cit. p. 24.

24) P. Bataillard. Lettre i la Revue Critique, (dup5 C. S. Popp $cr-

boianu : Les Tsiganes. p. 19).

www.dacoromanica.ro

TIGANII DIN ROMANIA

13,

un mister pentru noi 25). Bazat deci pe alte mSrturii de acest fel, P..

Bataillard cauta originea Tiganilor nu in India, cum de fapt s'a
arStat, ci in Caucaz, Asia Mica si in Tracia. Dar atunci te urmareste urmatoarea intrebare : cum se face ca apar asa de thrziu in
documentele vremii, cand ei ar fi trebuit sà cadS in orbita lumii,
inai mult sau mai putin cunoscuta a antichitStii ? Mai ales dacS
se ia ca punct de plecare lucratul ferului, in urma carui fapt le-ar
reveni meritul dat de Bataillard, de antemergatori ai epocii bronzului si mai tArziu ai tehnicei lucrului in fier? Atunci, cu drept
cuvant, vechimea lor in aceste parti, ar data de peste 3.000 ani.
Dar poate fi vorba de strSmosi de-ai Tiganilor sau chiar de alte
popoare. Se pare, apoi, cà meseria si-au insusit-o in Asia Mica,.
unde au poposit mai indelung. Cuvintele din limba lor o arata. D.
Cantemir, in vremea lui, putea spune cä Tiganii intrebuinteaza o
limbS amestecata cu alte cuvinte curat grecesti i cu multe chiar
persane" 26). Arta ghicitului nu e in nici o parte mai desvoltatS
(Iecat inspre acolo. (Asia Mica). Nu degeaba orientalistul olandez
M. J. de Goeje aseaza in Persia leagSnul Tiganilor 27). Cele mai
multe pareri insS, dau India, ca fiind tara lor de origine.

Etape. Drumuri. Tiganii, la origine, sunt un popor nomad.
Prin Asia, si astazi ei cutreera tinuturile la un loc cu alte popoare,
avand acelas caracter cu Arabii, Curzii etc. pSstrânduii caracterul
lor specific, mai bine ca ori unde.
Revarsarea lor asupra Europei s'a facut cu incetul, folosindu-se
etape... Unele
drumuri de penetratie ; opriri
anumite cai
din aceste etape s'au prefacut cu timpul, in adevarate patrii, ca
sprc ex. Grecia, Bulgaria, România.
In privinta drumurilor pe care le-au urmat, autorii nu adopts..

o Orere unitai. Unii sunt nartizanii unei singurc cai de revarsare, altii indica doua. 0 a treia categoric admite chiar trei drumuri.
Mihail Haberlandt, se multumeste sS constate ca. din Valahia.
Tiganii in secolul al XIV-lea. trec cu incetul in celalalte tad bal-

canice, ajunglnd OTIS in Grecia 28). $i tot de aici trec in Un-.
garia, fata de care arata o deosebita simpatie.
25) 1. Chelcea. Originea Rudarilor in Ream fi Tara, 1940, p. 47-51.

26) D. Cantemir. Descrierea Moldovei. Trad. de G. Pascu. Bucure§ti
1923, p. 146.

27) Enciclopedia Italiana XXXV, pag. 958.
28 1 Haberlandt, op. cit. p. 297.

www.dacoromanica.ro

TIGANII DIN ROMANIA

Dar, ca Romania sa fie considerata ca punct de raspandire
al Tiganilor in toate cetelalte tad balcanice, ar insemna ca ei sa
fi venit pe un drum, care sa" nu treaca prin nici una din aceste
Re:varsarea ar urma sa se fi facut prin sudul Rtisier. Altii,
ca Marlin Block, dau Romania numai ca o etapa importanta, unde
Tiganii si-ar fi conservat toate formele gramaticale ale limbii
for 29). Drumul. indicat ar fi fost- strabatut §i de alte popoare. E

vorba de Tatari, cad ar fi adus cu ei pe Tigani, ca robi.
In afara de poarta de scurgere prin sudul Rusici, se mai ad-mite si o alta cale : Asia Mica si regiunea mediteraneana. Drumul
urmat ar fi fost acesta : India, Persia, Armenia, Turcia
tre-

and peste Helespont in Grecia, unde, judecand dupa- influenta
ce au primit-o in lirnba, au trebuit sa stea multa vreme 90). Din
aceasta cauza, Miklosich, socoteste Grecia ca pe o adevarata patrie" pentru ei. Cuvinte ca : drom", drum ; kokalo", os, colan :
,,foro"; ora§ ; si ochto", atentie, se afla in toate dialectele Tiganilor din Europa. Acestea sunt insa de provenienta greaca. Nu
in zadar, printre primele mentiuni istorice sunt cele privitoare
Ia Grecia. Cronicele timpului ii arata in Greta si Corfu la 1326.
Din Grecia (unde se crede ca sunt 100.000 Tigani), trec in
Bulgaria §i Serbia, unde sunt mentionati documentar in anul 1318,

sub Stefan Dusan, si numai in 1385 sunt amintiti in Muntenia.
La sfarsitul secolului al XIV-lea ajung in Transilvania. La 1417
sunt amintiti in Germania de cronicele timpului 31). De aici trec
mai departe in Italia, Franta, Elvetia etc. Eugene Pittard, indica,
5i el aceste doua drumuri 32). Valea Dunarii, i-ar fi dus pana
&parte in inima Europei. Al treilea drum e probabil.
Drumul acesta ar fi cel care trece spre Egipt, Africa de Nord,
Spania. Fireste, cu popasuri. Ar fi vorba deci, nu numai de o bipartitie, ci de o tripartitie, in felul cum s'au scindat la plecarea
tor din India. Miklosich insa, e contra parerii care sustine calea
urmata de Tigani, prin Africa de Nord. El gaseste ca in limba Tiganilor nu sunt elemente din limba araba. Aceasta il face
sa admita cà Tiganii din Spania au trecut Pirineii din Europa,
29) Martin Block, op. cit. p. 28
30) Schwicker, op. cit. p. 19.

31) G. Potra. Contributiuni (Op. cit. p.
XXXV. Art. ,Zingari".

18)

51 Enciclopedia Italiana

32) Eugene Pittard. La Roumanie, P. 312 51 Les peuples des Balkans,
Paris. 1920. p. 410.

www.dacoromanica.ro

Leipzig 1916) p. 35) Vezi harta Nr. A. 472. ei par a se ingramadi in anumitc locuri din Transilvania. p. ca spre exemplu in Spania. 34) Hunfalvy PaL Magyarország Ethnografiája. Muntenia si in Bu(urcsti. Land und Leute. zsi S'au indicat deci drurnurile.500 (v. nurnai in ora5 stint 3. cum credea Bataillard. des Druzes. Abisinia. P..dacoromanica.ro .. ca acolo in Asia ei isi gasesc mediul lor propriu de vieata. Vaillant. ei Ii Oscsc refugiul in anumite regiuni caracteristice. Histoire vraie de vrais Boherniens. 71-72. des Nozaires. putine sunt locurile unde ei se simt bine. les Arabes et d'autres populations nomadcs comme eux. Sudan si Berberia. 517. in revarsarea lor. les Inmes errent avec les Kurdes. Unele dintre ele sunt indoelnice. II 1917. Fapt important e ca. leur caractere originer a eprouve moins de degradation" 33). altele sigure. Dobrogea de sud. meaza directia Orient-Occident. in afara de sud-estul Europei. In alte tan. Miidosich insista mult asupra Greciei. 'as y conservent mieux leurs moeurs primitives. In noile reg iuni europene. ils campent au pied des murs des Metualis. p. Au Liban. Tatar pasardschik) numarul lor se urc`a dela 4-6% din totalul populatiei. . Intre 1915-17 (in special in judetele Kotel. ils y sont'moins depraves. www. 35) 33) J. Altii privesc Romania ca pat ria lor adoptivit. cu cat ne indepartam spre Occident. unde au fost intalniti prin Egipt. 33-34): In districtul Filipopol. Andaluzia este in partea locului cunoscuta ca fiind populata mai mult de Tigani. A. Bulgarien.Sliwen. Land und Leute. Cum fraesc Tiganii din Orientul apropiat ? Dans l'Asie. Sunt insa Tigani i prin nordul Africei.e tragedia pentru ei. 2-5. Aussi indepmdants en Orient qu'ils sont assujettis en Europe. la 1910? avem 12% tigani. Kail Kassner. iar localizarea lor Ii pierde din farmec i intensitate. des Ismaëlis. Ischiikoff : Bulgarien. dupa curn in Romania. (v. 1857. dintre care. Unii dau Bulgaria ca loc preferabil 34. Abia de aici incolo incel.).TIGANII DIN ROMANIA 15 ca nu sunt proveniti din nordul Africei. Budapest. Paris. Tiganii ur. 1876.

densitatea cea 1) Martin Block. mediul etnic romanesc e preferat.ro . op. ca iedera de acest popor in special in mijlocul caruia.. e excep(ional. E o chestie de destin. Numarul zice-se. pada la un milion. Tot astfel i cu Tiganii. atasamentul Tiganului fata de mediul (1e vicata romanesc. cu care s'ar identifica pana la o contopire a lor. cit. p. Nu degeaba. populand indeosebi sud-estul Europei. printre care. Ei se agata. El se marturiseste atat de legat de acest spatiu. Intre aspectele curioase pe care le starnesc Tiganii in con tact cu poporul roman. 47. isi gasesc la maximum tihna vietii. 1) lor in acest spatiu s'ar ridica Nu e vorba. Una dintre cele mai vechi entiteiti etnice din tara noasträ e ci populatia tigäneasca. Oricum 1-ai pune pe Tigan. Poate ca si din aceasta pricina. poate fi i un castig dobandit in raport cu timpul. fata de mediul social romanesc. cu anumite tari si configuratii geografice. oricum 1-ai.dacoromanica. cat e vorba de o imbratisare a unor medii etnice. ca sä foJosim o figura de stil. el ramane cu fata intoarsa spre aceasta patrie. incat formeaza una cu locul pe care-1 populeaza.intoarce.. Sunt neamuri ce se confunda cu anumite peisagii. in problema de favi. ca de un punct de sprijin hotarator. Ei s'au stabilizat in cursul veacurilor.IL OBSERVATIUNI ASUPRA RAPORTURILOR DINTRE TIGANI SI ROMANI. e i cel al aderentii lor. cu acest tinut oca_zional european. unde se afla asezati 314 dintre Tiganii din lume. e legat de arcul carpafic. atat de un atapment sau . de o imbratisare a Tiganilor fata de un anumit mediu geografic. Poporul roman de exemplu. www. Design ca aderenta Tiganilor la mediul romanesc.

La totalul populatiei.852 Tigani. procentul se ridica la 6.7% sunt Tigani. 110. Georgescu.5% dintre Tigain. dar si fata de Romania. e semnificativ dar e adevarat : 59. 86-87. Unii spun si pretind Ca dintre provincii. come si e accennato. cit. op. . in judetele nord-vestice ale Ungariei. Intre Dunare si Tisa. Ea gaseste ca Ardealul e cea mai populata cu Tigani. Urmeaza Mures cu 5% . Muntenia a fost. 1. Bucurqti 1939.5) Dr. 4) Dr. Dupa recensamantul ungurcsc din 1880. la populatia româneasca.086. in Tarnava Mare. 7. (pe tarmul drept al Tisei Tiganii aveau peste 0. o gasim in Transilvania. D. alcatuit dupa datele ce le I-ntrebuinteala dr. 7) Les Races et les nationalités en Autriche-Hongrie Paris. par1ico1mmente la Romania". cu 7. 1917. In special in satele din Transilvania gasim o proportie mai mare.006 sau 2. C'est aux Roumains qu'ils s'assimilen. pag. Schwicker. Muntenia e cea mai populata.87g. In 1893 din 154. Cea mai mare proportie (Ie Tigani.048 locuitori.295 tineau de religic româneasca . In uncle judete procentul e §i mai ridicat . 0. care se ridica pAna la 2. p. ei se ridicau la 0. fie ca erau ortodoxi (vezi graficul Nr. la o populatie de 2. p. Tarnava-Mica. Potra.dacoromanica.t le plus volontiers" remarca B. 1). 24% dintre Tigani vorbesc limba maghiara si 43% limba romana.084.4%).3% din intreaga populatie s'a declarat de neam tigan. 121.7%. unde 2. in Tara Oltului. op. la regione piu populata di Zingari a l'Europa sud-oricntale.8% . (v.5% ceielalte religii la un loc 6). fie ca erau greco-cat. el cra cel mai populat tinut cu Tigani. Auerbach7) 2) Oggi. 6) Vezi graficul Nr. cati avem iii Ungaria la 1880. in anul 1939 noi am aflat 6.5% 5). cit.4% . Enciclopedia Italiana XXX V p. Populatia Romaniei. dar statistica se opune acestui adevar. si este cel mai populat tinut cu Tigani din Romania" 3). Sabin Manuila Dr.ro . dintre toate provinciile noastre.. au imbratisat religia Romanilor si numai 40. Schwicker. pag. In Ardeal. 56. (Dar numarul lor pare a fi cu molt mai marc).55% si insfarsit Clujul cu 3.TIGANII DIN ROMANIA 17 mai mare a lor e data in Romania 2). C. Nu numai fata de Ungaria. Din 75. 59.06% facä de intreaga populatic a Ungariei .6% Tigani fata dc intreaga populatie. In unghiul dintre Tisaopt judete Mures (cinci judete) traiau la acea data 0. in opera sa. câti au fost aflati in Ungaria. 3) G. 461 www. Tiganii reprezentau altadata 4). 957). Acce-asi statistica arata Ca si in vremurile mai noui (1930) tot Ardealul e mai populat cu Tigani.2%.

VII.ro . carici" etc. e cautat . D. sub raport linguistic.34) p. mardi. etc. exceptie facand unele cuvinte ca : doba. Romania e tara n7ai mult preferata. fiindca Transilvania. iar in cadrul acestei regiuni. de nord si de sud. se poate urmari atractia de care vorbim. se vede treaba. geani. cu mai multa eficacitate.) p. Ele nu se refera la actiuni si obiecte". putem spune. in comparatie cu Muntenia.. pentru Eugene Pittard. (op. dili. Aceasta ar parea paradoxal. Poate ca din cauza ca Transilvania ofera un aspect mai eterogen in distributia structurala a populatiei. baros. indica o serie intreaga de elemente tiganesti intrate in 250 forme tiganesti ceeace denota qu'il limba romana 8) une veritable cohabitation entre 'les y a en (et il y a encore) Tsiganes et les Roumains. Vasiliu. Bulletin Linguistique II (19. daca n'ar exista cifrele. in cadrul uniasa arata recensatatii geografice i etnice a poporului roman Transilvania e provincia cu cei mai multi mantul din 1930 Tigani. Bucuresti 1937). ocupandu-se de raporturile linguistice tiganoromâne. 9) D. ea' e cautat cu aceeasi aviditate. in unele parti ale Munteniei i Olteniei distinctia fa- andu-se mai cu greu ? 11) Eugdne Pittard. Vasiliu reduce intrucAtva numarul elementelor imprumutate din limba tiganeasca 9) asa inclt. Rezultatul e ca argoul nostru este imbogatit inteo foarte mare masura de catre Tigani. Mai mult de un sfert din ele sunt insa termeni i expresii argotice. www. Vrem s lasam sa se inteleaga ca dintre regiunile mari europene. cea de sud poate fi privita ca fiind patria lor ").ce tradeaza sentimente si actiuni specifice rasei : cordi.dacoromanica. 312. Tiganii prefera Sud-estul Europei. Din Argoul nostru (extras din Grai ci Suflet. Raiul romanesc.TIGANII DIN ROMANIA 18 Alex. se poate spune ca influenta lor se exercita mai mult asupra stratelor inferioare din populatia oraselor. nu numai de 8) Les mots tsiganes en Roumaine. Aceasta este insa o alta problema. care nu e mult diferita de cea pe care o . Inteo portiune geografica mai redus a. Les points de contact entre les deux peuples sont tres nombreux". Muntenia sa ofere o tiganizare mai profunda. cit. cati ar 10) Dar daca nu s'au declarat" in proportie cu Transilvania fi trebuit sa se declare . Dintre cele doua parti din Dobrogea. Craur. nu pare de loc a fi mai incarcata de Tigani. restul apartine argourilor i reprezinta forme . La Roumanie. sub aspecte diferite. 108.punem noi aici 10). Apoi.

p. op. Adevarul am vazut cä e altul. intre Roindni. iar Schwicker. tot te mai ajuta cu ceva". Stoica CM- darar. poate chiar mai mult. Op. Este un ce caracteristic iubirea si simpatia deosebitd ce o pdstreazd iganul pentru Romdni si Unguri. Pana departe.TIGANII DIN ROMANIA 19 :Evrei ci iigani. exceptandu-se Germanii cu care Tiganii nu au nici cea Mai mica dorinta de-a convietui. Arbore 14) in guvernamintele de dincolo de Volga. Toleran(a" poporului roman faca de elementele etnic streine. se fereste sla sublinieze consensul care exista intre Unguri i Tigani... Muzica ungureasca gasindu-si cei mai buni inteipreti printre Tigani. recunoaste acest lucru astfel : Rominu i da mila. aproape 6 din 7 parti. Tiganii pot trece drept Romani. dar nu e mai putin relevant dintr'un anumit :punct de vedere. 12) Dr. Tiganilor le plac mai ales partile ridicate ale tarii i locuesc in Bucovina. c. 8-9 5i Dimitrie Dan Tiganii din Bucovina. Muzica ungureasca. 15) Ilunfalvy Pal. nu fac nici ei ex ceptie. Adevarul e relevant i pentru altii. Ii gasqte lamurirea. 27. (fata de Sasi. nu poate fi exprimata mai cu maestrie deck de.. pe de alta a confuziei care se naste depe urma numirii lor : (RomRomi) dar mai ales a unei ideale convietuiri cu Romanii. www.Mai putin simpatici sunt Slavii §i cu totul nesimpatici ii sunt Germanii"! 0 spun oameni de stiinta12). 14) Basarabia n secolul XIX. 13) Zigeuner.. 517. intalnit de mine in Vad (Fagaras).. este firesc ca i printre Unguri.. Bucurelti 1898 P. populatiunea ruseasca ii considera de Romani" din cauzele pomenite mai sus.. numai intre acestea ar fi Tiganii multumiti sa-si traiasca vieata si ca pentru Unguri i Germani ar arata mai putina atractie. in lipsa de claritate. Die Zigeuner in der Bukowina. Tiganii sa sa gaseasca in elementul lor.. Ficker. p. ca o consecinta. Ungurii insa. 27.dacoromanica.. Faptul e isbitor. El poate insa spune textual : in solchen Komi taten. C. Tigani 15) .). ca Martin Block 13).ro .. aratand raspandirea Tiganilor in Ungaria.problema noua de cercetat. Aceasta apropiere intre Tigani i Romani ii are explicatia intr'un inteles adânc psihologie . poate in egala masura. p. 0 .. p.. Dar sa revenim la poporul roman. pe deoparte a acestei simpatii. 47. in denen das slovakische und rumanische Volkselernent vorherrscht" .. c. intr'o oarecare masura.. Dupa spusa lui Z.

in care se puteau ceti unele aluziuni tocmai la ceeace ne preocup5. In acea carte se spune. patria este o tari. insa ne-au speculat streinii. tot astfel nu se poate concepe Romania f5r5 Tigani '"). care scrie cartea. notiunea de ura va trebui exp1icat5.. Aurelia Bardos 42 ani.. sub acest aspect. eaci pentru ei. ii caracterizeaza : Tiganu s5 fie cat de bogat . aparea la New-York. Pana si Tiganii au profitat de bunatatea noastra. remin din Cornova. Nicolae Slobozeanu. sau dincolo de binele si mai ales de 1'51. de 44 ani. cu patria. de eatre moralisti. Iordeinescu. Porurnbacul de Jos. New-York 192g . cà la naijloc ar fi vorba de o impletire de destin. The story of the Gypsies. e destul c5 noi ast5zi. Se intelege cat de departe suntem de adevar. a Tiganilor cu Romanii.ro . de neam i destin ca existent5 etnic5 aparte. fara a tine seama de originea etnicd. fiecare dupa puterile lor. Tal "Mtului. Pe aceast5. Ce e bine si ce e rau.dacoromanica. Bercovici. fata de care nu are deck cuvinte de sarcasm usturator. Pu- tern deduce de aici. 2`. Vrem s spunem c5 lucrurile nu merg asa de departe si ca daca sunt unele cazuri de amcstec intre unii §i 16) BeTCOviCi.7.. 18) Inf. 17) Moldoveanul lb indcp5rteaz5 intr'un mod neobisnuit de isbutit cand spunc ca Tig_mu si d'a-nalghii. El merge asa de departe Incat defineste pe Tigani in afara notiunii de om : nici salcia nu-i ca pornu . fireste.. 17) Inf. Poporul roman a primit intotdeauna cu dispret acest neam. cat de mult se resimte reinoirea notiunilor de patrie. nu numai notiunea de patile trebue re1uat5. constatam acest fapt curios. pe noi. ca dupa cum curcubeul nu se poate concepe fàr culori sau padurea fara pasari. l5sand sal se creada.DIN ROMANIA in ce priveste ideea de patrie. Basai. Numai ca. In anul 1928. An. cä ar constitui laolalta o realitate substantiala. (Fara de credinta. merge_ mult prea departe cu comparatia.1. i c5 gradul de convietuire intre Tigani si Romani ar fi atat de inaintat. 0 istorie a Tiganilor. moldovean tot n'a hi". www. cat a influentat credinta ortodoxà acest mod de a vedea . pan n'a cere nu-i satul" 18). Am confundat universul propovaduit de aposfoli. o carte privitoare la Tigani. Deaceea. nici Tiganu nu-i ca omu".11 pe care ni 1-am procurat singuri sau ni 1-au procurat altii. dar j cea de rautate . 63 (1920) p. Convorbiri Literare.20 T/GANII .tbia. Alte sentimente la adresa Tiganilor. Nu se stie cat a influentat acest mod de intelegere un trecut_ vitreg pentru noi. unde se pot aduna si trai oamenii.

In rezumat se poate spune c Tiganii si-au gasit intre Romani un rnediu prielnic de desvoltare. Mai cu seama in Bucuresti. intr'adevar. 36. faima ni s'a dus departe. in fond. la orase. se gasesc si in capitolul : Cati Tigani sunt in Romania"? $i sub cap. op. se vede c ei se ingramadesc. cari examina(i cu atentiune de un einograf.n functie de o integrare cat mai urgenta a Tiganilor in organismul nostru etnic . 0 re-. Tiganii in fata anchetelor speciale".1%. ca in atatea dornenii. c.TIGANII DIN ROMANIA 21 in regula gefterala se mentine discu totul rarisime tanta. p. p. 2°) I. nereglementandu-se viata ce o duc acestia la orase. In celelate provincii. 36.20) 19) I.ro . in Iegatura cu raportul dintre Tigani si Romani. unde-si pierd cu inlesnire aerul exotic si ajung. c. Observatiuni. Din aceasta pricina se asteapta o premenire. sau n'avea continut" 19) . triideaza originea lor din departatul orient" ? Precum se vede. nu-i departe de al Tiganilor . Marinimia cu care era tratata aceasta grava chestiune de Stat. Ne-am pomenit dintr'odat c tara noastra are cei mai multi Tigani din lume" si ca pe deasupra. fara ca prin aceasta sa se prefere mai Putin mediul romd-nese din partealor. dupa parerile aceluiasi autor... de curand problerna a fost stapanita de o alta conceptie -. se mai spune c ei se stabilesc cu predilectie la orase . care trebue sa fie patronata de Stat sustinuta din mai multe parti. unde avem 2. urmeaza Dobrogea. scapa i mintilor celor mai luminate.. Romanii i-au tolerat prea mint. www. El poate exclama cdti nu sunt azi cu blanuri i cu masini. orasele noastre au o proportie mai redusa. De mult Tiganii n'au mai format object de legiferare in statul roman.2% . 1938. . proportia corcilor proifeniti din Tigani si populatiile netigane. Mai ales conducerea a lasat de dorit. subintelegandu-se.5%.altii puri". dar lucrurile s. cu 2. Deoarece conceptul de rasa' nici nu exista atunci. in capitale". Factioarat. Cercetand materialul documentar. E adevarat ca pan a.. cu deosebire in Oltenia..dacoromanica.principiul asimi1rii sau tolerarea infiltratiilor etnice puteau si para justificate in trecut. exceptand Muntenia cu 1. In acea carte tiparita la New-York. Ricrioaru. speram ca nu vor rarnane aici. de se confunda cu Itornânii. forma. Antropologia in Stat ca Stiinta i ca Object de Inva- tamant Cluj.

cit.boerefli"). l'a avut si Dimitrie (Jantemir. dar continua a fi impartasit si in zilele noastre. Impartirea Tiganilor in categorii dapá criteria! ictorico-juridic (in doinne0i". Intrebuinteaza o limba care este obisnuita tuturor Tiganilor din aceste parti si este amestecata cu multe cuvinte curat grecesti si cu multe ajar persane. tinându-se seama 1) Dimitrie Cantemir. 4. 146.ro . Impartirea in categorii a Tiganilor dapii eriteriul organic. manastirefli" si . www. 6. ne face sa credem ca marele istoric. Tiganii. Multi vad in Tigani. op. spune el. Altfel nu se explica afirmatia de un chip cu totul redus. Ii considera drept Români. au aceleasi moravuri i suprema lor virtute i diferenta specifica este furtul si lenea" 1). Categoriile de Tigani in funetie de notionalitatile in mijlocul cdrora traesc. ceeace am aratat ca e cazul in genere. Alta meserie. Criteriul filologico-linguistic la impartirea Tiganitor in categorii. nu numai ca a fost recunoscut.III ASUPRA CATEGORIILOR DE TIGANI DELA Nor 1. De unde i and a venit acest neam de oarneni in Moldova. 2. sau ca eel" putin pe Rudari (lingurari). In plus. Faptul ca afara de fierarie i aramarie cu greu ar mai avea alif meserie. Acest mod de a privi global Tiganii. Tiganii impartiti. Aria de raspandire Ca mijloc de recunoapere a originei lor. Acest fel de a vedea. Distributia geografica in raport ea padurea. sunt imprastiati in toata tara si nu e boer ca sa nu aiba mai multe familii de Tigani. 7. afara de fierarie i aramarie. dapa criteria! stabilitatii: in nomazi ci sedentari.. recanoalte ci inzPartaseste incomplet punditl de vedere etnografic. supuse lor. 5. 3. Rudaiii ocupa un loc aparte intre ceilalfi Tiganz. o populatiune avand un caracter cu totul omogen. S. p. Natura aceeasi ca si in alte tad.dacoromanica. ceeace e si mai interesant. nici ei nu stiu i nici analele noastre n'o spun. Originea lor. sau nu-i cunoatea indeajuns. cu greu au.

multi s'au multumit cu ceeace a dat impartirea in categorii a Tiganilor.ro .rnânàstireti' i boieresti" . manastiresti" i boeresti".-Deutschcs Wörk\rbuch. ce lucreaza ferul si aram ari a". www. cu un cuvant. cat despre caracterele etnice ale fiecarei categorii in parte. nu poate fi vorba deocarndatä. un intreg mod de a privi problema. aflam pe rand: aurari. se mai sim- tea nevoia sa se aduca oarecari completari acestei impartiri. spun. carora ii erau aserviti. intre Tiganii domnesti" spre exemplu. v. Etimologle necunos:ura. caldarari. 1859) p. imprima acestei atitudini. 1. de cunoscuta lor impartire (medievala) in domnesti". ne indruma la o revi-zuire nu numai de conceptie dar si ca reorganizare de ordin practic si administrativ-politic.TIGANII DIN ROMANIA 23 numai de fierari. laeti etc. Pentru o identificare relativa insa. bäd5ran. care a continuat sa preocupe si sà stibsiste On a. deck aceasta singura dependenta juridica... . spre a aminii acest mod de a vedea. Acest tot unitar si indestructibil ca armonie. relatam observatiunea facuta de Dionisie Fotino. 341. lucruri care de alti el sunt in stransa legatura. in a sa lstoria Generalá a Daciei. Am spus : faptul cä expunerea lui se mentine la o caracterizare cu totul de ordin general.dacoromanica. spoitori. rezultata din documentele timpului si in care era fixata situatiunea de drept a lor fata de stapanire sau stapani. adecuat situatiei de astazi. s. cu toate ca. Din aceasta cauza. E vorba. Astfel. se numesc vatrasi". iar cei ce se ocupa cu diverse mestesuguri i umbla prin tara ca nomazi cu corturile. Supus unui nou mod de a vedea. III (Buc. in care aflam ca atat in Moldova cat si in Tara Romaneasca sunt si Tigani i Inca' in mare numar". e susceptibil de noui interpretari. 'Tiktin : Rum. altceva nimic nu constitue substratul impartirii de mai sus. (baesi. laesi si modorani" 2) 2) Modorau : L loot . lingurari). Astfel cei ce sunt intrebuintati in serviciurile dotnestice ale stapanilor lor. Tom. cum dealtfel si in categoria Tiganilor manastiresti" si boeresti" la fel pot fi gasite mai toate soiurile de Tigani. se impart in domnesti". mojic. se numesc ursari. in zilele noastre. Ei fiind considerati ca sclavi. privit mai de proape. repet.

Ne intereseaza principiul de clasificare. Popp $erboianu le spune vatrafi sau vatrari9). Au un nume generic de vatrai. . 5) Moldauische Zigeuner. constituiau ultima categorie 3). impartirea lor in categorii... la fel. care merge paralel. 0 probeaza marturiile lui Sulzer 6). 86. domne. de toata ziva si organica. Despre netoti" ni se spune c forrnau subclasa a laesilor. 1-11. Kogalniceanu §i dupa el Printesa von Neuschotz a carei parere o accepta. ursari. Printre Tiganii ma- . www. Tiganii boeresti n'aveau voe de exemplu sa se ocupe cu auraritul . 200. arata ca Tiganii erau impartiti in trei : cei sub stapanirea haznalei §i care se ocarmuiau de organele oblastiei". ursari i 1ei. Chiar and e vorba de provincii de sub stapaniri straine. Tom. 6) Geschichte des Transalpidschen Dar:ens. pe cand cea de pe urma. linguran i laesi. 12. din Basarabia. Die Zigeuner gehtirten. 152. nu in patru. p. cit. cu lamurirea ca au o vatra de casa a lor proprie indicandu-se prin aceasta caracterul de asezare statornica. Vom arata la locul cuvenit care poate fi locul netotilor in cldsificarea noastra. III 7) M6Inoires sur la Valachie p. boernasilor i mazililor. 4) Esquisse. p. mai multe soiuri. prin faptul ca erau ceva 4. 1. M. care. op. Prima impartire se vede a fi de circumstanta juridica. p. e aSernanatoare. erau potrivit categoriilor dela noi. N) Histoire des Bohennicns (trad) p 9) Les Tsiganes. Se pare ca intre unii si altii existau deosebiri de drept : in Moldova si in Tara Romaneasca. Nisior. nurnai cei domnesti. ca Basarabia.inem aceasta completare. 113. nastiresti vom gasi. Cuprindeau deci. p.TIOANII DIN ROMANIA 24 Ret. numai Rudariiaurari aveau voe s caute aur prin One si 11116 de munte. ba si subclase. dupa alti autori erau impartiti in trei clase. vom avea o impartire a lor in categorii.ro p. Dintre ei. 3) I. sau ai statuhii.) mai salbatici ca 1eii. vorbesc i ei de Tiganii domnesti : les Tsiganes cle la Couronne" 4). dupa care yin la rand cei duhovnicefli (la noi maastirefli): Tiganii de sub stapanirea dvorenilor. cit.cti. Tigani de diferite categorii. Asezamantul" din 1818. 53.dacoromanica. Atata vreme cat va subsista regimul juridic exceptional pe seama Tiganilor. Baiter') §i Grellrnann8). dupa felul stapanilor. der Krone" 5) care s'ar irnparti in patru clase : aurari sau rudari. Acestia erau rudari.

Insusi Popp Serboianu. ursarii i ciildararit sunt nomazi..Romania. ce caracterizeaza societatile evoluaie. 56 a cartii lui. In plus. iar primavara le parasesc. Printesa von Neuschotz") dela care cred ca a si adoptat-o. www. Vorn vedea .i sau vatrari. depind juridic de un stapan. nici iarna in multe locuri nu trag la case. 12) Die Zigeuner. $erboianu. care ne-a dat o monografie asupra Tiganilor din Ardeal si Ungaria. pana la un punct la fel de justificata. la fel. ca fat'a de celealte soiuri de Tigani. daca nu ceva mai indreptatita. o spune satisfacut la p. continuandu-si vieata nom-ada mai departe. o parte sunt ursari.dacoromanica. cei din urma sunt netoti" sau slavi" pe cand cei asezati.ro . obtinand o lunga serie de . in afara de faptul c.corporatii" de Tigani. Astfel vom avea o alta impartire. p.vatrasch" si laiaschen" o facuse cu mult inainte de el. impartirea in . rudari sau aurari si lautari 12). Schwicker. lingurari. caracterul scdentar . Putem apoi vorbi de Tigani casasi" si de ogor" Iii acelas sens.ca acesti nomazi. dela care ne-am astepta mai putin la o accentuare a acestui caracter. cunoscut in genere ca ratacitor de mai multi oameni de stiinta. imparte Tiganii din Romania. Dupa el. parasesfe acest punct de plecare si adopta un altul. Suntem pe la 1883. cit. '30. ar subsista criteriul stabilitatii.. Serboianu insa. Locuin(a). cu tot gerul cumplit al iernilor noastre (vezi cap. Caracterul de fixitate sau de pribegie s'a impus ca o puternica expresic a vietii acestui popor. 11) Op.seza(i si nomazi. mentoineaza. p. Printre primele caractere lui i mintii. in a. care nu ajuta cu mult la fixarea stiintifica a categoriilor de Tigani dela noi ").TIGANII DIN ROMANIA 23 La fel si cu privire la Tiganii Imeresti. care sa tot fi fost mentionata . 152.e dominant. La baza acestei irnpartiri. atras de mirajul unei impartiri cat mai complete a Tiganilor. laesi sau laeti si IL vatra. a fest i acesta : daca Tiganul e sedentar sau e nomad. ci prefera vieata sub cort. ca iarna se retrag in case cu chirie. Insusire redin ceeace avea el mai specific ca exiszultata natural tenta : tendinta de a-si schimba locul. pare a ramane la idtea unei impärtiri a Tiganilor in doua : I. ce-au impus ochiuisbitoare 2. in afara de faptul cä depind juridic de un stapan. 10) Nu mai exista alta categoric de Tigani astazi in. Asezare.

$i aici credern c exista o. Intre acestia. Uj Maggiar". Kukuja. din moment ce J. La fel putem spune c. Die Kortorar oder Zeltzigeuner und 2.vatraschi". Leila. spune Serboianu despre cartea sa. se subimpart in patru clase : 1. 111. 14) Wlislocki : Zur Volkskuncle der Transsilwanischen Zigeuncr.. cred.dacoromanica. se gandesc. avand in frunte un voevod. la modul de vieata". dupa Wlislocki i Teutsch. Le materiel Enguistique de ce livre. 3. cit p. Printre altii. Acceptiunea cred ca nu se margineste nurnai la o schimbare de statut p-olitico-sociala. Wlislocki i M. Teutsch desparte Tiganii asezati de cei de cort 11). 957. dar de structura.. in Klingsor. Se intelege apoi de ce. schimbarea modului de vietuire.. cei din urrna. Tiganii se impart in doua grupe : in sedentari et girovaghi". posibilitate de adancire. 8-10. cand iau sedentarismul san nomadismul drept crite-riu de impirtirea Tiganilor in categorii. X (1933) p. atrage dupa sine pierderea unor caractere specifice. timpurile viitoare. Sensul de organic il luam adesea in inteles de modificare a caracterelor fizice. In felul de a vorbi al timpului. etnografi de seama accepta acest punct ca fiind just. Cel dintaiu. www. 13) Eneiclopcdia Italiana p. Haberlandl. Teutsch.ro . de pe timpul Mariei Teresa. nu sunt aliceva decat (aranii noui din secolul al XVIII-lea sau Ungurii noui. iar cel de structura a vietii. In modul lor de vieata s'a petrecut o schimbare prOfunda . Tschale si 4.26 TIGANII DIN ROMANIA Acestia. dirnpotriva. Vasazica. precizeaza astfel : Die Zigeuner in Siebenbiirgen teilen sich in zwei Hauptstamme : 1. Die Gletecore (Spracharme) oder ansassigen Zigeuner". in inteles de sfil de vieata. nu organica. e adevarat. multi iau in consideratie mai mult pe cei nomazi ca fiind mai autentici. P. 15) Die Gletecore sind aus den Wanderzigeuner (Kortorar-Zelthcwohner) hervorgegangen" (v. Pe cand cei dintai au pierdut din caracterele proprii rasei lor. §i Julius Teulsch: Die Siebenbfirgischen Wanderzigeuner. au conservat acele particularitati prin care se distinge rasa lor. i pe drept cuvant. a l'exception de quelques mots tires du vocabulaire des .. J. ce o vor aduce.. special de Tigani printre ei. Gletecore". a carui functie se mosteneste. ci privea i o perturbare ca mod de vieata. Tiganii sedentari. op. corturarii. 2. 111). se refere aux Tsiganes oursari" et ciurari" de la Valachie. El este numit Thaghr" 11). ceeace insemneaza ace1a5 lucru 1'). procedeaza si altii care s'au ocupat. Asachani. fara insa ca prin aceasta sa-si schimbe intru totul felul lor de a fi..

se crede Ca acest criteriu e deplin justificat spre a putea servi ca instrument de impartire a Tiganilor in : Tigani roindni. bulgari 18). Ceeace nu este exclus. Haberlandt.ro . observa o impartire a lor dupa grupe mari de nationalitati Probabil ca exista certitudinea unei adanci inrauriri a cadrului de vieata nationala. dupa modul lor de asezare. ursari. Va trebui totusi sa facem o distinctie. 18) E. cit. ca in Dobrogea. atat pentru corturari cat si pentru cei asa zisi asezati. Haberlandt. p. Tiganii romani fiind dc religie ortodoxa. 19) E. In fond agricultura le este o ocupatie la fel de antipatica. priveste pe acei Tigani ce cutreera tarile in grupe de 50-60 familii. punct de vedere. Tizanii zii romani" se disting. dupa autori i conceptii. 17) . i insira pe flume : caldarari. turci. Haberlandt A. Eugene Pittard. spre deosebire de cei nomazi. Vom 16) M. in irnpartirea lui. (Extras) 1916. lingurari. (sátoros czigányok"). in Dobrogea. intelegand prin sedentarism un fel de vieata sui generis. In alta parte insa. El impartaseste acelas tatie recunoscuta. p. fata de Tiganii zisi turcornani"1:)) . unde Pittard si-a clesvoltat mare parte de activitatea sa de antropolog. Dealtfel e i singura observatie ce se face. fel de a impartii Tiganii. Pittard. 26. Pittard. spoitori. p. p. pc cand cei turci sunt de religie mahomedana. recunoscand asezarea ca factor fundamental de clasificare a Tiganilor in diverse categorii (cel putin in mare) dat fiind ca el deosebste pe Tiganii nomaii de cei sedentari 16). 413. Grellmann : Histoire des Bohhniens. E la mijloc o observatie care nu-i scapa nici lui Grellmann. 7. www. in lucrarile sale antropolo . gice. lautari i altadata aurari. purtand pe carute tot ce au "). Dupa specialitati. avand caractere somati ce diferite intre ei. vor diferi si categoriile de Tigani. 298. in felul in care se prezinta realitatea si la noi. Astfel ca dupa el.31. G. reducandu-i la doua clase : una care cuprinde pe exercitand diferite mestecei ce sunt fixati in orase sau sate suguri.). P000arcic din Peninsuh Balcania SchitI antropologicil. Les Peuples des Balkans. op. iar a doua categorie.27' TIGANII DIN ROMANIA La ei se refera si Schwicker. in sensul ca Tiganul nu se mai deplaseaza Fara incetare. etnografi cu repuAm spus ca intre alti oameni de stiinta e si M. el spune ca Tiganii sunt grupati dupa natura ocupa(iilor". considerandu-i ca prima categorie de Tigani : asezati sau tarani noui. La fel. (1 cit. care ramâne la acelas 3.dacoromanica.

Filipescu. mai pe larg. Si acolo avem doua feluri de Tigani.o au Rudarii-caravlahi. dar sunt mai autentici. op. . Tiganii mahomedani s'ar imparti astfel in doua : celor dint ai li se mai zice si Tigani albi (bieli cigani") . se poarta ca Bosniecii si vorbesc sarbeste. Mai exista si o alta categoiiie de Tigani. spre deosebire de cei dintai. tot astfel in Serbia. tot dintre ei (mahomedani). Pentru felul curn s'a conceput pana acum impartirea Tiganilor in categorii. p. Cergasi" 21). se spune. 22) Schwicker : Die Zigeuner. p. Se poarta altfel deck Tiganii amintiti. www. intre altele. sunt sedentari.am avea de adus unele modificari. 0 parte dintre cei mahomedani. ei nu vorbesc limba lor i Ii zic Tigani turcesti 20). altfel nu s'ar deosebi de a doua categorie. 23) I. 27. Coloniile Romane din Bosnia. care anume din impartiri se impune mai mult.28 TIGANII DIN ROMANIA vedea. Asa curn sunt. Pthpcscii. fi sand un mod corespunzator de grupare a lor. fiindca in diversitatea aceasta de pareri i categorii. o alta parte insa. care la noi se zic cä stint de vatra. cit.ro . Filipescu. Ei se nurnesc si Koritari". pe la mahalalele oraselor (ciganska mahala"). cum ii nurnesc cu. pe care intr'sdevar.dacoromanica. 242. potrivit celor ce sustin autorii ce s'au ocupat de ei. Sunt asa numitii caravlahi (Karavlaski cigani"). op. Realitatea existenta a Tiganilor din Serbia. Vom vedea in urmare. sau curn li se mai. Accgia formeaza. dupa localitatea Corita din Serbia sau Covatari" 22). asezati sau sedeniari. 21) 1. am vazut c. de Tiganii negri Gurbeti". am vazut ca au luat parte fara deosebire : isto20) Numai Turcil ii numesc in dispret cu sens de faraoni". crestini". spune. locuesc in corturi. . va trebui sa alegem. asupra carora vom starui la timp. 243. c doar in ceeace priveste Caravlahii (Filipescu in felul san e filo-roman). limba 21). La fel: T. care cauta sa--i sustraga cu crice pret calitatii de Tigani. sunt sedentari si de multe ori Eugene Pittard ii arata ca pe un produs de amestec. 242. au suferit in cursul timpului modificari organice. Nu este greu sa distingem in ei pe Tiganii nomazi. Insasi aceasta impartire a lor dovedeste ca. traesc i prin acele locuri in cartiere proprii. majoritatea. p. Ei se cheama Gurbeti j sunt mai putin numerosi deck ceilalti. prin faptul ca-si mentin. acopera realitatea existenta a Tiganilor gasita la noi. 4. cit. Dupà cum in Dobrogea am vazut c staruie impartirea Tiganilor in ortodoxi i mahomedani. Limba sarba o vorbesc mai rau. p.

Fiecare impartire sta in picioare dintr'un anumit punct de vedere.99 TIGANII DIN ROMANIA rici. Criteriul linguistic. greci. int6le. p. linguiti ceeace dovedeste cä suntem intr'un domeniu unde la o privire integrala nu s'a ajuns. pentruca avem i Tigani pentru care bordeiul e a locuinta preferabila. romani i asi. cit. de satra si de vatra 2 9 E un fel de a manui lex ic termenii. Ii are o impartire proprie si se prezinta astfel :Tiganii vor fi i aici. 0 face Miklosich. nedefinita astfel. scandinavi. asupra caruia vom starui. Dicionar Enciclopedic. 24) Schwicker. anglo-saxoni i spanioli. moravo-boemi. . v. 25. cel din urma Find cel spaniol 24). cel tiganesc cu mai multe ctivinte grecesti. cit. romani. se dovedeste i cel mai puternic . Conceptia de fata este strans inrudita cu cea expusa de noi anterior. etnografi. unguri. decal cu totul la suprafata. Prin satele din Ardeal intalnesti des un neam de Tigaril. referindu-se la cei din Ungaria si Ardeal mai ales . Impartirea Tiganilor. Tiganii se deosebesc in ne/o/i. dintre toate dialectele. pe care. italieni. 25) Op. basci. rusi. Dar mai ales printre Unguri. polono-liluani. p. Vand in deosebi oale si sticle prin sate.ro . se pretinde ca tot dupa .dacoromanica. de lae sau laesi .. cu un accent unguresc. Deocamdata sa ramânem pe langa anumiti termeni : sensul etimologic al cuvantului netot e ne-tot. o adopti si Wlislocki 25). s. Ca un fel de a rasfoi dictionarele si enciclopediile. daca-i intrebi de unde-s. 26) Candrea-Adamescu. finlandezi. www. Astfel. raspund cc sunt dela Odorhei. earl au si religia lor. dupa criteriul strict linguistic. Printre ei sunt multi negustori ambulanti. germani. Cu aceasta. Si pe drept cuvant. Pittard.modul lor de vieata". Printre Sasi se gasesc Tigani intrati in sfera de interese a acestora. am avea potrivit acestui punct de vedere Tigani utiguri. la impartirea Tiganilor dupa nationalitaWe in cadrul carora isi duc existenta si care este ilustrata intte altele si de antropologul E. ei sunt o realitate cu mult mai complexa. marturisim ca nu s'a rezolvat nimic din ceeace ne-am propus a cunoaste (numai momentele de asezare i durata lor s'ar putea deduce : etapele de rniscare in cursul peregrinarilor prin Europa).. 10. Dupa cum in parte se stie. op. Sunt Tigani unguresti. care tine seama ex- clusiv de nationalitatile ce au influentat in lexic si gramatica pe Tigani.

adica intre cei ce umbla ca nomazi.. P. cch. LTes s. ciurari.5erboianu. v. spune P. fiindca-1 28) Schwicker. 32) Tiktin. mai ales de netoti §i nu arareori de läefi. Intre acestia. laja. din ordinul imparatului Iosif al II-lea. in afara de ursarijaesi. se savarseau necontenit furturi si -crime.de Tigani. o subclasa a Tiganibor laesi sau laeti li se mai spune si de satra 22) (ca termen. iar George Potra. netotii sunt una. op. pe care dealtfel. Ca o completare. aratand cà printre cei dintaiu sunt i netotii" sau slavii" 28) . 53. ca ursari. Serboianu. un trib salbatic de laeti. op. ' www. Laos : Volk". cornise. adauga insa : netotii locuesc totdeauna sub cort". Potra: Despre Tiganii domnesti. Leca. f.ar fi. pasari moarte . Ei se vandura visteriei cu prasila" lor cu tot. atunci cand venise vorba de. s'a privit opus altor categorii. goniti din Transilvania la inceputul secolului din urma". . III (1908) Nr. in Via(a Romineasai. Cel putin ca termen suntem datori sa-1 evidentiern. ii arata ca pe o subclasii a laesilor..TIGANII DIN ROMANIA -30 gand neintreg la minte i designati ca halbwilde Zigeuner". Leca. ei traind adeseaori cu mortaciuni de vite. Craiova 1884. un numar de conporatii. Tiganii netoti. ca sa intrebuintam termenul folosit de P. cit. Si laesii alta categorie. 33) Popp $erboianu. cu grec. 30. dupa cum s'a vazut.dacoromanica. p. haiti de caini. robiti mai tarziu. spre deosebire de ceilalti Tigani. pl. kija: -. care-i priveste la fel : ca pe o subclasa a Laetilor. ni se spune. 7. E a lui 0. mai ales fata de vatrasi). Laetii. De unde rezulta ca. Ei cuprind la un loc. Asunra originei i istorici Tiganilor. cit. Dl. op. Erau. cu deosebire numai ca e mai salbatica" decat a acestora.impartirea in Tigani asezati nornazi . rceeace inseamna c acestia ar constitui o ramura aparte. mai sunt si modorani33). 192. comp. l'al. vom arata o alta mentiune asupra Netotilor. nornazii ce cutreera tara in lung Europa intreaga. la fel. lasand pe toate drumurile rnortii cantecele lor. caldarari.)/leute Hunde". c. pe netoti am vazut ca-i amintise i Schwicker. pol. etc. Potra II citeaza 30). 30) G. si vagabonda" de Tigani. p. 31) 0. intru toful originala. 29) Incercari asupra originii Tiganilor. cc trebue de pus in 1eg5turi. 8. Cand nu exista telefonul i nici jandarmi. p. s. in 15 ani. Serboiantt. asa dupa cum tinuse sa-i arate cu mice pre i un alt autor : sotescu 9) pe la 1884.ro . sunt acea categorie. ate 10 galbeni until 31). p. Clasa privita ca cea mai stricata" si mai n lat.

pana si cele mai marunte fractiuni. Dela criteriul stahi1itàii s'a trecut la ocupatie ca fiind probabil mai usor i epuizand pe toti Tiganii. Pan'aci. adica.. de care lexicografii fac uz. vatrasii exercita mai multe profesuni. prin dictionare i enciclopedii. nu e nici pe departe asa de omogen cum s'a crezut la inceput. $erboianu reduce la doua categorii mai importante pe Tigani : I. si II. par a fi amintiti Tiganii ldesi (fara a se arata precis) intrucat urrneaza ferarii. eaklifrari. sunt stapaniti de aceleasi obiceiuri si aceleasi -credinte. blidari sau lingurari. Vdnzätoarele de flori sunt i ele o corporatie" dupa Serboianu. Vrojitoarele. clopotei. salahorii. Nu sunt amintiti cei ce fac clopote. lingurilor etc. . Ideea s'a inlocuit complet. spoesc. ciurari.ro . se ocupa cu fabricarea din lemn a furcilor. Printr'un artificiu misterios aceste doua categorii se disolva apoi intr'o serie nesfarsita de corporatii. Au acela§ port.vede.si limba populara.ci sau laeti. Fdc mai ales piepteni de os. intrucat. Fara sa se intrebe asupra calitatii lor. traiasca. dupa Serboianu. in afara de ocupc(ie. sule. precum se. www.dacoromanica. darace etc. Potcovarii potcovesc.fi situatia anumitor termeni daca nu si a anumitor categorii de Tigani.TIGANII DIN ROMANIA 31 intalnirn. care in ultimul timp au inceput s. spoesc vase de bucatarie si au in dialect cuvinte armenesti si turcesti. fac chei. Aceasta al. care. fuselor. p. cratite. perii . rudarii. fac potcoave . oale. sunt cantareti. vacsuitorii de ghete. lautarii can34) Popp Serboianu. vorbesc aceasi limba : adica. läe. -spoitoresele. se alatura acestora si ca expresie si ca continut. spoitoresele. vdcsuitorii de ghete. ce fac ciure. toti acestia sunt priviti ca atare si sunt indrituiti. ce lucreaza mice obiect din fer . dar ei formeaza totusi un grup special. Simtul omun. tim bine cu totii ca intre ei. tigai. Costorarii. vanzatoarele de flori. veniti din Turcia. lacate . Litcáfusii. si-au pierdut-o in parte pe a lor si vorbesc limba populatiei in mijlocul careia traesc. ca cei de vatra. cit. Zavragii. Avem ursari. sa ocupe un loc in scara soiurilor de Tigani dela noi. Salahorii. vdtrasi sau vatrari. Stau impreuna insa. ce fac caldari de arama. op. folosesc fcl de fel de termepi spre a defini un complex etnic. cum am spus. ca si ceilalti Tigani. In plus putem sa ne intrebam cu unul dintre cercetaiorii ce apartin acestei scoale : in ate clase se impart Tiganii astazi"? 34). 53.

printre care si limba. Satul sau orasul a inraurit intr'o asa masura caracterul lor dc Tigani acum asezati.dacoromanica. iata o caracterizare acceptabila pentru ei. potcovari. spunandu-li-se. Fundca. In plus. cel putin tot atata cat o fac locuitorii din cutare sat din tara noastra. mai mult deck Dar sa trecem la Rudari oricare alta categoric de Tigani.acolo isi mai pastreaza din moravuri. probabil tocmai pentrua nu aveau ceeoce cauta el : limbo (igOneasca.. precum ceilalti. ei sunt pe punctul de a o pierde. Intr'un oras sunt mai multe categori de cetkeni. inat ruptura e ireparabila si a trosnit din incheeturi. Nu mai vorbim de. un intreg sistem de vieata inlocuit printr'un altul. daca mai cultiva limba tiganeasca. fata de tarani. care vor urma. (sau asezati de mai multa vreme).. Ea nu tine searna de criterii organice. la intreaga asezare . $erboianu arata ca locuesc in munti si cà sunt onesti. au o pozitie speciala fata de toti ceilalti consangeni. formeaza o clasa i sunt cei mai de elita Tigani. ca de o clasa aparte. Din cercetarile mele printre Rudari stiu Ca acestia nu practica vrajitoria. C. vor apartine Tiganilor nestabiliti sau in curs de stabilizare. o clasa anumita deTigani si nu vietucsc ca corporatie inteo independenta de mediu social recunoscut. cu exceptia rudarilor-lingurari. muzican(ii pentru el. . doi. numai. Rudarii nu pun cutitele si nu scot pe dracu'. In schimb. se cred declasati.32 TIGANII DIN ROMANIA tareti.ro . desi intrunotc seria www. Budai Deleanu spun:: altfel. data de insasi autoruI nostru. Generatiile mai vechi.5'erboianit pomeneste de corturari apoi. fatal de ciurari sau caldarari and toti laetii duc viata de cort. ce duc viata de cort. lingurari care. Tigani. noi consideram aceastä impartire p. nu constituesc niciand si nici unde. Pentru a incheia. cu totii apartin categoriei de Tigani wzati. prevaleaza asupra ocupatiei. Numai acolo unde aglomeratia intre ei e mai mare. dupa profesiunile ce exercita. El pomeneste de costorari ca de o clasa apar- te. Vrajitorii nu apartin tu:nror categoriilor de Tigani. Serboianu insusi o spune in nota : ferarii au case bune . Nu i se par interesanti . fara a spune nimic referitor la limba lor. dar ei sunt cu totii or4eni. in multe locuri. isi tin cuvantul (atunci curn starn cu vrajitul. lveri7anta. unul. ce constatam ? Notiunea de stabilizati asezati. Au si uitat putin limba. unde e vorba de cuvant ?) Sunt foarte umili.. care le afecteaza felul de vieata.

Daca incercam o regrupare a categoriilor de Tigani. interes. epoca noastra. tot astfel si intre Tigani . trebue sa recunoastem ca Serboianu ca linguist. 5.ro . din 35) M. La drept vorbind. 3 www.TIGANII DIN RONIkNIA 33.dacoromanica. Unele tindeau la integrare . care dupa curn spune singur. cit. Grellmann. reprezinte nelamurit. aproape completa a tuturor fractiunilor de Tigani in parte. Fiindca. clasificarea Tiganilor dupa dialecte. fiindca paraseste complet un criteriu de impartire §i imbritiseaza altul fari a produce o sinteza organica a desfacerii in parti a intregului. can formeaza o parte inscmnata a speciei umane. Grigore Ghica. i compatimire intre popoare. raman neintegrati. vor fi si ei salvati ":1 nu vor fi lasati in parasire. necercetate sau pulverizate intr'o multime de mici grupuri fara indrep:tatire la aceasta. fara ca prin aceasta sa ne indepartam catusi de putin dela ceeace numim obiectivitate tiintificà. impartasind punctul de vedere etnografic in clasificare.o sa gasim anumite categorii cu mai multa sau mai putina atractiune spre aceasta forma de vieata. in care nu putem spune a Tiganii n'au trezit. Maria Teresa si Iosif al II-lea. o facem i pentru o justificare practica. Primul pas insa e lamurit : clasifica- rea lui Serboianu vrea s. p. op. Prin acest mod de a vedea. dela sine inteles c. Netotii. in unele cu mai multe sau mai putine elemente de impt umut : grecesti. locuesc intotdeauna sub cort". nu constitue un criteriu valabil dela care s'ar putea pleca si la care s'ar putea ramane in acelas timp. Din aceste incercari fac parte in primul rand intentiunile de stat ce le-au aratat in Austro-Ungaria. in Principatele Romane dornnitarii Mihail Sturza si Alex. Ea nu e nici logica. un compromis intre criteriul de clasificare dupa aKzare §i ocupatie. Tiganii. asa dupa cum suntem obisnuiti a ni-1 imagina. s'a departat cu mult de Miklosich. 28.Personalitati eminente si=au ridicat glasul kr pentru integrarea lor deabinelea in comunitatea civilizata euorpeana. unguresti. -Problema se punea astfel : daca se incearca o imbunatatire a fratilor nostri africani". Sunt deci epoci. Epoca noastra insa e total deosebita ca conceptie de cele precedent e. punctul modern de vedere e urmatorul : daca nu mice popor are aceeasi aderenta la cultura. Au fost timpuri and Tiganii au trezit rnil.tinde. românesti.

Tiganul tot Tigan ramasese. Un pas deci. mai ales ca limba. Cei mahomedani. pe alte baze . examinarea i regruparea categoriilor de Tigani in lumina datelor i experientei ce ne stau la indemana. sunt in parte asimilati. Intelepciunea populara invinsese.sarbeste. (M. sunt unii sedentari si sunt echivalenti Tiganilor nostri de vatra.) www. prin faptul ca in mediul in care Ii duc vieata. Aratasem ca se poarta ca Bosniecii si vorbesc. Continuam deci. 259.. spre o prefacere pe care in alte vremuri. pentru motivele de mai sus. nu atat cu tendinta de reintegrare. p. Unii vor- besc cu aceasta ocazie. Sunt...ro . pe drept cuvant spun ca sunt romanesti" cu sensul de romdniti. Acestia au limba lor proprie. Tiganii asezati din Romania. am ramas fara nici un rezultat din. Au suferit deci. administrative ci de slat. cu greu mai vorbesc limba stramosilor lor. impunand un nou punct de vedere in rezolvarea problemei.. dupa multi cercetatori. tara cu care ne potrivim in aceasta privinta. la desiniegrare. fata de acestia.dacoromanica. Nu se poate spune c. cercetatorii i-au irnbratisat i i-au descris cu multa 36) Tiganii din orasul Ploesti. S'au strecurat insa. multa lume ar fi dorit-o.8% limba lor. dar progresul asteptat a dat nastere la adevarate deziluzii. gratie liberteitilor dobeindite ci n posturi de conducere. Generatiile mai noui. Alaturi de acestia. Sunt mai putin numerosi locuesc in corturi.. unde au dovedit nepricepere do lipth de concep(ie caracteristith rasei. o scadere a personalitatii lor etnice. Dar mai exista o alternativa pentru noi : sunt asa numitii Tigani crestini" pe un nume local karavlaski cigani" sau coritari" . Ei chiar daca au imbratisat agricultura au facut-o de forma si nu din pricepere i dragoste.34 TIGANII DIN ROMANIA contra. intr'un grad din ce in ce mai mare.. Nu e greu sa recunoastern intre ei. cat de excludere. avem doua feluri de Tigani : unii rnahomedani si unii crestini. avem o alta categorie. Epoca noastra a tras consecintele.. de puterea de asimilare a limbii romine. Aceeasi soarta au si cei dela noi -36). incercarile acute in trecut. vorbesc 58. ce se chiama Gurbeli. Vremurile noastre cer o reexaminare a problemei. adevaratii reprezentanti ai rasei. Tigani romanesti sau covatari. Pe acestia. Sevastos: Monografia orasului Ploesti. cand au fost intalniti. Astazi insa nu mai multumeste. Aratasem cum in Serbia.pe Tiganii corturari" dela poi. sau provoaca prilej de meditare.

coveti. and spune cà parte din ei (Tigani) se mai ocup i cu lemnaria ai anume. cei mai civilizati" i c. cit. 39) M. . din cauza caracterului lor cu totul deosebit de al celorlalti Tigani. folosesc limba romdna ci fi-au pierdut puritatea rasei asa incat. incep sa-si faca case fixe 39). cit. ceeace a si. 38) Schwicker. locuese in suburbiile oraselor : glascheurs de plâtre du ferreurs de chevaux". cu lopeti. T. confuzie. linguri. 242. la marginea padurilor. Teodor Filipescu 37). Tot drept Tigani i scotea i Dimitrie Dan").ro . i insista cu orice pret sa. ultima categorie. leaga perii de varuit (??) . 40) Op. op. 24-5. Diferentierile incep sa se evidentieze. lingurari i 1ei.facut pe multi dintre autorii care i-au studiat. cu cat. Iata cele trei categorii fundamentale de Tigani. spune Labbe. scafe. ursari . nu trecem cu vederea acest lucru. Esquisse. Kogalniceanu spune c sunt din cele patru categorii de Tigani. www. ciure cu funduri de piele (??). este chiar revoltat spunand ca scriitorii streini nu fac nici o deosebire" intre Tiganii descrisi de noi mai sus si Caravlahi.dacoromanica. sunt sedentari. Trebue insa larnurit : contributia adusa de noi. face ca sà putem surprinde pe pamntul jugoslav. unde lucreaza lemnaAcestia nu mai vorbesclimba lor. cit. alta fire. sa-i considere ca atare. Kogálniceanu deosebea i e : rudari sau aurai-i . Trei categorii distincte formeaza Tiganii si pentru alti autori : o parte cad. 41) La Vivante Roumanie Paris. p. mai rezulta c si Kogalniceanu socotea pe lingurari drept Tigani. p. and ei au cu totul alta origine. nu ne putem plange ca aceasta categoric de Tigani. fiindca. e de provenienta rornaneasca : caravlahi". desemnate pe parnantul sarbesc. Kogalniceanu . banite. Despre lingurari. cu atat mai mult. n'a fost catusi de putin scoasa la lumina Si la timp. 27 si.TIGANII DIN ROMANIA 35 caldura. Din cele spuse. p. polonice. 13. p. si pe Tiganii ere-in greseala confunclandu-i tini". toata gama categoriilor de Tigani. viata in aer liber. in partea locului. M. 1913. 19. 242. Filipescu. fuse. arata cá sunt considerati ca moldo-vlahi sau romani 38). covatari sau caravlahi. p. i streinii" cad si-i consider a. op. cit. Alta categorie prefera. drept Tigani. cause. N'au fost ex- ca Paul Labbe 41) 37) Op. p. (cele din urma articole par a fi facute de catre alti Tigani) deci.

cat posibilitatea unei impartiri a Tiganilor dela noi in categorii distincte. Leca. fierarii cari erau robi la vafra boierilor . vad in Tiganii de oras. priviti in mod obiectiv si in raport cu cele doua categorii de Tigani arat ate mai sus. Restul Tiganilor. Ei fac intre ei i Rudari tranzitia. Dealtfel nu nurnai acestia ne preocupa acurn. 44) Grellmann.dacoromanica. care nu isbutesc pe deaintregul. Tiganii cu obiceiuri mai bune si mai asezate 45). Eugene Pittard. in Serbia : Caravlahi. 45. op. El distingea pe Tiganii de oras. drept categorii definite prin natura lor intrinseca. din vechime s'au deosebit la noi. p. Oct. (cu ale lor fractiuni cu tot).TIGANII DIN ROMANIA 36 ploatate primele informatiuni insa. lautari. au ramas de pe acum in urma. altii sunt spalatori de aur de o utilitate reala pentru Stat 42) dar sunt considerati ca i disparuti. inteun articol publicat in Viata Romineasai (19 08) asupra originei si istoriei Tiganilor crede ca. spoitori.ro . 192-3.. dupa el. Adevarul e Ca i astazi. Rudarii le-au luat-o inainte acestora. 45) Oct. 45. www. Pittard . prin nu se stie ce mister. 2) caldararii. arafa undeva ca Tiganii sunt grupati voluntar. Nomazii. care umblau fara ca42) Grellmann. spre a face desprinderea cornplecta de ceilalti Tigani. op. traesc sub corturi . ursari. lingurari. op. La Roumanie. dar. lautarii. cit. dupa criterii absolut organice. Grellmann vorbeste in plus deTiganii egipteni" qui sont plus malpropres et plus adonnés au vol que les autres" 44). pe cei mai civilizati dintre Tigani. p. intrucat firea ii arafa. 43) E. cald'arari. Cei asezati fac puntea de trecere (Lingurari). sporadic mai gasim pe Aries spalatori de aur. ca pe o categorie aparte ceeace nu intra in vederile noastre. Adevarul e ca asa numitii Rudari(Lingurari). dupa natura ocupatiilor . 315. Tiganii nomazi. cit. ori se situeaza in afara lor.. formand o imitate etnica proprie. sunt reprezentanicii rasei. p. cred c nu a sosit timpul spre a deschide intru totul discutia. i cà altadata. Unii ca Grellmann. 3) Vagabonzii sau Tiganii de lae. Leca. Sunt incercari de a lamuri problerna categorillor de Tigani dela noi. cit. erau si aurari 43). cad putin la & parte de cercul Tiganilor adevarati. spoitorii si cautatorii de metale dintre cari multi erau mahomedani. trei feluri : 1) mestesugarii.

obiceiuri mai bune si sunt si mai asezati. e re- zultatul unui fel de vieata diferita. p. puterea economica diferita a celor trei categorii de Tigani. albiilor si a altor lucruri din lenin. (lingurarii) . in trei categorii. www. unde locuesc in niste bordee. 0 parte sunt in vatra satului. dup a. fara ca s ne documenteze despre acest lucru. Ursarii traesc in corturi i deaceea li se zice si setrari. In schimb. In satul Cornova din Basarabia. Aceleasi categorii. avem de adaugat diferenta constanta : casa. Cele trei categorii fundamentale au trei modalitati diferite de locuit.. Romanii din judetcle Orhei si Soroca ii numesc Laesi 46). 46) Z. studiata la fata locului. Paun. caul saiori de metale" erau mahomedani. fie dupa neam. in corturi locuesc laesii. Sa se uite numai cineva la aceste modalitati diferite de locuit va putea da seama rnai cu usurinta de temperamentul. In privinta locuintei.TIGANII DIN ROMANIA 37 patai i aveau ca meserie de seama hotia i cersctoria. Tiganii clin-Basarabia. Era si cateonria cea mai deosebita de celelalte. Modalitatea de locuit. asezarea lor e determinata economic". dupa modul lor de vietuire : vatrafii traesc in orase ca slugi. Basarabia. in functiune nu numai de mediul extern. el. dar si de fire.dacoromanica. Cei din Ichel sunt lingurari" . op. Arbore . Arbore. Nimic nu-ti releveaza mai cu spor distinctia de facut.ro . sunt Tigani cu. 47) Domnica I. in cat mai multe parti posibil. lingurarii tr'aesc vara in paduri si se ocupa cu confectionarea lingurilor. Acestia din urma sunt cei mai salbatici. lautari i argati de curte . p. deck realitatea nemijlocita. Nun . 0 alta parte sunt asezati mai de o parte de sat. Tot Leca aratase ca Netotii sunt un trib salbatic de laesi. cit. se despart 'Ana acuma. cort. Domnica 1. caracterul. la o justa introspectiune asupra realitatii. Tiganii de sat" Tiganii curati cum Ii zic ei. iar caldararii. de caracterul psihologic al categoriei respective. Pentru el. ramâne Z. sunt doul feluri de Tigani . 115-16. in bordee locuesc Ru(larii. tie in plus ca spalkorii de aur. 526. le gasim si in Transilvania. bordei. spoitorii. Rudarii (lingurari) nu exista ca o categorie aparte. Se ocupa cu lucratul fierului. isgoniti din Transilvania sub imparatul Iosif al II-lea.. care i-a studiat 41) spune Ca pot fi impartiti in doua grupe distincte" : fie dupa asezare. Iarna ei se retrag in sate. In casa (saracacioasa) stau Tiganii de vatra .

ie deosebita pentru lingurari. Fapt e ca Tiganii din Ichel. Nu ne amestecam" 48).. padurea de pe dealul jaucei.. Caracterizare generala ce pledeaza pentru o reglementare urgenta a vietii Rudarilor. Ei n'au vite i nici inclinarea spre aceasta. dar astia de aici umbla cu cerutu'.. poate din aceiasi cauza.ro . din Cor. 8. nu numai pentruca lucreaza la munca ampului ca si ceilalti Moldoveni. Tiganii din Ichel sunt mai apropiati de Români. pada mai acum vreo 30 de ani.. au gospodarii mult mai bine inchegate deck cei din Cornova. www. a lingurarilor si. din care faceau linguri.dacoromanica.. Ai dela Ichel is mai gospodari" spune un informator din sat. 52. Dar mai e ceva ce favorizeaza o considera(. cu cresterea vitelor.nova. sdntem Tigani curati. Despre Tigand Domnesti. Prin materialul brut.. fiindca n'aveau sume mari de bani ca sa-§i cumpere o pereche (Ie boi 48). spune un lingurar din partea locului. . p. o spun singuri r noi mergem mai sus deck lingurarii. (3 km. p'adud". care au inceput s lucreze in parte sau cu ziva la pamânt : aia din Ichel lucreaza la pamânt. de Cornova) cadea pe vremea aceea in marginea padurii. cofe.rPGANII DIN ROMANIA 38 fiindca.6. lemnul in speta. Ei 48) Ibidem. se uita cu dispret la lingurar . apartinând tot Domnului. Potra. deci cu iarba multa si grasa unde aveau posibilitatea sa se ocupe in afara de meseria lor. cu exceptia lui Simion Drumea §i Vania Murgukt... pe când. Tiganul adevarat. p. cobora "Ana aproape in fundul vii Ichelului. o gasim si in felul in care sunt priviti de sat.. de care depindeau lingurarii. donicioare i alte lucruri casnice. Ei n'au locuri proprii. erau nevoiti sa se adaposteasca prin cranguri si zavoae umede. incAt asezarea Tiganilor de acolo.. Cum is mazilii de se tin mai sus.aceea a meseriasilor din sat. are si d-sa un cuvant de spus referitor la Rudari : o vieata quasi-libera aveau Tiganii lingurari. Patia .. Dar nu poate fi vorba despre aceasta. cu preferinta in salcie. Parintii nostri.. 49) G. lucram la fier. Rar de tin capre. Deosebirea pe care o gasim intre situatia economic a.. G. s'au tras la. desigur in mica masura. Dl.De aici mai rnulta consideratie pentru lingurari. Ei lucrau in lemn. dar si pentruca nu stiu tiganeste.

Am putut ridica pc experienta de acolo si din alte parti ale tarii 52) o tipologie psihologico-sociala caracteristica celor trei categorii prinCiae de Tigani. distingeam la fel : trei feluri de Tigani. in Ardeal.TIGANII DIN ROMANIA 39 se caracterizeaza singuri : sunt viermii lemnului i ocupatia aceasta le determina intregul fel de vieata.. p. primeste adevarata valoare dupa diferitele grupuri de Tigani luate in parte. asezati (sau 43. care se subimpart la randul Tor in doua : ciurari §i cäldrari50). ca nu se intalnesc cazuri decAt foarte rare. La 4636. Avem Tigani de sat fierari. au dat i intelectuali. In unele locuri e vorba de mici subimpartiri. Vorbesc toti tiganeste i. rezultate din faptul ca pana la un punct. pe langa aceasta. carami. muce rar mai vorbesc tiganeste. zavragiii. . la care se reduc toate celelalte. Ei acolo unde au venit in contact cu orasul. Inteadevar. rom5na i ungara. circulatia sangelui este limitata intre membrii aceluias grup. 60 am gasit in Tara Oltului. acestia sunt cei cad cultiva Rleea de organizare a Romilor. Studiu etnografic. In HO50) Ei se mai numesc in alte parti. deosebindu-se intre ei. conceptui de rasa.ro . E adevarat. avem Tigani corturari sau nomazi. foarte rar. tot dintrb ei fac parte si orturarii. privind caracterele lor somatice i etnice. cu scoala mai cu deosebire. ca limbà. 2293 sunt de sat si oras. netotii. avem cazul cind un Roman sa ia in casatorie o Tiganca sau invers. in altele. 51) Ion Chelcca Neam si Tara. intre Tigani. apoi se poate spune la fel. www. de termeni deosebiti. zicani ce nu vorbesc deal romaneste. i ursarii. Daca rar. reprezinta bine elementul tiganesc sub toate raporturile. desi statornic c5nd e vorba de dcosebirile dintre ei. Intr'o cercetare a Tiganilor din tara Oltului.si. 52) E vorba de Rudarii din Mused. Tiganii hiIeci sau rudari . lucratori in lemn moale (verde) Si in sfarsit.dari. ocupatie si fel de a fi. Tara Oltului. cu cele 63 sate.. modoranii. zidari.dacoromanica. e fundamentata pe date naturale si de natura spirituala. c civilizatia si habitatul a modelat intrucatva pe Tiganul venit in atingere cu orasul ori cu satuL La noi. fiecare categorie Ii pastreaza anurnite trasaturi proprii. lde. Spuneam a( unci 51) ca impartirea Tiganilor in trei. 80. Ramanem deci pe langa singura impartire organic motivata. cand nomazii sa se casatoreasca cu Tiganii sedentari sau acestia cu Rudarii. Se poate spune c.40%). In alte parti subimpartirea e mai mare. Ei sunt si cei mai numerosi dintre Tigani.

un avocat. dela 0 categorie de Tigani la alta. se gasesc mai in sat. pe i ei nu 53) lsidor lesan. propriul lor destin determinat de rasa din care fac parte. 6. dar nici nu au a rasfrange direct din propria lor personalitate medinlui inconjurator. observarn ca pe ei nu-i afecteaza direct mediul geografic. p. un vice-notar i o eleva cu 4 clase de liceu. Deaceea.xti a unei unitati sociale. un elev in clasa a VII-a de liceu. ei merg foarte rar la biserica" . Tot intre acestia. fac ce spun altii.dacoromanica. avem la 340 de suflete de Tigani. Ei accepta la maximum si se fac ecoul personalitatii satului de care depind. partial si cu eforturi mari. fara rezonanta. carolul pe care-1 joaca mediul geografic i cel social-psihologic in vieata Tiganilor. Ori unde ar fi. ei nu se mai cuminica multi ani". in tot cazul capa- bile sa infrunte rasa cart-i domina. www.TIGANII DIN ROMANIA 40 ras de exemplu. am spus ca inving cu greu. Ei formeaa una dintre cele mai omogene grupari de Tigani in Tara Oltului si aiurea la noi. ceeace denota ca sporadic. difera dela grupare la grupare. Pe eata vreme Tiganii de sat (sau in cel mai bun caz de oras) cum ii arata numele. desi sunt cei mai lustruiti" Tigani cei din Fagaras se mai numesc din aceasta cauza de matase" totusi. Cânta ce spune altul. un altul a ajuns la o situatie frumoasa materiala : are in oras doua case cu etaj. deck cea româneasca si se deosebesc din toate punctele de vedere de ceilalti Tigani. dar mai departe nici nu se mai uita la popa" 53). ei au lipsa de preot numai la cununie. Treand la o caracterizare a lor in comparatie cu celelalte catcgorii de Tigani. sudalmele cele foarte urate ce le intrebuinteaza tot poporul sarb dela tara. RornSnii din Bosnia 5i Hertegovina. daca nu creatoare. Nu cunosc de fel alta limbà. Din aceasla cauza se poate spune ca sunt fara personalitate definita. intre ei se gasesc exemplare. Am vazut cum ei se distingeau de ceilalti Tigani i pânä acum. a satului respectiv. fiind o arlc. In alta ordine de idei.ro . aratarn la locul potrivit. cosmica. Trecem la Rudari (in alte parti lingurari' prin Ardeal : baesi"). raspund prin a ramâne aceeasi: doar in privinta religioasa ne infatiseaza niste diferente curioase . socialä anexa" si sunt o articulatie sociala periferica. Au o distributie geografica legata de padure (afara de cazurile când au parasit ocupatia) din cauza mestesugului lor harnici lucratori in lemn verde. botez si inmormântare. Ei fac parte dintr'o unitate etnica.

dacoromanica. op. ce ocupase inainte cu vreo cativa ani. Inteatat sunt deosebiti de celelalte categorii de Tigani. El a avut mult de-a- face cu ei. credincioasa. numai laude despre acest popor. fie -ca o a Kovacs Aladar 58) pentru Rudarii din Ungaria. ei au foarte putin deaface cu autoritatile of iciale ale tarii . Ei sunt pretutindeni stimati de populatiunea slava din Bosnia pentru purtarea lor morala. 5-7. judetul Banjaluka (Serbia) : Pe acqti Romani 54) i-a aflat un functionar. cit. p. sunt cunoscuti in Bosnia ca un popor bldnd i onest. am auzit . ! _ 1 (1922). www. (1912) p. i-a studiat mai deaproape §i nu-i poate din destul lauda in toata privinta.dela tarani §i carturari slavi. retiparit din Arhivele Olteniei I. impotriva crucii sau a fintilor". obiectiva fie c'o dau eu pentru Rudarii din Muscel 58). ca un Caravlah s fi fost pedepsit pentru 54) Gre§it calificati Romani". p. Avocatul Dr. Magyar Nemzeti Muzeum --Neprajzi Osztáljának Ertesitöje XIII. Milan Maximovi. care pentru multi trec drept romani". remarca FiliPescu. fie ca o da Isidor Iesan sau T. Filipescu pentru aceea§i Rudari-caravlahi.. starue ca sa se ca in §tie timp de zece ani cat a functionat ca judecator la Dolnja Tuzla. in cercul Dolnja Tuzla.san.ro . 226. Ei platesc darile si impozitele foarte regulat §i precis. §i spre mai mare deosebire a lor fata. 56) Ion Chelcea.de celelalte doua categorii.55) Aceia§i icoana a lor se desprinde.. 78. Roman din Transilvania. postul de forestier. arareori ii vezi pe la judecatorie §i yin pe la magistratura nurnai atunci cand au lipsa doar de tin pwport." Iata alie referinte privitoare la cei din satul Slatina. unde se afla cele mai multe sate caravlahe. Ei sunt sarmani. au convenit adeseori impreuna. Caravlahii.58) Kezdetleges épaletek Tolnavarmegyében. Ca si cei din tara. E vorba de Rudarii caravlahi" din Bosnia. 55) Isidor le. Joan Aleman. care sunt stimati de toti vecinii lor". nu s'a intamplat nici un caz de frauda sau de contraventiune silvica din partea lor. 6. pentru pa§unat §i toate darile. Ap. . 57) Garbanele. cit. taxele pentru lemne. dar foarte onesti. Ei platesc foarte regulat paduraritul. nu s'a iyit nici un caz. prin acest district. Nr. p. Nr. In tot timpul serviciului sau de mufti ani. fie ca o da Xicolaescu-Plopsor 57) pentru Rudarii din Oltenia. in Banjaluka. op. Pe ei nu-i vezi nici and in daraveri sau in afaceri §i procese in tribunalele tarii". 3-4.41 TIGANII DIN ROMANIA se aud deloc §i cu atat mai putin se aude sudalma impotriva lui Dumnezeu.

muncitori. Cat priveste Corturarii.. ne spune acela$ autor. ei se situiaza aparte ca moravuri. p. Poporul nostru de rand ii tine de Tigani i lucrul acesta supara foarte mult pe Coritari $i de multe on ii misca pada la lacrimi" "). Ei sunt oameni pa-nici i blanzi. dar cand incep sa vorbeasca intre ei. Cercetarea Rudarilor din Tara Oltului. Nu cunosc de fel alta limba decal cea româneasca $i se deosebesc din multe puncte de vedere de ceilalti Tigani.42 TIGANII DIN ROMANIA vre'o crima si intr'o mie de crime nu e nici un caz in ca're Caravlahii sa fi facut vreun rau. Ei. 60) Ibidem. in comparatie cu ceilalti Tigani. corecti. atat femeile cat i barbatii. p. abia poti sa Intel egi ceva. Intre ei. Ei prirnesc pe un strein cu deosebita cinste. Filipescu. Acesti oaspune Filipescu meni m'au interesat tot mai mult $i am inceput a-i observa $i graiul lor a-1 asculta. p. 282. A$a se face ca unii dintre invatati ezita chiar a-i trece in randul Tiganilor. retras. acesti locuitori sunt bine vazuti in intregul cerc din Tuzla. Prin balciurile croate. nevestele saruta mana barbatului strein mai in varsta" 6'). femeile $i fetele nu $ed cand e un barbat strein in casa . m'a dus la acelea$i constatari. in limba lor. slovene i bosniace am intalnit de multe ori pe Coritari. 61) Ibidem.ro . Caravlahii satului Purkovici. www. op. Filipescu se face ecoul observatiilor i parerilor unui judecator s'arb. Desprinzand pe Caravlahi. (intre care numaram toate celelaite ramuri de Tigani avand caractere proprii firii lor).oneste. ei formeaza un adevarat semn de intrebare intre Tiganii dela noi. 241-2. ce se mai nurnesc $i Coritari". In Tara Oltului de exemplu. ca limba i chiar ca imbracaminte. 203 (dupa Ferdo Here le. Corturarii nu $i-1 lasa pe al lor. fie ca stint pe cale de a se a$eza..e sarac si e nevoit sa mearga sa cerseasca" 59). VienaZagreb) 1890 NI% 46. desprindem cu ei intreaga categorie despre care e vorba. Cand vorbesc cu cineva de a-i no$tri (cu Croatii). fie ca s'au a$ezat de curand sau se muta din loc in loc. cit. rasa este aceea care predomina in mod 59) T. cu toate c acest ppm. datorita felului lor de vieata. Pentru pa$nicia i moravurile lor blânde si. Blajini. au pastrat insu$irile etnice ale poporului roman. pe cand Rudarii (Bae$ii) au portul taranilor din partea locului. care e total diferit de al celorlalti Tigani. continuu in apropierea padurilor $i-au imprimat un caracter cu totul aparte.dacoromanica. in- telegi toata vorba.

Nu e locul sa insist prea mult. datorita pe deoparte situatiei lor unice. pentru raritatea kr. aduce aminte de timpuri cu totul patriarhale. Suntem. sau se face pe cale directd. cane a imprimat acestui grup de Tigani. Asa se face ca portul parului. Id-colo. Evident. Ei se ocupa. de mii de ani. unde am intampinat piedicele cele mai mari in cercetarile mele. dintre toti Tiganii. Cat de adevarata e clasificarea. continua a-i inrauri. desi din punct de vedere psihologic. schimbul produselor lor cu al taranilor de cele mai adesea ori da nastere la schimbul in naturg . nu ca structura intima-sufleteasca. afinelor etc. adica 'total exteriori societatii noastre. www.. nu atat mediul social. cat ca o acomodare exterioara si de circumstanta. Avem cateva exemple. nelimitat. si in adancime. pe care. mi-a dovedit-o felul de a se comporta al TiganiIon din orasul Fagaras. nu le mai amintim. desi acestia impartasesc soarta unui mediu evoluat. aproape de padure. cu plete mari lasate pana la umeri si cu barba mare. Ei traesc.. hotarit. Categoriei prime de Tigani ii corespunde tipul psihologic nurnit de noi aparent evoluat". un caz preg- nant de grup etnic tiganesc. apartinand unui tip psihologic aparent evoluat". care si-au continuat felul de a fi.. in toate partile pe o scara intinsa cu culesul murelor. Cristos inca purta plete mari. cei mai in stare de natura. am aratat ca se pot face consideratiuni de tipo-psihologie. Intre ei fiind. calitatile lor sufletesti Orland tot de un fond sufletesc ce le e comun.ro . Fiindca. Ei ii trag numirea dela cori desi traesc montabile i demontabile cu usurinta turi intre sate. Dintre toti Tiganii sunt prin excelenta culegdtori (Sammelnwirtschaft") §i in zilele noastre. Tiganii se dau usor in spectacol . un fel de-a fi deosebit de al celorlalti.TIGANIr DIN ROMANIA 43. Avem de-aface cu o umanizare rezultata din aceea izolare unica. te convingi cu usurinta de cele spuse mai sus. Baesii sau Rudarii (lingurarii) tin din contra de tipul psihologic natural. In plus. pentru fiecare categoric de Tigani in parte. mediul social al populatiei netiganesti.Economie Naturalwirtschaft". cat cel natural. land forma schimbului numit in . alcatuesc un tip. raspund ei. Aceasta e distinctia. totusi ei numai in aparenta sunt acomodati. ei sunt atrasi de centreIe marl de aglomeratie pe care le cutreera. Ar fi s siaruim la o influenta pe care a prilejuit-o. in mediul de vieata al primitivilor nostri. E nevoe sa schitez insa. caci. exploatand cea mai mica ocazie de castig.dacoromanica.

Diccionario de las linguas espanola y francesa. e inclinat cu orice ocazie spre furt i inselatorie. De aici rezulta urmari nu numai de natura teoretica. spre exem- plu. cit. ci sunt crescute in conditiuni proprii. UmbPand printre sate si printre oameni. Tiganul de tipul indicat. care sunt ceva mai bine cunoscuti lumii noastre crate. cum ne putem astepta. In complexul rasial-psihologic tiganesc.44 TIGANH DIN ROMANIA distinct. ci i practica. dar intra cu succes recunoscut si in combinatiuni de farg. La trei categorii fundamentale de Tigani vor corespunde trei forme deosebite de organizare. Caracterizarile de mai sus. iar substratul inittial al firii lor a ramas ca sa fie recunoscut in fiecare dintre -aceste categorii deosebit. si Grellmann. dar la un loc. de sine statator. Apucatura le-a intrat in s'ange si face parte integranta din firea lor. corespund fiecarei categorii in parte. Pentru noi insa. Tom. va trebui sa se piece dela aceste rezultate de natura multipla.ro . conforme acelor grupe de realitati etno-sociale. precum si alte consideratiuni desvoltate cu alta ocazie. Corturarul. diferit ca grad si ca forma. ca tip psihologic speculativ. caldari. Cuvintele . furtul. important de semnalat ca idee fundamenatla e altceva : ca Tiganii nu formeaza un tot omogen. constituesc complexul etno-psihologic al Tiganilor si rasei lor. unde adesea morala nu are ce cauta. pracficata de corturarese. Asa.. Si la noi. . op. Clasificarea se inchee.Articolul Gitaneria" .dacoromanica. ei s'au pierdut atentiunii noastre.. www. In organizatiunea viitoare a vietei ce se va da Tiganilor din Romania. cu un anumit inteles intre celelalte soiuri de Tigani. uimesc prin aceste apucaturi. luat in inteles de abilitate pentru diferite combinatiuni. umbla cu ursul etc. p. ei n'au fost recunoscuti ca atare de nici unul dintre cercetatori. ei trec drept piratii de uscat in mediul nostru social. cu tipul psihologic speculativ. dintre care una iese din comun si se si62) F. Situatie in plus care le-a impus un anumit fel de a fi. am clasat pe Tiganii nornazi. I. in folosul Tiganilor de vatra sou de cort. Aceste stari de suflet nu merg treptat dintr'una intr'alta.gitano" i gitaneria" au devenit din aceasta cauza proverbiale pentru un om care inseala in comertul de cai 62). Din cauza aratata mai sus. Sobrino . 98. minciuna cu aplicare la preziceri sub diferite forme. e adevarat cà lucreaza la ciure.

Costorar. Tip psihologic luat". litutari salahori . are oroare de portul in spate al gteutiitilor man i atunci nu ne rAmine decit si constatAm o altil deosebire intre ei i toti ceilalti Tigani.. LIMBA. Au portul locuitori- vAcsuitori de ghete. IIL Tiganii nomazi : Liesi.:(lficitusi) . e determine- Case sAricAcioase. Clopotari . cate- Numirea bor. preziceri false. Dintre tigani. junimAntul. M. Tip psihologic "natural'.. Har- P.dacoromanica. Au portul. Ciurari.ro JS' g. . Numirea lor e la fel de- Corte!. 5"?. Blidari" in Serbia Karavlaski". FEL DE A FI) wzati (de vatrA") Caracterul fizie Ocupatie LocuintA. fumeazii ca ale celorlalti Tigani. cuti sub numele de in Moldova Lingurari" . Tigani Numirea lor 1:13> .aparent eye- Popor blind si onest". cit fatA de cei de cort. Bordetul. nici.. care. Femeile la ei. pistreaza trfisAturile caracteristice Categorie ce si-a pAs- trat la maximum insusirile caracteristice rasei: fizice si morale. pas- terminatit de Exclusiv limba ro- mijlocul ctirora Parte din ei au trecut dela cort la lotrindu-si ocupatia Isi piistreazA limba. Cersesc dar nu f urA.. Ursari. Lipsii de continuitate in actiune. Viitori cetateni Pe cari s'ar putea conta dacfi ar fi organizati sl supravegheati de aproape. cari au pierdut obiceiul de a-si auta dreptafea prin aa numitul jurAmint". Netoti. tiranilor in triesc. combinatii necinstite de tire. Block intilnind Rudari purtind greutAti mari in spate ii aduce aminte ci acest atribut nu e propriu firii figgne0i. cuintA stabilA. care-1 mai practia.. vinzAtori de Hod . Apoi au comun cu Tighnii in genere fumatul. Ourbell". Adaptare superficialA la mediul evoluat in care trAesc. Lucrul in lemn de unde i lin- gurari blidari". goria ce s'a amestecat mai mult cu alte populati. spoitorese etc. Lips1 de caracter.CATEGORIILE DE TIGANI DELA NOI (DUPA MODUL LOR DE VIATA : OCUPATIE. Inchnare la lene i furt. lor In mijlocul cii- rora trAesc. VINYINOII NICI IINVOLL I. Tip psi- hologic opeculativ". 1 Au comuu cu ceilalti tigant In afarA de sentimentul religiosabsentexceptind la zile mari . LOCUINTA. fAcut din strae cum. Au portul lor specifir. tà de ocupa- tie. ocupatie". La tarA pe al taranilor la oras pe al ordsenilor. www. Fire Limba Sunt pe punctul de a-si pierde limba. port Ferari . IL Rudatii In Ardeal cunos- Isi Blesi" rasei tiganilor intr'o nuanta specifici. care-i apropie nu atit de Tiganii de vatra. celelalte insuii ca- racteristice rase:. Inclinatia spre furt. pirate dela tire. etc.

cei mai multi n'au nici vatra proprie. n'a ramas neispitit de a trage concluzia dreapta. Hie Gherghel . deci. dar n'au luat parte la nici una din binefaccrile social-politice de care s'a invrednicit populatia noastra rurala. 64) Ibid. de a studia aceastä interesantd popula(iune de Caravlahi""). S. iar restul integrati potrivit unui plan de ridicare din starea de natura in care se gasesc spre o vieata catre care sunt inclinati dela natura. sa vada in Rudari. mai mult deck inclinati. sit. N'au fost improprietariti decat in parte. Caravlahii sunt Rudari de ai nostri trecut. 66) T.. 1930 p.. Urmeaza schema impartirii Tiganilor. Stau in plin secol al XX-lea pe pamânt boeresc. orice om de stiinta. 63) Dr.i in Serbia..46 TIGANII DIN ROMANIA Suntem i ramanem pentru eliminarea partiala a Rudarilor. avand simtul responsabilitatilor de cunoastere etnica. in urma altora ca Isidor Iesan (5). in trei categorii fundamentale avandu-se in vedere criteriul organic. cit. s marturisim c. Ce indeinn pentru un fdolog sau folklorist. X. ori pe unde s'ar gasi ei. Romani curati. 52. scria Ilie Gherghel nu de mult. au mai mult infatisare de Tigani corciti deck de Romani" 64). Un calator fermecat numai de frumusetea naturii cum a fost el. dela vieata de viermi ai lemnului cum isi zic. sau sa treaca metodic si supraveghiat. 67) C. De aici scot lemnul bun de lucru.ro .-PloNor. 14. 6. Dar Rudarii raman o problema deschisa. 65) MA. PloNor 67) §i altii care erau. op. Ei constitue o problema in sine : orice calator. platind chiria anuala . Dar viitorul trebue sa le asigure sau o forma de vieata cu mult mai bine o organizata in breasla si in mestesugul lor. platesc dari.lqan. Ed. acesti Caravlahi. tit. a rivnit ca sa nu lasam in parasire acest subiect. Prin campii i plaiuri strabune. 0 spun singuri c ei fac armata. op. II-a Buc. Tot Hie Gherghel a spus raspicat.dacoromanica. de care pada in prezent nu s'a tinut seama indeajuns. www. op. Padurea platesc. chiar daca am reusit sa-i detasam de ceilalti Tigani. din comunitatea noastra etnica. . pag. Filipescu. 71 FiliPescu"). la vieata de agriculiori si viitori cetateni cu rost pe care se poate conta sub (dice raport.Y. trecând peste sentimentul de mandrie nationala : cu toata dorinta mea de a intalni in ei Roinani curati si nu numai o populatiune ce vorbeste limba romaneasca. cum de mult au fratii lor ce se numesc vatrasi".

. ii zic Tigani turcesti". Ambele categorii sunt mahomedane. p. p. ci ar f i putut sa se aseze pe lânga targuri. Filipescu. Pentru ce au ales Caravlahii meseria aceasta grea ? Sa lucreze in padure obiecte de lemn. 239. Se numesc Gorbeti" sau Cergasi". op. Ne aducerri aminte (pen- tru cine a cetit capitolul categoriile de Tigani"). 1) Unii sedentari. cit. ca sa poata face o coliba si mai mare de pamant. 0 s vedem ca obstacolele par inevitabile si pada la silt:sit. ar fi fost de origine Tigani.dacoromanica. p. 243. 239. Ei n'ar fi trebuit sa se aseze. and puteau tii i cu alauta 68) ? Subsista u incertitudine i trebuia justificata. prin regiuni muntoase. Deocamdata plutim in mister si avem in fata o enigma". Pentru el nu era on inconvenient daca acesti Caravlahi aveau culoarea pielii neagra. au dat peste un neam de Români.. iar Turcii le zic Firani" cu sens de faraoni". dupa localitatea Corita. Romani negri. caci atunci s'ar fi bucurat de o stare mai buna. descoperiti in Serbia. apoi itm face un mare pacat. a venit ceva mai farziu. Tigani albi" . ar fi primit de buna seama legea mahomedana. www. scare semanau mai mult cu Tiganii : Caravlahi". 69) Ibid. spre deosebire de a treia ramura 3) crestina : karavlaski cigani". Desamagirea insa.ro . de unde ar fi putut usor trai din mila si din furtisag. 2) Altii sunt corturari. 70) Ibid. care au venit din Tara Romaneasca. Se mai numesc i koritari".TIGANII DIN ROMANIA 47 Umbandu-se dupa Români. in paduri. Culoarea pielii nu e unicul semn prin care s'ar putea deduce originea unei populatiuni 70)". Pentru Filipescu un mare pacat" s'ar comite daca Rudarii-Caravlahi ar fi luati drept Tigani : daca am compara pe Caravlahi cu Tiganii.. Vorbesc sfirbeste si tiganeste. rardane la o origine ciudata a Rudarilor cara68) 7.e afla mai multe soiuri de Tigani. Ei au fost astfel pentru intaia oars. sa curate pamântul de radacini. Lui Filipescu i se parea inexplicabil : daca Caravlahii. ca in Serbia <. Vlahi negri. caci Caravlahii nu stiu alta limba decAt limba romaneasca" 60). desi nu se abate dela txplicatia data. sputie el.

dacoromanica. femeile. Inconvenientele continuau sa fie inlaturate prin pseudo-explicatii. n'au luat fiindca Românii nu obisnuesc sa-si dea fetele dupa . www. populatie barbateasca provenita prin emigrare din Romania. face loc in mintea lui Filipescu. De aci.vanturatara".ro . foarte cu greu se cunodste o emigratie exclusiv din barbati 72). de a se plati bani pentru fete.. cu o infatisare care arata ca sunt de neam romanesc.. din Tara Romaneasca (Valahia).. hick nici intre Rudari nu s'ar fi putut desparti bath Ltii de femei.. din Ardeal si Banat. mai cu seama babele i s'au parut ca 71) Ibid. alaturi de culoarea pielii.TIPANII DIN ROMANIA 48 vlahi. in cursul emigratiunii si-au luat sotii de Tigani. Prin. spre a se strecura printre neajunsuri : probabil. spune el. ca de altfel i cei ce au venit mai tarziu. in urma acestui fapt. Ceva si mai imposibil e ca Rudarii fiind Romani sa recurga la TiOnci in casatorie.. au emigrat singuri adica fara femeile lor i di acestia. puteau de drept sa-si ia femei dintre Romance . pentru lamurirea acestui neam de oarneni. cu Tiganci romanesti din Banat si din Ardeal. Se trecea CU vederea peste lucruri imposibil de ignorat ca acestea. Urmatoarea teorie Ii de netrecut. un obstacol dar si aid gasim o explicatie.. ca urmatoarea de exemplu.. din aceasta incrucisare. ce stau la egala distanta intre Romani si Tigani. am avea la inceput un strat mai vechi de Rudari. acestei teorii. ce ar fi emigrat in acelasi timp si din aceleasi parti cari ar fi astfel vechii Rudari". s'ar fi nascut Caravlahii" 71). Teoria e artificiala i astazi" inacceptabila. s'au casatoirit de nevoie. Au fost deci nevoiti sa-si cumpere fetele : de aici si expli- - catia cä ei obisnuesc de-si cumpara fetele la casatorie. mic numar de Tigani. la casatorie era. p. urmare. odata cu Romanii Acestia. Filipescu ca sa ajunga mai cu succes la scop. ca barbatii romani. mai admite i un. treptat.. Dar trebuia neaparat confectionata o teorie ex- plicativa. 72) Grupul Rudarilor are o co siune asa de stransa. Rudarii-caravlahi sunt descendentii Romanilor si in parte ai Tiganilor" emigrati din Tara Romaneasca-si nevoiti a se incrucisa cu Tigancile din Ardeal si Banat. 240. in mica parte si Tigani. care deriva din ace- iasi sursa de informatii : pe cata vreme barbatii i s'au parut foarte inteligenti". din contra. S'ar putea obiecta ca Rudarii acestia cari erau Romani. Obiceiul la Caravlahi. treptat. Multumita.. deasemenea.

desfacerea grupului emigrat. mostenese calitati proprii firii Romani Ion. 241. cit. Cauza am vazut ca s'a produs de mai inainte : femeile au mostenit mai mult trasaturile mamelor si bunicelor. ils sont Scythes et probablement le reste des Daces vaincus par Trajan" 77). Chel. Felul de trai asemanator. ils sont Kalmouks venus de la Dsongarie : a en croire ceux-là. Filipescu. . format numai din barbati . a ramas la fel de preocupat in -lamurirea problemei asupra originii lor.Vi( ilaescu-Ploppr. 5-6.TIGANII DIN ROMANIA 49 Tigancile de corturi" 73). Am vazut cum si cei din Serbia raspundeau la fel. vorbind despre originea Tiganilor. C. E curios de subliniat csal Vaillant. cai (leosebirea dintre Rudarii-caravlahi i femeile lor.dacoromanica. 4 www. p. 75) Ibid. in privinta inf1. calca pe urmele lui Filipescu. cit. In plus. in aceasta privinta. sunt incrucisati cu 'figanii. 74) C. p. era natural ca originea lor sa preocupe i sa dea nastere la fel de fel de teorii. 77) Vaillunt. p. S. spune intre allele : .ro . cam in acelas fel : ca nu sunt 'figani. se constata un . Nicolaescu-Plopsor. E adevarat ci supozi73) 7. . daci sunt intrebati. p. 5. intalnind pe Rudari in Oltenia. pe and barbatii din contra. Ele nu se indeparteaza in fond prea mult de incercarea lui T. cumpararta miresii. op. p. Rudarii având pe de o parte caractere fizice necontestat tiganesti. casatoria lor cu Tiganci din Banat si Ardeal. a avut aceasta urmare si nu poate ramane nici o indoiala c. Se pare ca Plopsor. care Inca din 1906 spunea cä Rudarii-caravlahi sunt descendenti ai Romanilor si in parte 6 Tiganilor. care au emigrat din Tara Romaneasca : Tipul tiganesc nu-1 intalnesti la ci decat arareori. toate piedicile : culoarea pielii. cit. Acelas lucru 1-am constatat i eu la Rudarii din Muscel. iar pe de alta parte. 87. adauga Plopsor i atunci e vorba de o incrucisare. dar ca in fond sunt Ronthni" 74). care erau Tiganci". In Muscel se cred coboratori dintr'un stra'mos Dacia" 76). op.A en croire ceux-ci. 76) 1. al unora i al aliora. spunand ca sunt Romani vechi". 6. S. S'au inlaturat astfel pe rand. Rudarii raspund. Filipr :(11. op. fapt nou : se cred descendenti din Daci 75). op.1. cit. unele insusiri ce-i departau de acestia.iàrii fizice.

: Romania. oricine poate intra oricand i sunt curate. (levenita cu timpul. desi sunt covatari. Nu e deloc usor .ro . Disparitia aceasta este prilejuitO si de firea lor susceptibila de a fi apropiata si absorbitO etniceste. nu se intampla furturi. Astazi. cu timpul. Indrasnisem s arat ocazional. Autoritatile n'au niciodatO nimic cu ci. Concluzia.. an avut totusi leeituri cu Ostorii unguri. aflat acolo intre Unguri. ziide lor sunt numarate ca neam". eu imi explic credinta descendentei Rudarilor -din Daci. www. Ea ins5 nu e mai putin bizari. arOtam c.TIGANII DIN ROMANIA 50 tia de mai sus priveste originea Tiganilor in genere. vor pieri ca Rudari propriu zisi. o subvarietate a spetei umane. Ei sunt fratii celor din Tara Romaneasca. exceptandu-se I imba care e cea romaneasca. ei bucurandu-se la fel. care se vad a fi o populatiune cu caracter arhaic . au inclinatii Mande. Rudari in carne i oase. Dar Rudarii sunt prin excelenta nestiutori de carte. din cauza desprinderii lor din trunchiul poporului roman.. Aici. asa incat. care isi are o origine necunoscutO. 226. un neam de oameni apartinand astazi sie-si. Sunt de religie greco-catolicO . r5s1etit din tulpina de bastin5. 78) Kovács Aladdr. : Rudarii sunt Romani. Acelas clestin il au i pe parnantul lor de bastina. _si odata cu ei. care este aceiasi pretutindeni. asa ineat i aceasta intampinare a mea. poate din cele mai arhaice dintre cate avem in partile noastre. In bordeele lor. mai ales daca ne gandim la Rudari. adica del:din format. a cal-or limba o vorbesc. precum si cu ungurimea de prin comune si de pe domenii asa Inc& se d'ci chiar o contopire a lor cu Ungurii. dupO Kovacs Aladar. se I ovestc de anumite Si incheind. adica cu a Romanilor 78). avem in fat 5. originea Rudarilor formcaza o enigma astazi. op. care i-a intalnit in Ungaria. cit. Zilele lor sunt numarate intrucat. sa-i considere drept un trib vechi de Romani. distuictul Tolna. Limba vorbità a facut pe etnograful ungur Kovilcs Aladár. ca. a poporului nostru. sunt foarte-abili. In meseria lor. secole deal ándul. de aceeasi fire . pentru noi. de trib i desi au trait mai mull prin pOduri.dacoromanica. spune Kovacs Abadan ImbracOmintea lor abia se aseamOnO cu a fratilor lor din Tara Romaneasca. p. duc viat 5. ucideri intre ei. bun rucraresc. dar mai e si din cauza c5 ei fiind putini. ca pe o deslegare carturareasca.

241. Acelas lucru se poate spune si despre Rudaidi dela noi. tatara sau streina. daca nu ne da o explicatie justa. Se poate ca romana. www. op. substratul nu se cunoaste .TIGANII DIN ROMANIA 51 Pentru a incheia cu privire la originea lor obscura. printre celelalte neamuri de Tigani. vielleicht einer Urbevölkerung. auch in die Ebene wandern. atata vreme cat limitele concluziilor logice permit. decal prin faptul ca Ii trateaza ca atare. ca unul dintre cei mai profunzi cunoscatori ai lor. in cazul (:a vechiul element. Dar. intrucat. Impresia imediata staruie : Pe Caravlahi ii cunosti imediat dupa culoarea fetii. die sich in Rumanien mit entlaufenen Staats. ar trebui sa aducem in discutie parerea lui Martin Block. 80) Block crede ca' au tralt la un loc cu Avarii. Filipescu. Cu el ne adancim si mai mult timp. cand ei nu lucreaza la scosul metalelor din ocne sau rand. op. cit. cit. Care va fi fost provenienta sclavilor din jurul manastirilor si a acelor robi ai statului. p. dupa Martin Block. Iiindca. mai ales in la tura spinoasa a originii lor.? Au scos vreodata si acuma nu mai practica aceeasi ocupatie ? Au lost spalatori de aur. poate mai cu usurinta sa-si dea seama de originea Rudarilor. die immer den Fliissen entlang. sind ein solches Volkselement. cel pu79) Martin Block. prin aceasta.und Klostersklaven vermischt hat. Rudarii sunt mai mult o urma a unei populatii vechi si ea. wo es Waldungerr gibt. 81) T. 110.dacoromanica. S folosim (nice observatie. multumita faptului ca are o vedere de ansamblu asupra Tiganilor in genere. o ramura a lor si dela ei a trecut termenul in Ardeal si Muntenia si la ceilalti ? 90). Probabil cä subiectul va mai preocupa i alta lume. care e mult mai intunecata cleat a Sarbilor"91).ro . Dupa Block. s'a amestecat cu ei si a dat populatiunea asa cum o vedem astazi ? E greu sa se precizeze. si amestecata cu robi ai statului i ai manastirilor : Diese Waldbewohner. din care sunt rezultati Rudarii. Se poate admite orice incheiere. Wald ist die Lebensbedingung dieser sogut wie sesshaften. Fiindca in Moldova ei sunt lingurari". p. care. ein Volkssplitter einer anderen l3evölkerung. origina Rudarilor a ramas tot nelamu- ri I a. nici Tigani. Sunt tot atatea intrebari al caror raspuns intarzie sa vina. nur nach völliger Ausbeutung des ihnen zugewiesenen Waldstreifens weiterziehenden Rudari" 79). De ce se numesc rudari" prin Muntenia si baesi" prin Ardeal. el nu spune Ca sunt Romani .

se raspandesc. din care rezulta ca. mai ales din punctul de vedere al caracterului. prefaceri in sens etnografic. vorbind româneste. in comunele cu populatie nume. deck cu Tiganii de lae. sunt simpatici. numele ce-1 poarta. precum usor se poate intelege. pentru noi. pe alocurea. trecand pada si in America de Nord. din 62 de sate.dacoromanica. dupa chip si asemanare. Bucuros. Asa se face ca. seamana in schimb. spune ca numai Rudarii fac exceptie. daca nu sunt Romani ca infatisare. indiferent de loc i neam. Dar caracterul principal al lor e fixarea. ca la Loznica. s'a le luam pe rand : Tiganii de sat.. defrisand si supunand sub ascultare locuri Inca nelocuite sau putin locuite. 7..ro . cele cu Tigani de 82) M. cam pe dearandul. 6) nu se poate spune ca ezita a se aseza intr'un loc sau altul. www. ceiace denota ca. ca si in cele cu populatie mai redusa. dupa unii autori. dar chestiunea infra tot la problema pusl aici : pe cata vreme Tiganii propriu zisi au o arie de raspandire cu mull mai mare. mai mult cu lautarii de pela orase. Nu stiu cum se face. Iata un aspect al prefacerilor etnice care au framantat acest colt de pamant . Rudarii au un cerc de radiatie cu mull mai restrans : cercul Sud-est european si Ungaria. in explicatie trebuie sa intervina vreun factor local si in ceeace priveste originea lor. i dintre acestea. limba ce o considera ca a lor 83). ca nu au compromis. 91). Rudarii Cara-- vlahi. Dar pentru aceasta. aciaogand : die ja auch in anderer Hinsicht kein Ziegeunergeprage haben". in 53 avem Tigani. p. care continua sa c1iiinuiasc i dincolo de granitele cunoscute ale poporului roman. aratand in lucrarea sa ci Tiganilor 1 repugna transportuI in spate al greutatilor. Filipescu a intalnit ttei tiganci leite. ca i poala muntelui. la ses. in Tara Oltului. Si cá ei au constituit elementul de expansiune etnica. c. De exemplu. 241. observand mai atent harta (Nr. T. decat regiunile rar populate. la frontiera. populatiunea romana si-a impus cuvântul sau. va trebui sa luam in consideratie si distributia geogratica a lor. Este in acelas timp cazul s subliniem c Rudarii astfel cum sunt cunoscuti. Ei sunt presarati pretutindeni.- roasa. cu toate Ca. Bosniei. cate are Tara Oltului. indiferent de loc si neam (vorbesc de tara noastra).52 TIGANII DIN ROMANIA tin ne da o imagine a problemei ce ne preocupa 82). (op. Block. p. 83) Ibid. ei se gasesc in apropierea SaWor. Cel mult s'ar putea spune c centrele aglomerate atrag mai multi Tigani.

dacoromanica. cum au Ruclarii. Astfel Ca ar fi trebuit sa reproducem extensiunea lor in raport cu padurea i cu restul satelor dintr'o regiune data. Urmeaza de aici. o dovedeste. Particularitatea respectiva n'o au nici Tiganii de sat.. nu e chiar asa de adecuata realitatii tocmai din aceasta cauza. Rudarii au fost legati prea mult de satul de care depind administrativ. c Tiganii de sat locuesc periferic satele si orasele noastre. Tana la 5-6 km. www. stint cele mai numeroase. Locuintele lor sunt departe de sat. desi locuintele lor sunt cu mult mai departe de sat. Harta distributiei lor geografice in Muscel. In afara de faptul ca traesc la un loc. cum ar fi legate vietuitoarele de aer sau pestii de apa. Ei lucreaza lemnul verde si prin acesta sunt . Rudarii. fiindca cea mai mare parte din satele noastre ar ramâne fara Tigani. In orice caz. ar putea intra 4nai putin in discutie din acest punct de vedere. Elementul Mdure determina felul de asezare al Rudarilor. meseria kr. Dar Rudarii au o situatie si mai izolata. dela mic la mare. au proportional ti densitatea i un numar mai mare de Tigani. 84) situatia s'ar schimba complect. ei au diferite ocupatii. nici cei de cort chiar. Centre le mai marl. acum am avea in vedere numai elementul rudaresc. In unele locuri.ro . tot asa de bine cunoscuta ca si a oricaror populatii asa zise primitive". poate.TIGANII DIN ROMANIA 53 sat. proprie mai degraba celorlalti Tigani (de sat) ci de o situatie cu totul specified'. Cei de sat n'au cu totii o singura ocupa/4e.legati indisolubil de padure. ceeace pare destul de logic. exceptandu-se cele de pe langa padure. Ai fi ispitit sa crezi ca Rudarii se fiaeaza mai mull de padure deck de satele românesti. Traind mai mult prin paduri. asa ca nu mai poate fi vorba de o situare periferica a Ior. tendinta de 84) Cei de cort fiind in numar mic i nefixati Inca. au cu tofu. vieata lor e. ca astfel s rezulte de aici o trasatura unitar afirmata de intreaga grupare. Daca. asa cum se desprinde ea de pe harta. de sat. Asa incat -acest lucru ajuta foarte mult ca Rudarii sa fie in mare parte necunoscuti lumii noastre culte. si acest lucru da o particularitate deosebita acestui neam de oameni. lânga paduri. Imaginea locuirii celor din Tara Oltului. afundate pe vai. ca §i felul distributiei lor in Tara Oltului. pe unde se pot Iauda -cu norocul acest a. sau din toata tara (daca am -fi avut situatia) ca sä ne putem orienta.

avem Rudari mai curati din punct de vedere etnic. sunt la fel. judetele Fagiraq. Drava. Se poate spune ca de cele mai multe ori. spatiu. dispozitia locuintelor lor urmeaza constant regimul paduros. dac a. Cursul vailor. numai parte dintre ei. ACM legatura cu padurea cat si spatiul de maxima raspandire al lor in Sud-Est. Sibiu. Poalele muntilor. daca privim de sus. 1 asupra Rudarilor din Transilvania. Popoare fara patrie sunt amandoua. dar pe cata vreme. al raurilor mari. Muntii Apuseni pe de aita parte. Tiganii fac concurenta Evreilor pe aceasta tema.ro . spre a afla centrul. www. Salaj. Toate acestea se integreaza in ultima analiza. fata de Rudarii propriu-zisi. avem Rudari românizati". Pusta Maghiara este un alt exemplu asupra felului lor de a se revarsa in spatiu ca locuire. confirma cele spuse de noi. inteo organicitate proprie. i invers . $i intr'adevar. se opreste de multe ori la un compromis (Ind atractia e mai mare catre padure.. Bratul format de Nasaud. dar la Arad panza lor se subtie. Cu exceptia: ." de maxima raspandire in. atrage populatie de Rudari. par a fi foarte putini. Crisana si Maramures prin anii 1893. Evreii traesc totiacest simtamant. Nu sunt asa de influentati. Nu numai ca mobilitate dar i ca soarta. sorbi cat mai mult spatiu . Arnan+doua sunt blestemate la ratacire.e nu e fara folos. Sava. in Transilvania de miazazi. Atunci and invinge tendinta prima. bland' ca punct de plecare aria" maxima a raspandirii lor. sunt la fel cu Evreii. inchid Campia Transilvaniei saraca in lemn ca un fel de loc fara Rudari sau cu foarte pUtini. linii ar recurge astfel la aria de raspandire a Rudarilor spre a le afla originea. Somes. Drina. au o arie de raspandire extraordinar de mare in raport cu acestia. aceia a arid. Cartograma Nr. ridica pentru noi o problema noua.. s'ar putea uni cu Torontalul. invinge legatura asa ce sunt nevoiti s'o pastreze cu Ufl mediu cat mai paduros incat. o dovada. cum se mai zice. Caci intr'adevar : Tiganii in genere. cat i prin Serbia. Popor fara patrie.54 TIGANII DIN ROMANIA a fi i ei cat de cat mai in -apropiere de sat si aceia de a avea lemnul la indemana. Tiganii.dacoromanica. Bihor. invinge tendinta a doua. atat in restul Ungariei de atunci. and catre sat. Hunedoara au cei mai multi Rudari. Banat. astfel Ca in raport cu celelalte regiuni. 8. Amândouä se intrec in a ab-.

uitati de lume. (vatrisi") si a Rudarilor (despre care va fi vorTiganii au a akge nestapAniti. Cu acestia am vazut ca se ocu0 mai multi scriitori. daca ar avea sadit in inima lor dorul pribegiei. se gaseste oriunde apuca. Rudarii insa. i legati numai de susurul apei. Au fost de faca la aceasta mare reforma sociaa. dreptate ne putem intreba : carui fapt se datoreste ca. in cazuri multiple.ro .dacoromanica. $i atunci. Nu sunt legati prin nimic de un anumit peisagiu. Rudarii au a arie de raspandire limitata ? Si daca nu cumva am putea scoate de aici vre-o incheiere cu privire la originea lor. atunci pe buns. e Isidor Iesan. se datoreste faptului ca nu-i leaga nimic de un loc. Transhumanta lemnului". asa s'ar putea numi relativa mobiMate in spatiu a elementului rudaresc. comun Tiganilor lipsiti de o vatra de loc. avem in Sud-Vestul tärii. Fiindca o multime dintre ei sunt in stare4 aceasta. spatiul nemarginit. Dar Rudarii ? Rudarii. de Dumnezeu. spre deosebire de alti Tigani. spre deosebire de Tiganii propriu-risi. sunt legati acum. nu ne putem pronunta deca't pentru insematatea Rudarilor ca atare. de care au profitat . Nu. aproape de curtile boeresti sau de inima satului. Tiganii mânastiresti i boeresti (vatrasii"). si cel mai vechiu. Rudarii nu au simtamântul plecarii din loc in loc. Dintre ei. ei nu se misca cleat dela o vale la alta a aceluiasi tinut. care actualmente e pentru noi o problema nelamurita. spre a se putea stramuta ? S'ar putea spune Ca da i cu toate acestea. Pe baza acestut lucru. Nu s'ar gasi lemn si in alta parte. Altul e T. S'ar putea spune ca ceeace face ca Tiganii sa rataceasca. materialul de lucru in special. in ei. putini si printre cei www. in marea lor majoritate n'au fost irnpropriettiriti. acel liVandertrieb" care le e irezistibil. ci sunt afundati pe o vale oarecare. in urma unor legiuiri care li-au fost favorabile. Mestesugul lor. de bataia i fosnetul frunzisului padurii i indeosebi de lemnul ce creste pe coaste in tacere. zice-se. dar altfel. Dimpotriva. rezultând de aci. au innascut. Tiganii asezati. Unul dintre ei. o expansiune a kr. nu au asezarile lor. ca. cu alte cuvinte sa aiba o arie de raspandire asa de mare. de un loc al lor. ar fi trebuit s i ei sa-si schimbe locul i sa rataceasca. La acest punct s'ar putea raspunde ca. deosebirea de structura organica odata subliniata.TIGANII DIN ROMANIA 55 celor sedentari. ba) Daca astfel stau lucrurile. dar nu-1 au si nu se muta. Filipescu. ei s'ar putea muta cu usurinta.

in Tinwcul VII Nr. Hunedoara (din Transilvania). cu vaile largi unde cresc plute bune pentru copai. Cu toate acestea. 3-6.mogy (cu 399 suflete) sunt o dovada. in mahale" (mahalale). p. Sunt de religie crestina. cu tinuturile limitrofe. Rudarii tin pas cu regiunile bogate in lemn : poalele muntilor Carpati si Apuseni. din totalul celor ce fac coveti. Românii din dreapta Dunarii ii considera inferiori si nu le d'ai sa bea apa din urcior sau cana. Rudari. In Ungaria. anume. avAnd expresii ca. sau ori ce alt isvor din care am putea scoate exact numarul Rudarilor in restul Europei sud-estice.Mai mult de jumatate dintre dar restul sunt lingurari cade asupra Ardealului e adevarat raspAnditi pe teritoritil ungurcsc. care a spus interesante cuvinte referitoare la pasiunea cu care s'ar putea urmaxi pe teren problema elementului rudaresc 85).TICANII DIN ROMANIA 56 din urma e si Dr. iar Românii le spun . pe malul drept al Dunarii. in districtul To lna. p. s'ar afla lemnul cel mai corespunzator pentru albii. Ratiu: Ceva despre Rudarii romani din Bulgaria. I. cla.ro . cum se spune. Rudari caravlahi.dacoromanica.. 53. 62% cad in Ardeal. Sibiu. care descopera pe Rudari in Ungaria.: d'aia . 40% din totalul lor se gasesc pe malul drept al Dunarii. lipseste. El se numeste Kovacs Aladar. Urmeaza autorul ungur. si chiar i piata de desfacere . da da unde. Dintre cei ce fac cole.fusari" . 1895. In Bulgaria se gasese imediat la poalele nordice ale Balcanilor". dincolo. In rezumat. St. Ei se numesc si aici. Bulgarii ii numesc catunari". intrec in numar orice judet din restul teritoriului. Urmeaza Ardealul cu 25(O pe tara. 0 numaratoare. 86) A magyarországban 1893 Január 31-en vegrehajtott Cigányösszeiras eredmenyei. Ni se spune cà. 1 o dovedeste indestul : in special judetele Fagaras. www. Daca luam pe cei ce fac coveti (copai)asa dupa cum ii ia numaratoarea figanilor din 1893 in Ungaria. 87) Gh. ci din strachina sau alt vas Ei vorbesc româneste. Gherghel. dar si peste ambele maluri ale Tisei sunt in numar mare" 86). 9-10. At At ampia Transilvaniei cat si pusta maghia- ra e presarata cu un numar sporadic de populatie rudareasca. fag" 87). Locuiesc. Deci la Sud-Vest si Vest suntem acoperiti deabinelea de catre Serbia cu Slavonia si Bosnia. 85) Ce indemn pentru un filolog sau folklorist de a studia aceastsi interesanta populatiune de Caravlahi" de drept. Budapest. judetele Baranya (cu 489). Baranya i Somogy din Ungaria. Este o insulta pentru ei sa-i numesti tAgani". Cartograma Nr.

când e vorba de ler). E Ufl lucru peste care nu se poate trece. Dar Block se opre#e aci (de unde vrem oi s mergem mai departe). spune el. C. se iveste acum o mare dificultate. deosebitoare fata de Tigani. intre ei nu se face nici cea mai mica legatura care are_ trada c sunt Tigani. Intre unii i altii. pe cata vreme toate motivele de pana aci ne indemnau spre o origine netigineasca a lor. se feresc cu toata taria. deosebirea e ca dela o natie" la alta natie" Intrc ei nu se casatoresc . cum e aria". Nicolaes-cu-Plopsor.aria" de raspandire. le-au scos in evidenta si altii. nu numai ca fire. privitor la cei din Oltenia. pe langa ca nu fura. Intre altii. ci Si ca moravuri. rar rie mai intalnim Rudari. In afara de acest cerc de raspandire geografica.TIGANTI DIN ROMANIA 57 In Bucovina si Basarabia. a ratacirilor necontenite. vreo reforma sociala. Muntenia. inclusiv . umanitarista.. Dar pe cata vreme Tiganul figan are nostalgia dusului si venitului. Nu vorbisem insa de aria" de raspandire a Rudarilor ca o justificare a provenientii lor istorice i etnografice. Si atunci. Bosnia qi Herte. am aritat ca Rudarii se deosebesc de ceilalati Tigani. insa. Rudarul e sedentar fara sa vrea. in comparatie cu Oltenia. De acest lucru. nu mint.dacoromanica. Dar in calea unei ruperi defintive a lor de Tigani. Aceste mai din urma caractere (de pret). Pentru cei din tara. Mai departe" s'ar putea spune ca nu se poate merge altfel. somatic. toata rezolvarea problemei ajunge la un punct mort. care a circumscris aria de raspandire a Rudarilor la spatiul Sud-est european i Ungaria.fara ca sa-1 fi facut sedentar vreo lege omeneasca. Ardeal. decal construi. Antropologic. nu numai ca limba.ro . Sa continuam cxaminarea : pe langa ca ei nu vorbesc tiga-neste. originea lor trece in- www. care ii arata ca avandu-si centrul in mijlocul poporului roman odata cu obstacolul ivit. Dispretul pe care-1 are Tiganul fatal de Rudar ar fi Inca un motiv. Am putea cita si pe Martin Block. S. putini au scris. Unul dintre etnografi i-a caracterizat drept popor bland si onest". Si c sunt harnici in meseria lor (cum sunt de atlfel si ceilalti Tigafli. 5-1 din acest punct de vedere. desi un document de-pret ne sta inainte. lon Chelcea s'a ocupat cu cei din Muscel i cu cei din Tara Oltului. Le-am scos si eu. dela natura. Rudarul are caractere tiganesti i cu aceasta. sunt presarati intr'o densitate rela--tiva.govina.

trebuit sa fie imprejurari exceptionale pentru asa ceva. S. De uncle au scos unii atunci ca Rudarii sunt Tigani ? Asa esti ispitit sa te intrebi. dar rezultatele lor nu ar imprastia cu mult negura nestiintei. Vechi de 2. La o astfel de explicatiune am vazut ca s'au oprit mai multi autori. pentru cä nu-mi explic procesul de arnestec intre Romani si Tigani deck in urma unor imprejurari exceptionale.ro . par a fi si ele destul de vechi. C. Baladlard a presupus ca Tiganii ar fi. e drept. pe care nu mi le pot imagina pentru moment. intrebandu-te continuu despre originea lor obscura. Nu avem. salcia. se va face candva o stratificare a popoarelor din Sud-estul Europei.. antemergatorii epocei bronzului in partile noastre si mai tarziu ai tehnicii lucrului in fier i ca.500-3. chiar si in celelalte continente . deci. cercetandu-i. Fdipescu (desi intr'o nuanta ceva mai putin temeinica). Nicolaescu-Plop. De unde stiu ei.sor chiar i subsemnatul ma oprisem la o solutie de amestec pentru a-mi explica originea Rudarilor.. limba a bastinasilor traco-daco-romani. e i populatia Rudari- www. care se stie ca au venit mai recent (secolul al XI1I-leaXIV-lea) . In cazul acesta ar mai fi ramas ci izolati ? Pe vremuri. cuprinzand i Ungaria (care e ocupata de Rudari prin expansiune si prin acea relativa transhumanta a lemnului" de care am vorbit).. adica mai recent (secolele XIIIXIV). vechimea lor in aceste parti ar data de peste 3. plopul. Atunci. Poate c. Au existat pe vremiiri in cuprinsul Daciei populatii de culoare fara ca Istoria si Etnografia sa le fi cunoscut? Sa le fie care Rudarii mostenitori ? Sa ne intelegem bine: dela aceasta supozitie sunt exclusi Tiganii. si daca pe acolo nu gasim Rudari de-ai nostri. Ne aduc aminte de epoca.dacoromanica. apoi nu e din cauza ca sunt Tigani ca toti Tiganii. lemnului.. cercetari sanguine printre ei. avand c. Acum sunt inclinat sa raman insa pe langa presupunerea de fata. Uneltele de utilitate casnica ce le fabrica Rudarii.. Se gasesc si mai departe in Europa. Autori ca 'T. intre o parte dintre Tigani si Romani ?. ca tehnica. sau sa fie vorba de un amestec ulterior. printre populatiile arhaice care mai traesc.58 TIGANII DIN ROMANIA tr'un domeniu mai putin accesibil i pentru care avem putine cuvinte de adaogat. analfabeti suta in suta. ca se trag din Daci ? Alunul.000 ani. fagul nu se gasesc numai in sud-estul Europei.000 ani.. ci dimpotriva.Dar atunci care au fost conditiile ? Fiindca au .

sa-mi spue mie ca stramosul lor din care se trag se numea Dacea" ? Sa nu fie un indiciu al unei vechimi considerabile a lor i ca vremurile dacice sa le fi ramas ca un ecou ale acelor timpuri imemoriale ? Ca despre grohotisti de poale. ca noi nu nu suntem Tigani. ca doar nu stim alta limbl. Mai vechi decal Tiganii si decat Romanii sunt Rudarii ? Tr-aditia lor exprimata prin viu graiu.. asa si-i inchipue un mare tiganolog pe Rudari. Block). Ei s'au tanguit ca. se va stradui siii reabiliteze.: ein Volkssplitter einer anderen Bevolkerung". atunci am avea mai mult decat datoria sa-i ridicam.. a unui organism o populatie sfaramatura intact alta data . ca ne dam copiii de fac armata. Mi-au spus-o. Pe de alta parte. treci obstacolul care te tine pe loc. raspund ca nu. care reprezinta pentru noi acele exemplare unice. Despre ei nu s'a stiut. Aceeasi parere dar ironic li se atribue i celorlalti Tigani (de sat).dacoromanica. netigdnegi.ro . sustin ca. ca suntem oameni harnici i Iinititi . sunt Romdni vechi". spune D-1 Ploppr. n calea unei deslegari. dela noi. Si aria" lor de raspandire te-ar indemna sa. se tanguiesc ei. fara sa fie vinovati. dar ca pe noi nu ne-a improprietarit nici odata. deck Tiganii... sunt cei mai desconsiderati oameni de pe parnantul romanesc.. noi suntem mai aproape de Dvs.. e ca se trag din Daci. www. ca. Cine dintre reformatoriconducatorii de astazi sau de maine. mai curios.TIGANII DIN ROMANIA 59 lor. De unde stiu Rudarii din Muscel... atunci. intrebati daca sunt Tigani. dar nici decum Tigani curati (M. De ce nu ne veniti in ajutor ? Spuneti la cei mai mari ca i noi suntem pe lume. $i ceeace e. nimeni... daca nu sunt Tigani ? Daca nu sunt Tigani i sunt ceeade am aratat cà ar putea sa fie. paleoistorice Inca vii intre noi.

Filipescu: Kamenica" 2 Petrovici Ciochesina" 12 km. Circa 11 Drinacea Aflat la I. Gherghel. Langa Sava. Gherghel si T. La 12 Drinacea Tuzlei P. Nord estul Bosnei Aflat la I. crt. Filipescu Aflat la T. 22 2 Aflat la T. Bielaricka Allat la I. Gherghel. Filipescu 10 . Gherghel Langa Drina" Aflat la T. Filipescu Aflat la T. La E. Filipescu. Iesan. Filipescu si Dr. Filipescu Langa Vlasenica Aflat la T. Langa Bje- 465 lina. Gherghel. Drina ? 35 Aflat la lsidor lesan Vlasenicei Cercul Dolnei Tuzlei PP 52 7 Intre Sarajevo si II II Aflat la Filipescu Szebrenica Prujavor Ailat la Isidor Iesan. Suflete Bjelina 62 OBSERVATIUNI Aflat la 1. Intre Sava si Drina Maciva www. Filipescu Aflat Ia T. Gherghel. Gherghel n n II Aflat la lsidor lesan Grade& 6 Cercul Dolnei -6 Bjelina Bozuei 6 7 Brdnic 8 Camenica 9 Cioclesina Aflat la 1.dacoromanica. Asezat in padurile din campiile dela Lonj Aflat la T. Gherghel) Districtul Nun:tät-01er: Case. de Sabac pe Drava imbucatura Drinacei Afiat la 1. 10 Drenovac Aflat la I.ina 20 Kosovi 21 Kute 22 KusonjeLjeskovioa Kuczina 23 24 25 23 -27 Lipolist Loparc Lopari Af Eat la I.ro . T. Filipescu. Gherghel. Gherghel. Lang& Zvornik la frontiera Serbiei Aflat la I. Filipescu si I.TIGANII DIN ROMANIA 60 S AT ELE CU RUDARI-CAR AVLAHI DIN JUGOSLAVIA (Dupa Nr. Pp PP JP Aflat la T. SATUL 1 Banop'ia 2 Batkovi 6 3 4 Bialovac 1. Pe drumul dela Zvornik incoace Duvaniste 14 15 Cojcin Cojcina 15 Guga 6 17 18 Idar Jarovlie 19 Kne. Lang. 5 . Stara Gradiska Zvornik 2 Vlasenica 3 Zvornic Vlasenicei /I Aflat la T. Filipescu. Gherghel. Pe Sava in Sus Aflat la T. Filipescu si la lsidor Iesan. I.

f.*) multi" Vlasenita Banjaluka Tesanj 70 Aflat la T. Filipeseu. Gherghel. Iesean. Filipescu. Nord estul Bosniei Aflat la I. A fIat la T. Gherghel. Filipescu. ln padurile din campiile de la Lonj. Aflat la T. Ramnea Rusevat Salas 49 50 Simic Slatina 51 53 Sitniej (Sitnjez) Spionca Stanari 54 Struzac 52 61 Teasinj Rogatita 4 3 Vlasenicei 12 -- pescu . lesan . Gherghel Aflat la I. Aflat la L lesan. Lan- ga calea ferata . . Prai4a PribinA ó Prova Purkovi7. T. *) Apartine parohiei Ortodoxe Lotrinta.TIGANII DIN ROMANIA Nr. Langa Drina. Aflat la T.. Lang orasul Zenica. www. Filipescu r Aflat la I. Filipescu. SATUL Numärul lor: Case. lesean si T. Filipescu. I. Fill- Aflat la I.ro . I esan. Aflat la T. lesan si T. Aflat la I. A flat la I. Isidor Iesan Aflat la T. Dolna i Vlasenita. Aflat la T. I.7 Bielfila multi" 15 Koprovita (Slavonia) Gradaitac 108 multi" OBSERVATIUNI Aflat la Isidor Iesan Af lat la I. Aflat la I. Gherghel. 60 460 Aflat la I. Filipescu. Aflat la I. crt. Tine de comuna Goicin. Sudul raului Sava.dacoromanica. Aflat la I.Pe valea paraului Sprecia. Gherghel PeSava In Sus". T. L- 11. Gherghel. Aproape de apa Savei. Aflat la I. intre Brek si Modran. Gradaeac 37 OstruLje Tesnaj 38 39 Petcovita Peteranat 40 Forebrica 41 Posavina 42 43 44 45 46 47 48 Mavoa. Filipescu.. Iv ft Sava in sus. Iesan ln marginea satului langa padure. Filipeseu. Filipescu. Fi- 10 7 3 54 lipescu. Bosnia. .Serajevo Bona Brad. Pe 70 Aflat la Filipescu .36 Osmanica. Langa soseaua Tesanj-Prujavor.. Gherghel II II ft ft . Iesan si T. Iesean Aflat la 1. Suflete Districtul Breka 28 29 Mitrovita 30 Modran Bjelina 30 220 31 Nemila Zenita 3 24 32 N ovoselo 33 Obarska 34 35 Obrenovac Orahovica . ce cade langa hotarul distr.

ce s'au asezat acolo pela slarsitul secolului XV11-lea. 32 Aflat la T. Gherghel.ro . Pe drumul dela Zvornik incoace. Filipescu. Filipescu. Iesan. *) *) In cercul Poziega i Belovar i Krisevac Slavonia sunt coritari. 58 59 Vlasenica Visoka -60 Vozuea 61 Zabar 62 Zubovabrdo Zastovita 63 Aflat la I. 55 56 57 .dacoromanica. Langa Maglaj 4 Serajevo.TIGANII DIN ROMANIA 62 Nr. Nord- Grude a estul Bosniei. crt. www. Pe stanga raului Krivaja. lesan multi" Aflat la I. Suflete OBSERVATIUNI Aflat la I. Gherghel.Pe Sava in Sus". Aflat la I.. Aflat la I.SATUL Stupari Szebrenica Tabanovici Districtul V(asenicei Svornik Nunthul ion Case. Aflat la 1. Af1 at la T. Iesan. Gherghel. .

4. Bulgarii. Acum. Tiganii in fa(a anchetelor speciale : procesul 'de camuf lore 'al Tiganilor in Tara Oltului.844 dela 1930.IV CATI TIGANI SUNT IN ROMANIA ? -I. daca chiar pentru toate tarile din Sud-est nu va putea fi acceptat acelas procent.000 Tigani dintre care I2 milioane in Europa. acelas pentru toate tarile din Sud-est ? Intrebarea de mai sus si-o pune Block 2). ca in Sud-estul Europei cifra lor se ridica dela 3/4 pAna la 1.ro . p. cit.dacoromanica. Martin Block da 5. judeand in medie. unde indeobste se stie ca sunt localizati Tiganii. Distributia Tiganilor din Tara Oltulni pe categorii. Intre Sud-estul. 8. dam de o poarta pe care o constitue Bulgaria si Grecia. din cauza ca in unele el depaseste acest procent iar in altele poate c e mai mic. centrul. www. Distribu(ia lor pe regiuni naturale ci istorice. op. Aceasta se explica in deosebi prin faptul ca. daca se compara cifra de 50. Gdi Tigani sunt in Romdnia? 7. Aceasta poarta se deschide in Sud-est. Daca luarn aceasta ultima parte de lume. 1-2. treand din Asia mica in Europa. totusi. 5. Ca. 2) Ibid. Tiganii din Wile invecinate in comparatie hi Tiganii dela noi. p. Tiganii din intreaga lume.000. 47. exista deosebiri. intrebarea care se pune.000 de Tigani 1). observam ca ei nu sunt imprastiati deopotriva pe suprafata ei. 47.000.5% fata de intreaga lor populatie. este : de ce n'ar fi acelas procent. mai densa cu Tigani se restrange in Sud-est. Sud-estul continentului nostru a format prima etapa unde Tiganii au ramas i s'au asezat pentru mai multa vreme. iar celelalte parti ale Europei sunt mai slab populate cu Tigani. Acum. aceasta credem ca trebue sa fie realitatea. 6. treand din Asia in Europa. 1) Martin Block. 2. cu cifra de 134. Tiganii din Principatele Romdne si tdrile locuite de Romcini pdnii la recensiimcintul din 1930.000 de Tigani.si Nordul Europei. &and 2. putem sa conchidem dimpreuna cu Block. cati sunt dati in Bulgaria la 1890. Popularea. Pe intreg globul pamântesc.

Desacordul dintre rezultatele recens5minte1or referitor la Tigani. recens5mantul din 1930. procentul dela Filipopol pare a fi. f5c5nd cercetari. nu e de loc exagerat i ara noastr 5. Fiindc5 atunci (la 1893) Tarnava Mica avea acest procent (11. La noi. Karl Kassner. Fiindc a. Nu se stie ins5 intrual 11 vor realiza Grecia si Jugoslavia. a acestui procent. p.2%). (care din punct de vedere al num5'rului Tiganilor. se leag5 strâns de Sud-est). in ceeace priveste unele provincii mai populate cu Tigani la noi. se poate admite.5%. Procentul de Tigani pe care-1 stabileste Block in Sud-est. potrivit recensarnantului din 1930. dup 5. are 121. dar se si poate cu ceva urca. anume in Tara Oltului. nici chiar Transilvania.Tot cam acelal numar 1-ar avea Ungaria (dinainte de dictatul dela Viena) (1.dacoromanica.5% nu numai c5. e notoriu. in 1910. MI-nava Mica si Nasäud. e adevarat ca nu insumeazi 3% din populatia Bulgahei. Dar dac5 facem comparatie cu ce ne dau alte rezultate.rb5tesc si 58. unde procentul se ridica la 12%. unde Tiganii s'ar fi declarat cu mult mai sincer la recens5mânt. 4) Vezi harta Nr. in loc de 2. Numarul lor. desi recensamantul din 1930. in anul 1939. 2. numarul lor ar fi de 100. Procentul de 2.9%. dar. op. in cea mai populat5 parte a Orli cu Tigani. Bulgaria.615 de sex 135. In cifre absolute cresterea kr se ridica la importantul numar de 14. 5) Vezi Cartograma Nr. Banat. indreptatesc la o majorare sensibi1 5. Crisana-Mararnures) cu ancheta ungureasca din 1893. Densitatea maxima a Tiganilor in Bulgaria o gram in Sud.828 de sex femeesc). Bulgarii pentru Filipopol.TIGANII DIN ROMANIA 64 Aaportând acest procent la tara noastra. aflam 7. procentul creste. se ridica la ceva mai mult de 5% 4).8%. Pentru Grecia.000 (Block). Aceeasi intrebare se pune si fata de Ungaria.442 Tigani (dintre care 62. procentul maxim al Tiganilor filth' de restul populatiei netiganesti. cercetari speciale m5. cit. luand Bulgaria ca termen mediu. cu toate ca. Dr. ajungem i noi cam la acelas procent pe care-1 anunt5. in Transilvania : Judetele Tarnava Mare. 3) www. -. d5 pe intreaga tara un procent de 1. iar comparand recens5mântu1 din 1930 (pentru Transilvania. 71-72. 2. dintre care numai in oras 3500 3).6%) 5). el nu pare delocprea exagerat. intrucat. cel mai aproape de adevar. se incadreaz5 acelcasi situatii.999.ro . in districtul Filipopol. nici una din provinciile noastre atinge. fata de alte provincii.

E drept. Numarul celor din Jugoslavia se urca la 116. RornA.8% . aceea a Tiganilor". c5. Jugoslavia 0.27o.2% . cam 61. Tiganii ofera mai mull o problema de stiinta etnografica. De aici rezulta ca România. devine nu numair tara cu cei mai multi Evrei din Sud-est dar si cu un Important numar de Tigani. Burge larfer. pentru noi. ea e in acelas timp i una de stat.Bulgaria 2.000. dintre Care 5.Colson intr'o carte cu numele De l'état present et de. (intre care se num5r5 si aurarii. Astfel Kogalniceanu. CehosIovacia. Procentut tarilor din Sud-est fata de tara noastra. ROMANIA 65. pe drept cuvant.299 Tigani. Grecia 1. Ungaria 1.000' de Tigani. in raportul sauarata ca alaturi de Evrei. a amestecului dintre Tigani i populalia netiganeasca. care. iar 70% vorbesc Inca limba tiganeasca.956 numai in Slovacia. europeana. 95 al Regulamentului Organic stipuleaz 5. l'avenir des Principautes de Moldavie et de Valachie". dinti:e care 26.370 (dupa cifra presupusa a lui Biock).stea. la 1931 e trecuta cu 285. pentru noi.. flna la recensamântul din 1930 numarul Tiganilor din Principate s'a tinut cu aproximatie and mai exagerat and aproape de cifra reala rar sub numarul lor 6). ca pana acum.6% .069 stiu s scrie si sa citeasca. F. iar pe de alta parte la problema corcilor. in calitate de observator al recensamantului general al populatiei. Asa ca. arata Ca in Moldova si Muntenia traesc 100. constitue o im-oblema de primul ordin. tot la 7 ani se va face num5r5toarea Tiganilor domnefli. privind lucrurile la suprafata. (Paris 6) Art. desigur ca se vas fi gandit pe deoparte la numarul lor insemnat din. www. tara noastra.nia 1.dacoromanica.TIGANII DIN. in ultimul timp. dela care se va primi o taxa anuala mai mare deck dela ceilalti Tigani). in ordine cresanda. cu ocazia intocmirii cartii sale referitoare la Tigani Ii tiparita la 1837.ro . Daca pentru unele popoare ca Nemtii. in jurul anului 1936 ar fi urrnatorul : in Uniunea Sovietica 0. spunând ace. ea n'a fost simtita drept o primejdie si la drept vorbind. nici deaici in colo n'ar prezenta vre-o ingrijorare daca ar fi sa r5m'aneml la acelas punct de vedere ca si p5. ar mai fi o problema de capitala importanta pentru România. se afla in acelas timp. se poate spune ca Tiganii.. In Uniunea Sovietica. din România in 1941.5%. e de o insemnatate incontestabila" pentru psihologia rasiala". Astazi sunt si mai multi Tigani in Ungaria. Dr.na acum. 3.523 Tigani.

000 de Tigani. dupa numaratoarea lui Spleng. op. op.311. p. cit.mai aproape de realitate decal a tuturpr predecesorilor sai" 7). nu trezeste intre noi o prea mare ne- liniste. Odata cu alipirea Bucovinei la imperiul Austriac.165 cam atat cat s'a inregistrat in urma recensamantului din 1930.000 si ca ea intrece cu mult numarul pe care il dà recensamantul din 1931). Tessleff. facut cunoscut lumii Inca de pe acea vreme.641 suflete 0). 26. 7.000. Potra. www. el atribue Principatelor un numar de 300. . sä ridice numarul lor la 300. Dupa -el Tiganii in Principatele Romane. In jurul anilor 1840. op. la 1883. Bucovina. la aceasta data. ar fi de 150. mare de Tigani in Principate ? Rezultatul e ca la interval de o jumatate de veac si mai bine. in raport cu cifrele cunoscute pan5 acum. Ce'l va fi facut pe Tessleff sa dea un numar atat de.000-300. p. Pentru ca la aceeasi data. Aceasta evaluare e aratata de Polra ca fiind . cit. De buna sa credinta. Ele depind in mare masura de mijloacele de informatie ale celui ce le face cunoscut. p.143 gospodarii "). cu roate ca avem in fata o diferenta de vreme ca si de teritorh foarte mare. Schwicker. pentru cele doua Principate.. cu 1. e atribuit de Neigebaur. Peste putin timp. Cora. 2. variaza intre 200. 141-50) ridica numarul Tiganilor la 257. La 1899 avem 3.ro . numai din Moldova si Muntenia. are ceva mai putin : 200. Basarabia i Ardealul au intrat si ele de cu vreme in atentiunea cer- cetatorilor de acest fel. Cu tot numarul mare al Tiganilor din Romania. Cea mai mica cifra o da Poissonier. 8) Ficker. p. 10) Picker.9) D. 1839. (1837-1890) cifra Tiganilor.dacoromanica. da acelas numar de Tigani. Dintre celelalte provincii locuite de Romani. in 1776.000. p. evaluarile Ii urmeaza cursul. cit. da in toata Bucovina 2.164 de 7) G. am fi avut in Bucovina 534 Tigani cu asezari statornice si 242 nomazi 8) : Mai tarziu (1870) nurnarul Tiganilor de aici se ridica la 5. Fara ca sa concorde intre ele. cit. Dan.TIGANII DIN ROMANIA 66 adica. 103. la 1890. Cel mai insemnat numar de Tigani in Principate.146 km. Intre cele doua date informative avem un interval de timp de 102 ani si o diferenta in plus ca teritoriu de 157. cu o suta de ani in urma. la 1854. op.000. p. Recensamantul din 1930.

s'au invrednicit si sub Rusi de o deosebita tatentie.878 Tigani de curte si 96 ai statului . Nistor.615 Tigani nomazi .9%). 1. 300. Intre anii 1858-1871 sunt evaluati la 11. www.1%.ro . sate intregi de Tigani se gasesc in tinuturile B1ti. numarul Tiganilor din Basarabia se urca la 18. Arbore op. p. op. intre 0. Orhei.8% Rusi ..5% zdica exact procentul realizat in 1930 pe intreaga tara. Numarul lor in Basarabia la aceasta data reprezinta 1. 9. Numarul Tiganilor in acest timp. 116. 12) Ibid. La 1871. Cercetand Recensarnântul din 1930.5% Germani. Repartitia lor in Basarabia e inegala. le cunoaste ca pe doua asez5.002). La 1858.5% Bulgari. au dupa 11) Z. and s'a facut un nou recensamânt. dintre care 133. M. Grecilor (0. Germanilor (0. can i. op.1% Evrei . 15) Ambele cunoscute si de autori streini. p. fiind evaluati la 0.4% Romani .4-0. 13) I. Cam la acelas procent se rezuma numarul Tiganilor i dupa statistica pe care o da I.. 16. Din totalul populatiei. 5. adica acum 70 de ani. Miclauseni.5% Tigani12). 116. p.490. avem in procente : 67. intre recensamântul nostru din 1930 si celelalte numaratori exista un dezacord destul de serios in minus.010 fata de acestia. s'a constatat ca in aceasta tara locuiesc 340 familii de Tigani ai statului". 3. Dupa prirnul recensamant facut de Rusi in Basarabia. trecea inaintea Rutenilor (0. Precum se vede. p.589 il). cit. Arbore. in comuna Cair. cit. Block.005). 14) Z. Tiganii insumeaza fata de restul populatiei un procent de 1.dacoromanica. 2. sub suvernatorul de atunci al acestei provincii. Nistor in cartea sa privitoare la Basarabia ") . model. cele mai cunoscute s'urit Faraonovca (Fa- raoani) si Cair 15) in judetul Cetatea Alba.002). Cei din Faraoani judetul Cetatea Alba au fost sub regimul tarist inscrisi in armata cazaca i ni se spune ca au aratat multa aptitudine pentru acest fel de serviciu militar I. in Basarabia. p.983. Dar Basa- rabia reprezinta pe harta raspandirii Tiganilor in tara noastra o zona slab populata cu Tigani. Dupa ei.).ri tig'anesti. Sturdza. 16) Ibid. s'a constatat ca in Basarabia locuiesc : 5. sunt Tigani. Datele sunt adunate de Zausciuk la 1856. total 11. Faraoanii. 15.TIOANII DIN ROMANIA 67 Tigani. avem 2013 suflete. 117-119. Polonilor (0. Chisinau si Cetatea Alba 14) .001). iar in apropierea Chisinaului. cit.

www. adica la 1857. 19) Schwicker op. pe and Ungaria si Banatul insumau la un kc 38. Partile cele mai slab populate cu Tigani. Din 146. nu are nici un Tigan.irut in Statisztikai Közlemények 1862 Nr. Cei mai multi sunt localizati in Nord-Est . Fata de tara noastra. al carui numar se urea la 2. era la fel de inegala pe la 1870. pag. sunt vestul si inima Ungariei . in comparatie cu intreaga populatie. 1847 vol. In partile Nord-Estice. . Ungaria propriu zisa. ca sat tipic tiganesc.562.360 sunt numai in Ardeal .4% (in proportie cu ceilalti locuitori). la 1847 in Ardeal. dintre care 27. Ardealul singur era reprezentat cu 61.100. 2934 locuitori.9. Intre Dunare i Tisa traesc la 1870 un numar de 1. cu atat numarul lor creste. in Magyar Ország viszonjainak Statisztikai vázlata. sau 0. desi era aratat de cercetari recunoscute.ro . Dupa 10 ani. numai 2114 apartin Ungariei de Vest.676 barbati si 28. La fel Miclauseni. dintre care nici un Tigan. La 1870. e saraca in Tigani . dupa Leonhardt.006 suflete. ar fi fost de 50. cuprinzand 8 judete. in Ardeal ar fi fost in acea vreme 60. I.suflete. raspandirea Tiganilor in Ungaria ar avea alta infatisare. 169.06%. Cu cat ne indrepam spre Sud-Est.000 de Tigani . cu o populatie de 1. 18) Hunfalvi lanos. se ga17) Erdelyorszá Statistikája. cu o populatie de 1273 locuitori. cit. 60315 17).355.230 femei.534 de Tigani sau 0. sau peste 0. ni se spune ca ei s'au aglomerat acolo uncle elementul slovac i cel roman predomina19). ceva mai mult de jumatate 18). ap. In judetele NordEstice. 86-87.441.541 . pe carmul stang al Dunarii. Dincoace de Tisa. din totalul de 34. in 9 judete cu 1. Raspandirea lor in Ungaria. un total de 56. apoi in Sud-Est.000.6%.08% procente din intreaga populatie. Ardealul are o pozitie speciala. Numarul Tiganilor dupa Kövary L. Se mai prezinta si alte cifre. Pe teritoriul de-a dreapta Tisei. numarul lor creste. cati arata statistica timpului in toata Ungaria.TIGANII DIN ROMANIA 68 Recensamantul din 1930.890.552 suflete. Kolozsvártt.5% din totalul populatiei.915 cati sunt pe la 1870 in Ungaria propriu zisa.4% din Tigani. Procentul lor se ridica deci la 0. dupa Paget. Astfel. 13. Intre aceste provincii. la o populatie de 1. La ei.dacoromanica.757. pag.855. avem 6000 de Tigani. se gasesc la acea data un numar de 7746 Tigani. XII. 74.

6. Cu mult inainte insa. fara ca o astfel de numaratoare" sä fi obtinut aprobarea Consiliului Superior Statistic din acel timp. In unghiul Tisa-Mures. In unele iudete.. 20) Grellmann. Ceeace nu trebuie sa ne mire. Nella sola Romania ci sarebbe circa 1 milion di Zingari" 21). www.. Moldovenilor : ils forment dans cette province une nation a peu pres aussi nombreuse que celle des colons molda- ves""). urmeaza Mures cu 7524 sau 5%. publicata in anul 1937.TIGANII DIN ROMANIA 69 sesc 7580 Tigard : peste 0..ro . in care se arata populatia pe neamuri.. cam in acelas timp. Tiganii au un loc de primul ordin. (Traducere in limba fnancez'a) p. ca )S dupa statistica romdneascil din 1930. nurnarul lor creste progresiv. Am putut arata c pana la recensamantul din 1930 numarul Tiganilor (mai ales in Principatele Române) s'a tinut cu aproximatie. Intre acestea.4%. Observam cà incepand din Vest. Restul se mentine cam la acelas procent. pentru anul 1810. informa lumea ea in Romania ar exista aproape un milion de Tigani. Grellmann. Astfel ca Enciclopedia ltaliana. ca Martin Block. Lipsa unei numaratori exacte intretine banuiala intotdeauna si da frau liber exagerarilor.56% (relativ mai populata deck Tarnava Mare) . i numarul Tiganilor din Romania era socotit si din partea altora. Publicarea datelor recensamantului nostru se vede treaba ca nu ajungeau. Urmeaza Transilvania : la o populatie de 2.7% din totalul populatiei . Art. Incercarea de a se prezenta statistic populatia tàrii noastre dupa.084. (5 judete cu o populatie de 1721 locuitori) traesc la acea data 9941 Tigani : 0. o suprafa(a intens populata cu Tigani. primul rezultat din acest punct de vedere 11 avem in 1930. arata textual ca in Moldova numarul lor ar fi cam cat al. la 350. Clujul are 6375 sau 3. Asa incat.6%.006 sau 2. InimaTransilvaniei rilmdne i aici. In special in Tarnava Mare : 8825 sau 6.000 . Trecerea devine brusca. Tiganii formeaza 56. Zingari" p.7%. 957. unul dintre putinii cunoscatori ai neamului tiganesc.2%.Tarnava Mica cu 6979 sau 7. rezultatà din aprecieri facute aproximativ.dacoromanica.048. procentul lor e si mai ridicat. circula o alta statistica. 21) Enciclopedia Italiana XXXV. 'Ana atinge limita de Est a Carpatilor. ne'amuri. spre exemplu. s'a facut tarziu : abia in 1927.

treptat. op. tot a§a Moldova.0-2. 1.9% §i chiar la 2.9% Tigani. Maramure§ (0.4-1. inspre Muntenia §i Ardeal. Chiar in Rasarit judetele Hotin. cum am aratat.4% e reprezentat de 4 judete . in Sud. cit. formata din judetele Cetatea Alba. cu pâni la 1. Putem afirma ca dupa cum Transilvania are in centrul sau o massa importanta de Tigani.5-1. am vazut ca e imbracala de o.dup a. Lapu§na. cuprinzand insule cu densitate mai mare. Urmeaza insa imediat a doua panz a. la 1.5-0. Block. A§a inat. Dar sa nu anticipam.9%.0-1. Suceava §i Campulung. Vaslui §i Roman (2. 4. in Tigani. Ea cuprinde : Safi. in Nord.501sau.4%. Procentul 1. Cahul. panza.000 de suflete 22). Ce insenmeaza aceasta ? Aceasta arata ca unii oameni de §tiinta.4%).9% ce constitue nucleul intens de populare al Moldovei cu Tigani. Orhei §I Balti cu 0.4%). mai densa. care darn de o alta panz §i mai densa de populare cu Tigani. arata cifra de 262.9% §i chiar 2. Daca ar fi s ne servim de datele recensamântului din 1930 referitor la Tigani.4%) §i Cernauti (0. in mijlocul sau. Apoi coboara in jos pe o parte §i pe alta a arcului carpatic de Nord. www. Ea trece.0-1.' Mare (0.0-2. Aceasta densitate se prelunge§te trecând mai departe in judetele Boto§ani. are o massa importanta de Tigani formata din judetele Tecuci.5-0. mei cu populatie tiganeasca.0-2.4%). Numarul Tiganilor. Radauti (0. am putea spune c avem mai degraba deaface cu trei panze de populare in aceasta parte.47o). nu au incredere in numaratoarea oficiala §i Continua mai cu deosebire s foloseasca tot cifra ce o cred ei mai probabila. p. avem la inceput 0.5% fata de populatia totala a tarii.dacoromanica. Interesant ca nicaeri limita vreuner 22) M.5 1. potrivit datelor statistice ale primului nostru recensamânt.TIGANII DIN ROMANIA 70 400.9% §i ordinea se schimba treandu-se aproape brusc peste 1. Tutova.ro . Putna §i Bra§ovul . urmeaza 0. prin judetele Neamt §i Ciuc. Partea de Nord §i Est a Munteniei ofera o densitate omogena de populatie tiganeasca. b) Partea de Rasarit a tarii.9%).4%. diferife intre ele ca densitate. Plecând din Nord. am avea 6 centre de populare. a) Partea de Vest §i Nord-Est a Card e cea mai saraca. Ia§ul §1 Baia. 47. facut dupa neamuri. Storojinet (0. Soroca §i Tighina se leaga de aceasta pAnza slab populata cu Tigani.

De notat ca acestea sunt judetele cu cei mai multi Romani i ca ele ne leaga de Peninsula Balcanica. cu 0.5-0. incepand cu Satu Mare si intrerupta de Salaj.5-1.0-1. f) In Ti ansilvania propriu zisa.4% si" 1. Marginile de Sud.0-2. al Ardealului. uncle popularea cu Tigani se intensifica din nou. Muscelul Dambovita i Vlasca (2.4%).5-0.ro . intre 1. pina in Sudul Dobrogei. se spune. Arad . se continua monoton in Sud-Vest cu manic judete : Bihor.i Timis. formate din FagarasSibiu.0-2.0-1. am avea un numar mai mare de Tigani. Cu rezervele formulate dela inceput.9%.9% se continua in Sud cu rani intreruperi (Tighina.9%). aspectul de poptilare al Tiganilor dupa judete. in Oltenia. cu Tarnava Mica. imbraca deasemenea forme interesante de populare. exceptandu-se i3rasovul cu 1. Panza de relativa populare a Vestului tarii cu Tigani (1.9%) massa mai putin densa cu populatie tiganeasca a acestei provincii. d) Tot astfel s'ar putea spune si de Banat. Aci densitatea e mai pronuntata . cu exceptia judetului Caliacra (2. ofera o buna baza de populare.0-1. ce se continua cu succes in interior.0 2.0%). in comparatie cu celelalte centre de populare : al Moldovei. Ismail si Covurlui cu 0.4%). pana and sunt despartite brusc de cele doua judete dela marginea Banatului dinspre Sud-Est. al caror procent reprezinta 2. Aici e nucleul cel mai intens de populare al TIganilor.0-2. Despre buna stare si spintul de intreprindere al Tiganilor de acolo s'a dus faima pana departe (v. din cauza Tiganii s'au declarat mai sincer ca in alte parti ale tarii. avand acceasi densitate : (1. c) Trecem in Oltenia.5-1. Odorhei si Tarnava Mare.9%). Ocupatii").TIGANII DIN ROMANIA 71 densitati a Tiganilor nu cunoaste limite naturale. asupra declaratiei nesincere a Tiganilor la recensamant. Eugene Pittard recunoscuse mai inainte ca in sudul Do- brogei.9% in popularea I or cu Tigani.dacoromanica. formata din judetele Ilfov. c) 0 pozitie aproape identica o au provinciile Banatul si Dohrogea.9%) este braul care incinge pe la SudVest Muntenia si continua cu Ialomita si Ramnicul Sarat (2.9%. mai cu seama. al Dobrogei si Banatului de populare cu Tigani e mai slab i se mentine trecand peste procentul de 0. Massa de usoara densitate din Rasarit. centrul al Muntcniei.4% si chiar peste 0.4%). Prahova si Buzau (1. www. care face legatura cu Ungaria.4% si continandu-se cu Trei Scaune.5-1. aratat noua de statistica pana in prezent (5.

9%).ro . formand ca un nuclei.9%: la o populatie totala de 289. german.] intens de populare cu Tigani. in acest judet. Vrem sa aratam ca diversitatea populatiei de neam roman.011 Germani. Aceasta sa fie cauza intensei populari a judetului Tarnava Mica cu Tigani ? Fiindca lucrul cert.0-3. ei sa nu se aglomereze in asa masura. Germanii 25. eat are Mure§ul.546 suflete. Pe de o parte. prin Mures cu 3. 24.0-2.8% se interpun apoi Evreii (cu 4. fata de cari. constitue 48. Tiganii ofera in privinta densitatii o insula (1. El e despartit de Nasaud (4.. cu exceptia Ungurilor.4% din populatie . cu un nurnar de 7. Tiganii au o atractie deosebita. maghiar. avern 37.305. Cautand la limba vorbita. Climatul ardelean insa le-a fost cu deosebire favorabil aci poate gasim o viata ce impaca multe din exigen- tele vietii lor. Cele trei natiuni din Ardeal aici isi afla o fericita expresie : 80.1%).179 sunt Romani . Tarnava Mica este judetul cu 5.233 Germani. In judetul Brasov.4%) fata de popularea jur-imprejurului mai accentuata cu Tigani (2.. e Ca a patra natiune".dacoromanica. 123.317 Unguri si 11. o formeaza Tiganii. convine neamului tiganesc.72 TIGANII DIN ROMANIA Poate sà avem surprize la o alta examinare a situatiei. structura populatiei din judetul Tarnava Mica. cele trei nationalitati de baza ale Ardealului bine reprezentate. climatul variat si placut al acestei provincii. Restul de 56. tie limba germana nu mai poate fi vorba. 132. sa urmeze Tiganii (4. 0 aglomerare a lor nu e www.0% populatie de neam tiganesc.604 Romani .4% folosesc limba tiganeasca.0-4. cu conditia c'a procentul sa fie mai mare pentru Romani sou Unguri pentru care se si explica aglomerarea lor in aceste parti..573 de suflete. bine reprezentat adica oameni de diferite neamuri". . Oamenii de diferite neamuri cu care s'au impacat dela inceput.366 Unguri . Numarul Tiganilor e de 11.6% card vorbesc ungureste . ne asteptam ca in Transilvania.4%) pentru ca in sfarsit.0% Tigani care vorbesc româneste si numai 6. Acestia sunt mai ales Romanii sr Ungurii. Am ajuns la Nasaud. 35. Ungurii 8.3%.0-1. dela inceput am spus.9%). Romanii in schimb. E interesant de aratat la locul acesta. Aci avem la fel. fiindca aici ni se pare ca avem elementul enuntat mai sus. dar noua ni se pare destul de curioasa aceasta raspandire a Tiganilor in tara noastra . adica mai mare decal al Germanilor. Peisagiul felurit. unde avem intr'o majoritate relativa populatie de neam german.

ca ininza provinciilor noastre celor mai importante.8% Tigani in Tara Oltului sau 6. Asa se face ca.0%. D-1 Facaoaru evalueaza'inca din 1935 la 400. la cifra de 59. rezulta ca la o populatie de 4. Ardeal. erau urtnate de o explicatiune adecuata : cifrele 23) I. Ceea ce de- nota numarul relativ mic de Tigani nomazi din tara noastra. in vara anului 1939. 5. Ar urma sa avem in mod logic. Adevarul este ca neamul tiganesc e raspdndit pe intreg cuprinsul tarii. Banat si chiar de Oltenia.7% . Judetul Ilfov e brazdat adanc in hasura. judete : Mure i Turda (2. E vorba de Moldova. (1. Insfeirsit. Ra-de vie intre cele doua elemente etnice portul de fixare a lor aici. se mentioneaza urmatoarele 1). dad cu . Hada Nr. ci cu totalul populatiei. Un astfel dc exarnen in tara noastra nu s'a facut pAna acurn. Muntenia. din punct de ye. 2. Ceea ce denota ca situatia e cu ceva mai complicata deck ne-am asteptat. e locuita de un numar insemnat de Tigani. sau 49. www.833). fara intdrziere studiul Tiganilor pe categorii.000 cifraTiganior dela noiaratánd cii cifra de 262.42.446. ale recensaman'tului din 1930.7% faca de populatia totala (68. cit. Ca incheere. p. Fitcooaru. o formeaza cele doua.ro .627 Tigani.0-2. 5).Tigani. in comparatie cu celelalte categorii de Tigani.501 Tigani data de Institutul Central de Statistica se ref era probabir la Tiganii nonzazi 23). o aglomerare cu Tigani e destul Romani si Unguri. 1. un procent de 7.9%). na fost socotit in . Motivul explicativ e deci usor de sesizat.293 sunt de sat.dacoromanica. 36. Care -este realitatea si cum se face deformarea ei ? Iata o intrebare -asupra careia. dere melodic si practic. de toate categoriile. Populatia Romanilor din Tara Oltului se ridica la aceasta data. numarul Tiganilor astfel evaluati. Din cercetarea intreprinsa de noi in Tara Oltului. e ca intre flora si sol.5%. Op. continuAndu-se cu o scadere aproape-simtita inspre Nord-Vest prin judetele Some§ si Salaj. Publicarea datelor privitoare la.5-1. pe langa care Tiga)nii nu pot trai in voe si in largul kr. 360 sunt Tigani de cort sau 7.9%).TIGANII DIN ROMANIA 73 de conceput cand majoritatea o au Nemtii.raport cu cifra Romanilor. Aceasta s6re de lucruri cred ca se continua si in Ungaria. Une le plasi au peste 5% Tigani' (v. urmeaza a da raspuns.947 sunt baesi" sau Ru. se recomanda. Prelungirea in Vest a acestui nucleu intens de populare cu Tigani. Din aceasta cauza.

74 TIGANII DIN ROMANIA acestea (e vorba de repartitia procentuala a Tiganilor pe regiuni naturale i istorice in tara noastra) nu le putenz insa primi fara. Herseni.911 Tigani) ancheta ridica numarul lor in Ungaria pe aceea vreme. exceptie facand Tiganii din Transilvania care s'au inregistrat mult nzai complect dealt Tiganii din celelalte provincii.in special acei care se simt nzai mult san mai putin asimilai cu alte neamuri -nu si-au declarat originea etnica figaneasca ci s' au declarat dupa cum era firesc. S legam acest fapt important de consideratia facuta de Domnii Dr. Sabin Manuila si Dr. Aveam in fata o unitate geografica bine lamurita. cauza pentru care un astfel de proces se intampla la noi si in slit-sit urmari cu caracter biopolitic.. Georgescu. 59.ancheta" s'a facut tinandu-se seama de origina etnica si de caracterele antropologice. Staruia deci. p. de a studia Tiganii de aici. de neamul at care se sim4 frau asimila(i". Publicand aceste randuri speram sa ne apropiem de o intelegere a fenomenului. biopolitic. Fata de cifra stabilita de recensamânt. i anume in inima romanismului. D. D. la 274. (71. Pe seama subsemnatului a cazut sarcina. un mare sernn de intrebare. ceea ce arata ca intre recensamant i ancheta" exista o diferenta serioasà in minus a Tiganilor. Trei ar fi etapele de parcurs : procesul de camuflare (asupra caruia tratam in primul rand) .24). si-a indreptat privirile asupra Tarii Oltului. un insemnat numar de Tigani sau de locuitori de origina tiganeasca -. o extraordinara diferenta in minus a Tiganilor. Nu este un caz inedit. recensorii au inliimpinat dificultati destul de serioase. dupa care. cit. Sä aducem o contributie la o problema importanta din punct de vedere. in care scop am procedat fara intarziere la o cercetare cat mai amanuntita a situatiei. din mai multe puncte de vedere.dacoromanica. Observam ca .ro . mai fericite. Poate ca nu a fost o intamplare ca in 1939. Georgescu. la recensamantul din 24) Dr. C. www. arata deasemenea.940. care trebuia lamurit si in ceea ce priveste recensamantul nostru. garia la 1880 fata de ancheta din 1893. nu tocmai acceptabila. Op. Cu o situare dintre cele. adica acolo in Transilvania. Problema comporta dela inceput caractere specifice si trebue tratata ca atare. recensamantul facut in Un-. C. intrucdt definitia Tigani" fund considerata in intreaga Ora ca o declasare. lnstitutul de Cercetari Sociale al Romdniei de sub conducerea d-lui T. Sabin Manuila §i Dr. a arata ca la inregistrarea Tiganilor.

iar in Tara Oltului (cea mai mare parte din jud. Numai asa se poatc explica cum ih Tara Oltului. op. românesc etc. nu pe categorii cum i-am studiat : camuflarea" la recensameint al Tiganilor. daca n'ar interveni o cercetare la fata locului. ei se anunta cu totul altfel deck ne putem 25) Dr. Tiganii apar. Consideram pentru prezentarea mai simpla a problemei.5% Tigani. in Transilvania. indiferent daca se facea voit sau instinctiv : de voie sau de nevoie.TIGANII DIN ROMANIA 75. exceptie facand Tiganii din Transilvania care s'au inregistrat mult mai complet deck Tiganii din celelalte province 25). ea are o structura cu mult mai eterogena". c poPulatia provinciei de peste munti nu prezinta caracterul omogen" al iestului rii. unde Tiganii se declarasera mult mai cidstit" deck in alte parti. Ar fi un motiv in plus ca s.ro . Inteadevar. Eram deci inir'o regiune. pentru acca vrethe. dupa toate regulele cerute de stiinta. 59. o mare parte dintre Tigani nu si-au declarat originea etnica tiganeascV. si ramanem la concluziile rezultate din examenul situatiei. altfel deck in restul tarii. i Tiganii ar fi urmat legea care se impune in Tran- silvania tuturor natiilor. se prezinta ca atare si c inclusiv. datorita acestu i lucru. p.dacoromanica. C.9%. ci din contra. Georgescu. Fagaras) 2. in termeni generali si in amanunt. altii in schimb isi dau seama ca vor fi colonizati". fata de populatia totala. www. Adica : ce e unguresc. fiind mai mult sau mai Patin generard. Pe acest teren rie aflam cand incepem sa urmarim proccsul de camuflare al Tiganilor la recensamantul din 1930 in Tara Oltului In aparenta ne-am putea astepta sa nu avem o surpriza ca totul sa evolueze in aceeiasi termeni bine cunoscuti.. Sevor eschiva deci de a se declara sincer i numai o cu totii cercetare stiintifica ar putea dovedi in intregime procesul de camuflare intre Tigani. Tiganii in general.. nemtesc. ceeace s'a si spus rnai apoi. potrivit recensamantului din 1930 cla 1. cit. ci se detaseaza. 1930. pentru fixarea profilului etnic al populatiei tiganesti din acea parte. ies in evidenta mai bine. se desfac. Rezultatul pe tara. Sabin Manuila §i D. facuta personal. Daca unii dintre ei se simt mai mult integrati societatii nostre. dupà recensamantul din 1930.

insemneaza ca s'au camuflat" pur i simplu. iar in termeni mai putin adecuati. Din 53 sate. Iata care e realitatea : din 53 de sate cu Tigani 27) abea in 9 s'au declarat Tiganii sincer (17. parte din ei s'au recunoscut drept Tigani. www. 2.0%). sate in care Tiganii s'au camuflat" complect . 20 sunt satele in care Tiganii au disparut din punct de vedere statistic (37.7%. din cauza caracterului kr nomad. Graf. ca Tiganii. Sate in care Tiganii s'au declarat mai mult deck am gasit eu si in sfarsit . sate in care Tiganii s'au declarat cinstit" . de 85 cati am aflat eu in vara anului 1939 28). unii avand i pamânt ceea ce nu se poate admite c. toti ceilalti sunt stabilizati. ca Tiganii daca nu s'au camuflat" complect. apoi.. cari au tendinta de mai sus. Nr. am obtinut mai multe categorii : 1. 19 s'au declarat de neam tiganesc. 3.5. de sigur ca se pune intre-. . nefiind despartiti deck de un paraias sau Berivoii man i mici. Din 53 de sate cu Tigani in Tara Oltului. ceeace nu se poate sustine. In Lisa s'au declarat 7 fat5. S'ar putea crede. In felul acesta privita problema. ingrosind randurile altei populatii. 4. Partial insemneaza. In satul Racovita se declara 26) In care intrà Faearasul. sate fara Tigani. numarul lor ar putea creste i descreste brusc. in mod multumitor. 28) Excedentul de crestere in intervalul dela 1930-1939 hu impieteazi . .camuflare" e cat se poate de relevant.0% dintre ei. afara de 7. urmeza categoria satelor unde camuflarea Tiganilor s'a facut complect. trecut cu 20 de Tigani. au emigrat.unele sunt duble). barea : care e situatia. Spre exemplu Voevo- denii man i mici. raportati la populatia româneasca. fiindca.9% 26) fata de populatia totala.'76 TIGANII DIN ROMANIA astepta : in loc de 1794 sau 2. (v. 7. fata de 48 cati sunt in realitate. Asa in Hurez. 2) Sä ramanem pe langa categoria satelor in care Tiganii s'au declarat partial".dacoromanica. 27) 7 sunt Bra Tigani. cum sunt ei predispusi spre nomadism. sate in care Tiganii s'au declarat partial . Dintre acestea.636 sau 6. in 18 sate acestia s'au declarat partial Tigani (34. fiindca. de alt neam. in mic examinat procesul de .0%) .7%). Aceasta intr'o regiune unde populatia tiganeasca se declarase asa ziand. dupa felul cum s'au declarat Tiganii la recensamant.8%. am gasit 4.cu nimic procesul exagerat de camuflare al Tiganilor. Ce s'a intamplat ? In cazul de fata se admite ca populatia de neam tiganesc s'a deplasat". In Tara Oltului avem 62 de sate (dintre care.ro .

Cu toate acestea numai 20 dintre ei figureaza In recensamantul nostru din 1930. ca restul de 351 . constiinta era mai mare aici si la recensori si evidenta realitatii etnice era mai isbitoare.1. mai degraba spre camuflaj" absolut deck spre un camuflaj. In orasul Fagaras. Tiganii la Romani. Sunt aici multe de spus. . elementul tiganesc a disparut in intregime. In fond am aratat cà lucrurile stau cu totul altfel. in 20. partial". astfel cà nu e numai deck nevoie sa fie recensati spre a fi recunoscuti drept cea ce sunt : Tigani.ro . cari ar fi trebuit s5 precumpaneasca.7%.s'au camuflat". intre cei partial si in intregime camuflati. are 7 declarati sincer. lucru de neconceput sate De ce nu s'ar fi putut intampla un astfel de fenomen de substituire la Fagaras ? Mai intai. Ei sunt cunoscuti qi in restul trii.. Din 53 sate cu Tigani in Tara Oltului. Diferenta intre Tiganii sincer declarati. Rezulta de aici ca procesul de camuflare (partial si total) in populatia tiganeasca. Din punctul acesta de vedere.. pentru intreaga Tara a Oltului.dacoromanica. plect. In fruntea acestor se afla orasul Fagaras. pentru ca e mai cunoscut si-si va face o idee exacta de ce insemneaza a face recensamant intre Tigani la noi. din alte motive deCat cele absolut adevarate.1a oras decat la sat. sa ia deci orasul Fagaras. se declara ca atare. Cine vrea sa se documenteze sub acest raport. Tiganii sunt cunoscuti de toata lumea. a. s'au camuflat corn-. ceea ce insemneaz a. m. : Venetia de Jos. covina). Ramane categoria satelor in care Tiganii. cred c. pentru Ca e mai la indemana. e mare. fata de 118. Sal se fi facut constient ? Atunci insemneaza ca nu ne dam inca seama pe deplin de gravitatea problemei. intre declarati partial" si nedeclarati inc1in5. (mai ales in -afara de Transilvania si Bu-. Unde se cre-dea ca populatia avand un caracter eterogen. Ca structura etnica a unui popor e astfel cornpromisa dela inceput. cum am inteles noi sa prezentam lucrurile. d. e bine ca verificarea la teren se face acola uncle sinceritatea lor se credea ca e multumitoare. Sunt si unele prejudecati spre exemplu : recensorului i se pare ca e bine sa fie trecuti pur si simplu. adica 37. sa fie in proportii nebanuite si ca acest proces de camuflare sa-si afle o complecta justificare la noi. Aceast5 proportie alarmant a. In $ercaia la 29 de Tigani declarati sincer avem 229 Tigani adevarati s. www.TIGANII DIN ROMANIA 77: sincer un numar de 6 Tigani fata de 229.

Mai ales cand dominatia o au acestia si cand majoritatea populatiei din sat e romaneasca. _e logic sa freaca la una din populatiile conlocuitoarc: Romani. deck in al celui maghiar sau german. Nemti. vorba de Tigani. comunele din Transilva- nia avand majoritati romanesti. Ei inclina www. dar marea majoritafe a Tiganilor din Transilvania isi cauta refugiul in sAnul . In urma acestui fapt. si in afara de consideratiunile de mai sus. Ei judeca in felul lor : de ce sa ne facem de rusine ? Satul nostru sà aibe Tigani ? Si in felul acesta ne acoperim propriile noastre metehne. al caror centru de gravitatie e intre Ungurii din secuime . ca Tiganii voiau i acum (1941) sa evite apartenenta etnict (Tigani") pretinzand in multe cazuri sa fie trecuti ca Romani sau Romanori". Burgdoerfer. in calitate de observator. In darea de seama asupra recensamantului din 1941 la noi. Notiunea de Tigan" e considerafa in intreaga tara ca o declasare". Pricina e indrep- 154ita. Tiganii vor avea inclinare a se strecura intre ei.poporului roman. Si atunci daca astfel stau lucrurile. spre a scapa de ocara de a fi luati sub obiectivul statisticei oficiale.. e un lucru indeobste. ca sa luam neamurile principale din Transilvania. i ei. confirma mai departe.ro . Or in 1930 avem ambele conditii. deplasandu-se astfel. sa adaoge observatiunea. Tiganii sigur ca nu vor protesta. drept Tigani. ca dupa parerea lor. S'a constatat insa ca refugiul Tiganilor (in Transilvania). Dar in Transilvania avem mai multe nealnuri. In felul aratat. un soi de Tigani unguresti". se pune intrebarea : unde se deplaseaza" anume ? Ca sunt de batjocura pentru toafa lumea. atunci cand se prezenta cazul. ei se vor declara la fel. e vorba de o lipsa de educatie profesionala a recensorului si a functionarilor indreptatiti sa faca recensimantul. In cea mai mare parte. in acest din urma caz joaca un mare rol amorul propriu de Roman intr'un sat cu o populatie cat mai curata. Dr. Unguri. am putea presupune c. Acolo unde majoritatea e maghiara.. prof. . Se compromite deci satul . unde isi afla 0 relativa 1inite i multumire. ar fi La aceasta se alatura . cunoscut.78 TIGANII DIN ROMANIA si functionarii din comuna. se Z1C Ca recensorii ar fi fost avizati. se face mai degraba in sanul poporului roman. F. Avem.dacoromanica. E o a doua justificare i cea mai potrivita pentru care Tiganii fug de ei insasi la recensamant. Explicatia insa am vazut ca e data si in alti termeni.

putem spune Ca Tiganii intre noi.TIGANII DIN ROMANIA 79 instinctiv intr'o parte si aceia este a Romani lor.dovedeste tara lor. indulgenta.ro . cum ei se recunosc fara nici un menajarnent drept romani.2%.791 alte religii. mediul social potrivit in care se poate retransa la cea mai mica perfurbare a conditiilor de vieata. www. i atunci. intre care romanocatolicii 11. Nu s'a vorbit. a Tiganilor. subjugat care a trait in conditiuni economice asemanatoare cu ale celor mai napastuite neamuri de pc aceste meleaguri. unde Tiganii sunt o raritate. ceea ce dovedeste ca Tiganii au cal umblate. Am mai . ca i cand ar :29) Opinia publicä. tin de una din religiile rorestul imbratiseaza celemânesti : ortodo-xa si greco-catolica lalte religir : romano-catolica 25.3%. pe incetul. Dar se pare ca e vorba mai mult deck de o simpla ingaduinta.2%. 29) parte integranta din corpul nostru etnic. nu e de mirare ca intre Tigani si Romani sa nu se fi desfiintat. Trecutul pentru poporul roman (mai ales in provinciile sub stapaniri straine) e al unui popor necajit.5%. ajunge la acest rezultat.295 imbratiseaza una din religiile românilor si slavilor : ortodoxa sau greco-catolica. Din aceasta pricina.20 de ani. or aceste sanse nu sc pot gasi printre Nemti.852 Tigani.dacoromanica. Sunt prea distantati ca structura psihologica-somatica. calvina 12. cum treand in alte tari. din 75. ei spun si fac pe românii. ridicandu-se la 71. Ramane insa religia. 45. eineva Inclin intr'acolo unde crede ca poate avea sanse .086 Tigani (in Ungaria) 110. Dar sa zicem ca limba se invata si se poate usor re- nunta la ea inteun interval de 10. se da ca un fel de scuza ingaduinta noas- tra. dui-A judecata generalä.0%..Putem spune ca abia acum se pune problema". iar calvinii 14.aratat cum. cum ne vorbesc limba in afara de granitele tarii.5. . Cercetarile in aceasta directie insa arata acela§ lucru. fiindca. 0 . si lucrurile sunt cunoscute . bawd ca punct de plecare limba vorbita intre Tigani. Tot astfel daca ne-am folosi de recensamântul unguresc din 1893 : din 154. etc. firea Romanului. Cine face o ana11. sunt cu mult mai putin penetrabili.6% si numai 43. Asa se explica.189 sau 59. acel impenetrabil absolut care se intâlneste la poporul german. se simt ca la ei acasa ca si and nici nu s'ar mai pune problerna" ei filcând.. acea distanta" sociala. dupa conscriptia" maghiara din 1880.

tara noastra oferind in aceasta privinta specificul problemei.dacoromanica. nici tiganu nu-i ca onzu". Nu e locul sa ilustram in deajuns cele afirmate aci. cele mai usturatoare invective la adresa acestui neam pripasit printre noi. Taranul nostru spune : tiganu cind ii om? Cind Il vezi de departe . sentinta raspicata si Fara posibilitate de a fi Tastalmacita auzita intre Romani : nici salcia nu-i ca pomu. zice e figan". Tiganii insa profita atunci cand incearca un proces de substituire pe seama elementului romanesc si exploateaza bunkatea. Dar.80 TIGANII DIN ROMANIA fi a lor. intre cele doua elemente etnice (socotite acum in sens invers) ? Numai acest lucru nu s'ar putea sustine.. Exista o intreaga literatura de soiul acesta. S'ar putea insista mult asupra acestui fenomen psihologicetnic. firea proverbial de ospitaliera a acestui neam. 0 alta. urmand de aici o sarcina in plus." Romanul compania. Se fac fel de fel de aluzii. Din contra : poporul roman a ga. Un aspect al problemei : caut. neridicandu-se pentru ei nici o dificultate.acestea. atat pentru stiinta cat i pentru omul politic. de nici un. cred. interese. gasi corectivul intr'o stare de lucruri ce nu mai poate clainui fara a se prejudicia viitorul acestui neam. de multa vreme raportul care exista de drept si de fapt intre elementul tiganesc si cel romanesc. din partea factorit lor competenti se poate. la adresa elementului tiganesc. cind s'apropie. fel. $i astfel apar intr'o postura sociala favorabila. Nicaeri sudura intre elementul tiganesc i cel romanesc nu e pe cale de a se indeplini ca la noi.. dupa cum s'a mai aratat. Iata termenii in care se situeaza problema. www. simte el lipsa Tiganului. Noi facem uz numai de doua asertiuni.sit. In nici o parte insa el nu e mai realizat deck la noi. care de care mai usturatoare. Sirntul popular a sintetizat. cu toate. are el oricat de slaba inclinare la mediul tiganesc? E vorba de o aderenta prin fire.ro .

. 33 Parau . . . 6 Berivoii M.511 591 1. . 28 Margineni . .030 648 984 363 111 49 23 W 2 m 1.070 853 364 1. . . . .7 -8-4 26-9 1 16 49 13 19 82 563 6 1 21 6 2 7 15 70 . . . . . . . . cercetarile flicute personal la fats.070 686 580 1 18 14 10 15 15 28 175 129 132 20 147 15 1-1-4 1 31 101 71. 4 Beclean . . . 27 /vIandra . .425 1.II SATE 0 - . . 7 Breaza . . 29 Netotu . 10 Comana de Jos 11 Comana de Sus 18 Grid 19 Harseni 20 Hurez 21 Iasi 22 Ileni 23 Lisa 24 Ludisor 25 Lupsa 26 Luta . . 31 Oltet 32 Oprea-Cartisoara .. .dacoromanica. 30 Ohaba . . 4 65.427 3.ro 83 152 229 45 fl . 157 123 145 278 45 15 1.078 699 599 570 1 067 1 391 .854 1. 35 Pojorata . 952 1. . . .179 1. 17 Dridifu .148 747 673 569 532 1.155 1. . . . . . . .186 653 1. . 14 Cuciulata 15 Dejani . . .052 612 802 967 523 502 1. . . 4-) - 0 Z g 12 Copacel 13 Corbi .050 747 672 537 517 R 15 82 4 6-3 10 30 97 10 } 457 141 Nan/ aflati de cort in urma carcetnrilor pe teren CI'lCill'1. .O9'll'IP' 24 4 523 27 26 1.774 2. 40 Rausor . 34 Persani ." I 4I1211111i1Z114. 39 Racovita ._ . . . . pupa.323 52 46 1.205 60. - . .491 392 28 42 . . . . . .448 1. .040 1.542 3. . . .704 608 144 6 4 66 48 10 107 10 45 13-5- 28 57 1 2 6 9 36 68 13 75 42 47 48 a 21 85 30 36 1L0 23 1 11 19 48 8 1 3-2 24 42 . .076 997 85 115 5 1.358 548 1. 5 Berivoii M. 36 Porcesti TOTAL de sat . I7 :q A14:5. .TIGANII DIN ROMANIA 81 I Populatia satelor din Tara Oltului i oraful Feigara$ la Recensiimintul general al popula(iei din 1930 pe neamuri in comparatie cu cercetarile facute personal. . .511 623 1. de Sus 3 Avrig . locului 1939) 0-t 23 17 10 7 26 56 15 83 58 51 151 27 75 41 104 122 www. 9 Carta . . .720 622 1. Sate unde camuflarea Tigepzilor s'a facut coMplet i sate unde camuflarea Tiganilor s'a facut partial.658 1. 8 Bucium . . 473 241 297 1.102 614 802 994 523 959 1.311 484 rudari 1 882 1. . . . .067 367 1. 293 65 73 73 32 II 47 19 49 30 28 1(71-0 10 10 14 1 26 59 1.997 1.4 alb' 1 Arp.421 37 Porumbacul de Jos 1. . urmarind problema 7iganiloiin aceste parti. 38 Porumbacul de Sus .577 TOTAL 16 Dragus . .382 457 241 297 1.421 1. . de Jos 2 Arp.

TIGANII DIN ROMANIA 1 2 (2) C ROMANI SATE pupa cercetarlle facute personal la feta locultd (1931) ps (1) TOTAL I 82 <4 .081 1.060 791 1.1-rs E.246 . 51 Sercáita .r-. 52 Sinca Nouä . .676 f460 1. . Romania cunoscuta pada la ciuntirea ei de astazi. .195 653 1 098 1. 44 SAsciori . 69 FAgAras (oras) 390 7. nurharul Tiganilor aflati in Ungaria pe acea vreme. .fi!guanri atlati eetaoarcpeer" teren .841 378 4. . va trebui sa aratam ca prin Romania" intelegem terithriul locuit de Romani in marea lui majoritate. ci o ancheta". 57 Ucea-de-Jos . .. . 53 Sinca Veche 752 1. .176 651 1. 48 Sebesul de Jos 49 Sebesul de Sus 50 Sercaia . 719 669 .758 1. . Adica.911 Tigani. . . . .. 41 SAmbAta de Jos 12 Sambita de Sus 43 SArata . . 61 Venetia de Jos 52 Venetia de Sus 63 Vistea de Jos . din 1941. .825 826 405 372 1. chiar dac a. 58 Voevodenii 731 688 835 868 1. cel care mi se pare mai constiincios amt.194 soara . Asupra acesteia. . 47 Sebesul . 59 Vad 50 Vaida-Recea .. e ancheta rnaghiara din 1893. 48 2 52 1 1. care a infirmat Cu un mare vlus.262 . dintre toate recensarninleIe. . 45 SavAstreni 46 Scorei .158 670 1.789 1. - 56 Toderita . . Urtneaza intrebarea cea mai grea la care trebue s raspundem : cati Tigi sunt in Romania ? In prealabil.233 648 1. 65 Vistisoara 66 Voila . .014 1.ro .039 712 10 1 75 4 90 4 5 3 891 5 17 20 so. Ancheta speciala din 1893 gaseste adevaratul numar de www.164 683 685 783 854 1. F. Astfel Pngariala 1880 recensamantuI gaseste un nuMar de 71.024 1. . 27 93 6 7 54 StrezaChrti- 55 TelechiRecea 103 29 11 18 26 77 61 21 } 53 59 100 94 49 18 118 103 61 18 92 14 53 61 61 358 358 b.dacoromanica. . . tot n'am putea ra'spunde asa c.074 1. 64 Vitea de-Sus .065 961 756 955 1. 600 600 Mici . .. 58 Ucea-de-Sus . am folosi recensamantul. 57 Voevodenii Mari .. 43 4 11 75 29 17 20 24 32 234 7 56 17 1 7 22 6 24 6 118 38 39 _ 1 12 20 66 35 11 19 24 47 7 51 263 51 62 62 122 178 19 83 38 18 12 17 46 19 94 56 98 43 -- 59 14 10 19 .039 1. Aceasta pentru cä n'a fost propriu zis un recensamanC. '24 TOTAL de sat rudari de cort . . .034 617 1 704 822 398 358 32 115 8 6 1.

creasca. 2. Din acest punct de vedere. a cuprins pe Tiganii ce mai poarta adevaratul stigmat tiganesc : cei de cort i un numar redus din ceea ce mai ramanea. inaintea recensamantului din 1930. ca intr'o asa de mare masura este exLis a se fi intâmplat.8% fata de 3. $i tot acest fapt ne-a determinat sa facem o comparatie intre recensamantul din 1930 si ancheta ungureasca (cu suszisele regiuni). Mai de graba trebue sa admitem ca la recensamântul din 1930 (si nu trebue sa ne asteptam la mai mult nici dela cel din 1941) numarul lor a fost masluit prin forta imprejurarilor. recensamantul n'a evut clara notiunea de rigan §i ca ea s'a aplicat mai cu deosebire acelei categorii de Tigani care bateau la ochi mai mult si anume.dacoromanica. numarul Tiganilor din Transilvania. nu trebue si ne mire de ce. Ancheta" a scos la iveala adevaratul numar de Tigani in Ungaria i i-a privit dupa categoriile din care fac parte. a luat in searna i profesiunea.3%. Vor mai fi emigrat . Banat. adica al autentici-tatii documentare i spre a scoate aproximativ cel putin adevaratul numar de Tigani in România.000 mai multi Tigani deck aratase recensamântul. cu toate ca la mijloc sunt aproape. La care nu se va putea gasi nici o scuza. in acel timp cea mai mare parte din Tigani erau.940 . recensarnantul din 1930 (suh raport tiganesc) 1-am pus intre doua contra-probe : Intre ancheta www.ro . luam ca valoare_ documentara ancheta Tiganilor -din Ungaria dela 1893 (pentru Transilyania. partile ungurene i chiar in Ungari a. de 1. excepeandu-se Tiganii de cort. Banat. dupa cum arata cartograma Nr. dat fiind ca disproportia in minus fata de ancheta din 1893 e asa de mare. Ne vine sa credem ca. lucru care ne-a dat noua posibilitatea . De aceea. alcatuind pe baza acestor date si Q hart4 -a distributiei lor in Transilvania.TIGANII DIN ROMANIA 83 Tigani : 274. care deobiceiu sunt intr'un numar mai red us si deci nu ar putea justifica diferenfa in minus pentru Tigani la recensamantul din 1930. este. cu aproximativ 200. ceea ce am aratat. in care timp numarul Tiganilor ar fi trebuit s. cum am cautat sa aratam in sub-capitolul referitor la camuflarea celor din Tara Oltului. chiar in cazul and s'ar pretinde ca parte din ei an -emigrat. Adica.40 de ani. Crisana si Maramures. Crisana 1i Mararnures). din care rezulta ca Inca in vremea de atunci (1893). incat este exclusa orice interpretare. intr'o anumita masura sedentari.de a urmari pe Rudari.

la 1893 in Transilvania. Ce s'a intamplat ? La numaruI dublu de Tigani pe care-1 da.7% (faci de populatia totala) . 7.9% (fata de populatia totala a Tarii Oltului) am gasit un numar de 4633 sau 6. deoarece. iirm. cari 6scileaza.% fao de totalul populatiei. diferenta in minus a Tiganilor la recensamantul din 1930. 0 a treia categorie e aceea a celor ce s'e dau drept asimilati.000 de Tigani. aveam abia 2. E categoria cea mai periculoasa pentru recensamant. situatia in procente se exprima astfel : in loc de 1794 sau de 2. In ambele cazuri. Coincidenta e departe de a fi intamplatoare §i atunci concluzia logica care se impune.84 TIGANII DIN ROMANIA Tiganilor din 1893 din Ungaria pentru partile de dincolo de munti §i intre propria noastra -ancheta facuta in Tara Oltului. mai intai cei care au §i caracterele exterioare veritabil tiganesti §i se mentin si ca constiinta" . am aplicat un spor de cre§tere naturala populatiei aflate atunci in regiunile amintite fixat la 801" pe care apoi. Cri§ana si Maramures. un numar mai mare de Tigani. pe and. fata de recensamantul din 1930.501 sa a- vem aproximativ un numar de 525. dupa recensamantul din 1930. aveam un procent de 4.rit intre limp. treaca dupa perceptele de baza ale recensamantului. fiindca in cea mai mare parte dezerteaza in tabara unde n'ar trebui s. ancheta mea scoate la fel. de cum 1-a aratat recensamântul din 1930. Ii recunosti la prima vedere si chiar daca se sfiesc sa o marturiseasca. ancheta din 1893 fata de recensamantul din 1930. Exprimat in procente. land ca punct de plecare aceiasi ancheta din 1893. (in granitele ei firesti") trebue sa fie si el dublu. adica ce am constatat personal si cu ce s'a aflat pe cale de recensamânt. Pe acestia am contat noi and am facut evaluarile de mai sus si cred ca nu ne-am inselat. e ca numarul Tiganilor din Roma- nia.8% daca sunt raportati la populatia romaneasca. dar care se mai pot recunoaste. a dat pentru anii nostri (1930) numarul de www. Banat. adica : in loc de 262.ro . vecinii si cealalta populatie Ii trateaza totusi ca atare. Numai aceste trei categorii de Tigani pot intra in obiectivul luminos al anchetei si al recensamantului.dacoromanica.2% (dupa cum arata tabelul comparativ anexat) in timp ce situatia din Tara Oltului in urma aceluia§ examen comparativ. e mai mult decat semnificativa. b) acei ce sunt pe punctul de a fi asimilati. c). Tigani ce se pot imparti in trei categorii : a).2.

TRANSILVANIA Total .. cari. Some$ 11 .6 (1893) Procent (i930) 9/0 0/8 I.9 1.896 139. . . vom avea atatea de scos la lumina.5 2.505 8.6 2.171 3.100 2. E adevarat..7 www.1 2.3 2. Brasov Chic Cluj 4 5 6 It Fagaras Hunedoara 7 0 8 9 10 Mure$ 0 Nals'aud " Odorhei 0 S'alaj . . 4" 4. A spune adevarul si sub acest raport. e oarecum.7 3.9 5. E vorba de corci.275 93. in Romania dupa unii autori. de masurile luate. Nu inteleg ce ne-ar impiedica s'o facem. fost i asa cum va trebui sa fie) numarul Tiganilor e cel anuntat.366 4.739 4.560 143. de clarificare a o multime de situatii i Tiganii dela noi i cu Tiganii din noi sunt pusi acurn fata in fata mai mull ca in oricare timp.5 3.440 259.dacoromanica. De el depinde destinul nostru ca neam.668 9.383 121.6 5. din punct de vedere psihologic rasial. .265 8.1 5.321 5.549 184.167 14. Numarul lor. dar i cel mai interesant.677 111. asupra caruia sunt atintiti indeosebi ochii antropologilor. lucru care cred c e deadreptul exagerat.051 5. 1 Judetul Alba 2 .4 3. De felul cum va fi pus.. De aici nu se poate sa nu conchidem c astazi.7 4. indoitul numarului Tiganilor aflfati la recensarnantul din 1930. de felul cum va fi rezolvat.. e echivalent cu a-ti sluji tara.0 6.8 1.2 0. CRISANA MARAMURES $1 BANAT dupli ancheta maghiari din 1893 in comparatie cu recensimintul nostril. sa-1 uitam.605 216.448 6.664 100. T-va Mare T-va Mici Trei Scaune Turda Sibiu .601..503 5.887 6.TIGANII DIN ROMANIA 85 235.6 2. TIGANII DIN TRANSILVANIA.3 2. 11 12 13 14 15 16 0 l :: . ..7 2.6 7.777 8.din 1930 1 Totalul populatiei Provincii i judete Procent (1890) Total tigani (1893) 4.416 104.ro 1..6 2. Problema ce ridica timpurile noastre. formeaza un capitol de cercetare dintre cele mai importante in tara noastra.2 83.7 2. 3 ..901 83.2 2. De adevarul spus.3 6.037 7.392 166.372 4. depinde in buna parte cursul istoriei noastrelucru pe care nu trebue.394 186. in suszisele regiuni.8 1.809 99. in Romania (asa cum a.805 126. din care mai ramâne un rest. nu pare a fi prea departe de numarul Tiganilor propriu zii.027 Tigani adica aproximativ. 11.5 .242 3.7 2. ca e capitolul cel mai trist pe care-1 poate frata vreun Roman.1 1.280 211.934 4. .9 11.

3 1.5 1. Oltului de ex.475 265.4 4. putem spune icoana intregei thri. 26..997 . In Tara. spre a ramane in picioare constatarea facuta la inceput. Bihor Maramures Satu Mare .6 5. ca in tara.640 1. 2 Judetul Tim4 Torontal . se pare. ceea ce e cu totul rar Daca eventual nu avem Tigani de sat atunci avem din ceilalti si tot se gasesc. ocupata in special de Tiganii de sat. .dacoromanica. deal. (Din totalol populaliei s'au scazut tigan4 7. Venetia de Sus.. BANAT Total : . din 60 sate 30) numai 7 sunt fara Tigani sau 11. CRI$ANA MARAMURE$ Total . . In Tara Oltului cei dintAiu se situeaza perifericla limita inferioara a zonei paduroase (v. undeavem in mic. Sebes.637 7. .1 1. Sunt auteori cari mentioneaza pe buna dreptate.c'ar face exccptie Tiganii rudari §i corturari. www. 1 Judetul Arad 2 3 4 .. 2) lasând la a parte o puternica zona. . Persani.nu cunosc preferinte atunci and e vorba de relief : ses. munte .715 16. 1 Judetul Cara$ 41 Severin . Lisa.59l 507.771 2. . 7. mai ales atunci cand ne referim la Tiganii de sat. Davada cea mai elocventa o avem in Tara Oltului. ' 30) ateva sunt duble §i le-am luat ca atare. Intr'adevar. .229 2. Harta Nr. Sus.2 0. Reteaua drumului Cuciulata.1 10. Comana clef.86 TIGANII DIN ROMANIA Totalnl populaliel Provincii i judete Total Tiganii (1893) (18901 Procent (1031 Procent (1030) °f o II.0 2. Denoastra jani.897 390.8 1.644 315. Ei . De fapt acesta-i adevarul.4 1.3 este raportat la totalul popula(iei din 1E91 ca cel ma apropiat dintre nurnariltoarele ce s'au Mcut in Ungaria in acest limp. 26. Sercaita. .575 3.920 445.003 9. putine sunt satele in care sa nu existe nici un Tigan. in. constitue Un lank neintrerupt cu localiti. Sinca veche.ro . Dcla aceasta regula. 53 au Tigani in proportiedeosebita.2 2 - *) Recenstimintul unguresc din 189. cari sunt presarati 'pretutindeni. se poate spune ca putine's satele'in care sa nu avem Tigani.182 2..66% .2 III. Breaza.7 336.

pri\. i fiindca in Vest terenul paduros se lasa mai jos. Dela aceasta linie la stanga. In raport insa cu numarul lor. comunicatie. asa ca nu impieteaza cu nimic retragerea lor inspre zona de margine. Tiganii de cort. leaga una de alta aceste localitài formand cu celelalte. din acest punct de vedere se imparte in doua sectoare : de Est si Vest. sunt i baesi'.r: 7.. Satul cel mai laturalnic cu baesi" in acest sector. mai mult decat dela comunele mai retrase. mavara si toarrina . ambulant. Au nevoe de targuri. Ca lea principala. (Vest) intalnim din ce in ce mai multi corturari. Se va spune : bine. mai dinspre munte. Dar marfa lor si-o desfac si prin sate. i aveau numai spentru desfacere nevoe de targ.ro . e Sinea Noua. Aceasta e exceptia. Sambata de Jos. Precum se vede. populeaz a. incepand cu partea de jos. cari sunt presarati far a. Nomazii. Explicatia. Dovada e Fagarasul. centrele mai populate. aproape in fiecare sat. si Sercaia. iarna se retrag i ei i devin aproxirnativ stabili. unde numarul lor e destul de important. ca zonele ag: lomerate. Forumbacul de Jos sunt cunoscute printre satele in cari intalnim Tigani . Fagaras-Sibiu. In acest sector. ce o ridica Baesii fata de puterea de raspandire in spatiu a Tiganilor de sat. de aici. pada and se imbuca complet cu valea Oltului.dacoromanica. Urmeaza Tiganii de cort.TIGANII DIN ROMANIA 87 -care traesc baesi". 'Granita intre un sector si altul 1-ar forma o linie ce uneste Fagarasul-HurezDejani. cu arterele mai marl de. Ei ii procura materialul brut de aici. ex= ceptie in toata regiunea.8% din totalul Tiganilor de aici. Indrasnim sä circumscriem zone de locuire www. Evita i partile regiunilor izolate. evit i ei zonele rar populate. se bu-cura de o deosebita atractie. Nu gasesc de lucru nici asa. Tin' si ei pas cu tocalitatile mai populate. S'ar putea nota adevarul. Sunt nomazi mai ales vara.munte . darmite daca s'ar aglomera si mai mult ? Hurezul. Gel mult 5-6 corturi la un loc . prin lemnul verde. ei nu se aglometeaza. dar sunt nomazi. compacta cu baesi". Beii erau legati de acele sate. o gasim acolo.corturari. mult localitati. se lasa si 1ocalitài1e dupa cum se da terenul mai jos. ei Ii plaseaza marfa 4i primesc in dar alimente. o zona. am putea spune. mai usor deck din comunele de sub . am gasit i doua si cbiar unul singur. c. sunt relativ putini la numa. intraga Tara Oltului". atunci and e vorba de Tigani de sat.

dupa cerintele traiului .ro . in comparatie cu partea de Rasarit a Tarii Oltului. aproape fara ordihe. bazAndu-ne pe anurnite consideratiuni : ei s'au semi-locali- zat. www. au insä un loc de retragere a lor.S8 TIGANII DIN ROMANIA a lor.dacoromanica. pe baza caruia putem circumscrie zona de Apus a tarii Oltului. Merg din loc in loc in toata Tara Oltului. am putea spune. drept sectorul populat mai cu deosebire de acqtia.

In Moldova. Ei s'au amestecat cu populatiunile netiganesti fie bilateral prin castorie (Romani de ambe sexe cu Ti- . sporadic.gani de ambe sexe) fie mai ales unilateral (barbati români cu Tiganci).. cruia nu i se poate sustrage o populatie in contact cu. putem spune cà e generala. Tendinta aceasta a fost practicata instinctiv in tara noastra.de asimilare in epoca de dupa emancipare. 2. 3.ani de apasare. Asimilare. Reformele au venit dupa aproape 500 de. alta. .dacoromanica. la 31 Ianuarie 1844. Asimilarea e rezultatul unui amestec . s`a nu se creada ca procesul de asimilare a stagnat.na a ajunge la noi. In aceasta lunga epoc de stare de robie a Tiganilor. . mai multe faze. Se pare c`a trei sunt alternativele de' urmat. ASIMILARE. izolare sau alta so- lutie de mijloc. Mihail Sturdza. Insi Tiganii.Fra quelli che ora si www. 1. au suferir tie pe urma diferitelor contacte ce le-au avut cu popoarele in rnijlocul carora au trait sau prin mijlocul carora au trebuit sa treaca mai departe. p5. izolare si altd solutie de mijloc in epoca noastra. E asa numita stare de robie ce s'a prelungit 'Ana in pragul timpurilor moderne. din cauza conditiilor de robi in care se gaseau Tiganii. in drumul lor pada la noi.. Asimilare partial interzisa pdna la emanciparea Tiganilor. S'au permanentizat Ins. mai ales de and cu emanciparea Tiganilor. De altfel amestecul e un fenomen natural. fie ca e vorba de un efort spiritual.ro . Procesul .V.Sclavia se desfiinteaza definitiv sub Cuza Voda la 3 Martie 1856. in practica. fie de sAnge. Tendinta de ridicare' din neam a Tiganilor. la -solutionarea problemei Tiganilor : asimilare. Prima se intinde dela venirea lor printre noi. decreta desfiintarea robiei Tiganilor statului si a celor mânastiresti. Or. iar Principele Grigore Ghica elibera pe cei particulari la 28 Noembrie 1855. IZOLARE SAU ALTCEVA 1. Prima ar fi asimilarea. n'a lipsit nici una nici alta. deck in anti- mite conditiuni.

nu si In aceeasi situatie. E vorba de un adevarat amestec de sfinge. gueux" 1). Bogdan Duicii.TIGANII DIN ROMANIA 90 dicono o so ritenuti Zingari. e di persone completamente estranee alla razza Zingara le quali hanno actottato gli usi e I costumi degli Zingari.38% 16.14% sunt hiperdolicocefali 240 179 141 57 28. Chiar i cei mai putini aver. subliniaza fenomenul. III (1924) Nr.67% 21.. in Francia : matios. www. viventi more cinganorum accanto. L'Anthropologie (f. fiind in aceasi cauza dac a. nel passato in Italia erano chiamati : bianti. subbrahicefali 1) Enciclopedia Italiana. cercetata in Dobrogea de catre Pittard. Les tsiganes dits roumains paraissent être surtout des dolicocephalles et des sous-dolicocepales" 3). Extras din Rev. vorba de Tiganii mahomedani la cari. Noi Ii amintim. Procesul e destul de avansat in Peninsula Balcanica unde se cla un amestec si mai pronuntat intre Tigani si restul populatiei de alt nearn. mercelots. Pittard. a) p. Din 837 de cazuri : 177 sau 21. 2) G. morghingheri o diritti . spune ca.Regiunea -frontala la ei. Craniul acestei populatii. in Peninsula Balcanica. Arhivele Olteniei. (Cit. Sunt obligati a arecunoasca. 10. Tsiganes dits Roumains. avem Tigani E o contradictie in forma dar e o realitate in fonit Tiganii. in Craiova. Craiova de odinioara dupa calatori straini. Contribution a l'Etude des. E.. Antropologii. Din aceasta cauza. este mai atenuata. Anthropologie de la Roumanie. ai veri Zingari. Questi pseudozingari. caracteristica Tiganilor. emigrato dall'India .) p. ca i cel al coloniOilor germani. p.ro .dacoromanica. tizati la aceasta. cu orice ocazie. pochi sono i discendenti del popolo . incruciseri.81% dolicocef a li subdolicocefali mesocefali . accatori. Nu numai la noi s'au savarsit asemenea. 11. culoarea pielei negre. 3) E. 323. . Un calator german. la maggior parte é constituita d'incroci di germogli Zingari e di genti dei vani paesi che essi hanno attraversato o dove vivono. ca in majoritatea cazurilor sunt dolicocefali. e cel mai lunguet.84% 6. este putin desvoltata . 957. e stiut.. cea mai mica largime pe care Pittard a masurat-o in Peninsula Balcanica. printre boeri se vad multe fete oachese care indica o origine tatareasca ori un amestec cu Tiganii" 2). in trecere pela noi (1836).

Aceste date arata Ca avem deaface la Nerej cu o grupa de Tigani deosebiti de Ti-ganii nomazi. op. ca desi in general pielea kr e bruna. Le respectam legile de viata.19 % hiperbrahicefali De under Pittard trage concluzia unui amestec serios. Din cercetarile intreprinse la Nerej(Vrancea) se constata acelas lucru. sunt cu mull mai feriti de amestec.de brahicefali infiltrati in. mai ales se observa acest lucru. Era.ro . III. Grupa caracteristica popoare-. Dar intelegem s. lor orientale. datorit unei cantitati apreciabile. 7) P. www. Un village d'une region archaique. Noi avem o conceptiune naturala asupra problemei Tiganilor. sunt insa unii cari au pielea alba si nu se disting de Români. prin chiar 4) Eugene Pittard. se observa ca cei mai numerosi apartin grupelor I si II si Ca numai putini fac parte din grupa III-a. fie cu Unguri. 6) Xerej.. massa Tiganilor in decursul timpului 5). Rapor- turile intre Romani si Tigani in aceasta parte de kc sunt de buna vecinatate . 434. $trboianu. exista chiar raporturi de casatorie 6). care difera dela grupare la grupare. 415-16. 230. Aceasta ç realitatea. cari singuri au o origine asiatica pronuntata. p. cetind prin carti. cu bra hicefali 4). In deosebiTiganii de cort.dacoromanica. Les peuples de Balkans. Chiar indicele cefalicmijlociu care-i apropie de indicele subdolicocefalic. p. 5) Ibid. Acolo unde indicele cefalic arata o brahicefalie pronuntata la Tigani e vorba de un amestec serios de sange : fie cu Romani. Dece s ne miram atunci.c pentru toate soiurile. tot asa de firesc ca procesul acesta de integrare lenta sa nu fie acela. (Monographie Sociologique)s Vol.9 % stint brahicefali 10 1. fie cu alt neam. intre ei i taranii români. la Tiganiiz din Nerej.de Tigani. ca une chose curieuse est que les Roumains habitant les provinces de Muntenia et Oltenia ont ete influences par les Tsiganesen ce qui concerne les jurons. e dupa acela§ autor. deci si a Tiganilor. e grupa III-a. Ii infatisam asa cum sunt. la cei ce locuesc in. Semai observa tot la Nerej. p. spunem lucrurilor pe nume. Sondagiile_ de adâncime facute in viata dela tara (sou chiar dela oras) iti arata fenomenul cumuli mai complex deck te-ai putea astepta. vecinatatea apei . Dar antropologii n'au surprins numai somatic procesul enun tat mai sus ci 0 i sanguinic. deci. cit. propriifirii lor. Or.TIGANII DIN ROMANIA 9t 33 sau 3. jusque dans la meilleure societe" 7). P. 375.

Tiganii vatrasi" .dacoromanica. ramane la aceeas constatare. cit. a fost interzis prin lege. ou occupent des postes dans l'administration Neanmoins. de ce s'a intamplat in trecut. op. este destul de inaintat. Cei domnesti. $erboianu. p. ceeace denota ca procesul de asimilare printre Tiganii de sat. Beaucoup de leurs enfants sont aujourd'hui officiers dans l'armee. mais n'ay ant pas le droit de depasser le grade de capitaine. (acestia sunt cei manastiresti j boeresti) cu deosebire au contractat casatorii cu bastinasii. professeurs aux conservatoires de musique. op.. 11) G. 226. Popovici. Presque tou- jours. G. Popovici e de aceiasi parere cand spune ca dintre Tiganii sedentari. 66. n'au suferit zice-se o deformare a caracterului lor primitiv.ro . adaptandu-se astfel mediului. cit. 79. Cluj 1922 P. ils cachent toujours soigneusement leur oxigine.. cei mai susceptibili de a fi modificati i predispusi la o asimilare totala. Difereute si asemanari in structura bioIogica de rasa* . Potra. Acestia n'au facut deck sa compromita institutia si sa contribue la marirea coruptiei moravurilor 11). Un alt autor. p. c indeosebi vatrasii" se pierd pe zi ce trece. Pe incetul vom ajunge si in timpurile noastre. dintre cei care s'au ocupat cu problema Tiganilor. Acum e vorba insa.TIGANII DIN ROMANIA 92 firea lor i modul deosebit de viata. devenus officiers. les chefs d'orchestre des musiques militaires sont des tsiganes. in comparatie cu ceilalti (manastiresti si boeresti). 10) P. cit. Domnul Dr." Lautarii fac parte din Tiganii de sat sau sedentari. au fost tinuti la o parte de. 9. Beaucoup de musiciens tsiganes ont epouse des Roumaines. lautarii indica unne de amestec cu popoarele conlocUitoare 0). sunt Tig anii de sat. Sunt atatia comisari de politie a caror origine e tiganeasca atat in Bucuresti cat si in provincie. www.a popoarelor Romaniei. G. Trebue de observat. spune unul dintre autorii ce s'au ocupat cu Tiganii dela noi. Problema Tiganilor ii are preistoria" ei printre noi. binefacerile civilizatiei . op. Au fost timpuri and amestecul de sange intre Romani si Tigani. amalgamdndu-se cu nationalitatea preponderenta in --mijlocul careia traesc 8). Astfel domnitorul Moruzi adreseaza un or8) Dimitrie Dan. qu'ils considerent comme honteuse" 10). 9) Dr. p. Dintre toti.

III. 49 verso. e datat din 13 Mai 1759 14).dacoromanica. Uricariul Vol. Bucureld 1902 p. 13) G. Codrescu. 1. in care se spune ca de vreme ce la impartirile de Tigani se faceau multe amestecuri si nedreptate i despartirea copiilor de parintii lor. Vol. Docurnente privitoare la familia Callimachi. 12) Rev.7% (vezi diagrama Nr. cum zic. Atunci nu va fi fost mai putin practicat. Sa se -noteze bine ca e vorba de cununii.TIGANII DIN ROMANIA 93 din circular la ispravnicia din Vaslui prin care interzice pur si simplu cununiile intre Tigani i Romani 12). adeca cati din copii acestora vor fi in varsta copilareasca pada la sapte ani si cati se vor naste deacum inainte vor fi toti slobozi ca fiecare moldoveni i volnicia merge unde-i va fi voia . Alt caz. Potra. 161-169. Ion Neculcea". Vol. care dupa urmarea obiceiului parnantului ce-au fost intarit cu hrisoave domnesti: erau robi ca i alti Tigani. adeca un moldovean de ar fi luat o Tiganca sau T igen moldoveanca. 79 v.222 f. iar cat pentru cei -ce sunt corciti cu parte moldoveneasca. la fel. Cum spre exemplu avem legea dela 1785 de sub Alexandru Ion Mavrocordat. 193-6 si T..4% necununati la Tiganii de sat si ceva mai mull la Rudari : 68. 425. Academia Romana Mss. insa supusi la toati slujba stapanilor sai. Astazi. e de 57. Daca intrebi pe un baes" de e cununat. concubinajul intre ei si altii. p. dela sapte ani in sus sa fie supusi in toata viata lor la slujba stapanilor lor" 13). Bucuresth 1864 p. I. iar cati din copii acestora vor fi ai in varsta. p. a primit de s'a unit cu Neculai Tiganul. ci sa fie sloboda. cununiile se oficiau. pe sub ascuns s'a constatat ca desi interzise. Pentru unii ca acestia hotarand Domnia mea sa se urmeze intr'acest chip. desi rusca". Tesaur de Monumente IstOrice. Adica partea moldoveneasca sa nu fie suparata cu slujba intru nimicà. p. Procesul de amestec intre Romani si Tigani. iar partea tigarvsca sa se numeasca sloboda. in toata viata lor ca i Tiganii si de s'ar si stramuta sa fie volnici stapanii a-i trage la slujba lor si a-i' lua de uncle ar fi i cu aceasta slujba a lor vor castiga rascumparare si sobozire copiilor lor. www.. op. ne poate informa ca sotia lui Tudor Tiganul iaste rumana" 13).. 15) Papiu Ilarian. Vol. I.ro . cit. e practicat pe o scara intinsa. Un document din aceiasi epoc i. In el se arata cum Profira. 119-20. I. 61. iti raspunde in gluma c e cununat la salcie"..921. 5. 14) Rica lae lorga. Cu toate acestea. Iasi.-Proportia cununatnecununat sau mai bine zis casatorit ciVil. nu intarzie sa preocupe mintile diriguitoare ale vremii si este amintiti cum s'a anticipat si de legiuirile timpului.

Nu numai atat casatoriile Regal contractate. nici alta rudenie sa n'aiba . Cali dintre Romani nu vor fi decazut la treapta de robi astfel. Tiganii avand un statut special. la 1785. enuntat mai sus. iar pe deasupra i pe dedesubtul acestor dispozitii. ce au avut dela dansul intr'atatia ani. desi dupa legea timpului se strica si nu sunt permise. multa vreme. copiii rezultati din ast"fel de casatorii sunt de drept socotiti Tigani. Fapt important pentru noi e.dacoromanica. Restrictiile sunt izolate si locale. intre partea tiganeasca fie barbat. apoi stapanul lui pentru acea credinta si cu dreapta slujba. precum cà l'au ertat. 820-7. Chiar masurile timpului lasa unele portite de scapare. ca amestecul intre Tigani §i' Romani e consemnat in hrisoave vechi i legi ca cea de mai sus. se continua in voie. punctul '7 al anaforalei intarite de insusi voevodul Alexandru Ion Mavrocordat. Din acest capitol rezulta ca robia de sange nu se ridica deck la a doua generatie . adica copiii lor..ro . Ceeace denota acelas lucru. dandu-i si carte la mana iscalita de dansul. prevede ca un Tigan ce de mic copil 11 va lua -stapanul sau in casa lui i va sluji cu credinta i dreptate pada va veni la varsta. amestecul intre ei si Romani.voie a-I trage la robie. Ambele vor putea fi trecute. Ar exista deci doua robii.zi in partedlor vor fi slobozi de robie""). insa nici Tiganul nici Tiganca ce vor fi ertati sa nu fie volnici a se cununa cu partea moldoveneascá si numai copiii ce vor ve.. Legiuirile mai noui cautau sa lamureasca acest neajuns. Astfel de casatorii ilegale vor fi trebuit sa fie numeroase si insistent cerute -ca sa fie legiferate dupa cazuri . procesul de amestec. fie femee si intre Romani. fata de cei ce vor trece" in alta 16) Uricariul I. numai aceasta generatie. Astfel. una social-economica i alta de sange. vor avea voe sa contracteze casatorie legala cu romani. Unul ca acela sa fie' slobod de robie intru toata vieata lui si nici Domniea nici feciorii stapanului sau. www.p. deci de asimilare.`94 TIGANII DIN ROMANIA In rezumat. atragea dupa sine aplicarea statului exceptional si pe seama Romanilor cari intrau in asemenea combinatii. . dupa cum probeaza textul legiuirei de atunci. asemenea sa -urmeze si la parte femeeasca. cä procesul de amestec si de integrare a Tiganilor n comunitatea romaneasca se produce mai mult sau mai putin nestanjenit. se va milostivi asupra lui si-I v a erta de robie.

ca spre ex. trebue sä ne gandim ca procesul de asimilare e activat si agravat nu numai de numarul mare -de Tigani. Restrictiile pe seama neamului tignesc nu avura durata.dacoromanica. 11. inlauntrul comunitatii romanesti. Pentru a intelege primejdia situatiei dela noi.. promiscuitatea sociald cm Populatia autoh- loud la orase Ca si la sate.ocordat. al XVIII-lea. Pe drept cuvant se poate vorbi de un pericol" acum. absenta oricaror restrictii legale i In sfarsit. pentru a-i aseza in chip lesnicios pe mosiile statului. ce precumpaneau. XIX-lea dinspre Vest aduce si in Principatele Romane aceeasi preocupare. 18) Convorbiri Literare An. ci si de alti factori specifici imprejurarilor dela noi.TIGANII DIN ROMANIA () itara. www.ro . cred. Se observa o 4ot mai accentuata tendinta de integrarea lor in sanul societatii noastre. 8. manastirilor i boerilor. Vantul de libertate i egalitate de drepturi. dispozitia ocrotitoare a guvernelor si a auto17) A-rt."). coala in comun. Vantul de libertate care bate pela inceputul sec. i'mproprietarirea multora dintre ei i inlesnirea vietii sedentare care le-a usurat intrarea in comunitatea româneasca. a imbunatati in chip radical starea lor morala ( i materiala si de a-i face foarte utili tarii i proprietarilor pe ale caror mosii s'ar aseza"18). inlatura cu desavarsire orice obstacol formal ce ar impiedica casatoria intre Tigani si Romani. care incepe sa sufle catre sfarsitul sec. 2. pentru a face sa inceteze viata vagabonda si imorala a Tiganilor statului. raspandirea Tiganilor pe toata suprafaia tarii. spune Domnul Facaoaru. dispozitia toleranta a poporului roman. se deschide o noua per- spectiva de imixtiune. 0 intrebare s'ar mai putea pune : daca interdictia inire Tigani :ri Romani e facuta dinteun inotiv pur de drept social-juridic sau se vor fi gandit legiuitorii timpului si la eventuale repercusiuni eugenice pe seama neamului romanesc ? Din texte nu se poate preciza clar cauza. Incurcaturile erau cele de natura juridica. din legea lui Alexandru Ion Mavr. L nr. numai si numai ca sà indeplineasca acolo formal cununia in- terzisa in tara. ca sa se p5streze aceeasi" hotarare si oranduiala ca i pana atunci. Insa 43iritul traditional al legei se pastreaza i leguitorii 4in cu sfintenie la ceeace au spus inaintasii lor. Astfel c5 oclata cu eliberarea lor si castigarea acelorasi drepturi pentru Tigani.

_ ca moldovenii. Ca urmare avem adevarate crize. In Sant (Nasaud) s'a produs o astfel de perturbare cu consecinte asemanatoare : Xenia Sot. Amestecul de sdnge produce sparturadefinitiva in cercul inchis comunitar ci ajunge de distruge cer-. cal de fier : legea sdngelui. unde situatia este evidentiata astfel : urmasii lui Grigore Vioara. i rana partii pagubite Certuri se isca din partea neamurilor nu se inchide. a atras dupa sine accelerarea procesului lor de integrare In comunitatea noastra. 362. 22) Domnica I. apoi constiinta de grup. in urma amestecului. nu atdt problema izoldrii Tiganilor cdt acea cZ asiniilarqi lor.ro . In cazul special dela Cornova ca si in alte parti. p. 21) Boia. toate aceste au facut ca intre Tigani si Romani sa se permanentizeze acel proces de arnestec ce tindea_ la o asimilare" a Tiganilor. in ultimul limp. cit. 37. Ca lea de urmat era prin inrudire . 527. 20) Domnica Nun. Pe alocurea. op. tot bunul simt . p. s'a casatorit cu Filip Capra. cum am spus. pe o scara intinsa. cit. am spus cd s'a urmarit mai dea-r prape. ca la Cornova (Basarabia) 20). www. Priun. e prin pose. Intr'adevar. unii par a sustire ca stapanirea de pamant ar aduce mai degraba pc Tigani in sanul neamului romanesc 22). de erar- hie de sange si de avere.siunea de pamânt. cit. a fost nevoit sa se mute la parintii fetei. Tiganca. integrati astfel in sanul poporului roman. Tiganii avand de luptat cu o intreagl organizare de clase sociale. . adica au imbratisat munca campului.TIGANII DIN ROMANIA 96 ritatilor administrative 19) . p. ascensiunea sociala dela treapta de Tigani la cea de Roman.acum s'au dat la camp". ia numirea deosebit de expresiva. drumul cel mai drept si cel mai greu de realizat. Tigan. Ar fi destul de elocvent un examen a- profundat al numarului insemnat de Tigani. La aceasta se impotrivea ca si pentru cealalta alternativa. Fiicele lor s'aucasatorit cu Romani originea stergandu-li-se cu timpul. op. op. casatorindu-se cu 0 Tiganca. op. 19) I. ceeace nu face deck s. 527. din cauza ca neamurile lui nu 1-au mai putlit suferi 21). definitiveze procesul de asimilare. Damian Jugan. cit. Un alt mjloc de integrare al Tiganilor in comunitatea noastra. p. Exproprierea pe seama Tiganilor. de ridicare de neam".dacoromanica. Flicgoaru. Intre o cale de ales si alta. cleat peste multe generatii.

amintit.Romani". 0 arata filiatiunea antroponomastica. I. Observand amestecul dintre Tigani i Rom'ani si dintre Tigani i Tigani se poate vedea cum. Socotiti pe categorii. fie prin emigrare. in raport cu alte parti din tara noastra. Cercetarile la fata locului au avut norocul sa descopere realitatea. deloc mai mare ca acela realizat intre Romani si Tigani de sat. Suntem in Comuna Cuvejdia (Timis-Torontal). intdmprdtor au cazut in delictul de arnestec cu alti Tigani baesi (Lisa-Fagaras). Jivandec. ulita tiganeasca" ne mai arata ca aceasta Tarte a satului a fost candva locuita de Tigani. asa cum este. Adevarul e ca parte dintre ei au disparut fara urma . sunt Tigani. fie ca au apucat o cale. nurnarul cazurilor de amestec intre Tigani de sat si baesi nu c. Cea mai mare parte insa a ramas in Eat i s'a asimilat. fie alta. urmarita in registrele vechi din arhiva bisericii din sat. Stoi etc. Alatur aci tabloul si diagrama procesului de amcstec intalnit de mine la Tiganii din Tara Oltului. sau Oltenia. in sanul" populatiei de alt neam.TIGANII DIN ROMANIA 97 Tiganii. 0 dovedesc intre allele familiile Pan. ci s ilustram doar procesul de asimilare. In ordine descrescanda. ca in Muntenia.dacoromanica. Cusman. Romani. Cazuri de amestec bilateral si unilateralintre Tigani i alte Neamuri din Tara Oltului. iar. incepand cu anul 1779 23). urmeaza Ungurii si Sasii. El va fi cu mult mai mic. fie prin decese. cazurile de amestec intre Romani si Tigani sunt mai numeroase deck acelea dintre Tigani si Tigani intre ei. au disparut fàrä urme. cu toate c astazi trec drept . Romanii sunt mai mult amestecati cu Tiganii de sat . A. 7 www. Acestia prin c5satorii au devenit Romani". Aci. cum se spun. Jumatate din sat. in urma unei cercet5ri monografice. apoi vin la rand Rudarii. Tiganii corturari. arata ca dintre alte neamuri.ro . Ion Popovici. Amestec bilateral: (Intre Tigani. Nu avem intentia sä inmultim cazurile. Unguri i Sasi) Tigani de sat si Romani Tigani bdesi" si Romani Tigani de sat si Unguri Tigani de sat si Sasi 17 9 5 4 35 35 23) Cazul a fost adus la cunostinta noastra de catre D. Procesul de amestec in tara Oltului.

bien entendu dans les classes sociales les plus basses" 25).TIGANII DIN ROMANIA 98 B. Cazuri de amestec bilateral §i unilateral intre Tigani. se exercita intre Tiganii din sat si populatia netiganeasca din Romania. destul de profund.dacoromanica. p. on reneontre des alliances entre Roumains et Tsiganes. Rares. cit. p. Iata motivul pentru care intre ei nu avem cazuri de amestec §i ca aceasta ramura de Tigani sa fie dela inceput scoasa Ain cauza cand e vorba de posibilitatea integrarii Tiganilor in comunitatea romaneasca. nurnai Tiganii de cort sunt exclusi.si Romani Tigani tdesi" si Romani Tigmi de sat si Unguri Tigani de sat si Sasi 2 9 9 Total general 44 II. Cependant. Fácgoaru. Numai ei considera o crima dezertarea din sanul comunitatii. op. Unguri. C. tres rares sont les cas ou une Roumaine epouse un Tsigane sedentaire. Dela aceasta ridicare din neam. dans les villes ou les Tsiganes sont plus riches et plus civilises. Amestec unilateral : (Intre Tigani. www. Amestec unilateral: Romani si Tigani de sat Romani si «bdesi. i Sasi) 4 3 Tigani de sat. Amestec bilateral: Tigani de sat si Romani Tigani vbAesi» i Romani 17 9 E. Amestec bilateral : Tigani de sat si Mesi" Tigani de cort i baesi" 11 2 13 III. 24) I. Romani. 37. 25) Popp $erboianu. In tot cazul numarul probabil al acestor corci" se crede c n'ar fi prea departe de numarul Tiganilor puri 24). 4 3 33 3.. Amestecul acesta.ro . 75. Legile grupului ii infrunta nemilos. mais jamais die n'epousera un nomade. cit. Amestecbilateral §i unilateral intre Romani si Tigani D. op.

oarecum diferita de a celorlalti Tigani. (Sibiu) 1895 p. cu o buna reorganizare a vietii lor. Meseria lemnului intrandu-le in s'ange. In Muscel §i mai putin in Tara Oltului. nici chiar de obiceiuri Firea lor e deosebita de a celorlalti Tigani. dirijati deaproape. dire de sange. un proces de integrare. 11 le-au vandut 27). integrarea e realizata prin grup. Astfel sunt dati ca românizati" cei din Orlat jud. vor putea la nevoie sa fie indrep26) R. el nu produce insa ingrijorari §i crize ca in cazuri in- verse. printre ei sunt §i greco catolici.epugna. Ceeace dovede§te c nesupraveghiati nu devin buni agricultori nici ace§tia. Amestecul sporadic pare mai mult sau mai putin normal. unor consideratii necunoscute noua indeajuns. Dar nu e cazul. Ultimele reziduri ale unei origini obscure. gratie nici ei nu §tiu de cand carui fapt. A§a se face cum Romanilor nu le . precum se §tie. dar in proportie mai mica 26). Cazurile individuale nu intereseaza in a§a mare masura. aceste lipsuri vor fi implinite. fiindca intre Romani §i Rudari deosebirea nefiind 'mare. Ace§tia sunt de religie greco-ortodoxa §i li se mai zic §i corfari" . Reorganizarea vietii Rudarilor in cadrul de viata al poporului roman nu se impune insa mai putin imperios. au in urma lor. Simu. este concludent : din 15 improprietariti.acela§ judet. ei ne apar ca §i integrati ne Mai având nici o legatura cu neamul tiganesc : nici de inrucaracter. turile. Sibiu . prin firea lor. Odata insa. administrativ §i cultural fiindca de rest am spus Ca sunt inte- grati dela sine. (bae§i. nici de limba . a§a numitii bae§i". Orlat. in a§a mare masura. datorit. intrucat unii dintre ei nici nu se deosebesc de romani". Cazul dela Ucea de Jos-Faora§. 5. se infampla acela§ lucru daca se ivesc cazuri de amestec intre Rudari §i Romani.dacoromanica. ei. faptul nu e salutat cu bucurie . 51. Tot a§a cei din Gura Raului -. deck cu timpul. Monografia Corn. integrarea lor in comunitatea romaneasca. De unde rezulta ca. 4 mai retin iamb.TIGANII DIN ROMANIA 99 Nu tot astfel stau lucrurile cand e vorba de Rudari. Ei vor trebui improprietariti. Rudarii vor trebui sub orice forma integrati mai ales sub raport economic.ro . 27) Vezi graficul nr. Am spus ca ei se situeaza la egala distanta intre Romani §i Tigani. lingurari) . www. vor dispare §i ele §i o populatie insemnata va inceta sa ramana uitata §i in suspensie ca legatura organica faca de neamul nostru.

Pentru ei se cere numai ridicarea standarduki de viata . intruck ea si asa se va deslega. www. din care cauza. ameliorarea starii economice i culturale.627 de Tigani sunt 1. Are dreptate Popp $erboianu cand spune despre lautari ca-si fac o glorie din a vorbi româneste pretutindeni pe uncle umbla precum si de a imbraca costurnul national "").. Dintre acestia. Sunt ins a. Nu au insusiri pentru viata agricola. Trebuesc inlaturati in mod absolut din viata poporului nostru. daca fata de acestia ramânem si mai departe la acelas proces de asimilare lenta sau daca ridicam interdictia totala sau partiala.00G pare a nu fi exagerata. Cei de cort sunt imposibil de asimilat. priceputi meseriasi : fierari. Din aceasta cauza.100 TIGANII DIN ROMANIA tati spre o technica evoluata a lucrului in lernn. desi sporadic. In zilele noastre ar putea fi muiati undeva in Transnistria sau dincolo de Bug.dacoromanica. e vândut. Procentul ar fi fost mult mai mare daca n'ar fi fost vorba de locuri de casa. Restul nu intereseaza. 29) Popp $erboianu op. Acestia s'au integrat" intr'o masur a.947 sau 42. atunci va trebui s. Mai ales acestia fierarii i lautarii au devenit in mijlocul poporului nostril de neinlocuit. problema nu se punt la fel pentru Tiganii de sat. 0 demonstreaza graficul ce aratam (Nr. 6) : 56. si au patruns. trebuesc ins a. Vor trebui crutati meseriasii.75 Rudari . in Muscel par a fi cam tot atAtia. Altfel stam cu Tiganii de sat. ea ar produce o perturbare grava in constitutia sangelui rornane3. e. zidari si mai ales lautari. Observam insa c. pentru un parc in natura. pag. suntem pentru o izolare totala fata de Tiganii de cort. rezervati o parte. cu timpul. Pan a.970 din pamântul primit prin expropriere de catre cei din SercaiaTara Oltului. ca pentru cei de cort. dela sine.ro . Situatia e de asa natura c ne putem intreba : daca mai e nevoie ca Rudarii s constitue o problemr. De fapt ei sunt cei cu o constiinta. se observa prin. tim precis cAti sunt in intreaga tara. spre a nu pierde tara o specie rari aflata printre noi. Intrebarea care se pune. cei mai cvoluati dar i cei mai avuti. chiar in viata noastra culturala. 63.28) Vezi graficul *M. Cifra de 100. $i chiar de s'ar produce prin cine stie ce mijloace asimilarea kr. In tara Oltului la 4. Raman Tiganii de cort i cei de sat. pe care nu si le-au putut vinde si care micsoreaza astfel nevoit procentul locurilor vândute fata de baesi 28). cit. mai clara tiganeasca. apreciabila vietii noastre economice. 5.

Sunt de pe acum sate specializate cu Tigani muzicanti care vor trebui 'Ana la un oarecare punct crutate. Astfel in Muscel e satul Bughea de Sus. ar trebui sa fie orasul Bucuresti. Transil- .dacoromanica. cit. Inlaturarea se va putea face progresiv i pe o perioada mai mare de timp. 186-7. in ordinea numarului insemnat de Tigani pe care-1 au. celelalte orase. Gradul lor de integrare si izolare am vazut ca e diferit. la suta de locuitori. In Tara Oltului.TIGANII DIN ROMANIA 101 tre ci o tendinta mai intensa de integrare printre noi si se afiseaza (u mice ocazie. asezati la tara sau Ia orase mai ales. insemeaza : zi-mi bran ca la Bughea". Pe viitor. Acesta e de altfel §i singurul punct de pkcpre in deslegarea problemei ce ne preocupa. baesi. satele Mandra. reicaoaru. inabuse Insusirile bune. global. Zi-rni bugheanul". Grid. care aveau in veclere Tiganii. lingurari) si de cort. poi. 38. Sa nu uitam ca bastardul se. op. Prin aceasta.apropie mai mull de partea neamului inferior 30). trecuti peste Nistru. spre deosehire de alti cercetatori de 'Ana acum. 31) Dr. Acest fapt nu e deck o consecinta a felului in care concepem intreaga problema a Tiganilor. Rezultatul cel mai de seama al examenului nostru este. sterilizati spre a nu se mai ininulti si astfel sà li se piarda neamul care ameninta s. pe rand. marele numar de Tigani de sat. deci solutionarea problemei Tiganilor din Romania pe categoriile de Tigani delimitate astfel. capitale de provincii. Intr'un anumit procent. vania nr. nu va mai putea tthi deceit un mic ratmar de 'Tigani meseriafi brevetati. Urmeaza satele. P. www. furnizeaza muzicanti. inlesneste o difuzare larga i efectiva a dispozitiilor inferioare impusa prin corcire 31). la caz. existente in populatia noastra. ei raman locului i balastul. 30) Dr. vom avea pe rand : Tiganii de sat. pag. I. Printre primele ora§ descongestionate de Tigani. in oraK. Iar prolificitatea tor superioara. problema se simplifica si practic i teoretic si Ii prirneste alti sorti de isbanda in deslegarea ei. va trebui colonizat intr'o parte margin* a tarti. In kc sa avem in fata marele numar de Tigani din Romania. Riirrineam(u: Consecintele amestecului de populatie.ro .5-6 p. de padure (rudari.

Acesta este caracterul natural de breasla pe care-1 prezinta Tiganii. Tiganii se prezinta ca un exemplu tipic de diferentierea muncii sub forma de bresle naturale. 10. Tiganii sant organizati in bresle naturale. 9. Tehnica. Alte ocupatiuni. muzicanti etc. 1: In domeniul economic. ci se limiteaza la neamul respectiv. instrumentarul. 5. nu trece dela o categorie (imam) de Tigani. Tot ocupatiunea a contribuit. Diferentierea muncii la Tigani. 3. Maria Caldarar etc. Un lingurar nu va imbratisa alt mestesug decat al lucrului in lemn si invers : un caldarar ramAne caldárar prin neam dar Si prin ocupatie. ca dela origine ei s aibe destin aparte. unii fata de altii.ro . 6. atdt Tiganilor de sat cdt l Rudarilor (mai ales). Aceste bresle. dar si cele mai cunoscutc : agricultori.. pe oriunde se gasesc. Colectarea fructelor e o indeletnicire comund. la alta categorie de Tigani. fieiari. 4. avem numiri ca : Sofia Ciurar. Dar nu aceasta www. Copilul creste si tot- odata deprinde mestesugul. ajung de se determina etnografic. astfel ca. Ea e un rezultat direct al luptei pentru existenta intr'un mediu specific de viata.greu". putem spune cä ei. 7. Rudarii ca lucrdtori fn lemn. dupa felul de activitate. in limitele aceleiafi ocupatiuni. cu timpul le intra in sange. Obtinerea lemnului usor" si .dacoromanica. Tiganii de sat imbratiseazsci cele mai felurile meserii. Tiganii de cort ci indeletnicirile bor. Unitatea de breasld a Rudarilor. asa incAt.. El se mosteneste din generatie in generatie. 8. Neavând alt caracter etnic determinant (in afara de conformatia somatica). Intre corturari de ex. i'n unelte de utilitate easnicti. Nu numai atat rnesiesugul astfel deprins. in mare masura. prività astfel. in ele mestesugul nu se invata prin scoalà. intr'adevar sunt patrunse de un caracter cu totul natural. Sub raport economic. 2.VI OCUPATIUNI 1. Intru atat ocupatia a junge de le influenteaza caracterul de grup. II. Desfacerea produselor. e asigurald prin preponderenta prelucreirii lemnului verde. Tiganii ca spolatori de aur. de multe ori ocu patia este aceea care se ridica intre ei ca factor de diferentiere etnica. e realizata printr'un trecut lung.

E cazul cu Rudarii de pretutindeni. Intre ele.ste cumperi intr'una la cucuruz". Rudari sau de sat. formand o adevarata natie in raport cu alte neamuri de Tigani. Dela Pa. a osului (piepteni) . Pe ei nu i-a tinut strans legati unii de altii. vrand sa-si reprezinte mai bine categoriile de Tigani.ro . se sucotesc in urma accstui fapt. care irnbratiseaza pe toti Tiganii dela noi : de sat. m.TIGANII DIN ROMANIA 103 vrem s scoatem in relief. Rudari. tot atatea neamuri de Tigani cate ocupatiuni au. greu de a se impune intr'un mediu strain si superior traiului dus de ei.dacoromanica. cei din urma se ocupa cu prelucrarea lemnului verde in strictul inteles al cuvantului. (lingurari. aproape. Corturarii spun de Rudari. ei realizeaza aceasta unitate de breasla la maximum. n'a pregetat sa adopte criteriul ocupatiei ca fiind cel mai indicat pentru impartirea lor in categorii. asa cum e lirripede constiinta lor ca Tigani de cort. dupa cum am vazut. Rudarii) cei dintai ovand ca ocupatie prelucrarea tablei de fier. Constiinta lipsei lor de unitate ca neam e limpede. Asa incat. Ceeace dovedeste ca ei s'au rasletit unii de altii si nu i-au mai unit deal ocupatiunea ramanand in urma. Acesta e un adevar. din aceasta ptiza ini r'un separatism mai mult sau mai putin absolut" uncle fata de altele. Noi insa ne-am oprit. lingurari) si s. care ii duc viata. nici religia nici cultura. la un criteriu dcnumit organic. tinichea ori a pielei (ciurari). baesi) si nomazi. Am aratat in capitolul amintit ca aceste ocupatiuni nu sunt putine si c ele au oarecare insemnatate pentru nomenclatura diferitdor fractiuni de Tigani. dar nu e un adevar general valabil. ca pe Evrei. Ocupatiunile au constituit factorul care a impartit pana la diversificare neainul tiganesc. a. nici chiar limba. ca ei nu sunt de natia noastra' si tot astfel Tiganii de sat spun de Rudari (baesi". Popp $erboianu. diferitele soiuri de Tigani. cat influenta pe care au exercitat-o icspectivele ocupatiuni asupra felului lor de a fi. Acolo unde se prezinta imprejurarile optime. ln special adevarul de mai sus are valoare cu cat Tiganii sunt mai neevoluati (cum sunt cei nomazi. drept natii. (Am dcmonstrat and am vorbit de categoriile de Tigani dela noi). d. Ocupatiunea le-a determinat insä felul de a fi pana in a constitui natii separate. www.

ca spre ex. comuna fruntasa in Tara Oltului. sau daca-1 muncesc pentru ei. organic. fiindca hrana noastra nu e munca plugarului. a avut numerosi Tigani robi. poate. unde situatia ar fi putut favoriza de minune elernentul Tiganesc. pe alocuri. la Vagara§. proprietarilor dela cari iau in. Rautescu. Jalba Tiganilor c5. Din aceasta rezulta ca ei nu stapanesC efectiv un dorneniu de activitate. 8 p. nu-si pot stapani (in afara de strictul neceproprietatea imobiliara avutul sar : casa i cat tine casa). Prin urmare despre o viata agricOla a Tiganilor de sat nu poate fi vorba in situatia in care se gasesc ei astazi. cum am :pus. ce traesc ca popoarele primitive". sau cel mult imbratiseaza mestesugul caracteristic. in care spun ca ei nu pot trai la tara ca clacasi plugari. e de asteptat ca ei sa practice intr'o forma oarecare agricultura. ca in nici o alta 11 Pi . ramanand. ei o vor practica fiind platiti cu ziva la Romani (sau la alte neamuri din cuprinsul tarii) : o vor practica altfel. I n pri- mul rand. de azi pe maine (von der Hand zu dem Mund"). strictul necesar. Dela inceput frebue sä ne asteptam ca ei facand agricultura. Aici Tiganii din oras facand gradinarit. La emancipare. lucru care le fixeaza un caracter deosebit agricol. I. ci ca mestesugari am trait si traim totdeauna in oras" 1). sunt deb4ori.ro . Faptul ca majoritatea Tiganilor de sat traesc in mediul nostru rural. cä 56. acesti au iscalit o jalba" catre egumen.tre egumenul MAna'stirii Câmpulung in Muscelul nostru II Nr.104 TIGANII DIN ROMANIA 2. ci sunt sau in slujba proprietarilor de pan (ant de alt neam. www. la fel. 0 situatie exceptionala o detin Tiganii de sat. (A se vedea graficul). inferior. Manasfirea Domneasca din Campulung-Muscel. C. nu inteleg prin aceasta indeletnicire o ocupatiune care sa acopere pc toate celelalte. 13. pe loc luat cu arenda sau in parte. valorifica munca depusa in cultura cepei. o dovedeste cercetarea noastra din Sercaia. au fost vandute. cum se intampla la taranul nostru.9(-0 de jumatate din pamanturile cu care au fost improprietariti Tiganii de sat din $ercaia. parte sau cit arencla. din mai multe adica mai mult ouncte de veclere Dar se consfata. Aceasta dove(Ieste ca Tiganii sunt un neam.dacoromanica. In lumina acestor generalitati va trebui sa ne gandim la agricultura ca indeletnicire a Tiganilor.

Facern cite cinci sute de cununi i tocmim tot unu dela sat cu caru pentru 600-800 lei. Ceapa e recunos'cuta : ceapa rosie. sau cum spun ci. ie tirg la Sibiu. pasu i suta". Mai luarn i pe bani" 4). primayara. Acum e vorba de cea scoasa in vara i pe care o duc la targ la 2) Stint localizati de doua cartlere : pe str. masurat la pas". trebue sä ma duc la ia (la care a venit imprumut) daca am terAnal.(Nr.TIGANII DIN ROMANIA 105 parte din tara noastra. Ei au un avantagiu : au locul lor si. Anul de -patru ori. (vezi planul orasului Fagaras). www. toamna. le da mâna sa vanda mai thin. La acest lucru. De aici. cei dela Cirnitir (care sunt i cei mai numerosi). Cimitir.dacoromanica. 3) Inf. Toamna o fac cununi si o duc la Ca'rg. rotari. cu1tivandu-1 in parte sau cu arena. restul zidari. Si cum tiranii de prinprejur cultiva si ei ceapa pentru targ. Daca nu pot sa invete meserie. cultiva in schimb ceapa.ro ..000 de lei (in anul 1939). cum e si firesc. sau 100 straturi".. 4). Cei de pe Brancoveanu. daca sta pe 2 zile. Taranii din Beclean (sat invecinat) fac concurenta ci ceapa Tiganilor din Fagaras. se intelege cà intre ei i Tigani exista nemultumiri de pe urma concurentei. zugravi . interesant sa ne oprim cat de cat spre a vedea. nu de parale or di om. ie tirg la Medias . Toamna o fac cununi si o duc la targ. Aproape toti stiu sa lucreze cismaria". se dispretueste vioara. Cei din str. Sau am avut opt inse . cred. in ce tonsta fenomenul asa de rar intalnit La Fagaras. Hoju. 2 fierari. prin urmare. cinci cepe'n legatura i o dau dupa clun e pretul : 3-4 lei. ci 11 iau dela oameni plugari". vezi si graficul alaturat . Inf. Hoju de 28 ani cu 4 clase primare. 2) sunt toti meseriasi (afara de un muzicant) : 4 cismari. 4) Inf. itici aici ca proprietari de parnant. La munca spre a putea iesi la rezultate mai bune. Tiganii fac legaturi de ceapa . ne putem astepta. Mergem la tirg cu ia . E. se imprumuta. lucreaza pe ajutate. 1/3 din ei au aceasta ocupatiune. Depinde de loc. Gh. Trebue sa subliniem dela inceput cá ei nu folosesc locul. N. Daca-s 10 pasi (latime) dau 1. dulce". Brancoveanu si l'anga Cimitir. si prin sate". la ielea toate ieu trebue sa inerg. pun mana pe v ioara pe cand dincolo (Brancoveanu).200 lei pentru 10 pasi" de loc. Tiganii se dedau la mai multe mestesuguri. Gh. Maine daca pune. (dupa alt informator) 1. Ciucan. Platesc. Intr'o zi de Iulie. sunt muzicanti. Toamna la trei saptamâni ii intorc de doua ori.

. 0 adevarata neoiobagie" iese la iveala acum. fie scos in lumina pAna . De pus .. Alta voce : . Motivul e justificat. Tiianii din $ercaia lucreaza insa in parte . ca are un orn de ajUtor oriand are nevoie la munca ampului. Maria Novae. de arpagica". Iau i cu arena Mai bine ies in parte. www. Staruind intrucitva mai departe. de subordonare economica. in acelasi spatiu.TIGANII DIN ROMANIA 106 Cohalrn. $i Românii spuneau Sasilor prin 1848 stapine". sau mai degraba ar sustine Ca numai cand e vorba de ea. 7) Inf.. din Cartisoara. la papuci.. Sasoaicele nu sunt sgarcite. jumatate.dacoromanica.. ceeace dovedeste c aici se mai perpetueaza Inca. 6) Inf. p. si la Rudari. E vorba de Tiganul care a fost sluga la Sas . Asa se zice de and ii lumea la Sasi. vecine." 6).. Ca tot lucram la ei. Pentru o intelegere mai larga v. stapine. te-intinzi §i la aialalta care trebue sa se coaca". poate ca nu se face" si atunci trebue sa platesti. 4 zile de ferdeala" 5). o convenienta sociala adeuata : ei sunt priviti de care Tigani ca protectori. neavand pamânt.ro .. ii da de mâncare si in schimb e o gal antie pentru Sas. merg la secera in alta parte. ei intrebuinteaza pentru Sasi. Tennenul e consacrat in partea locului si nu stiu sa. 'Ana la aservire. jumatate". apropierea de Sasi cla la iveala acelas fenornen suntem obligati sa recunoastem acelas lucru : o Tiganca ce se ocupa cu cusutul. de Tiganul caruia Sasul Ii imprumuta bani . are ale un protector" sau stapa'n".cucuruz". Trcand in artisoara. acum. la Romini : bade._ unde gasim aceiasi forma de economie agricola intalnit a. Glafira Dumitru si Lazar Stoica din Cartisoara. tot stapine le zicem imi spline ea . Daca nu e ceapa verde. i-aspunde : am stapine cunoscute unde vindem berte. pentru baeri la sad. 16 zile . Ruminu-i 45 natia noastra . La Sasi. Adica. un sistem medieval de subordonare economica ce angajeaza conveniente sociale tipice. Se vinde i dupa loc (and e 1ip4. trecem la sate. Ea pretinde c Sasoaicele nu sunt asa de sgarcite ca Romancele noastre. stapina" . intrebata de mine cum si pe unde vinde cusa- turile. Dela situatia aratata a Tiganilor din Fagaras. acolo unde conlocuiesc. ii face claca" la sas. in $ercaia. 12-17. mi se spune.. Consideratiuni asupra Raportului dintre Tigani si Romani". lde. botezati ca i noi. De ce ? Intreb eu. 7).la Sasi si la Ro5) 0 gileata de 1/2 de jugAr are patru ferdele `. mai fiecare familie de Tigan. bade. la Rornini pa nume. In urma acestui fapt. la Sasi socotiti ca adevarati stapâni. aflu ca in loc de nene. s'a nascut intre Tigani si Sasi. In felul acesta. cum spun ei.

TIGANII DIN ROMANIA lor mini. Tiganii din Racovita (Sibiu) fac. incat. In deosebi metalele. intre ei te gasesti (vorbesc mai ales de Tiganii din mediul rural) ca in-. cu atat mai mult. dead ivitate agricola peste tot i fata de Romini. Sunt pálmaii. desi intr'un grad mai atenuat. cu fierul omului. and atribuim acelas raport de subordoare si aceeas form a. se recruteaza cei mai diversi meseriasi. prim satele romanesti. Ca brate libere demunca. Nu gresim. un raf" pus la roata in comuna Telechi-Recea in anul 1939 -costa 20 lei. de jupaneasa". In Tara Oltului de exemplu. vanzand marfa. Asta dovedeste o mareindemanare i intelegere in mestesugul fierarifului. care trebuesc inglobati din punct de vedere profesional aceleiasi virtuti ce-i imping spre aceeasi ocupatie. intre Tigani si Romani legatura e si mai stransa. Un fierar poate face 30 de potcoave din fier nou pe zi. cred. lar rudareasa. fiindca o parte din corturari sunt i ei caldarari". iar altii sunt spalatori de aur. le spuneam stapine odata. In trecut preparau pentru regi armament de razboiu si obtineau privilegii importante astazi nu e sat sa se poata dispensa de a avea unul pana la doi sau chiar trei fierari. Fierarii lucreaza si ei pe bani sau primesc de-ale traiuluT: . Urmeaza fierarii. (exceptandu-se lucrul cu ziva) la cei din Tara Oltului capi precumpaneste lucrul in fier.Meseria lucrului in fier este prea cunoscuta pentru Tigani. Diferentierea muncii intre ei a ajuns asa de departe. pita".ro . Am in fata un tablou. Dela fieraria www.. altii costorari" etc. Acum nu". Nu este nimic neasteptat.slanina". restul pretutindeni. Tigani. Sunt tiganologi care sustin Ca Tiganii ar\ fi ante-mergatori ai pocii bronzului pe meleagurile noastre (Bataillard) pretuind sau referindu-se la indernanarea cu care ei lucreaza fierul.dacoromanica. Am scos la intamplare zece sate din Tara Oltului in care ne putem face o idee despre indeletnicirea Tiganilor de sat. inlocuesc cuvantul nevasta" prin cel. La 10 sate avem 39 fierari de familie.. 0 potcoava 5 lei (iarasi cu fierul adus de om). zilerii. foarfeci. se inscriu cei mai multi. Dintre Tiganii de sat. Intre celelalte mestesuguri. afara de unelfele cunoscute : cutite. 0 roata de car trebue legata in fier . numai in doua sate am aflat fierari dintre Romani. Fireste. raportul de subordonare intre Tigani si Sasi se perpetueaza i astazi. seceri. cu cat. striga : Luati-và corfe si maturi nevasta"! Prin cele sasesti. ca sa mai fie scoasa in evidenta. tr'o adevarata diviziune a muncii.

caruia ii lucreaza si tot acolo. trec apoi si la tinichigerie. insemneaza o adevarata dificultate pentru. Aci ei se angajeaza cu ruptu". Suntem in toiul verii. Fac contract" cu omul. isi fac asezari sezonale : locuiesc in bordeie. Un alt mestesug la care recurg Tiganii de sat. s'a inretkenit idcia ca numai Tiganii pot 11 fierari. e Ca satul sa aiba cel putin doi fierari : uiiul la o margine a satului. Urmarea e ca se vor ingriji ei sa-si -aduca fierari de unde pot. iar celalalt la cealalta margine a satului. pe loc.10 TIGANII DIN ROMANIA propriu zisa. In Tara Oltului. pe unde gasesc de lucru. intr'un sat din Tara Oltului.ro . din zece sate (cu 210 proIcsionisti capi de familie) 23 se recunosc caramidari".dacoromanica. Timpul de lucru e din 10 Mai pana in August. Pretul se intelege ca e altul iarna . A exista sat Fara ca sa aiba fierar... palmasi).si deci cu atat mai avantajos pentru proprietar. peld orase. Materialul bordeiului poate diferi dela om la om si este dat de catre proprietar. n'a luat-o apa ?. Intr'un caz de izolare" completa. mancare : cupe de lapte. cu cat ei sunt mai www. Ceeace mi s'a parut mai interesant. sunt plecati de asta primavara la caramida. Dar unde merg ? Merg prin alte sate. E cazul th aratam ca fieraritul e una dinire putinele ocupatiuni pentru care Tiganii sunt trebui* ciofi. Ii vine la mie 300 lei. Tot ei fac caramizi. e forma sub care sunt apucati la mana de proprietarii caramizilor. In general se poate spune. ei fiind nevoiti sa se indatoreze de cu iarna pe la oameni prin sat. Dupa zileri (salahori. in mentalitatea taranului nostru insa. fierari. de unde se mai intorc din cand in cand ca sa vaza daca mai sta. In schimb le face caramida (daca e cazul). intre s5Aeni. I se mai da bautura. unde notez : parte din cei din Rausor.. spunand ca el numai rapaleste" (repara). cu familie cu tot. Dar opinia generala in Tara Oltului. fierarii vor trebui inlocuiti. e caramidaritul. Unul din Fagaras poate spune : cirpesc i eu la ploctane" si se fereste sa se declare pe de-a-intregul tinichigiu. Neculae Ciungu cu nevasta (din Lisa Fagaras) lucreaza cu ruptu". salata. ei vin la rand. ca numar.locuitori. casa" . societatii noastre. Ploicic-aduce c4tig din pung-af are .. cartofi". ca se imprumuta iarna i lucra vara".

ploaie. Iata doua contraste ce angajeaza atitudini deosebite : taranii doresc in lunile secetoase de vara. www. din Fagaras. ridicat si pus in cuptor. Ucea de Jos. locul unde se face caramida. scos. unde au capatat" de lucru. Un Tigan (lacob Samoila). cu care prilej trebuesc oameni mai multi si mai tari. In cazul din urma bucatele" vor intra in socoteala caramizilor. iog stramtorati in timpul iernii. 'cararnida se usuca.dacoromanica. la Piscu Bochi". Astfel se obtine mai mult spor. in ulita Becleanului. Focul pentru ars caramida ii dä omul. atat la f dad cat §i la faint. la hotarul cu Sambata de Sus. 13 familii de Tigani. trece prin mai mulle faze : mai intai se sapa parnantul. ploicic-cduce ci. e luat de 4 ori la sapa. Se aseaza jos pe uscat. Ultima faza e atunci and se da foc cuptorului care trebue improspatat cu lemne dintre cele mai grele si -prin urmare mai anevoie de introdus in foc. Arderea caramizilor se face la cuptor. o paine §i 4 cofe" de faina la mia de caramizi. In doua zile cu caldura. Se plateste de multe ori §i in natura. caramida sta cu saptamanile intinsa. una Ifmga alta. Daca nu-i ajuta timpul si ploua. Lucreaza pe familii. Cei mai harnici caramidari ajung de fac si 1000 caramizi pe zi. face caramida invatatondui din Vad. Dragus toti strânsi aici. pe and caramidarii doresc caldura si cat mai multa seceta. unde lucreaza in zi de vara la caramizi. In Sambata de Jos. Sunt anumite lOcuri bune pentru facut caramida. Sambata. Paie pentru invelit cararnida. veniti din mai multe parti : Rucar. Nu in zadar pe. Prelucrarea materialului pana ce caramida e gata. ROMANIA . Inteo asemenea alternativa pe buna dreptate. rand pe rand. care. se face caramida de 10 ani.. Amestecul e carat cu roaba la masa unde i se cla forma.stig din pung-afarti". Facut. in Grauri" se gaseste pamant foarte bun Ad. amestecandu-se cu apa. Lucrul merge greu atunci. cu schimbul : o zi merge o familie la alta si lucreaza. Numai cand ploua e mai rau".TIGANII DIN. Mi s'a parut ca cei mai in mizerie dintré Tigani sunt acesti caramidari. Gasesc apoi alte 4 bordee de caramidari in Lisa. Patru din cei mai tari sunt tinuti numai ca sa aseze.. la fel. e pe Dealul cel mare". l'entru cei din satul Lisa. Pretul e 200 lei. iar in ceaIalta zi ii intoarce ziva de lucru. formand laolalta o arie". de exemplu. iar dupa ce se usuca fac din ele un banchet" 1000 de bucati banchetul.ro .

aceasta o arata orasul Fagaras. frizeri. la ocupatii. Se mai spune ca tot ei prind o broasca si o ard in foc. lucratorii in fabrica. Tara Oltului. pentru care trebuie sa avem o evidenta aparte. care in mediul urban. In prealabil o serie de cercetari in legatura cu mediul rural. Abstragand pe cele aratate mai sus. din Sinca Noua In anul 1919 imi spune un caramidar ca a fost o seceta mare. se naste credinta. care meserii desi mai usoare si mai acceptabile.. ce raspunde unui simtimânt inascut a lor. Scad fierarii in schimb. Ceeace trebue remarcat. Au inceput oamenii sa se puie pe ganduri intr'un tArziu s'au pomenit cu taranii : or venit oamenii. mecanici. Se vor imputina zilerii. vor crestc muzicantii care vor lua locul fierarilor de pe la sate (ca numar).din Fagaras 8) Inf. se impun. pentru ei. unde posibilitatea de a invata o meserie e mai mare. plouä.TIGANII DIN ROMANIA 110 -urma acestui desacord. cred. Cererea la fel. croitori. Cercetarile de acest fel pretind o lumina deplina asupra grupului etnic tiganesc. Sunt predispusi deci somajului. caramidarii ar detine secretul regimului ploios. Eu au venit si-au furat forlucram acolo-n jos. e faptul ca Tiganii in afara de muzica. (Nu plouase vo si sase saptamini)" 8). e o cucerire i un indiciu de adaptare sub aceasta forma la mediul orasenesc. Se zice ca ar pune caramidarul pentru acelas scop o ca- ramida sa arda. cu caramida cu tot si in felul acesta ar lega sau ar incuia ei ploile.dacoromanica. sunt mai cautate de celelalte neamuri. unde concurenta e mare : lacatusi. croitori etc. ceeace dovedeste ca aid cererea e cu totul redusa. inca Nola. Otves Nicolae.. 68 ani. kr rezervandu-li-se cele mai putin atragatoare : zidarie. cele doua rnedii se pretind deosebit studiate. Apoi meseriile se vor inmulti. adaugandu-se la cele restranse ale mediului rural zidarii. frizeri. prin Ardeal) toti acestia devin in timpul iernii disponibili i ingroasa bratele de munca devenite libere. caramida o fac Tiganii de sat (si parte din Baesi. in capul satului mete j caramida si a bagat-o in vale : s. Ca ei ar lega ploile". dupa care. cu un cuvânt. www. lacatusi-mecanici.ro . De ex. nu imbratiseaza meserii. i altc observatiuni : cei mai multi dintre pantofarii tigani. Noi n'aveam intentia sa ne extindcm. fierarie. afara de pantofarie. Intre alte meserii. Meseriile vor precumpani in mediul urban . independent de oras.

000 lei. negasindu-se alti porcari. De aici nu . S5. Noi cu taranii irairn". Sistemul de mai sus este latit in tot Ardealul. Aceasta-i situatia la oras. pian". Fri zile de targ la Fagaras. Ni se spune ca lumea e lipsita si n'are bath". Sunt in 'conflict deci cu fabrica ce indestuleaza restul pietii precum si ceMatte ckbusee. dar. Se plang deci. Cei din am- bata de Jos se piing ca i-au pus cu putere". angajeaza un Tigan. 0 cofa e egala cu 1 kg. Din bucatele" primite \land i fac bani. muzicantii stráini veniti din Timisoara sau Medias sunt angajati cu jazzuri la Wolf". Tiganii niciedata n'an indragit meseria ciobanitului. pana la 300 capete de vite. primeste 7 cofe" de vita : secara i cucuruz. pc de alta. Comuna neavand alti paznici dintre Romani pentru ingrata meserie de porcar. Se duc insa si la tara. i primesc simbrie in bani sau natura: Vasile Tincu din Harseni. Parerile difera refcritor la cofa" ca Imitate de masura dup5. Primesc in schimb 5 copuri" (6 kilograme) de porumb si grau de porc . intre muzicanti staruie deasemenea un conflict. de slanina. la 4 porci o 1/2 kgr. La secerat i se 9) Intr'o masura" sunt 14 cofe". Trocadero" si Mexico".vor sa mai angajeze nici ei muzi canti. ciurdari sau pastori" cum li se mai spune (in Tara Oltului). Noi sintem saraci. pe la nunti. saxofon. inlaturandu-i din serviciu.dacoromanica. Un ciurdar are in paza in felul acesta. El plateste pentru a-i fi de ajutor o sluga" cu 4. facandu-le lor nu numai con'curenta. Pastori nu de oi. (Acestia avand vioara i cobzà. contrar afirmatiilor de mai sus). Cate o paine la doua vite i o piscatura" de slanina in fiecare zi. 0 cola are un kilogram si. Nu e decal acelas serviciu. $i inteun caz si in altul. ghine o masura si patru cofe pa dota ghite". Acesta de exemplu a angajat un baietar din Breaza (copil de baies). ei scot in vanzare incaltamintea lucrata anume pentru taranime. pe motivul c. Pe de o parte . ci de porci. cum reiese si din informatiile date de Neculae Albu -din Wilson www. care in Tara Oltului se da ca un lucru destul de cunoscut In alte parti acestia sunt servitori. patronii sunt impusi sa plateasca darea dubla pentru deschidere in timpul noptii.ro . cä cei straini castiga Cate 400 lei pe noapte.TIGANII DIN ROMANIA 111 lucreaza mai ales pentru tarani. In mediul rural ca importanta numerica avem paznici de porci. $i precum Tiganii pantofari-cismari sunt in conflict cu fabrica. ciurdar. fiind prea scumpi. la tara nu-i chiama. n'avem acordeoane.jumatate 9).

Vor primi in afara de cele enumerate Mai sus si canepa. se intaineste www. -iar toamna are iarasi familie o corfa" de porumb. Neculae Albu din Rausor. Lautarii (in cea mai mare parte) sunt tot Tigani. cu totul diferit.112 TIGANII DIN ROMANIA . avem Muntenia.dacoromanica. ramanand sa practice altfel de ocupatii i sa se preteze altor forme de schimb. E o alta . nu raspund. Iata ca si sub acest raport. pe cata vreme executarea. mai da un snop de grau de fiecare familie.aratare". Dintre provinciile in care numarul Tiganilor muzicanti precumpaneste.. Nu ma pot opri indestul asupra acestui fel de schimb in natura. a-i fi stapan pe suflet in orele de petrecere. Din timpuri trecute. Si pentruca-i o rusine a paste vitele(in special porcii) vor fi chemati Tiganii sau dintre RoinIni. deck cei de sat si baiesii de unde rezulta ca Tiganii de cort nu intra in aceleasi legaturi economice ca cele doua categorii de Tigani aratate. Sunt 4 cu toti de de fiecare pazesc. A canta si din gura insemneaza a intra si mai adanc in inima" celui care asteapia sa i se cante. Unei astfel de indeletniciri. dar ei se multumesc sa execute instrumental la cerere fara sa crinte din gura. intrucat din punct de vedere etnografic el ne intereseaza la maximum. ca in celelalte regiuni ale tarii. Pentru un ardelean. e plata la fel : cu bucate". provoaca mirare i ilaritate. Altfel se intampla in restul Orli. cei mai saraci.ro .. Tiganul are un camp de manifestare ceva rnai larg si mai profund decat in partite de peste munti. Noua cofe de ghita i laptele de doua ori de ghita. Dobrogea si Moldova. sau intr'o masura redusa. hiterpretarea sentirnentelor populare e facuta astfel. mai mult sau mai putin aceleasi. In partile de peste munti. putem dovedi.. la Pasti si Rusalii". 0 cola de cucuruz un snop de gran de fiecare curte i colacii de gazda la toarnna la Craciun. chiar si sporadic. Al prost cu porcii o crescut... Sistemul apartine unei faze patriarhale de viata si e de mirare ca se mai pastrcaza si in zilele noastre sub o forma asa de evidenta ca in Transilvania. cantr_cului numai din scripca nu da pe deplin aceasta posibilitate. Murna-sa batrana e cea care aduna bucate de prin sat". interventia vocala a lautarului in cantzcele noastre. Aci se anta diferit in comparatie cu Transilvania. o manuse de fiecare gazda". de pe la curti domnesti. dintre Tigani. Oltenia.

. plificare a patrimoniului nostru muzical. A cest ferment puternic de framantare. de mentinere si (le am-.. a facut ca 'el sa fie pana la un. 63. Autorii ") dau ca xi pentru cei din Ungaria 13). colportorii baladelor cerute de ospete. El face parte din caracterul lor.` Popp $erboianu.. nume : Balan. Danko (18. Balogh etc.000 Tigani. 122.. Racz. Volume intregi s'ar putea scrie ele ar si putea-fi scrise.dacoromanica. p. Potra. in timpul mai nou : 'Ciolac. popular. La nutnarul muzicantilor din satele i orasele din vechiul regat. ca si hotia. v. sont nes musiciens. la Francezi. Anastase Muscalagiu . dintre acestia. 10) G.punci depozitarii literaturii noastre populare lirice i epice. Alfred Poisspnier. ca cel de Barbu Laularu devenit prototipul lor si pentru care bardul de la Mircesti avea atata pretuire in sentimentalitatea sa poetica. 12) Amiinunte.53-1902) Radics. Diimitrache. a . Noi n'avem decat sa evidentiem. Iata pana unde au ajuns Tiganii in profesiunea lor muzicala. 11) Les "Tsiganes. Dupa D-1 Potra capitila tarii in 1939 ar avea 30. Contributii p. Grigoras Dinicu. a scos la iveala nume ilustre de Tigani lautari". raspunde numarul ceva mai restrans al Tiganilor muzicanti in mediul rural din Ardeal. Ei au facut din aceasta indeletnicire nobila 11) o profesiune in adevaratul inteles al cuvantului. Potra. o parte a caracterului tiganesc. p. mpara pe accsti cantareti cigani de la noi. cu trubadurii din evul mediu. in Notice historique sur les Tsiganes ou esclaves Zingares de Moldavie et de Val achie". fiindca ar insemna un examen al propriului nostru suflet. 8 www. Op cit. Op. a amuza pe altii cu cantecele tale.facut kc unei prejudecriti populare : cä numai Tiganii canta pentru aItii.. 13) Bibary.ro .. En Pooession de cetie 4eule qualite. iar faptul ca au luat pe seama lor nu numai muzica instrumentala ci §i pe cea vocala. Ionica. ils auraient le droit de prgtendre a une origine plus noble que celle qu'on teur atiribue gengralement.. S'ar putea starui mult. Precum i legatura c& o au cu poporul roman prin muzica. avant tout. Introducerea lor in muzica romaneasca de la sate cu atata succes. o treime" o formeaza lautarii 10). E cunoscut de toata lumea ca simtul pentru muzica Ii e general si originar. in lucrarea tioastra. G. etc. cit. E o atitudine de sluga.TIGANII DIN ROMANIA 113 rolul primordial in muzica al Tiganilor la noi.

nu se poate spune ca. cit. 66. cu timpul va fi patruns in societatea romanesca. Op. ca urmare a starii si a firei lor ca popor. 81. Dansul fiind legat organic de simtul muzical. unde joaca un ruinin par'ca joac-un car de fin" . Rassenpflege. Dansurile lor 17). patrund in socictatea cunosc poftele i slabiciunile anumitor potentati si inalta intr'un anumit fel. Halaripu". RasEen-kunde. www. par'ca joaca-un capitan . 17) Mai cunoscute : Ca la upz cortului". e stapanit in egala masura de Tigani. Multa vreme. Dar. p. Prin Tara Oltului. 0 alta caracteristica a Tiganilor in dans. op. Pop Serboianu.. nu cunosc varful piramidei sociale. prezentand ceva specific tigariesc. anumite gesturi obscene. B. Ei fac uz in timpul executiei dansului. Kafirii 14). Ei sunt muzicanti Inascuti 15). constau dintr'o finete". mai reproduc in afara de ritmul de bataie al ciocanului i nicovalei. prin bataile lor de contratimp" in pasii nostri simpli de hora. 0 bataie i o pauzatreand peste tactul comun al dansurilor noastre nationale. p. o parte dintre autorii ce s'au ocupat cu Tiganii. cit. astfel executate. München 1934. 16) Beaucoup de musiciens tsiganes out épouse des Roumains". Oropnia" (brâtil tigin6c). de fel de fel de jonglerii" ce deruteaza pe profan. cä de aici au intrat in societatea romaneasca 16) ? 0 parte din comisarii de politie in Bucuresti. e ca ei joaca de unul singur.114 TIOANII DIN ROMANIA Aptitudinea lor pentru rnuzica. este caracteristici si la popoarele indiene inrudite. Spre ex. vad in muzicanti un soi aparte: cei mai civilizati dintre Tigani. Schultz. Ei si sunt constienti de superioritatea lor in dans. 15) Pop Serboianu. Nu sunt ei aceia care au ajuns capitani in armata. la rnuzica ? De ce sa ne mai mire atunci. un numar destul de apreciabil. Tigani. societatea noastra inalta a fost leganata in visurile ei de acordul melodic al antarilor lautarilor nostri. 63. v. and spun : Uncle joaca un'Tigan. Numitele jonglerii"..ro . Tanan"-aua.dacoromanica. Erbkunde. Prin rnuzica se introduc la curti. pe and ai nostri din contra : inclina spre dansul strans. p. in felul cum impart ei timpul . sunt vadit. In seco14) Dr. av5nd o mai mare libertate. Dintre acestia.

luam datinele. din cauz5. pericolul ar fi dublu : pe de o parte am avca amestecul de sange (deformarea caracterului nostru rasial) pe de alta. interpretii muzicii noastre populare. vasilca. S. sunt cLute in uitare si prin urmare ridicule". E.dacoromanica. nu mai indrasnesc deck Tiganii s infrunte rdicolul. cred. Numele lor sunt : turca (capra) . S.TIGANII DIN ROMANIA 115 kle din urma. muzica de salon devenind europeana. Tiganii indeplinesc sub multe raporturi.. al carui asin e purtat dintr'un sat in altul de o tiganci al carui port (iie si catrinta) arata cum o fost nortul romfiresc in. Este o alta problema in care noi nu intram. Portul nostru popular vechiu. la amplificarea kr dupa unii in sens rau dupa altii in sens bun. tiganimea se arata ca o clasa sociala pastratoare a anumitor bunuri de cultura populara. c. o alta muzica a luat locul romantelor in saloane . numitul proces de decadere a bunurilor de cultura populara dintr'un strat de cultura mai inalta. mergem mai departe. ei au ramas totusi in mediul urban si rural. Multe din ele. iar pe de alta. e o noutate ceeace pentru altii mai instariti. au contribuit pe de o parte la pastrarea i difuzarea cantecelor noastre.. Sau s luam portul popular. in multe regiuni a disparut.ro . e i faptul c asteapta sa fie platiti. o serie intreaga de bunuri ce i-au servit pilna atunci drept ce au avut ei mai bun. sa luam baladele populare : ele au pierit. vrind-nevrand. Daca aceasta ar fi adevarat. ne-a lasat o pretioasa pictura in care e infatisat un tigan orb cantand. Se prea poate ca specificul nostru national sa fi suferit de pe urma interventiei Tiganilor in muzica noastra populara. Lautarii insa le mai pastreaza. 18) Szatmary. iar acum se despart de ele sub presiunea inovatoart. acum. Astfel. pervertirea productiunilor noastre populare (deformarea sentimentelor celor mai sublime ce nutrim fata de lume). Clasa L. nu mai corespunde gustului timpului. abia de le mai gasim pe la batrani. paraseste pe seama altei clase inferioare. atunci. intr'unul infeyirr unie i z-fla refugiul. cà Tiganii. Din acest punct de vedere. Urmeaza de aici. www. apoi. momentul sa evidentiem i o alta latura a problemei ce ridicam i anume. Cam0a Transilvaniei inainte de a fi disparut complet. paparuda etc. Pentru ele. abia daca se mai poarta pe ici pe colea de catre Tiganci t8). aceasta functiune" de conservare a unor bunuri de cultura ce au cazut in desuetudine. in zilele noastre. Ceeace ii atrage pe acestia la indeplinirea unor atari obiceiuri cc nu se mai practica deck rar.ociala superioara de la o vreme. executându-le asa cum se practicau in trecut.

etc. Cine trece toamna sau mai eu seama vara pe soseaua ce duce dela Pietrosita Sinaia. smeura afinele i buretii. pe o scara intinsa. colectarea fruct elor. omului primitiv. Culesul se piactica mai mult de care Tiganci. colectarea fructelor e o specialitate am. fiind de o deosebita valoare pentru morfologia culturil noastre populare. Vara. Ca ocupatiune anexa si periodica ei gasesc un prilej fericit pentru a alerga. . Murele. toamna. intre atatea influente si contacte. reprezentate prin diferitele soiuri de. E si din cauza' ca atrage dupa sine un oarecare ciastig. sunt articolele cele mai cautate.Ei nu se multumesc sa le consume in familie. Volbesc de cele doua categorii de Tigani." ci le culeg spre a le vinde la targ..ro . constitue o a doua caracteristica a econorniei primitive..TIOANII DIN ROMANIA 116 . spre acest isvoT de venit. Nemtii folosesc pentru acest gen de economie. atat Tiganilor de' sat. Trecem acum la o indeletnicire comuna. cat mai ales Rudarilor.dacoromanica. .ca primitivii din tarile extra-europene. tica atat de Tiganii de sat cat si de catte cei de padure (Rudari) si alaturi de schimbul in natura (Naturalwirtschaft") caracteristic popoarelor primitive. Rolul lor deci. ce ofera natura liber. Ea se prac-. nu poate sa nu i se para curios exodul Tiganilor in autarea de fragi. fara ca s constitue unica lor sursa de venit. unde avem çi noi populatiile noastre priinitive". din carc isi trag un adevarat izvoi. 3. ori de cate ori se prezinta ocazia. asupra Carora vom staiui in cele ce urmeaza. . Pentruca. mere. Alune. afine. La noi. si prin urmare a specificului nostru etnic si a starii lui prezente.putea spune monoPol". practicat de popoarele primitive. pa unde e taietura" (padurea pusa'n taere) aduna la smeura. intocmai . Vorbind de ocupatiuni" i tinand seama de fiecare categorie de Tigani in parte. adevarat ca ei'raspund acestei chemari. Tiganii ailing de practica colectarea fructelor si a buretilor de prin padure. E vorba de colectarea fructelor. termenul de Sammelwirtschaft". srneura ori mure. nu e dintre . Dup^ a ce le cu- www. Dar nu e mai putin. Tigani. . cred cà e bine sa Tamanem la un fel de ocupatie ce title prin excelenta ck economia primiliva. lati-i cleci pre- zenti si in fata acestui proces de Gesunkeneskulturgui".de castig.cele de ne luat in searna. amintite. nuci. Am spus ca s'ar putea scrie volume si cred ca nu vor inceta sa fie scrise.

Veta Rudar si cu Inca trei fete erau plecate la padure dis-de. dispun de o cantitate mai mare de fructe colectate din paclure.debuseu important. In schimbul unei straChini de bureti (castron plin). din Ucea. cit. Romanul are.Din Vadure yin. generala.bureti. in stil mare. Adam Rabeca si Ileana sotia sa . Ad au un alt . Scurtu i Saveta Hunuzau.rg de taia. cum spun. 357. In SebesCopacel.de Jos. urmeaza de'sfacerea prin sate. in' afara de CoHurari (nomazi) e genet-Oa intre Tigani. p. E aid o trasatura caracteristica populaOilor inaPoiate (Naturvö1ker i Tiganii in mediul nostru de viata sprit reprezentantii acestei lumi.tarna de . unde le duc i le vand. Cei de pe la Fagaras (Tara Oltului).si Sibiu. 'Ana le duc la Brasov. socotit ca cel mai nevoias Tigan din Sat. etc. este o practica. De f apt.ro . la masini i vand. Exploateaza padurea si campul : tot felul de fructe i plante . www. and am ajuns intre baesi". mure si tot felul de bureth La un ta. In total 12 cas19) Op. Omul sau a cules 2 corfe" (tarnt). Colectarea.'Vizitatorii sunt buni amatOri si au bani. fructelOr de padure de catre Tigani.r li se ofera un-prilej rar pentru colectarea fructelor de padure. in Venetia de Sus (la 6 Iunie 1939). Ei se justifica astfel : Ruminu n'are timp sá sei duck". Sinaia. a 12 lei litrul. Se intalneste pretutindeni. Tendinta de a colecta fructe.dimineata cu trei cosuri. D-1 Boia 10) ne spune ca a intalnit in acest sat culegand si vanzand srneura si un barbat cu numele Silvian Onu.TIGANII DIN ROMANIA 11 leg. merg pentru desfacere. hatinara e burial .dacoromanica. ceva mai b'un de facut. i imediat au plecat prin sat spre desfacere. Suntem intr'o alta comuna din Tara Oltului. primqte 12 lei. in Avrig. si tot ceeace ofera natura : flori. Au adus fiecare ate doua litre". pe la targuri mai apropiate i chiar pe la orase mai indepartate. La 4 dupa amiaza au sosit uzi. fragi. snaeura. una de bureti galbeni pe care cere 60 de lei si una mai mica pe care cere 15 lei. gasesc pe Gh.. vin cu bureti de lemn". ies mei (planta agatatoare ce se suie cu ele la drum. dela. La 5 dimineata au plecat. In Sant (Nasaud) aflam ca femeile mai astiga sr din vanzarea smeurei".) de faina si v'o tir d slanina". urzici. nu numai la Fagaras.bureti. Se intelege ca in cel din urma caz. alune. cu trei tame pline de -bureti : o. De fiapt ei desfac marfa prin sat.'albi" pe care cere 40 de lei ..iar Tigani1o. nuci. sau o cola" (11/2 kgr. se poate spune c.

afine. dar se si complecteaza de mimme. El se exprima in aceeasi termeni i atunci cand e vorba de Tiganii de sat . un ceas stau i un ceas vin inapoi". pe la Sumpietru". www. 45 lei pe bureti. Urmatoarele specii de bureti au cautare pentru cei din Tara Oltului: Mitarci. judetul Fagaras). devine i caracteristica. Ciuciule( : se fac pe lemne. Ana Solomon.. Fl a dat i lui Homagi Ilie fratele sau restul 1-a oprit. Cazul de mai sus a fost luat dintre Rudari. in tigae cu usturoi. taiati". Bureti usturofi : is mai buni aia mai tineri... amintite. Nu stau pe iarna. Intr'un cos sunt 3 kgr. deci 3X5 = 15X3=45 lei 'Ana la ora 16. Barbatul ei lucreaza la zid cu 30-40 lei pe zi (cu mfincarea omului").. Tocana cu unsoare i ii bag-acolo. Ie alba ca rufa".ei se ajuta). mure.. Distanta dela ei 0115. cam 31/2 kgr.dacoromanica. La desfacere adesea merg femeile: ce stie barbatu cu leguma I)" imi raspunde una dintre tiganci. Cinci lei sfirtaru" (o canuta) . Sunt scumpi.. Sinca Noua' Tara Oltului. Maninci iarna cu lapte acru. Mitarci albe de iarna : se fac pe pajiste" de baligar.ro . . Gheorghe Homagi. Iata in ce chip prin colectarea fructelor si buretilor economia celor doua categorii de Tigani. fragi. Pretutindeni ghebele sunt strânse i conservate de ei peste iarna. Merg astfel in comunele invecinate. Sare si o tir de ceapa si gata""). a castigat pe Tiva de 3 Iulie 1939. `(Cu orice ocazie. la padure se exprima astfel : un ceas merg la padure . Flocwl: se usuca si-i fac iarna cu zama de moare" i tocana" (fripta'n unsoare cu slanina i ceapa). BileOta. cari se fac pe butuci de lernn de un an-doi. 3 sfirtare" fac 1 kgr. p-o tir d. a fost azi la Arsuri" (Arpasul de Jos. 20) Informeaza' Ana Solomon. in felul aratat mai sus. din cei albi. Sunt buni bagati in otat cu ardei. De acolo a venit cu bureti. foina . de om. Bureti albi : se fac numai vara. mitarca grasa de codru. cu otat". sau un echivalent in natura. iri felul aratat. Este exact venitul pe o zi la lucru de om.118 TIGANII DIN ROMANIA troane a 10 lei fac 120 lei. este de asteptat ca buretii sa ofere pentru Tigani un pretios articol de Sammelnwirtschaft".. dela care primesc aceste informatii. In alte localitati ale aceleasi regiuni mai e amintita ciuperca de graciie" §i buretii negri".. Alaturi de smeura. p-o tir da slanina.

). Aceasta contribue la unitatea gruparii. tame. Miklosich. E insa destul de semnificativ ca in Moldova si Basarabia se intrebuinteaza un termen mai adecuat. sau cä intr'un timp necunoscut noua. prin aceeasi inclinatie fata de ceeace ofera natura. Vrem sa spunem ca si aici trecerea se face pe nesimtite. aceasta tema. dat cuvantuui care circula in Oltenia si Muntenia. www. Baes(i). fiindca in izolare vruta si nevruta. inteun cadru natural de o expresivitate neintalnita. Lexicon- pal eoslovenico-graeco-latinum s.dacoromanica. fie din rauri prin spalare. o alta forma a acepentru Rudari in Ardeal e Baes" luias inteles. v. care sunt Tiganci. ca popor primitiv. suntern nevoiti sa acceptam sau ca termenul este imprumutat dela Rudariiaurari. Unitatea de breasla a Rudarilor e asigurata Irma prin preponderenta prelucrarii lemnului yerde. dar i caracterul lor ponderat. a conditionat intr'un grad superlativ. mai mult deck mice. Desi etimologic cuvântul trimite la lucrul de metal 21). lemnul. nu numai aKzarea. numesc corfari". pentru circu1 cei ce fac cosuri. paps. Lingurar(i).TIGANII DIN ROMANIA 119 Economia prin colectare nu e o ocupatie principala a Tiganilor : ea este secundara i temporara. dar nu mai putin caracte- ristica aducand.'dar nu rnai'putin ramas a. Materialul de lucru. sunt indrumate instinctiv in plina Capita la. Nu gasesc momentul potrivit sa lungesc discutia pc. sub-estimat. 4. dar necontenit prin mijlocirea aceluiasi principiu : cat mai aproape de ordinea naturala. mai cu seama in cadrul de manifestare economica. Termenul corespunzator adica. fie deadreptul din ocne. dar cu o arie mult mai restransa. A constrans apoi gruparea la o izolare fortata de imprejurari. Nu e fara explicatie faptul ca floraresele din Bucuresti. la comertul cu flori. o nota plina de interes. acela de Lingurari". M6TrIAAOS (v. in comparatie cu economia moderna a zilelor noastre. in Ardeal mai i alta numire. de cele mai multe ori pe langa vai impadurite. sau mai bine zis situarea locuintelor rudaresti.ro . ca in atatea alte aspecte din viata lor. in legatura cu extragerea metalului scump. Li se. Fapt este ca Rudarii de astazi lucreaza exclusiv lemnul §i Ii pastreaza doar numele de Rudari". fata de care Tiganii se simt legati prin stadiul lor de evolutie. dela cuvantul corfä. A- laturi de numirile Rudar(i). Rudarii de astazi sa fi executat ei insusi aceasta activitate. au 21) Termenul vine dela slav.

Posta Maghiara si. in imprejurari optime. platim bath sa-1 lucram ? Daca n'avem vite". Deocamdata ne oprim la procurarea 'materialului de lucru. fac spite de roate din acati si le baga in sac .-1 taie i pentru www. in Ardeal si in Ungaria. sa nu sune farastraul pana. Pentru 1/9 kgr.. La fel la Persani. Mi se spune in secret ca cei din Venetia cle Sus fac si doagein paduresi le duc in Fagaras. juguri leagane de copii. Inteadevar.. costee d-alea de pui i costee d'alea de pus in nas la bivoli.dacoromanica.coincide cu . roabe. cred. linguri. Ei se vor mai deda la negustorie in sens restrans. grape. de rachiu. la agricultura. coade de furci. coparai de coasa. observandu-se Oda' la un punct. $esul Baraganului. paduraru se face ca nu vede". Asa se . Noi cu ce sa-1 lucram ? S. In schirrib sunt dibaci in transformarea lernnului verde in : caveti. sa nu poata sà minCe cucuruz" . cu arinda" nu le a: m'ana sà ia. are insemnatatea ce o clam noi unei dispozitii de locuire ce*. Rudarii de pretutindeni and e . care denota nici mai mult nici mai putin. avem Campia Transilvaniei. clandestin. legati de padure . este ocupatia prin excelenta a Rudarilor. Infasuri fagul sau stejarul bine. fuse. . Vorn desvolta deci pe rand fiecare ramura de activitate in parte.in tajna) merg clandestin si taie stejar din padure . vorba de agricultura.imputineaza. In parte nu pui. Vorbesc de aria de locuire a Rudarilor al carui centru este tara noastra.(mi se spune. paznici de vite etc. având lemnul verde. Acolo unde padurea inceteaza sau se . maturi.)IN ROMANIA fost legati de lerun. din care cauza li se mai poate spune i Tigani de padure": Distributia lor in Muscel. Baesii . in Bosnia. In afara de aceasta ocupatie ei se mai dedau pentru a-li completa economia i la alte ocupatii mai mici. Exemplu pentru zone slab locuite.din padure i le duce la Fagaras de le Vinde". vatale. greble.zonele impadurite. se micoreaz i numarul lor. ca 'nu da. mclite de melitat canepa etc. deck o adaptare a lor la imprejurani din ce in ce mai grde pentru viata de Rudari propriu zisi. Vreau sa spun ca prelucrarea lernnuhri moale" in unelte de utilitate casnica.ro . Situatia e rezumata in putine cuvinte de care un informator al meu din Porumbacul de Sus (Tara Oltului) : loc al lor (propriu) nu au . troane..situeaza. grecit" . o adevarata diferentiere a muncii. la ei se dedau cu succes acestei indern'ana i piata de desfacere activitati. unde le vând. tame (corfe).120 TIGANII I.

Faptul insa ca mi se spune ca padurari-s ca ciinii". Intrucata. fie . In deosebi lucru de fernei. fagul.ro . dela loc Ja loc. furtul direct. Poate ca si din cauza lipsei de material Temnos potrivit. din contra. Sunt. ca maturi. insemneaza ca este material lemnos ..profesiunii lor specifice. intrebuintand mijloace ilegale. Cu aceasta recunoastem ea se ridica o problema destul de grava pentru ei procurarea ienipului.ca sa-i dea in judecata. li se dà voie sa-si procure lemnul fara sag . ca materialul usor" de bride se ia. Noi o amintim-in legatura cu . lemn de' maturi . cu cat e mai lesne'cle ridicat. sa transporte www. Oprit ca si celelalte esente lemnoase. induce- rea in eroare.greu" si de mai mare insemnatate. Aceste paduri sunt supraveghiate in deaproape de catre padurari. çu cutitur Ea aduce o belda" (crosnie sarcina) din 30 de bucati alun. pentru telteao" cosuri.Se spune curent. varfuri de mesteceni. Pe acesta. fie ca padurarul sa le sechestreze lemfiele. ca spre exemplu alunul si rnesteacanul trebuincios la cosuri i maturi i lemnul greu. sunt in declin. fagul. Lemnul se procura cu atat mai usor. Tara 01tului. daca e dus cu caruta cu cai ori cu boi. de dimineata. plopul. e la fel. Ei nu mai lucreaza deck lucru usor.cumpere. Lemn de cosuri. Situatia lor nu s'a amelioKat cu desavaoire din moment cc s'au asezat in apropiere de padure. nu se cunoaste. atunci nu e 1ilatit. _Din aceasta pricina intre padurari §i Rudari e natural sa exiSte un conflict surd. Folosesc plop. e dusa diva akni. mesteacan. Avem asezari intregi de Rudari care din punctul de vedere al... invatati cu circa" . In genere.TIGANII DIN ROMANIA 121 piotivul pe ca:re-1 vom aminti. de 13 ani. lemn moale" cu un cuvant. Lemn ce se poate procura fara prea multa greutate. ca stejarul. insemneaza ca o problema acuta pentru ei. Pentru aceasta incearca mai multe solutii : mituirea. Folosesc bradul. daca e dus cu umarul".. E un caz. alun . cand.dacoromanica. cosuri. ei se expun. 'Iata in ceeace priveste procurarea lemnului care este situatia. cei din Tara Oltului if obtin cu forma (tidula"). Ar mai rezulta de aici ca sunt obisnuiti cu transportul in spate al lemnelor. Alunul desi n'u-1 folosesfe nineni.problema obtinerii lemnului de lucru. cum se spune. e obtinerea materialului de lucru. ei se dedau si la aceasta practica (destul de'rar). Avem insa doua categorii de lemn. Maria Dorotei din Sebesul de Jos lt venirea mea in sat.

au fost improprietariti cu pam5ntu1 absolut trebuincios traiului lor. 91). Dr. op. Ei spun ca. fiindca. . cu sarcina. Bine inteles ca lemnul dus cu spatele nu poate fi lemn gros. Dintr'o tufa de alun abia daca scoate ceva ca s poata. e pentru ei o problema. 23) De necrezut. die. Cei din Avrig. din satul Tara Oltului. p. (v. trebuincios in alte industrii. Iata o marturie : Der Zigeuner ist nicht gewiihnt.. roabe etc. La maturi Informeaza Maria Marunte1u. neintrebuintabil. ausser der lebendigen Kinder und der toten Handwerkszeuglast schwere Lasten zu tragen. ci lemn satire. De vorba cu padurarul din Sebes CopacelTara Oltului : Fag mai gros ia dela comuna. Noi tot cu umaru ne hranim. din care fac obiecte mai importante. agricultori. dela comuna. Deosebirea intre. cand venea dela padure.ro . Lemnul principal greu".dacoromanica. este obtinut cu forma : in uncle locuri.-1 iau cu Vitula".obtinerea lemnului usor i greu e astfel evidenta. Tiganului de rand (adevarat) ii repugna transportul in spate. Fireste. voie sa ia lemn de lucru. lucra. Dela padure i pada la el acasa e o distanta de 2 km. habe ich -keinen Zigeuner gesehen. Cam gratuit . sau lemnul mare" cum ii mai spun ei. masurat la cubic" . numai cel pe care-1 iau cu umare nu-1 platesc. 20 lei carul. www.30 de lei m. Abgesehen von den Leif felschitzern und Muldenmachern. Block. deoarece fac troane. se plateste. Judecata naturala si obiectiva isi face loc astfel : daca taranii nostri. 24 ani. obtin lemnul verde contra cost. Rudarii daca n'au fost improprietariti (in mare parte). lucruri mai importante. cumparatul lemnului trebuincios. prin Tara Oltului. Intr'unul din satele din Tara Oltului am intalnit un bateau de peste 60 de ani tocmai. Nu se cunoaste. cu o legatura grea de coade de furci : lemn verde. cit. aceasta de altfel o cer ei pe toate drumurile i formeaza o doleanta leit-rnotiv al pretentiilor rudaresti. der Sacke oder andere 'schwere Dinge auf der 22) Netot chuller oder auf dem Riicken geschleppt hate".122 TIGANII DIN ROMANIA in circa".. Ceeace denota Ca ei sunt exercitati in astfel de ocazii printr'un indelungat efort 23). sau la spinare. c. Cel incarcat in caruta. n'au ins a. Cu toate sfortarile mele de a ridica legatura de lemne n'am putut. drept la lemn de lucru sá li se fi dat . Nu tie carte. je auch in anderer Hinsicht kein' Zigeunergeprage haben. nu prea i-a oprit. de lemn (in 1939). Ii tocmeste din picioare : 200 de lei. ca vita cind o pui la jug" -'2). grapi. Am cautat deci sä ridic i eu legatura de lemne (pusa jos). M. apoi cel putin. Cade padurea pe ei.

Pe zavoe sunt plute bune de copai. Si astfel Rudarii nostri au ajuns [Ana departe in S-vest pe valea ra'urilor Drava si Sava. Intre lemnul de lucru si cel de focarit" se face deosebire. din cauza taxelor foarte ridicate pe frasini i paltini sub regimul austriac. formulare lapidara a situatiei. Lemnul de lucru'l platesc basca". lemn de lucru in 1929. depanatoare. Altii pretind c lemn moale" mai cumpira. linguri. cit.. sahane. El c mai ef tin dar nu at'at de durabil. 607 www. Ceeace denota ca tot lemnul intrebuintabil. din care fac maturi". dat Hind situatia grea din punct de vedere al procurarii breasli lemnului. astazi e arinul. p.: da te duci 24) Isidor Igan. sule. 24). pe scurt toate accesoriile pentru stative i razboaie. asa cum au trait mosii i stramosii kr. expusa de catre Baesii din Tara Oltului. Cu toate acestea. cei din partea locului cumpara lemnul cu bucata". la o desvoltare prea mare. Apoi sfesnice. Ii mai atirna. naturala Vioiciunea de caracter i intreg felul kr de a fi. platesc 300 lei sfertu". masurat la palma". Din arini ei cioplesc diferite obiecte pentru casa i gospodaria lor. Din aceasta pricina nu e de mirare ca se socotesc drept viermii lemnului". a acestei industrii nu ne putem astepta. ca de ex. kagane pentru copii etc. Vorbind de Rudarii caravlahi. : le cumpara la bucata. Ceeace reprezinta pamântul pentru plugari. e Si cei din Namaiesti (Valea Cirstei)Muscel raspund ca ma- terialul de lucru ii iau la metru". i numai lemnul mort" e obtinut fara plata. acelas lucru e lemnul pentru Rudari. din acest punct de vedere. op. depinde direct de o conditie : aceea de a li se putea perpetua posibilitatea prelucrarii lemnului verde in uneltele mentionate. Pentru facerea copailor. smicelili. unde au populat regiunile bogate in lemn bun de lucru. i femeili.ro . Remarca de mai sus aduce aminte de o.dacoromanica. Isidor Iesan observa urmatoarele : materialul din care formeaza produsele lor de lemn era mai inainte frasinul i paltinul. fuse. strachini. ii mai apleaci si ii rupe cu mana. sucale. Cel de foc pe unde se plateste se socoteste la un loc cu ce platesc ei pentru locuit (cu' bordeiu"). Cei din Voroveni Muscel.. Mai ales in timpurile de astazi.TIGANII DIN ROMANIA/ 123 taie de pin mesteceni.

Merg la SOi la lucru. gavane. furci. ca Rudari propriu zisi. melite etc. ciit. Acolo unde situatia este favorabila am aratat d Rudarii se ocupa de prefacerea lemnului verde in unelte de utilitate casnica. Pupa secera ne-apucam noi de corfe de cucuruz. Veche. cafe. te prinde . care. In cel din urma caz se iau si dupa anotimp. Ayrig). Caravlahii din Slovenia 'se ocupa numai cu facerea obiectelor de lemn ca : linguri. 243. Ei Ii fac acolo corturi (?) i scaune de 'strungarit i fabrica o-. cit. Pai 2ice ca sa-i arati otorizatia. La inca..ro . op. copai.numa la telteao". .dacoromanica. Pe de- arindul pe unde Ii aflam. Ei lucra" acurri' . Cea mai mare parte se dedau la facutul de maturi.. 26) Op. contribuind astfel. starsitul lor va fi probabil pecetluit : ei isi vor pierde caracterul specific. in Sebesul de Jos (Fagaras). odata cu slabirea conditiilor optime de trai. Dupa felul lucrului am putea imparti pe cei din Tara 01tului in doua : cei ce lucreaza obiecte mai greu de executat si mai urr de executat. Se zi-ce à atuncea ele trec" .. i putini (de ex. p. 2 5) etc. Filipescu. Isidor Iesari' arata ca desi lucreaza la murica campului.. merge in padurea de arini. www. in mediul nostru rural. intervine i disolutia Tor ca Rudari propriu zii. greble. la fel de Rudarii caravlahi.. vara o parte din satul Purkovic. Taranii ateapt i lasa pe seama lor executarea unor obiecte in care numai ei s'au specializat.fuse nu fac. clupa ce a arat i semanat pamantul. (corfe) i la maturi. Iata din care pricina. e a celor mai multi dintre Baesi. De indata ce conditiile se schimba in defavoarea lor ei se proletarizeaza in intelesul rau al cuvântului i cu aceasta rapid. ei rasptind acestei chemari. Baesii troace" nu fac afara de doi ini . De altfel ca i cei din alte locuri. Fiind vorba. la o insemnata complectare a economiei noastre rurale. p... d te duci sà vinzi marfa te-opreste. cosuri. grape. 5. Ei apar ca un element pronuntat de diferentiere a muncii..lucreaza numai alunul..au uitat meseria 4 mai ales cei tineri.. Baesii . 607. cit de multe". De ex. Fac corfe" maturi. Nu stiu ce lege-i asta". roa`bele intotdeuna.124 TIGANII DIN ROMANIA in padure. Situatia Baesilor din Porcesti-Fagaras.. fac lazi. Abia de se mai poate spune cä ei lucreaza si la greble. biecte mai sus mentionate 26). Farm 20-30 . Grapele au trecere pe la semanat. Ici colea sunt Baesi de 25) 7. ca cei din Porumbacul de sus.

Ele se si intrebuinteaza diferit. Ale celor din Tara Oltului sunt retinute pentru tinut vase. celelalte coMporta dibacie mai multà. De fag. Capisteru" in care se cerne deobiceiu malaiul de www. Pana i lopadin tron" i careia in sudul tica" cu care taranii iau malaiul i acest obiect e lucrat judetului Muscel i se mai zice i cupa" de Rudari. coporai de cbase (Comana de Sus). Pe and cele dintai au coaja neluata. etc. tronul de tinut malai. dar corfele lor sunt impletite din raehita. Cei dela Felmer. Halrneag. troanele. arini. nu e cautat. Fiecare lemn isi are obiectul sau caracteristic. Precum vedern.dacoromanica. In Muscel. cosuri.TIGANII DIN ROMANIA 125 fac obiecte neasteptate : jugufi (Sebes-Copacel). Mediului agriCol ii corespunde hambarul de tinut boabe. Cei din Tara Oltului. leaganele de copii. Pada' la costee" de pui (de gaina) si costee" de pus in nas la bivoli. Pudari meseriafi. ca si in alte parti de altfel. Atal priceperea cat i posibilitatea de prelucrare a lemnului verde ne dau o mg. aduc corfe lucrate din nuele de alun. nu e nici o mirare Ca ei se socotesc fata de alti Tigani Rudari Meseriasi". furci de strans fanul etc. ea sa mi Nate mânca cucuruzu". fiind o mandrie pentru ei. ale lor . fasole de pe' holde .deosebite a celor de pe Ardeal". coade de furci. Pada si originea lor obscura cauta s'o ascunda cu specialitatea lr i vointa de a fi mai intai de toate. fac i leagane pentru copii. la un numar destul de mare de fabricate. aduc si ei rnaturi i chiar corfe. vatala dela razboi. De alun se leaga corfa. Presmer. Cei din Tara Oltului.ro . Asa incat. ori ce am spune.. etc. mediului pastoral (suntem.. Arinul alb e preferat. Sunt si varietati regionale. Sunt doua Ieluri de arini : alb si rosu. Pe cand cele de rachita sunt intrebuintate la carat. rufe. simplä. scripetii dela acelas razboi de tesut .sura de ce se poate scoate. Mddiul social in care vietniesc Rudarii. ocupatiunea de fata. observam cä materialul de lucru chtcide intr'o masura insemnata calitatea obiectelor.. Mi se -spune ea ar face si mai multe lucrurt daca ar avea lemn. fiindca-ajung. etc. pentru ca nu crapa" bine. cel rosu din contra. cosurile. Nu se mladie ca cel alb.langa muscele") ii cdrespunde fusul de tors . sa ramanem la_. si din aceasta cauza par cu totul grosolane. la zi de targ in Fagaras.. le-au impus i obiectele ce trebuesc lucrate. tarna de strans porumb. Daca e vorba de materialul der lucru. aduc produse de. greble. La Ucea de Sus.

Technica e insemnata. Cum e si natural.126 TIGANII DIN ROMANIA catre tarani. fusul mai e vopsit la diferite intervale. El e de forma conica. unde Ii desavarseste. un cuptor special (uscatoare"). cuptorul de uscat fiind ingradit cu nuielc i lipit pe dinauntru cu lut.dacoromanica. Ramane s vedem tehnica de lucru.albii". Fiindca fusul are alta pre. la fatuiala cu tesla". e atunci cand o ciopleste pe dinafara. obiectele mai grele sunt facute de barbati. Tinand seama Ca va fi carat cu spatele.7). copai.de nrclucrare. Cei din Tara Oltului au pentru aceasta. de curand lucrate. facut de ei. 27) Ion Chelcea. cele mai usoare de femei. La adâncat lucram cu toporul . Intk o dam la scobit i pa urma la facut pe cap". se pun la uscat furci de fan. Devine strujit"t date jos. Faza ultima e cand . instrumentarul. In felul de mai sus copaile iau forma lor. www. El este dintrc cele mai insemnate realizari de acest fel in technica prelucrarii ma- terialului lemnos. tot cu toporu . Facutul pe cap". II iau masurat si in grosime la palma cu bucata" . Am amintit conditiile de obtinerea lemnului de lucru. Fusul vine mai intai spart" pa urma cioplit. In sfarsit. Sa privim lucrurile mai deaproape : mai intaiu copaia vine scobita. La baza i se di foc . In unele parti ca in Muscel. Acurn fusul intra in alt?" f1751 . de partile netrebuincioase i astfel este adus la bordee. In jumatatea superioara. usurat". Neam §i tar p. Tesla desavarseste opera. e la fel. El e inalt de 2. i e impartit in doua : in jumatatea dela baza uscatoarei. colorat. tesla. la sfert" ori la cubic". lemnul de lucru adesea e prelucrat usurat" din padure . Muchiile yin tgiate7 fusul e tras la strug" cu ajutorul unui instrument numit gripca". 6. In sfarsit dupa ce fusul este uscat. lemnul e cioplit mai intai acolo. lingura. Pentru ca sa incinte ochiul.gatire decat tarna. se pun fuse proaspete. Varful conului e retezat i va fi acoperit cu scanduri pentru cazuri de ploaie. pa urma uscat" (la foc).40 m. 87. Dar lucrul principal aci este strungul insusi. Intra in functiune apoi. chiar din padure. la facut pa cap. se pune in lucru cu(itul. Avem deaface cu unelte primitive de lucru ce difera dela obiect la obiect.ro . fac pentru trebuintele casnice din partea locului . Cu ajutorul sau se facsoneaza" fusul de tors.

Iata compunerea strungului : un aparat format dintr'un lemn scobit la mijloc. de aici poate Dupa cum fiecare lemn isi are obiectul sau caracteristic. (scobitura fiind definitiva. i miscata cu ajutorul unui maner din lemn numit arcus". (dastaul i climpusul). Pe de alta parte. Pentru Rudarii din Voroveni Muscel. cu care se modeleaza fusul. de cele doua piese de detaliu. in Tara Oltului se intrebuinteaza un instrument special numit cleste'L. numai ca dalta obisnuita functioneaza batuta in cap cu ceva. spre deosebire de albie". Pentru ca sa confectionezi o tarna (corfa-cos). buintata la daltuirea roabelor.TIGANII DIN ROMANIA 127 La acest aparat tehnic primitiv se aplica numai o piesa de fer care. face parte din aceeast www. care se infasoara cu o fasie de alun numita pra.stie". sunt tot copai. cu ajutorul cutitului.ro . Dupa ce s'a terminat de subtiat.e . da sa caleste". gata de facsonat". e talerar". Arcusul acesta este apucat de mama stanga a rudaresei. ce se numesc dastau" i climpur. Apoi 11 iai cu cutitul la . Deasupra acestei parti scobite. se face pe dupa fasii mai groase si mai late cu ceva. tot astfel fiecare obiect ii are tehnica sa proprie. dalta e intresi terminolcgia schimbata intre aceste doua unelte. Pentru corfe". sa se miste in sens sferoidal. numite sine". Principiul este ca acest fus.ghenunche si-1 scoti fasii". care e cu ceva mai mare. apoi troace" de leganat copii mici . urmeaza un alt stadiu. se aseaza fusul de tors. pe care stau rezemate cele doua capete ale lemnului. pe and aceasta se manueste simplu cu mana. mai intai trebuie sa prajesti" lemul de alun la foc. Dupa aceasta faza de lucru. de o sforicica incolacita dupa fus. copaie de balagar . Si cap's: teru-l" de cernut malai (mai mic si mai &lane. se numeste scoc"). Cel care face talere. care este cioplit. El apuca inima farnei. Incolo totul e din lemn. sprijinit la cele doua capete ale sale. Ce e grapca ? Grapca este o dalta in felul daltii obisnuite. legi toartili i pui spetezili si-1 ingradesti". Toarta se continue in jos si constitue inima". (Dela Rudari din Voroveni Muscel). Deci. intre alte doua piese de deta- liu. s tighesti cite-o corfita".. El e sprijinit pe doi tarusi infipti in pamant i bifurcati la partea superidara. copaia e mai mica. iar in mina dreapta tine grapca pentru netezit. and. de unde i numele de Taleraru ce intalnim printre Rudari.dacoromanica. am spus ca se chiama gripca" sau gripca". Impletitura tarnei (cosului). albie de spalat ruf. suptii curelili".

cloti". Odata erapat butucul e luat la cutitoaie". Dupa faza-de rnai Sus. clestar". In Comana de Sus (Tara Oltului). ceeace denota ca sub. (si ea cunoscuta). Pe la jumatate. Coada dela grebla.TIGANII DIN ROMANIA 128 familie de obiecte). ar urma ca dintele dela grebIa sa fie luat la cutit.ro . Uscatul se face la soare 2-3 zile e destul. e pus la fum in cuptotul descris mai sus 26)z. clupa ce fusese mai inainte uscat. Colt" in termeni locali observam ct insemneaza dinte (le grebla. . Se fac doi dintr'o bucata. Am spus ca lemnul butucanos este cioplit mai intai in padure cu toporul.30 m. rnai ales prin latintru. Cum se arati in www. nu e decat o copaie. apoi -o tragi la cuse usuca la soare si apoi o kaui esti. Sa atnintim. Dupa ce se obleste". e un lemn crestat in care se vara coada de furca sau grebla pentru a i se da o forma dreapta sau dupa nevoie ori ce forma. cum se zice. coltul" greblei se taie.. be rernarcat.te sa se 'adânceasca lemnul. dupa care vine tesla. amintit mai sus). i numai dupa ce s'a uscat intrucatva se duce cu a la . De Delevat este si fapiul ca i leaganul de le-' ganat copii mici. in multe parti AIin Muscel. Dar acestea's pentru lucrul in mare. n'am intalnit nici clectele i nici pop-ul sau . Rudarii din Tara Oltului sa fie mai evoluati. Pop-ul.. rniscata fie Pe pamantl. se clesface de coaje. InItime. . i se mai spune si calcator".pop" i o obleste". ca sa se uste cum ii toaca".dacoromanica. care permi. (beleste") si se lasa de se usuca. Asa' pentru copaie avem tesla. Grebla are.clestarul". marand ultirna faza de lucru. El are 2. adusa din padure. toporul. Se taie lemnul Imituc" . adica o indreapta. Pentru dinti. iar in Venetia de Sus aceeas regiune 28) Tn urloaie d-alea d figura-. Pentru fixat" obiectul. Cu ea se lucreaza fundul copaiei. (la cutitoaie).pentru a ne Mai face idee de tehnica si instrumentarul rudaresc. grebla. dupà voie. afara de col(i". sau4a uscatoare (cuptorul. cari se crapa. Plopul e cojit din padure. se da la cutitoaie. Dupa ce a fost lucrat astfel. Pe aceasta o iau din secure. baraa. adica ascutit. Astfel. coada si leafr. fie atarnata prifi belciuge speciale cu ajutorul franghillor de tavanul casei.nelipsite si cunoscute. gradele" (Tara Oltului).raport tehnic. care limpezeste"-. (coltii'-') la greblatrebuiesc bucati de lemn de o palma If ceva. Leaf a se face din titoaie" paltin sau fag. ca in MuSceI. ne trebuiesc instruinente adaptate. Uncle instrumente sunt.

. ele par cam greoaie. cand li se rade sau taie unghiile. Din contra.TIOANII DIN ROMANIA 12. In afara de figurile gcometrice. cercurile sau intreia'erea lor. In Tara Oltului. in forma de romb cu patrate in mijloc sau patrate intretaiate sau figuri in triunghiu drept cu stele in spatiul liber. cu Matei Munteanu a murit ultimul mester de troanealtii nu mai fa. Scaunul de luciu al Rudarului e des intalnit. Aceste figuri sunt numite de ei floii . Lemnul de fag trebuie gaurit cu ajutorul sfredelului..ro .. In felul acesta ca permite adancirca lingurii. De exemplu roaba. calcatorul) ramane pe seama unei forme" nume facuta. dupa ce cutitul a fost intrebuintat cu mull succes. www. E scoaba. Pe buna dreptate sc poate spune c. troanele. e bine sa nu se uite ca accstea au pe fata dinaintc si capac. taranul la cumparat prefera pe Cele mai usoare (livane"). si pentru ca e vorba de troane (de tinut malaiul). pe care le lucreaza Rudarul sunt unele mai greu de cxecutat. in care se fixeaza definitiv coarnele furcei (de fan). ca in schita aratatd. Fri Sercaito.inta figurile geometrice aratate. Lingurile sunt lipsite de gravuri mai insemnate. Deosebirea e ca aceasta e mai concava. troanele mai sunt i vopsite la partea dirrainte i capac.C. cunoscut. Am amintit capra".dacoromanica. La lingura se intrebuinteaza mai ales scoaba si cutitul. Troanele facute de el sunt legate prin cuie de lemn si pre. facute cu un instrument numit capra". Apoi hambarele. ce se intretaie in circonferintele lor. Configuratia lingurii si anume scobitura. pretinde neaparat tin instrument adaptat acestei forme. El are rolul de a tine. unele motive ornanientale : rolituri". Intre obiectele de utilitate casnica. facuta ca pentru gura. pcntru ei. 0 scoaba cam la feb se intrebuinteaza de catre sateni la potcovitul boilor. troane se fac in putine locuri. asa c. care roleste" adica clescrie prin apasare in lemn. Capra e un compas prevazut la unul din capete (picior) cu un cuiu ce se fixeaza in lemn.) Ceeace nu se poate realiza cu pop-ul (clestarul. care e nevoie de mai rnulta iscusinta. poate din cauza rnaterialului intrebuintat. scaunul de lemnar e ceeace e plugul pentru agricultor. din care cauza. Figuri geornetrice in forma de cerc. constitue un mobilier destul deinsemnat pentru industria casnica.iar celalalt picior 9. strange coada de grebla fie exemplu cand o iau la cutatoaie. gasim insa mai ales la troane. Motive ornamentale prin adâncire in lemn (Kerbschnitt").

TIGANII DIN ROMANIA

130

(capat al compasului) are o scobitoare (scoaba) cu tais, care plimbAndu-se pe o suprafata neteda, in lemn moale, lasa urma (aclantatura). Aceasta parte (scobitoare) singura se numeste ruje". Tot
pentru scobitul jghiaburilor cari trebuie sa imbuce blanili", scanduffle, se intrebuinteaza un alt instrument numit scoaba", carac-

teristic si el si facut din mana de fierar. Adevaratul nume al
acestui instrument e orj". Insfarsit avem sfredelul, cunoscut, ce
se intrebuinteaza pentru dat gauri la troane, hambare etc.
In concluzie, afara de instrurnente cunoscute, avem uncle
tipice, specifice mestesugului : orjul, scoaba lingurei, strungul
fusului, gripca, capra. Acestea sunt imposibil de conceput in afara
de industria lemnului verde.
Le d'ani goale fi le halm pline"
(vi§t4oara Tara Ottu tut).

7. Intre felul cum se petrece schimbul de marfuri in lurnea
noastra dela orase i chiar dela sate si intre felul cum inteleg Ru-

darii sa faca schimbul de marfuri cu taranii, exists. o deosebire.
Deosebirea rezida in aceea ca, pe cand cea mai mare parte din
schimbul cunoscut e pentru bani, la Rudari e invers : ei .dau produsele lor, acceptand mai degraba, cum se spune, schimbul in
natura. Ei dau 0 i pe bani, dar starea lor, situatia i imprejurarile
in care traesc, ii silesc sa rnentie in mijlocul unei lurni moderne,
o forma de schimb arhi-straveche. Aceasta e particularitatea de
evidentiat si care e fundamentala in mecanismul de schimb al Rudarilor.

Materialul dat gata rar se depoziteaza. Au nevoie de bani.
Au nevoie de leguma, de hrana. Deabea 11 pregatesc i Ii i pun in

vanzare. Roiesc prin sat Se aude in Tara Oltului striOnd pe la
portile oamenilor : Ia-ti corfe nevasta !" Cei din Muscel, (mai
ales femeilc) : hai la fuse, fuse sa va dau lcica" I Cat priveste
pentru natura schimbului, ne putem da seama de felul in care
Rudarul intervine pentru oferta : "sa capatain o niarnaliga
da

Alaturi de oferta formulata astfel, se dedau i la cersit. Iata o
nota caracteristica spiritului rudaresc.. De tocmit insa toti se tocrnesc. Se tin la pret : o lingura 1 leu ; zecc Tinguri, 10 lei, o testea"

(legatura). Cum te Iasi dupa par", adica, dup a. cum merge targul. Expresia schimbului frecvent, in natura, se dovedeste din

www.dacoromanica.ro

TIGANII DIN ROMANIA

131

,chiar cererea lor : sa capatam o mamaliga da malai", care are
tocmai acest sens.

Se face si pe comanda. Taranul isi comanda atâtea fuse (de
un tron frumos si bine facut. Atunci Rudarul.
se duce acasa si se pune pe lucru. In ziva amintita, tronul e gala.
Se intelege ca ies cu marfa la v5nzare, mai ales in zilele de repaos
Duminica si in sarbatori and taranii sunt pe acasa. Pe la targuri,
apoi. Se poate spune ca. in zi de lucru, in sat, vara, rnori de foame". In sensul ca nu e nimeni pe acasa.
Desfacerea urmeazi cu repeziciune. Le dam goale i le luam
pline" (dela Baesii din Vistisoara. Tara Oltului). Omul, chiar daca
n'are bani, ii ofera in schimb altceva din produsele sale. Procesul
de schimb se accelereaza astfel dela sine.
o alta latura specific rudareasca in manifestarile economice,
e transportul marfei in spate 29). Numai cand au mai multa, ceeace
se intampla destul de rar, atunci tocmesc carute din sat cu plata si
o vind sau nu o vind, banii ii da ; la ala coa sn-i platesc". ($ercaita
Tara Oltului).
La un târg de tara din Carta-Fagaras, Gh. Hategan din Oprea
(Cartisoara) a adus 7 melite : 80 de lei melita ; restul le vinde prin
sat. In targ, de fata cu mine se tocmesc:
obiceiu taranca)

Bani o bucate?

Bani.
Cit ?
120 de lei.

E mult.
Da cit nu-i mult ?
(Omul pleaca fara sa mai revina).
Apai e dai Dumneavoasta ?...

Un fringator" si o melita, costa 250 lei. Lucreaza 5 zile
la ele...

La targ, in Avrig, din Porumbacul de Sus soseste o caruta de

melite : 30 in total. In partea locului, melita", c care melita a
doua oara cânepa. Cele care melita prima data, se numesc fringatoare" (tot un fel de melita). Astfel de unelte fac si cei din
Avrig.
29) Prin aceasta se deosebesc de toti ceilalti Tigani (M. Block).

www.dacoromanica.ro

132

TIGANII DIN ROMANIA

Tot la zi de targ, (in Fagara) aflu 7 insi dela Copacel-Sebes. Din Presmer sunt 3 insi. Din Halmeag 7. Cei din urma (Pres-

rner si Halmeag nu sunt propriu zis, din Tara Oltului", ci de
pe Ardeal"). Afara de aceasta, cei din Halmeag sunt Tigani desat; ei aduc cosuri de carute de nuiele, lucru ce Rudarii nu obis-

nuesc. Ei cer pe cos 200 de lei cu serigla" cu tot partea de
cos ce se pune inapoia carului, la fund. Cei dela Felmer, (tot depe
Ardeal") fac maturi i corfe de rachita ceeace nu vorn intalni
printre Rudarii din Tara Oltului: acestia lucreaza alunul pentru corfe. Produsele lor sunt deci distincte. La piata sunt expuse
in aceeasi parte (Fagaras).
8. Rudarii, cu toate vicisitudinile, irnprejurarile irnproprii
vietii lor ca Rudari propriu zisi, Ii mentin o unitate relativa in
felul cum sunt organizati, avand ca temei lucrul in lemn. Avand
drept sprijin apoi, un cadru unitar geografic in perfecta armonie
cu firea lor, ca i cu ocupatia. Dar, cum spun, irnprejurarile fac
ca alaturi de lucrul in lemn, spre a se putea mentine, Rudarii pe
unde se afla, fac i agricultura intr'un fel oarecare.
Inca din 1564, Giovandreia Gromo, scria intr'o scrisoare

unui prelat din Roma, Ca in tara noastra traiesc un mare numar de
Tigani, si ca locuitorii acestei tari se slujesc de ei ca sä lucreze pamanturile. Intre acestia, Rudarii au un loc deosehit. Cei din
Serbia (comuna Purkovic) cum relateaza Isidor lesan, sunt peste
tot agricultori i anume kmeti". Adica ei lucreaza parnantul
agalei, proprietarului turc. Cei mai multi au si posesiimile lor pro-

prii. Fireste, pamant propriu nu vor avea nicaeri in masura ca
sa. le indestuleze traiul. Din aceasta cauza ocupatia principala
ii e lucrul in lemn i nurnai in al doilea rand trec i la aita activitate. Aceasta e agricultura. Dar lucrul pamantului II fac la altii

pe bani sau bucate. Ei sunt cum se spune krneti". Tot kmeti"
vor fi si in alte locuri si vor munci locurile altora, oferind mana
de lucru.

In nici o parte procesul acesta de ataxnare economica nu e
mai deplin realizat ca in Tara Oltului, Acestia isi precizeaza pozitia astfel
fiind vorba de lucrul la camp : cu arinda nu le cla
maina sa ia loc ; in parte nu pui ca. nu d. Noi cu ce sa-1 lucram ?
SI platirn bard sa-1 lucram ? Daca n'avem vite"... (Porumbacul
de Sus Fagaras). N-au viziunea existentei solidare cu parnAntul
sub forma de agricultori. Ei n'au un trecut de detinatori de pamant,

www.dacoromanica.ro

TIGANII DIN ROMANIA

133

ci de lucru in lemn. Si ca.nd merg la lucrul campului, merg doar
ca sirnbriasi co ziva, saptamana, mai multi la un loc sub forma
de exod. De aceia, atilt cei de sat cat si baesii merg la secera,
mai cu cleosehire, la Sasi si pe mai multa vreme, lasand casa singura. In Sebesul de Jos, Tara Oltului, Baesii au uitat meseria,

mai ales cei tineii. Merg in schimb, la Sasi la lucru. Lucra pe
griu. Dupa olac : doua litre de boane" si din lucrul lor mai lucra" numai la .,telteao". Merg la sapa la oameni, la secere (Sinca Veche, Taia Oltului). In special un debuseu insemnat gasesc
Rudarii la munca campului la Sasi. Ei aveau proprietate mare
si exodul la munca Ia. Sasi oferea, pentru ei, un eveniment asteptat, din cauza ca acolo se gandeau la o mancare mai huna.
Ii vedeai irnbracati, gala de plecare cu cateaua sub caruta".
Unde te duci ma tigane ?
La Sibii.
Acolo ce minci ?
Pui...

Da la catal ?
La catal ii dau oscioare.
(La intoarcere veneau
se spune
suparati).
De unde vii ma tigane ?
(cu o voce moale i trista) : dela Sibii.
Da unde e catalu 2
L-am mincat...

Asa Ii bateau taranii joc de ei. Raportul dintre stapan

si

sluga in sens medieval, s'a cristalizat insa mai bine intre Tiganii
de sat si Sasii din Sercaia.
In Tara veche, Rudarii lucreaza si mai putin la pamant.
Explicatia e ca aici ei nu sunt adaptati unui mediu evoluat de
viata. Traesc Inca in felul vremilor trecute. Din aceasta pricina ei sunt mai Rudari decat alti Rudari. Raspund astfel : La
hoier toaia munca o facem, numai la coasa, la sapa si la munca
campului nu"... Merg la cules de dovleci, de prune. La sapa nu
se pricep. Aduna in schimb, cum spun, la prune. Prin aceasta
Rudarii ne aduc aminte iarasi de societatile neevoluate Din
proprietatile obtinute la improprietarire, la Ucea de Jos, (Tara
Oltului), 26,7% mai sunt in mainile lor, 73,3% sunt vandute, ceeace dovedeste nu numai ca Rudarii sunt o populatie neagricola,
dar ca nu-si pot mentine un bun agricol care cere munca intensi.

www.dacoromanica.ro

134

TIGANII DIN ROMANIA

9. In Tara Oltului, contrar asteptarilor, aflam cä diferen-tierea muncii printre Rudari prinde teren. Parte dintre ei sededau la grecit", adica la negustorie. Altii primesc sa fie
paznici la vite. Mai ales la porci.

Cei din Vechiul Regat raman si mai departe refractari altor ocupatii : ei nu vor practica deck meseria lor de lucratori
in lemn. In alte compartimente de munca sunt absenti. Iata in
termeni definitivi, situatia, dupa propria lor expresie : ai nostri
nici slug a. nu-i baga, da nici dä suflet nu-i da ; ii creste cu traista
da git". (Dela Rudarii din Gura Bughii-Muscel).

S'ar putea afirma i pe buna dreptate, ca ei sunt refractari
altor activitati. Nu s'a spus de popoarele primitive" ca sunt
impermeabile" la cultura ? Rudarii de pretutindeni, cu slabe
exceptii, au aceeasi soarta : se izoleaza pe cat se poate de restul
lurnii. 0 mai mare vioiciune de sine, sub raport economic, o pre-

zinta Rudarii din Transilvania, unde constituiesc vara migratiuni sezonale la munca campului. Tot aici, parte din ei practica
cu succes comertul de porci, covoare, ceeace denota Ca ei s'au
adaptat, ori sunt in curs de adaptare la mediu.

Pe Ardeal" sunt si mai multe cazuri. In Tara Oltului am
gasit intr'o singura localitate negustori de covoare cari au trecut
si granita, ajungand 'Ana in America de Sud. Ei sunt Rudari. In

special, tarile pe unde au negustorit mai mult sunt Belgia,
Olanda. Franta i Spania. Iar Rudarii dc aici, pe nume, sunt :
:

I. I. Moisin, I. Rebeca, Ion Sas si mai ales Moisin Silvestru toti
din Comana dc Sus (Tara Oltului). Acestia toti au fost, cum spun

ei, afara in strainatate". In Comana de Sus, Rudarii traesc intr'un cartier special situat pe o ridicatura ce domina intreg satul.
Se chiama Barc". In urma faptului ca Moisin Silvestru s'a imbogatit pe urma negustoriei de covoare, in scurt fimp a devenit
all om. El a acumulat o mare experienta a lumii, ceeace a facut
ca de mult sa nu mai stea in deal" cu ceilalti Rudari, ci in sat,
unde are doua randuri de case proprietate. Dupa socoteala facuta
impreuna, averea lui in anul 1939 se ridica la 350.000 lei. Spiritul de intreprindere, precum se vede, pare a fi mai desvoltat la

Rudarii din Transilvania 3'). Printre ei se gasesc multi cari au
30) Gh. Bartus 'din Sercaia, caruia-i place sa-si zica .;plugar". (Tigan

de sat) are casa solida. facuta cu dolari din America, unde a fost cu nevasta,

iar feciorul lui e de 3 ani acolo. Astfel de oazuri se mai pot intAlni, in dcosebi
prin Transilvania.

www.dacoromanica.ro

TIOANII DIN ROMANIA

trecut, impreun g. cu alti Romani in America, ceeacc dovedeste ci
o adaptare a lor la un mediu superior nu numai ca e posibi1, dar

ca e cantata. In urma acestui fapt, ne-am putea intreba daca nu
este acesta o dovada c ei s'au integrar, cum se spune, unui
mod de viata corespunzator.

lin alt caz: e vorba de Rudarii din Transilvania -negustori
de porci; caz sporadic e adevarat
dar faptul exista si nu poate
fi trecut cu vederea : comertul cu porci aduce alt venit. Nu in zadar

acestia sunt si cei mai bogati dintre Rudari. T. Filipescu, pe
vrerniiri, a intalnit si el la Rudarii caravlahi fenomenul: "caravlahii din Bosnia se ocupa cu agricultura si cu cresterea vitelor,
mai cu searna cu ingrasarea porcilor" 31). Ceeace insernneaza Ca
Rudarii caravlahi apartin aceleiasi panze neintrerupte de Rudari,
care se continua din Transilvania unde parte din Rudari cresc porci
si-i vand, cum se poate constata in cateva localitati din Tara Oltu-

lui, intre care Arpasul de Jos, Samhata de Sus, Perani etc. Dintre Rudari cei ce fac negustorie, am vazut cà sunt si cei mai hogati.
Faptul. tocrnai pentruca e neasteptat, impresioneaza. Un Oran din
Persani poate spune in continuarea aceleiasi impresii ea Tiganii-s
domni... La nunta au bucatareasa de rumina". Desigur, la situatia

de mai sus, contribue i spiritul unora dintre ei mai intreprinzator, ca spre exemplu Moisin Silvestru din Cornana de Sus.
In drum, printre Rudarii din Tara Oltului, intalnesc un negustor
ambulant cu marfa incarcata in caruta trasa de cai, Baes", din
negustori de diferite
Aipasul de Jos. Sunt acolo douii gazde"
maruntisuri. Marfa acestuia e compusa din sticlarie si vase de
portelande pamant; din roscove, sapun, etc. In localitate (Sebes)
s'au vandut doua tipsii", farfurii inflorate. Ceeace e mai
curios, e cä rar primesc bani in schimbul articolelor vandute. In
loc de bani, primesc in natura i dau pe sdrente". Sdrentele sunt
duse apoi n cele din urma la orar unde le vand la kilogram : 6
lei kilogramul. Orasul despre care poate fi vorba e Sihiul.
Real lta de aici ea' acest gen de a castiga painea de toate zilele
e, pentru noi, inedit. Mai degraba ne-am astepta sa-i vedem paznici la vite, stiind ca porcarii se recruteaza in satele din Ardeal,
dintre oarnenii ce stau pe o treapta inferioara, din toate punctele
de vedere. Intr'adevar, in multe parti din Transilvania, satele au
31) T. Filipes(u, op. cit. p. 245.

www.dacoromanica.ro

Si daea insistam.000 lei . e pentruca rasplata ce o primesc e in concordanta cu situatia ocupata de ei in societatea in care traiesc.TIGANIf DIN ROMANIA 136 porcarii recrutati dintre Tigani (de sat sau Rudari) . iar el lucrea75. Prirneste in schimb pentru aceasta.dacoromanica. Alta data ele erau cum sunt ale kr. Tiganii de cort sunt cu mult mai bogati.. E acreditata in opinia publica ideea. nici cu 500. cofa. astazi.. vase cofe" de bucate socotit 100 kgr... Pune insa femeea si copii de pazesc ciurda de porci. Dommtler 10. Am cerut un astfel de pahar pe bani i mi s'a raspuns ca nu-mi vinz averea.000 lei. acit pinta ne scrii Pe te (ie Dumneztin. intrucat. o suflatura" si Ca in realitate. . cani de argint pe care le tin ca pe o avere scumpa. Cazul se repeta. Da Domnule. nu pretuiesc alit cat cele din metal vechiu. apoi dintre Rudari. Asta 32) Impropriu spus. numarul lor nu e mare. la rmeserie". varate cu mare bagare de seama. daca nu dintre Tiganii de sat. Cam la 2-3 sate suntem in prezenta aceleiasi realitati : porcarul satului e un tigan. Sunt platiti in natura sail serni-natura. cu singura deosebire ca paharele sunt obiecte usor de transportat. cand paharele sunt de sticla. insemneaza a fi un om sarac.ro . si am aflat cii Tiganii corturari au intr'adevar pahare 32) . A nu avea cineva dintre ei pahare". spunand ca nurnai astfel poate ca sa iasa la socoteala". nici cu 200. din (lemn si) metal scump. in traistile lor. A vrea sa cumpere si a nu gasi. www. se spune ca sunt numai o forma" . Acestea din urma. Un caz concret din Malinis-Prunarie-Sehes. ca fata de alti Tigani. Se face deosebire intre paharele avand metal vechiu i nou.N'ar fi ca sà staluirn. Averea lor consta in asa numitele pahare" de argint suflate cu aur pe cari le transmit din tata in fiu. Am cautat sii ma conving de cele auzite. Opinia de mai sus se adevereste intr'o oarecare masura. se spune ca nu-mi pica o avere i mie". Inca inainte de a incepe cercetarile. adunati de prin sate. intocmai ca o avere irnobiiiara.Noi sintem ca o pleava linga iei" se exprima Tiganii de sat din Carta-Tara Oltului. and Rudarul Halmagea Jon accepta sa fie porcar.

Tab lai e pentru ei materialul de lucru prin excelenta. ha. face ce face si se duce s'o cumpere. $i atunci desigur ca opinia care s'a format in privinta bogatiei de care dispun Tiganii corturari-caldarari. Cand n'au hani. 207. intre ei. ha" sporeste ritmul si actiunea intreprinsa. Pentru aceasta ei au ciocane grele si nicovale mari.. In felul acesta castigul e castig i paharele ram5n tot pahare. Ispravi sau intamplari tu paharele lor sunt multe 33) ele nu arala insa deck acelas lucru : averea lor consta in vase de fie cat de pret. In tara noastra intalnim insa un soi de Tigani de cort. din Basarabia. Banii vechi din argint ii pun amanet la fel cu paharele.. Daca cineva dintre ei ar afla ca la o departare mare se afla o astfel de . cu o circulatie inchisa si redusa numai in cercul lor si al argintarilor detinatori de astfel de antichitati. cum aratarn 34). I. Alternanta in lovire urmata de . Se simte o mare criza de pahare. ha.ha. Multe sunt puse amanet pela oamenii bogati de prin sat. De altfel dela distanta auzi despre ei c. e cà Tiganii de cort practica lucrul in fier intr'un mod diferit deck Tiganii de sat. ci cu astfel de obiccte ck prct. sunt exceptional de harnici". Pe ele se pot citi nume de regi. ii pun paharele amanet i fac negustorie de cai. preoti i invätatori. unde se pastreaza altfel de:It la ei acasa unde s'ar putea pierde sau fura. HASSIAE C. Ei i§i cunosc averea lor in pahare. 35) Texte. succesiv : ha. merge. LAND GR. Femeia sufla cu foile .ro . Isi cunosc paharele. 0. Ce sunt paharele" ? Sunt antichitati medievale : vase de pret din argint i aur. Ceeace e adevarat. din aceasta cauza paharele lor cele mai pretioase 33) sunt puse la amanet prin banci. Iar la actiune iau parte cel putin doi insi. www. la distante destul de mari. mai rar in bani. sub raportul valorii.. G. Cand dau cu ciocanele intercalat fac. ca i la banca. care singura intereseaza. 34) Tata inscriptia unuia : LUDIVICUS D. X". e justificata pana la tin oarecare punct. Fetele de maritat. curn ii cunosc taranii nostri petecele lor de pamant.TIGANII DIN ROMANIA 137 -se petrecea in anul 1939. se doteaza nu cu pamânt. se intelege. landgrafi si ani ca 1600".. p. ha" lovind cu o iuteala extraordinara. CA.dacoromanica. care lucreaza numai la securi. cei doi barbati 33) Ale celor din Tara Oltului.avere". In schimbul unei dobanzi isi fac si interesele i ii tin si averea" la loc sigur.

lucrul se executa in fata ornului. cantare. Din fier nu fac. lacate. securi. piepteni de Una. sfredele.ro . se deosebesc de cele din partea locului . de care tin seama. Marfa e ridicata la domiciliu si adusa la domiciliu. Taranii veneau i dregeau sau faceau din. clopotul si forma clopotului. acestia se pot socoti aproape. nou securile lor. Arama i cositorul joaca rolul cel mai mare in executia caldarilor. un soiu aparte intre corturari Lucreaza alama si materialul obtinut din clopotele sparte. dupa cum se arata. Pentru dres obiecte. Fieraria se cauta mai mult iarna. cu- titoi. fac nicovale. Totul se petrecea rapid. 0 secura facuta din nou (in Oprea Cartisoara lir 1939) costa 60 de' lei. Sunt intre ei unii. sucali etc. cari fac clopote de cioaie" . pistoale. farase si chiar curse de prins soared. cuere. fiindca Tiganii nu aveau mult de sezut in sat. amnare. pentru de mincare la oameni) 36).. cel mult pun toarte la cele de fier. Din Muscel. E greu pentru ei. Conteaza deci foarte mult daca sunt sau nu cunoscuti de catre oarnenii din sat. www. de exemplu (Schitu Golesti) merg la Buftea la sapat i sadit pomi. Fac cam patru caldari pe zi (. amnare din kila" (pila). 36) Fac depinde de regiune : topoare. zimti. Topoarele lor. penti u haine. broaste i ascut cutite . la clopote mai lucreaza numai Danciu Clopotar 37). foarfeci. vara and satenii nu-s pe acasa i and porcii nu s'au pus la ingrasat. 37) Cildarar Zoltan a invatat sa faca clopote dela corturarii din Basarabia. cu mi jloace simple. Raspelul. stropelnita (praftorita) burduful de suflat ca i priboiul de facut flori sunt unelte nclipsite pentru corturari. pirostrii.138 TIGANII DIN ROMANIA bat cu ciocanul. dalte. In Tara Oltului. dreg pusti. . Fac inele. vara parte din tineret merge si la munca ampului. la fel ca Ciurarii.dacoromanica. sape. In afara de caldari. tesle.de hierbe la porci". Se stie cat sunt de banuiti : daca e cazul. Deosebit de interesanta e operatia prin care obtin. blidelor. pila. fiare de plug. berde . ei merg prin sat. Fierul de care au nevoie se cumpara mai ales dela fier vechiu". din aceasta cauza. Cu aceasta observam ca ei depind strict de sisternul de munca al oamenilor din sat. seceri. gratare. au pe leafa" sapate motive ornamentale geometrice. Neamul celor ce fac clopote e foarte restrans. Prin August abia se intensifica munca. rotane. sfredele. ceeace dovedeste cà i acestia fac clopote. cercei. Prefera insa o munca mai usoara i cu caracter temporal-. ciocane de batut coasa.

Ciurele au gauri mai mari . Lemnul de la ciur se obtine prin cumparare in mod special si e din brad.TIGANII DIN ROMANIA 139$ Ciurarii sunt o ramura de Tigani corturari. Costul unui ciur (in 1939) era de 40-50 lei ei supunându-se aceluiasi mijloc de schimb ca si ceilalti Tigani dau un ciur si obtin in schimb o pkile". de 9 ani. Se inmoaie in apa si pielea neargasita o pregatesc pentru ciure. Constantin baiatul lui insa. lucreaza la ciure si opinci. etc. de oaie . Cei din Tara Oltului ii cumpara dela Cristur (secuirne). El formeaza. . Din pricina ocupatiei fac figura aparte intre Tigani. in cortul lor se int5. nu stie sa lucreze la ciure : face in schimb oale si stie sa lucreze la hier" . La cei din Tara Oltului se deosebesc 2 feluri de ciure.1neste un miros caracteristic 38). nu lucreaza nici ele la ciure aud insistAndu-se asupra acestei chestiuni. la capatul de sus de 6 cm. Si astfel se realizeaza schimbul in natura intAlnit de noi printre Tigani. care. e o evidenta contrariul : bidineaua si ghiocul le e meseria. Cumpara piele de porc. www. acestia au opinci de porc. . bate hieru". pus la ciur. ceeace numim vesca" 30). E insa destul de frecventa in unele locuri ca spre exemplu Tara Oltu]ui. Prin ele se da faina de cucuruz. prin 38) Ca imbracaminte ciurarii se deosebesc cu usurinta de caldarari. Aceasta caracteristica insa nu se pastreaza in toate partile. Se muta ca si Tiganii caldarari din loc in loc. in serie (râncluri) . cu mice ocazie. sitele mai mici. La fel corturaresele. de porc si de vitel sunt insa cele preferite. instrument de fier lung de 40 cm. la rândul lor. obtinându-se gaurele mai mari sau mai mici..ro . dupa marimea gaurelor : ciur de bucate". In loc dc nicovala au un copici". cari traesc In buna intelegere cu Caldararii. Craciun Ciurar (Hurez) are pe Danciu caldarar. râcl cand Fetele. De veaca" se leaga fundul gaurit al ciurului cu o curea de piele. Se pune pielea ciurului pe el si cu un maiu (baiator) din lemn. de ghital" de capra. La meseria lor lucreaza cu aceeasi indemânare ca si corturarii. Pe cand caldararii sunt incaltati cu cisme. se bate preduceaua" pe care o aratam in schita. 39) In partea locului se spune veaca". secara §i sita" de faina de porumb. Pentru ei. grau. dupa lucru si din couza ca lucreaza cu piele de porc. desi baiai de Ciurar. Ei spun molin".. copil de 13 ani. dupa cum e si ciurul. Corturaresele caldararilor nu au nici ele alta meserie.dacoromanica. costând 10 sau 5 lei. vitel.

Prin astfel de apucaturi ei se deose- i www. corturareasa poarta la sold nelipsitul ei buzunar de panza. Domnule" ! Se observa insa ca la desfacere prin sate.. de galci".". cu sensul acordat de noi acestor practici ca si altor apucaturi proprii firii lor. Activitatea de desfacere a uneltelor lor. In Comana de Sus. Tara Oltului. fac farmece.. cate odata frumos brodat. : descantec ca sa intorci mana la vite . de plamadit".. Bidinelele se fac din par de porc si de cal . apartin tipului psihologic speculativ". In fond e o specie de sarlatanie. Descantecul se amesteca cu ghicitul. de insuratoare chiar. Ambele au sacu (desaga) de bagat merindele capatate.. de plans" sau de mama padurii". la descantece mai lucrative. practicata printre satencile credule.dacoromanica.'140 TIGANII DIN ROMANIA meseria lor sunt mult mai unitare in raport cu barbatii. plus un ulcior pentru a -strange lapte. ca spre ex. una peste alta . din care cauza. nu sunt punti de trecere din punct de vedere al meseriei. cu toate Ca in fata barbatilor interventia lor se bucura de mult mai putina atentiune in comparatie cu femeile. Cel diniaiu intra in practicele diverse de medicina populara. prin corturaresele lor. cor- iurareasa e aceea care pleaca.. trecand dela deochiu". In acest scop. Una dintre ele are bucati de paine in sac si malaiu . se impleteste cu aceea a cersitului. caracteristica unor locuri i timpuri asupra carora nu e locul sa staruim mai pe larg.. in maini au oale de vanzare. in afara de prelucrarea lemnului verde in unelte de diferite intrebuintari casnice. de maritat .. Tiganii de cort. am intalnit pe Maria Caldararu (de 1 9 ani) si Sofia Ciurar (de 10 ani) . Descantecul printre corturarese isi are o insemnata intrebuintare.. Rudarii spre exemplu au si cultiva basmul.mestecat". iar cealalta are in sac pita si salata". poseda darul de a ghici.. Iau si de pomana. Ursari. Corturareasa Irma. te intampina : sa-ti dea baba cu ghiocu. au vraja. -citesc in palma.. Sa-ti dau iar copiii lor : da-mi de cartile conasule". in care tine ghiocul. Intre atatea specialitati ale ocupatiei lor. fiecare soiu de Ti- gani se remarca prin Cate o calitate exceptionala. cartile de ghicit.ro .. Ca intre Ciurari. Caldarari. la tipul psihologic am aratat ca Tiganii corturari. de branch'. Dau cu ghiocul. Cor- turareasa cand te intalneste. te intarnpina ele un leu. pe cand ghicitul. tine de arta divinatiei. de "dragoste". Specializarea intre ei e atat de mare. ca la Rudari. ghicitul.

m'am hotarat sa ma intorc imediat la cortul cu pricina. Tiganul din Basarabia a creiat o adevarata. sa ma strecor in cele mai mici detalii din viata lor. cautand là I obisnuesc cu prezenta mea. la banii TiOmen care-i avea la gat etc.TIGANII DIN ROMANIA 141- besc de toti ceilalti Tigani. merge cu tatal sau la iarmaroc. asa dupa cum nu sunt depasiti in alta arta : aceea de a fura. neindreptandu-ma spre cort si am adus-o inapoi. m a facut sä incadrez pe Tiganii de cort intr'o categoric proprie 40). (era tocmai Tiganca cu pricina). imi placeau cantecele lor cu cari acompaniau lucrul. Eu i-am iesit inainte. f ace calararu. Una dintre Tigancile 'de cm and maritate era de fata cu barbatul. De altfel. am rasturnat tactica. p. negustoria de cai. 85. lipsea. practica alaturi de ghicit. In cele din urrna. spre marea mea mirare. eu de a afla cat mai multe dela ei si ei de a obtine cat mai mult de la mine. Eu ma uitam la felul cum lucreaza.mine.dacoromanica. am coborat in sat si când sa caut briceagul in buzunarul dela pantaloni. In aceasta privinta. Ce nu mai poate f ace velerinam. Tiganul invata aceasta meserie lucrativ a din copilarie. tot eu am ramas cel pagubit. $i numai dupa ce le-am dat pentru doua pachete de tutun au scos briceagul. :idicand-o la o adevarata arta de a specula pe cineva. cit. In special. dansul. 40) Ion Chelcea. Intre Tiganii dc cort din Porumbacul de Jos. Baiat de 10-15 ani. (Op. Mai intaiu a iegat totul.ro . unde invata toate chitibusurile cu care sa tnsele pe cumparatorul nepriceput. In toate partile se dedau la felul acesta de a-si c4tiga existenta. luata in sensul de mai sus. Nu avn nici ea mai putina nerabdare si din cursa" in care ne angajaram. mai apoi a inceput sa zambeasca cu inteles. Neam i Tara'. Nu sunt intrecuti in ghicit de nimeni pe lume. Arta cu care a sustras briceagul din buzunarul dela pantaloni mi-a dat sa inteleg cat sunt de maestri la capitolul furtului. in_ cortul in care ma aflarn. De departe vad ca din acel cort.. am stat mai inult timp. Dupa ce mi-am terminat ziva de lucru. aceasta putere de a specula o situatie. Am spus ca sunt dispus sa-i cinstesc numai sa-mi dea briceagul.) www. in care scop am vrut ca sub forma de gluma. Revenirea progresa proportional cu arnenintarile facute de. Cum era un briceag scump. de o melancolie deprimanta. se desprinde strecurandu-se printre alte corturi o femeie." Tiganii nomazi.

Se spune ca numai Corturarii posecla secretul de vindecare al suspinului i and ar vrea cineva sa afle prin ce mijloace 'ajung ei sa vindece caii. Tom. Medicamentele. Pe drept cuvant se poate spune : ce nu mai poate face veterinaru. Arbore. p. 1. 42) Sächsische Chronik. . daca nu". v. Atka am putut afla. Tom. Tiganul cumpara calul bolnav i la un noroc: daca sa face (bine) sa face. 97. 226. ca prin minune. Cailor batrani ca sa para tineri. Din contra daca i se da animalului fan uscat.TIOANII DIN ROMANIA 142 scoala : un cal lenes. II cap. 43) Franc.. numai ei le cunosc. iar de nu. Sobrino. mijloc inrudit pe care Tiganii de cort 11 manuesc cu aceeasi arta incomparabila. Rudarii negustoresc i ei porcii dar in conditiuni absosau articole de maruntis. se refera la fel. se preface in mâinile sale. face caldararu". Alaturi de ghicit. vanzandu-1 pe un pret bun.Gitaneria' i Grellmann. www. nu pot parveni la o astfel de reteta. merge ce merge si creapa" pe loc. in afara de verdeata. Basarabia. Se pare ca Tiganii au practicat comertul de cai in felul aratat.. Calul tuseste greu i dad-1 duci la munca grea. Grellmann. ei fiind doctori de cai. dupa cum o atesta si Kranz 42) asa incat. 0 iau mai lesne" i castiga la ea. ambulant dar in lut normale aceleas conditiuni de omenie. care manand pamantul . Corturarii practica speculativ. d. ca ei ii dau verdeata cat mai multa.ro . in I. vioiu. Dad se face ssana- tos. inainte de a-i scoate la vânzare. atunci incepe de sufla greu si tuseste. Diccionario de los lengyas espanola y francesa.) p. deasemenca. Op. din primele timpuri. castiga Tiganul. termenul gitano §i gitaneria au devenit expresiuni proverbiale pentru un om care insala in comertul de cai. negustoria de cai.. II. Fireste ca toate acestea dispar imediat ce calul a fost vandut i dus acasa" 41). in cel mai rau caz II foloseste la cort. (trad. fr.se duc de cumpara numai uncle aud d e vita cu narav". Expresiunea de mai sus.dacoromanica. pare tanar i plin de vlaga vietii. 6. apatic. li se pilesc dintii. un cal batran. intr'un cal neastamparat. . p. in inteles curent. pentru anumite mijloace intrebuintate ca sa ajungi la scop dupa cum probead Franc Sobrino pentru Spania "). cu ajuto41) Z. 98. Exista o boala ce o au numai caii si care se numestc suspin". art. Din cauza aceasta. slabanog. Ed.

Campulung. 11. mai putem arata Ca spalarea aurului se facea alladata pe cursul raurilor Dambovita.4).TIGANII DIN ROMANIA 143 -rul unui razus". Rautescu. pr. Dragoslavele. Raduiescu Codin 1923 p. Dunare si Oltet deasemenea se extragea aur prin spalare. Tigani de sat sau altceva 4. Apoi in Banat si chiar in Moldova. mai mult de spalatul aurului. dece vom vorbi in cele ce urmeazii. La Dragoslavele-Muscel. la noi. Locurile . in care se afla aur. Sebesul de Cris si altele de felul lor. In Ardeal. In afara de apele mentionate mai sus. dealurile Podei". daca Tiganii aurari sunt de fapt Rudari. Exista o dificultate : nu se poate stabili. ca spalatorii de aur din Transilvania (cei mai multi neputand fi deck Tigani) atrasi de 44) Din care cauza se explica.XIX-lea.ro . cu Tage si Pactole. se intrebuintau doua metode : una prin luau in mina si cealalta prin spa-. Dealul Laz" i Naca" prezinta deasemeni gropi de unde se putea scoate aur de catre Rudari : dupa spusa batranilor cam pana la jumatatea secolului al XIX-lea 45). Inconvenientul rezulta de acolo c spalatul aurului in ultima vreme a decazut si ca se poate spune ca suntem' in fata_unei indeletniciri stinse.. Muresul. in special pe unde a fost abatuta apa \Tailor. Tiganii aurari. Somesurile (Cald i Rece). calului i se &à bataie de acasa. Nu toate insa Ii meritau numele. Lucrurile merg pana acolo. lare" in ape curgatoare. Din Ialomita. el e i cel mai primitiv si se datoreste aceleasi cauze : abundentei aurifere a apelor noastre. Intre acestea. Ampoiul. 45) C. Aceasta se datoreste in primul rand structurei geologice a pamantului romanesc.Valea Caselor". Argesul. Streiul. se vad i astazi pietre in care stralucesc firisoare de aur. Olt sf Topolog. Se pot vedea i astazi urmele. Rudeana". iar ca sa alba sange aspru". Ariesul si in zilele noastre Dfera inca aur suficient spre a mai fi cercetat de catre spalatori (intre care si de catre Romani de neam). spalarea aurului se bucura de multa vaza in tarile locuite de Romani. de exemplu. www. pentru a se putea gasi apr. Ariesul era comparat din acest punct de vedere. au fost relativ numeroase. Intr'adevar. 103. Cel din urma procedeu e cu mult mai natural . Nu mai mult deck la inceputul secolului al. de exemplu. raurile purtatoare de nisip aurifer. Dar pentru a-1 obtine.. erau cunoscute. au gramezi man i gropi foarte dese.dacoromanica. decat de Tiganii spalatori de aur. cu mijloacele care ne stau la indemana. Oltul.

14. P. 46) Documentul e dat la Buda in 1516 i s'a gisit in Arhivele Bravvului. pag. Spalatul aurului. Tiganii fiind mentionati si ei in cele mai vechi documente drept un popor care a trait din aceasta ocupatie" 49). alaturi de lucrul in mina. uncle-0 aveau locurile lor anumite. pe unde spalau aurul. II irmuzaki. 47) Ba Inca'.ro . 48) L. cat cunoasterea locurilor ce contin astfel de firicele de aur". (Trad. s'a facut la noi din timpuri indepartate. pag. aura sa saie". 1. cari locuesc in imediata apropiere a raurilor purtatoare de aur. asa incat. dadu nastere si unei expresii satirice. Dar ei erau impiedicati de catre carmuirea noastra. Fiindca Poissonnier spuiie : Mama dificultate nu e atat spalatul aurului.). Cluj 1847 p. 89. in felul cum vom arata mai jos. asa ca se poate vorbi de o retta complexa de rauri aurifere si ca nu e de mirare daca la noi. din motive lesne de inteles.ce in ce mai mare. treceau si dincoace de munti. ca spalatorilor din Transilvania sa li se dea voie sa spele aurul pe locurile lor 46). $i ca V. era socotit ca cel mai hogat in aur (von Neuschotz). Vol. 50) Tdglds. ca numai ei stiu sa aleaga in mod deosebit locurile cele mai fertile din acest punct de vedere "i). -plg.). Geographie des Grossairstenthums Siebenbilrgens 1813. 49) Kövdry Laszld. afirmând ca nu numai Românii dar si inaintasii lor se ocupa prin aceste parti. cit. alaturi de extragerea aurului din mine. fr. Urmeaza deci interventii c. in Archeologiai Ertesitö. la Dragoslavele-Muscel. Erdely Ország. acum putem spune ca in afara de Valahi. Populatiile vechi vor fi transmis si autohtonilor acest mestesug . (1911) pag. Intre rauri le purtatoare de aur din tara noastra se nurnara si Argesul 4. procedeul extragerii aurului prin spalare. L. Op. in deosebi prin spalare. ia o desvoltare din . de spalarea lui din albia raurilor 5('). 232.dacoromanica. 153. a trbuit sa ia o desvoltare si mai mare. La un moment dat se recunosc doua soiuri de oarneni ce se indelett iccse cu aceasta meserie : sunt Romanii si Tiganii 4-s). S. 51) Grellmann. ce presupune mijloace rudimentare de exploatare.atre Brasoveni. Marienburg. Sztatisztikája. Budapesta 1885. care a ramas pana in zilele noastre : iepur-li-n copaie.144 TIGANII DIN ROMANIA castig. BAnyaszobrok a Dáciai arany Oichiltb6. cel putin asa reiese din marturiile trecutului. Alti autori merg si mai departe in timp. Ocupatia prezentand . I. indeletnicirea auraritului sub aceasta forma. 70. Cu venirea Tiganilor. pag. Vol. din partea regelui Vladislav al Ungariei. numai Tiganii spala aur . II.-greutati. 120-121 www.

cit. 54) losif Bcsikd. 1. ne spune De Gerando. ceeace dovedeste ca alaturi de simtul muzical. 22 Nr. Prin anul 1770 in regiunea Palanca.TIGANII DIN ROMANIA 145 Tiganii exceleaza tocmai printr'un ascutit sirnt" 5'). (nu insa scutiti de taxa fao de in cazul and aveau pamant). acest nearn se ridica la un oarecare grad de discernamânt in extragerea auru- lui din apa raurilor. Orsova. cum. E interesant de observat cä exploatarea aurului prin spalare. dar ca adevarata exploatare de felul acesta. . Tiganii boeresti nu astapan veau voie sa se ocupe cu auraritul. din râiirile transilvanene 5'). pag. din pricina lenevirii lor. mai ales acolo uncle se afla mai in apropierea rciurilor aurifere. De Gerando La Transylvania. li s'au acordat autunite privilegii . o faceau Tiganii aurari. numai Cei domnesti. Tiganii se achita de sarcina ce li se incredinteaza.. 73. ca e vorba de categoria de Tigani cwrari. Din aceste afirmatiuni rezulta ca populatia romaneasca se ocupa si ea cli spalatul aurului. nu nurnai fiindca recolta de aur depindea de timpul ploios. intre ceilalti Tigani constituiau o categoric privilegiata. Caransebes. singuri Ruimpartiti in 3 clase) 55) 52) Poissonnier..dacoromanica.. fiind scutiti de sarcinile publice. 7 acorda dreptul pe seama Tiganilor de a se ocupa cii extragerea aurului prin spalare. Vol. Si cu toate ca se spune ca o mare cantitate de aur pur se pierdea in timpul operatiei spalarii aurului. de buni fierari. La spalatul aurului ei luau parte la lucru impreima cu farniliile Ion. Stapanirea le fixa contributia si se specifica precis. Atunci intelegem de Ce. al. cu o iuteala uimitoare" 53). I. se aflau mai multe zeci de astfel de familii de aurari. ei nu lasau de dorit nici ca aurari. op. 53) Les Gitcncs s'en acquitttent avec une adresse et une célérit surprenantes" v.. ceeace contribue mult ca sa ne faceni o iclee de conformismul natural. ursari si 10- www. sarcina de adevarat aurar cadea tocmai pe seama Tiganilor si Ca multumita unei practici lipsita de continuitate. de breasla. cand duceau cu ele i nisipul aurifer. art. In 1748 ia fiinta Colegiul Minclor din Transilvania. se facea intr'un ritrn relativ discontinuu. Tom. Asa ne explicam. cum. 64. cand apele veneau marl.ro . Printre aRe instructiuni. Transilvania. II. calitatea de buni spalatori de aur a Tiganilor a ramas. dar si pentruca in timpul racoros spalarea aurului se sista deabinelea. care de altfel le e caracteristic. (care erau si niti dintre acestia toti . 55) Rudari. In Tara Româneasca si Moldova. ISS. p. pag. apoi.

C'est une de ces mille salnes inattendues que la Transylvanie of fre sans cesse aux Voyageurs. Intre satele de mai sus. El spune : conform legilor Aprobata. cit. desigur ca nu numai Tiganii spalau. cu conditia ca sa se predea aur. Risca. in locul acestui voevodat s'au constituit 12 asociatii de spalatori de aur. putem consemna ca sub numele de Rudari" nu raspund clecat spalatorii de aur. 57) Publicata la Poson 1780. pe langa Tigani. extragerea aurului din rauri. Numarul 1 si 2 in Zlatna . de cele mai multe ori pe Aries (De Gerando).ro . p. este libera pentru Valahi ci pentru T igani : i pentru oricine ar vrea sa se ocupe cu aceasta. 56) Kovary László. a 9-a in Brad. ci i taranii nostri. precum i Cinguian. Apoi aurarii acestia obisnuiau de se sustrageau darii catre tezaurariat. La specificarea de mai sus. erau organizati (in Ardeal). pe seama numelui. In 1847 se constata ca auraritul nu era practicat in Transilvania numai de familti de Tigani . avea ce numara pani la 120 membri Fiecare asociatie un supraveghelor ce da searna directorului general minier..dacoromanica. pag.146 TIGANII DIN ROMANIA darii aveau voie sa scoata aur. Intre unil si altii. 89. Samoil Köleseri. Mai pe urma. Dar sa ramanern la cola stabilita Tiganii aurari.. www. in Transilvania. chiar sate intregi Ii castigau existenta din spalarea aurului. Campeni. Azi pe o apa maine pe o alta. in lucrarea sa Auraria Rornano-Dacica 57) enumara si el. cu cat asociatiile i asociatii nu-si aveau o asa de mare stabilitate.. parae si locuri cle munte. oferea un spectacol unic. 21.. inir'un voevodat propriu i separati de (eilalti. 58) De Gerando. intre anii 1747-1832. 7-8 in Pianul de Jos (langa Vint-Alba Iulia) . Ruclarii in intelesul de lingurari" (Holzarbeiter) trebuie lasati pe dinafara. p.) ajoutenf encore a l'ef fel de ce spectacle extraordinaire qui vous transporte aux rivages de l'Afrique" -58). cit. Op. avand ocupatia lor determinata. Caraci judetul Hunedoara. Astfel erau : Tebea. Op. Carpinis. tezaurului public. RàcuIia:regiuiiea 135ii de Aries.. et l'etrange costume des Bolthniens (etc. 3 si 6 in Certeje . Tiganii aurari. In realitate. se poate face usor confuzie. Destul ca activitatea spalatorilor de aur. a 12-a in Ruda langa Brad 56). 4--5 . cu sediul in Zlatna. cu atat mai mult. 188. Tiganul spala pe unde gasea. a 10-a si 11-a in Trascau . Supra'veghetorul putea fi tras la raspundere. pe Romani.

avand o serie de scobituri crestaturi in sens oblic (transversal). care avea acejaj menire : de a opri firisoarele marunte de aur si de a lasa sa treaca mai departe corpurile straine. Aceste treceri dintr'un stadiu de curatire intr'altul ajuta la eliberarea firisoarelor de aur de orice material strain. se asternea o bucata de lana fibroasa. revetu d'un feutre ou (fun drap grossier. materialul aurifer trecea intr'o alta faza de curatire : era aruncat intr'un hardau (dupa Poissonnier. adica. deasupra careia se depozita nisipul aurifer. Scandura se fixa intr'o pozitie inclinata . Urmeaza acelas procedeu pentru desavarsirea operatiei pada cand se ajungea la un rezultat cat de modest 59). De aici. a la portee superieure cle la machine". cari aveau menirea sä opreasca firisoarele de aur.TIGANII DIN ROMANIA 147 Gum se facea spalatul aurului ? Odata locul gasit. de corpurile straine. intr'un vas lat de Omani). spre a sc desavarsi desprinderea si desfacerea firisoarelor de aur. numele sau unguresc era de tekeny6". in felul sau.gravier amoncele sur tine claie. Dupa De Gerando. peste care se turna apa. Partile mai usoare din material. se proceda la instalarea scaunului de spalat . De brad sau de teiu. gratie dispozitiei scobiturilor mesei de sigiat aur. iar faramele de aur. OR fait coulter constamment de Teau qui a passe a travers un amas de sable et de . cele mai grele i netrebuincioase erau impinse cu mana. laissent tomber l'eau. care se depozitau acolo. Dupa rnentiunile facute de catre calatori. de forma plata. la asezarea mesei'ori scandurei comparatä de cátre Demidoff. alunecau cu usurinta la vale . lasandu-1 in stare purl Se mai arata ca masa de spalat aurul era miscata necontenit.dacoromanica. alteori. Atat printesa von Neuschotz cat si Grellmann sau De Gerando subliniaza prezenta acestor adâncituri sapate in scandura.ro . Pe scandura. scandura era lunga de 6 si lata de 3 picioare. se carau cam 15-20 copai incarcate cu material brut-aurifer. Scandura putea fi de brad sau de teiu. les www. l'agitent doucement. erau prinse in aceste canale sapate in lemn. cu o masine de extras aurul. de unde firisoarele de aur erau scoase i puse cu grija intr'o alta copaie. 59) Sur tin plan incline. fiind mai grele. en reprennent encore. cam de 450 La capatul superior al mesei de spalat. scandura prezenta la unul din capete o suprafata mai mare. Ils saisissent le tekenyö par les deux bouts. et la rejettent jusqu'au moment ou ils voient bniller l'or pur" (De Gerando).

torilor. Acest produs aurifer. in bransa spalarii aurului. Pretul e de 2. 66) L. Venitul fiind mare. o spalatoriei de aur. cu Peru : (Le petit Perou)". lntrucat. 87. ea se caracteriza totus prin finetea mare de peste 900-1000" 63). pag.. Am vazut cum De Gerando. 62) Dr. era de8-10 Zentner" 66). domnitelor 61). Op.000 florini. pag. iar Muntenia la 1764 obtine 2. proprietate regeasca. www. evoaca pitoresc scena spaasemanand -o cu indepartatele tinuturi: larii aurului in Ardeal din Africa. Op. III. Vol. Biinescn. straits din albia raurilor. revenea..200 drahme aur. era. Noticia Historico-diplomatica. iar altii. 65) Enciclopedia României. p.200 drahme aur. Notice historique). din Tara Romaneasca. 719. 63) Kemény Josef.. (Descrierea lui Demidoff : dupa Poissonier.508 drahme. de o valoare superioara aurului extras din mina 64). Fridwalszki 63) arata ca in Ardeal s'a obtinut aur. p. cit.. desi cantitativ. nu departe de Zlatna. Va fi trebuit. Ceeace face ca actiunea sa continue a se bucura cle interes. Nu e vorba de toata intinderea vaii Ampoiului ci numai de portiunea care se afla in dreptul Zlatnei 62). 1. XIX-lea exista pe cursul raului Ampoiu. ne referim la actul de cumparare din 1558 al lui Kiss Karadi..ro . Argumentul e hotarator tuate isvoarele concorda in a preciza. vinde o portiune de Me cat tine satul Zlatna. Ca sa ne facem o idee de valoarea debitului aurifer. sa se reglementeze i dreppaill etes microscopiqucs de ce precieux metal restant ainsi arretées dans le tissu". 153.dacoromanica. La 1711 se da Motpe calea spalarii aurului.. 60) Von . Marienburg. cit. a numai unei portiuni restranse din raul Ampoiu. ca odata cu un minimum de organizare. Viata si opera lui Daniel (Dimitrie Philippide). 164.. drept bir. 89. 70. intra in vistieria vel-Armasului GO).atragea atentiunea cala-. extractia putea sa fie la urma urmci inferioara. pag. Productia anuala a spalatoriei. Sibiu 1836. dovei (cu Basarabia si Bucovina) 3.7Venschotz. unde se extragea aur cu ajutorul Rornanilor i Tiganilor. in valoare de 3. 61) X. compara Moldova si Muntenia din acest punct de vedere. I. pag. explica pretul ridicat. dela inceputul secolului al. Gyarfas Tihomer : Az crdelyi aranymosas 1558-iki törtenetChez. prin spalare. numai cantitatea. 64) lanniry Lciszló. in revista : Erdelyi Muzeum XXVII (1911). 0 catime hotarita din aurul strans.TIGANII DIN ROMANIA 148 Exploatarea aurului in felul amintit. superioritatea aurului obtinut prin spalare. pentru spalat aur. prin care judele Brasovului Benkner Ianos. Op. cit. Potrivit acestor informatii.

67) Leca.254 dc drahme. Dar pana la reglementarea acestui drept.TIOANI. astázi putem spune cà spalarea aurului este o ocupatiune ca i dispärutd. Op. in acele vrernuri nu trece de trei groO. Documentele vorbesc pentru Ardeal de o legitirnatie eliberata de colegiul minier din Zlatna. spalarea aurului se pierde din ce in ce. care se ridicau in nurnar de 240. trebuie s ne inchipuim spalarea aurului . se ridica la 4 florini (aur praf"). cit. Op. Sotia domnitorului Stefan Racovit primqte in 1764 dela Rudarii sai. Castigul unui rudar cu familie cu tot pe zi. rag. adica 1000 drahme aur curat 51). cit. (in felul cum practica ei §i azi colectarea de fructe). 68) Grellmann. Cantemir. Odatà cu eliberarea Tiganilor. -a§a incgt. Pe timpul domnitorului D. Contributia in aur de fiecare Rudar pe an.ca o practica cu totul naturala. Dembscher "). dar i din alte motive de ordin technic. 116.I DIN ROMANIA 149 tul de a spala. iar dupd M.dacoromanica. la care Tiganii alergau ca la un prod us oferit de natura. taxa se ridica la 1600 drahme i apartinea domnitei. www. pe cand ceilalti erau excluO. In aceasta ordine de idei intra privilegiul acordat Ruclarilor Tigani domnqti" de a spala aur. ca indeletnicire. taxa de 1. 191. pag. c4tigul lor se socotete la 32 florini sau 70 de franci anual.ro .

dupa natura lor specifica. In ordine sociala se realizeaza.partea nordieg fiind expusg. www. Tiganii de sat vor locui in sat. intre sate sau pe zavoaie. But.. Les Mots Iziganes en Roumaine. putem spune cä intre ei. Evreii n'au format ei ghettouri ? Tiganii de sat vor avea §i ei cartiere speciale : mahalalele lor. 4.VII.s. care din pricina escluderii. Diferente regionale. 2) Preferabilä. Cortul Tiganilor nomazi Un fapt care iese in evidenta. Situarea astfel privita. LOCUINTA Alezaliea.aux berras ques de neigc" (v. 6. Astfel. altii pentru altfel de locuinta. Locuinta Tigimign 8. dupg. e generala. ci si modalitatea de a se situa unii fata de altii si a tuturor categoriilor de Tigani fata de dementul etnic majoritar in mijlocul caruia traesc. e un rezultat al felului lor de a fi. De sat . ca in geologie.. Noug (Tara Oltului) tiganii de sat sunt risipiti prin tot satul. 1) Sunt §i exceptii. unii avand preferinta pentru un fel de locu.Bordentl Rudandui (Bdesului. cei de lemn. In ordine generala. intr'un anurnit fel. de lemn fi de con. In Since. Tiganilor: _1. p.. la marginea padurii nu prea departe de sat . asa dupa cum este in realitate. Casa sOnidicioasa a Tiganilor de sat. Lingurarului). Alexandru Graur. . unit : ar fi partea sudieg a satului : . Tendinta de mai sus. va cauta un mediu mai potrivit de existenta §i acela va fi gasit tot intre ai lor '). nu e nurnai felul de locuinta pe care-I au Tiganii . cei de cort. Rar Tigan s ramana intre Romani. la marginea satului 2) (orasului). 5.. inta.dacoromanica.ro . Rudarii i Tiganii de cort vor avea alte preferinte : atat cat priveste situarea cat §i felul de locuinta. 2.toe toujours du côte sud"... Linguistique IL 1934. Cineva se situeaza intr'un anumit fel fata de semenii sai. un fel de decantare a elementelor. Tiganii se vor situa astfel : cei de sat. 108.

de fata": Planul orasului Fàgra. conditii qi pret fixat de comuna. Cartierul Tiganesc. spre a ilusIra cele spuse 3). in BoteniMuscel. pe un loc neproductiv. Cei din Grid. dar si casa de locuit. de doua ori casele lor au fost inundate. sunt mai favorizati de soarta. cum e cazul cu cei din Netot. dupa cum se vede. nici nu mai trebuie s'o dovedim. E o lege situarea periferica a elementului tiganesc. de care se leaga ordinul ce li se comunica. Wm reproduce totusi dtteva fragmente din realitate. . seà pe locul comunei cu contract. ce traiau in casele comunei. langa vale. IV).locu e a lu gliirau" . te poate scoate or cind" i prinurmare. In Ikea de Sus (Tara Oltului). Fierarii sunt din aceasta cauza mai avuti. avand casa. Sercaia. I. Parte din cei din Romania de Jos" sunt intercalati cu locuintele lor i printre Romani. Sa luam Tiganii din Pagaras.dacoromanica. acelas tinut. Racovita Formti (v. al comunei . II. Multi au nu numai locul de sem'anat luat cu chirie. intalnite intre Sash Au si o tabla in forma de inima. Ferarul din Lu(a. Influenta germana se impune la toti deopotriva. platesc pentru el 300 lei pe an la comuna. Para incat si Tiganii din partea locului care e o sunt organizati dupa model german : in zecia III-a" vecinatate de felul celorlalte. III. asa incat. e cu totul per-feric si impins spre apa.. au pamanturile lor cumparate. La Sercaia (Fagaras). Porcesti acelas tinut .ro . situarea e atat de clara. populand zavoiul. Aici ii gasim in doua cartiere situate la cele doua extremitati ale orasului unul e in Romania de Jos" si altul e in Romania de Sus". cu un cuiu implantat deasupra. de alta Romanii si Tiganii. Tabla trece din casa in casa. Cei de pe Brancoveanu (Romania de Sus") au fost improprietariti 17 insi catre Olt si se pretind neam de neamul Ion mosteni" de : si 3) Planul wi5rilm. izvorata din inferioritatea organica a neamului lor. in unele locuri. Aceasta lege se ilustreaza cu orice ocazie. Inainte Insà traiau vi ace -tia in bordee exceptie facand fierarii. Tot astfel in Racovita.TIGANII DIN ROMANIA 151 1. Numai fierarii. pentru care. ca in V4tea de Sus (3 familii) comuna ii inzestreaza cu pamant fdra drept de vanzare". ei sunt situati periferic. Astazi sunt proprietari. www. dar toate neamurile de aici au acest caracter : de o parte a apei locuesc Sasii . incat nu numai Tiganii constitue un cartier special. Aici . and sunt putini. fiind fixati de mai inult timp.

iar o parte mai inspre pa(Iure. cit. Cei din I. www.. Acum din nou ar vrea sa se mute la cei rarnasi in sat. 4) Ion Chelcca.hita" dc cand era cetatea. o parte pe locul nuin it Domneasca". Astfel c. o ofera situarca Baesilor" din Porumbacu de Sus. situarea lor ramâne aceeasi : cu slabe exceptii.TIGANII DIN ROMANIA 152 g. rezul- tand de aici o anumita posibilitate de a fi incadrati din punct de vedere psihologic 4). 80-85... Cei din Netot. Op. ei populeaza apropierea satelor si oraselor. au si ei o tendinta specifica. din cauza uratului de izolare. din pricina distantei de sat si a apropierei de padure se plang cà iarna haulesc" lupii prin apropierea bor. fata de care sunt aglomerati". Ceeace ii face cu totul altfel : noi aicea am fost pierduti din lume-asta". iar cei din Dejani stau la Mu§unoaie". e o dovada. Vorba preotului Vijoli din Netot: arzarile baqilor pe aici. adica e noroiul mare i caile putin umblate.Bradatele". p. aproape de poalele padurii. S'au mutat deci mai sub poala de padure. Cea mai mare parte din ei au aceasi soarta fundamental diferita de a celorlalti Tigani. Locul Rudare" (unde sunt gropi) 4 km. departe de sat. pc o suprafata limitata. Atat la sat cat si la oras. Cu ei insa nu s'a mutat nici un Tifran de sat. Purcarcata fiind situata sub poala unui codru. fie ca au locurile lor proprii sau k tin cu arenda. Bae§ii din Sercaita sunt situati in Coasta Cretului". Rudarii.. dar i-a dus apa cu lampa aprinsa i cu bordeiu cu tot. langa Poiana Jitii". ei inclina spre acelas fel de asezare periferica.ro . departe de sat. se iriirue cam pa sub padure da la ogoare in jos nu sint". Ocupatia i-a silit sa fie in nemijbocita apropiere a padurilor: Vor gravita deci cu totul inspre paduri. uncle se spunc cã Rominii aud Purcareata clopolu vera ci iwe auzim cure. Dela 4-5 km. Caracterul de asezare periferica il are deci in mod evident si Tiganirnea din Fagaras. o -Hush are intre unii si altii din acest punct de vedere.dacoromanica. Si ca acqtia mai toti Rudarii din tara. Unii au parasit locurile lor retrase. de sat. la .isa stau la fel : afara din sat . Baesii din Raco- vita stau la 3 km. acqtia se piing cà e glodu pin-aicea". fiind vorba de situare. din cauza ca iarna le vine greu. Fie ca Tiganii de sat locuesc cu sau fara chiric. In 1913 au fost i acestia asezati in sat. Ceace Ii atrasese era o tendinta devenita ereditara. de Sebe§.

frica de pusta". Ace 1as lucru s'a intarnplat i CU eci din Sebes-Copacel. www. Prin Vechiul. care acum stau dcparte de sat. la Piscu Bochi". 7). se poate spune ca ei sunt in situatia de fi printre 135esii cei mai curati de la noi.. Composesoratul le-a fixat locul (ca. Rudarii si in alte parti.dacoromanica. fiindca 'Ana acurn ei nu cunosc astfel de distinctiuni. Situarea s'a facut prin defrisare directa.. Inainte insa au stat tot pe Vistisoara : acum fiecare fa- mine avându-si parcela sa proprie aliniata la strada. valea ca 5) Exceptional. hicnt cu totul nou pentru ei. Colonizati in apropiere sunt si Baesii din Cuciulata la fel : fiecare cu parcela liii. au ramas parte . intr'un sens cu totul unic. Nu exagerarn cand putern vorbi intre Baesii din Transilvania.. au a trage consecintele izolarii lor. aici s'au amestecat cei de padure cu cei de cort. rar cu caruta sau caruciorul cu marfa trasa de magar. Ca s'a dai de ei. unde au trait si parintii lor. latime si 20 m. nu e de mirare daca firea lor e formats.. conditionate dupa cum s'a vazut. Inainte acestia au stat si mai sus. Fata de pacluri. pe acolo 5). fiind cazuri cu totul izol ate.ro si . In locul de astazi s'au mutat prin anii 1912-1913. Un caz tipic 11 ofera Rudarii din Vistisioara. drumul deschis de insasi valea pe care o calca cu piciorul. (Sunt c4tiva de sat. marea majoritate impartasind din plin viata dusa linga paduri. adanc de felul de traiu. is veri. is frati". ei cauta poala padurii . de-a nu fi colonizati in carnpie. ca nu s'au potriviC cu ceilalti 5) Baesii din Lisa au stat aici la padure... Dar cele cateva cazuri dc rgIementare intre Rudari nu au valabilitate generala. prin rozor" sau brazda locului" . 7) Fiecare . la Prunarie".gazda" are atata hei". sau loc de curte. acum. la Ferastrau". si celor din Cuciu_ lata).) 6) Cred cii s'au inmultit din doua farnilii .. iti trebue o oarecare iscusinta . ei fiind sub poalele muntilor Fagaras. In urma cazurilor enumerate mai sus. Au fost 50 colibi". Astazi ei nu sunt mai putin scutiti de a fi asezati la poala paclurii asa incat.Regat locuiesc vaile. Au din aceasta pridna. Coastele vail sunt elementele naturale de adapost. Mergind la lucru pe la Saghii". lungirne. Precum vedem. cu 15 m. Tot in acest loc au si apa de baut. de o revenire a lor la locuri mai aproape de sat. despartita de vecin. valea cu lemnul.TIGANII DIN ROMANIA 153 S'au mutat aici.

and am inceput eu cercetarile printre ei. Ceeace e mai caracteristic. erau situati in Valea Marinestilor". ca asupra lor s'a scris asa de putin. avem valea Badearica . din Muscel. pe Valea Carstei". incepand cu Dambovita. la Balota" si in alt punct al aceleea i. retragandu-se pe vai subsecuente acestora. Intre stanci. caracteristic fiearei categorii de tigani inparte. in felul aratat. Iata cateva cazuri. 8).. La Berevoesti-Pamanteni. Bughea. Cei din Lucieni. De indata ce Rudarilor paclurea s'a taiat. ca ne sunt cu totul necunoscuti. valea cu apa. deck trecand apa pe un vad destul de neincercat.: adica la poalele padurii de munte. unde Ii duc viata lor pasnica. ramane doar namele vail. Noi am relevat. e ca ei se feresc de arterele mai maxi de comunicatie. s'au mutat pe o alta vale. precurn o sa vedern i and vorn trata locuinta propriu-zisa. Nu e mirare deci. $i cei din. se profileaza coastele vaii ca un V gigantic. In Albesti. S) Vezi harta Nr. numai.. www. Valea Fantânii" (Hartiesti) au aceeasi tendinta : valea. deck desfacerea rnarfei i cumpararea de chibrituri. in fund..ro . unde situatia rni-e mai cunoscuta : in Nordul judetului. nord de sat. forrnand cele mai avansate puncte de asezari urnane spre fundul vailor. de restul lumii. Ii gasirn pe Bratia in sus.. Ei sunt ascunsi. In Dragoslavele ei locuesc in Valea Hotarului". Adica strictul necesar. sare si gaz.dacoromanica. Respectivele asezari de Rudari neavand o legkura mai stransa cu satele noastre._ pe uncle n'ai nici o posibilitate de acces cu ei. asa muck nu trehue sa ne mire de loc faptul. In Bughea de Sus. in multe locuri. in apropiere. sau se sterge i acesta cu timpul. numita Valea Smeuretului" Ar insemna sà hingim prea mult lista asezarilor.TIGANII DIN ROMANIA 154 adapost. La Leresti ei sunt pe valea Raul Targului". este patria" adevarata a atata vreme cat padurea e in picioare.. ei se insiruie constant la zona de contact . Rudarii sunt la Varfur-li Mari". In Sudul judetului Rudarii tin vaile paralela ce strabat tinunil dela Nord la Sud.. tendinta situarii lor. parca. se ridica 2 km. care apartinennui fond organic. sunt presarati Rudarii pe cursul apei. pe Valea lu Coman". 1... In Est. studiind Rudarii din alte parti. in apropiere de acestia locuesc altii. sa-i gasirn mai putin evoluati. iar sus se vede cetatea". La Namae0i. mai apoi. acolo unde zona deluroasa face legaturá cu relieful muntos. E de asteptat deci..

. mai aproape de sat si aceea de a fi cat mai aproape de lemnul de lucru. cit Lunca PlEasului". pe mosia comunei. Tendinta e dubla : de o parte ei au tendinta de a se lati. In ori ce caz. sunt adu- nati la un loc. e din stramosi". Vara mai umbla i ciurda". intrucatva unei vietii mai bune. i ar fi desigur si dorinta noastra. Una dintre rudarese imi da scaun. Sunt vreo 36 ani." Aceasta e tendinta tuturor. Acestia au devenit sau se cred inii mai civilizati.. Pitigaia. Astazi au locuri cumparate pe bani tine casa". Se prang insa ca n'au loc si sunt strinsi". nu sintem crescuti in padure: Ne-am ruminit. Racovita. Un alt caz ne confirma cele de mai sus : Baesii din Oprea Car-. Nu lipseste nici pe aici tendinta ce o au parte din Rudari. de a se ridica peste nivelul comun. punctul Bare. Si Tiganii de padure. panesc : aceea de a fi si ei in randul lumii. Locul pe care stau acestia. tragand cu plugul un sant de jurimprejur ca sa nu se mai Intinda. and sunt aproape de sat. ca cel putin lor sa li se dea posibititate. . sa cumpere locul si sa dureze case la fel cu ceilalti www. din cauza cà locul e inalt i n'au fantâni. de multe ori invinge cea dintaiu. cei din Cornana de Sus in B5rc". ca in lupta ce o duc pentru ruminire" sa fie ajutati. ingheata.dacoromanica. Au gradinite. nti e mai mare de un jugar si juniatate. Putini au reusit. Berevoesti-Parnanteni). la . (ca cei din Breaza). de alta satul le-a pus limita. iar num5ul Baesilor Rudari de aici e de 114.. Intinderea ocupata de Iraqi in Comana de Sus. Bughea de Sus. la o situatie mai buna. unii dintre ei au inceput sa-si faca case in loc de bordee (Valea Hotarului Dragoslavele. spunandu-mi : sintem crescuti in sat. Dintre cote douii tendinte ce-i sta. conditiile de viata iau un aspect cu totul specific. Baesii din Sebesul de jos. tendinta nu lipseste. arata ca ei se stiu adapta. de cand au coborat din . Idealul pentru ei e ca s impace cele doua tendinte. .TIGANII DIN ROMANIA 155. stau in Rusca" . iar and e iarna. dintr'un Hsu". In Voroveni sunt dou5 case de Rudari. asa ca. a4 iar ei nu pot sa le spue ceva ca le iese inainte. Oarnenii trec cu carutele printre casele lor i fac dârà. fixandu-se la fel : periferic avand prin aceasta o nota comuna cu cei de sat. Beau apa. Cand ploba vine tulbure..ro . Prin faptul ca. tisoara au stat si ei la padure.. apa venind pe un parau. (sipot) .Nici aici insa nu sunt departe de poala padurii. pe un deal unde duc lips5 de apa. cu paru" zicand ca e loc comunal.

incepand cu Ion Furdui si terminand cu Patru Maruntelu. Baesii din Sinca Veche. din 4 familii 3 locuesc in bordee i numai o singura. www.ro . pentru ca au obiceiul de a se stramuta. Ea se acorda din plin cu situatia sociala i materiala a Tiganului de sat : face parte integranta din felul sau de a fi. asa dupa cum. pe cat se poate in mod cu totul temporar : pe zavoaie.. Daca siluarea lor e diferita.156 TIGANII DIN ROMANIA sateni. se aseaza pe unde pot . apoi. ei se leaga de spatiul liber asa cum se leaga de o anumita locuinta. sau cum se zice.dacoromanica. In Ucea de Sus. In tedinta lor nomada ei sunt comparabili acelor pasari rapitoare ce dispar ori de cate ori vin in atingere cu omul. 9) Igiena Taranului Roman. nu fac de- ct sa-si traduca in fapt. deck tendinta ce o au Tiganii de a se pleca conditiilor noui de viata. familie in casa. 3. intre sate. Banii pentru cumpararea locului si facutul caselor i-au luat sub forma de irnprumut dela Banca Furnica" din Fagaras. Baesii din Breaza si-au ridicat casele prin anul 1929. Caracteristic ins'. pada la un punct oarecare. tipul de locuire precumpanitor.. ceeace dovedeste ca ei prefera locuinta in bordee. BucUre§ti. Cum spunea Dr. asa cum obisnuesc Tiganii de sat. N'au asezare stabila si cand sunt siliti spre aceasta. Crainiceanu. La fel and e vorba de Tiganii de sat. intre Tiganii de sat. locuesc in case mi- zerabile. Procesul de transformare si de continua adaptare a facut ca sa avem o intretaiere dc situatii care insa nu aduc nimic nou. cu totul diferit de al celorlalti Tigani : casa lor e usor de montat i demontabila. Tiganii nomazi. Tara Oltului. un intreg mod de a fi. p.I ramane pentru fiecare in parte. Gh. sau ca nu aflam printre Rudari asezari i locuinte ce nu se deosebesc cu mult de ale noastre. din capul locului are acest caracter. dar sunt invelite cu tigle. cand au cu totul altfel de locuinta. pe jumkate stabili (Halbsesshaften). cortul. Tigani nomazi. lasa turta-n foc si pleaca" atunci cand porunceste vataful lor 9). locuin(a. Nu spunem -ca nu sunt treceri dela o stare la alta : ca n'avem spre ex. El nu poate face mai mull. Tara Oltului. fata de populatia netiganeasca. Tiganii de cort nebucurandu-se de o situatie stabila. Tiganii de sat obisnuiesc casa saracacioasa. ei Ii aleg o astfel de locuinta. intamplator sunt 4 familii de baesi . insamna Ca sunt prinsi i condamnati. 1895. 107-8. fiind gajati de oameni din comuna. Prin aceasta. bordeiul Rudarilor yezuma sau sintetizeaza caracterul Tiganilor de padure.

facuta de mana ion cu multa iscusinta si abilitate. pod.dacoromanica. De ce insistam ? Spre a vedea dididupa puteri versitatea situatiei lor. perini mici si mari.lor sunt ca la oras pline cu fultuci" . Intre cei din Persani. case. avem o colonie zisA la Pitesti". Adevarat troglodit. www. acestia-s boitari" 10). Unele foartc mict Vazute 10) Cei din Toderita.TIGANII DIN ROMANIA 157 Tiganii de sat vor locui. acelas tinut. 0 ie o valid in 1939 cu 800-1000 lei. Incercand s. In vreme ce. dar exceptional si prin urmare nu fac deck s aratam ca intre ei intalnim toata gama de stari si situatii. 0 astfel de situatie nu se gaseste nici printre Tiganii de coil si cu alit mai mult printre Rudari. curate. dar din alta parte a satului. Suntem intre ei. dela mizeria cea mai crunta i pana la o relativa buna stare. in paianta sau caramida. Tiganca si ea. casele lor sunt bine construite. crede c acestia ar manca chiar mortaciune". Paturile. intru intr'una din aceste case. Ei cauta sa raspunda versitatii conditiilor vietii. Tiganii din Fagaras au casele cunoscute. Asa precum putem spune ca in Grid. deci clupa puterile lor. Se mai spune c5. Intru din casa in casa. destule case de Tigani bine ingrijite.ro . imbracandu-si interiorul dupa cel al taranilor din partea locului. casele saracacioase cu sau Fara. pe langa ei trecea soseaua asfaltata a Societatii Suedeze. Pe cand cei din sate cauta sa corespunda mediului uncle traesc. Ana Buciuman tese la razboi diferite scoarte. ii. cei de ora§ cauta SA tina pas cu orasul. avand un miros caracteristic rasei. cum pot. iar fiica sa 11) coase cu maim. n'am putut. Chiar acum cade o ploaie repede de vara si caut sa ma adapostesc. stau pe locul numit Mcacea". fiindca din launtru duhnea un miros teribil. Acestia au rude in America. compuse din avand perini una sau doua cameri. Am gasit in cursul cercetarilor. Pe deasupra.. Am vazut la ei o soba de gatit. Oamenii nu-i cheama la lucru CO le ie scirba sa manince Cu iei". numai acest din urma inconvenient iti arata cal esti intr'o Casa de Tigani. Aci sunt d-aia care beleste la mortaciuni. cu un mobilier saracacios. Cumpara lemnaria caselor vechi din sat si fac pentru ei. 0 femee. Tara Oltului.. din fier. Fierarii n special sunt avuti. cu un glas de femee. Casa lor e cu o incapere sau douil si de cele mai multe ori lasa de dorit sub raportul curateniei. 11) Nu numek de Ana Mon. locuitorul ma privi galben. acelas tinut.

Populatiile stravechi din aceste parti 1-au cunoscut. Inainte. pastrandu-si prin aceasta." (Dela Rude darii din LeregiMuseel. inc'odata ca Rudarii. sunt un rest al 12) 7. etc. vintn. In : aceasta apropiere se afla undeva (nu se afla usor unde) locuinte formate din bordee. caracteristica proprie. bordeiul. Block gaseste cu cale sa scoata in relief. Nu au un tip de casa special ci miniatural. Astazi insa bordeiul ca locuinta predomina printre etnografica Rudari. Nicaieri n'am gasit bordeiul la Rudari pe junzalale in Varna/.dacoromanica. peste Carpati. vai de sufletu nostru. cit Ii bine-afard. Panzatura la bucatarie ati age atentia si ea : gospodina cind e buna. Totusi. cu deosebirea ca bordeele lor erau dintr'o incapere si pe jumatate in pamant" 12). ceas de masa. ar exista in parte uncle dcosebiri.. se prea poate cä i Tiianii de sat si-au avut locuinta in bordee.) este locul cunoscut al casei pe pivnita. Perdele la fereastra. asa dupa cum au inclinare fata de tipul de asezare cu case izolate Einzelhof" ori stari-vlah". avem si noi bine-n borcind sa bulguieste ninge ti bate. Dupa cum am amintit. Se vede ca Rudarii-Caravlahi au primit bordeiul pe jumatate in parnant al Oranilor de la ses. nu se poate spune ca bordeiul nu e un element cultural material autohton. cit. p. ei merg si din acest punct de vedere pe urmele populatiei netiganesti in mijlocul careia sunt asezati. Prin urrnare. www.TIGANII DIN ROMANIA 158 printre celelalte intr'o anumita pozitie : in loc sa fie culcate. Dar sa vedem in ce consta bordeiul de o parte si de alta a muntilor Carpati. 269. Nu numai in partile de dincoace de munte. dar si dincolo. Caravlahii au locuit la inceput in bordee. Mai intai. Asa ne-a zidit Damna Hristos.. trebuie subliniat faptul ca in Muscel (mai cu seama in N. sunt puse drept.. rostul casei merge struna". Vorbind de bordeiu.ro . casa cu etaj. casa de locuit a Tiganului de sat cauta sa se apropie de a taranului din partea locului.E1 e o insemnata caracteristica a bor. Intre borcleiul Rudarilor din Muscel si at celor din Tara 01tului. Op. Filipescn. . in Ungaria si Serbia au Klus locuinta lor. M.) 4..

: mane astupata. Doua dintre aceste lemne. Rudarul nici nu-si locuieste . Rom. De indata ce intri in bordeiu. www. De aici acoperisul i locuinta tipica. bate part*. tipic construita nurnai din doua furci. de Geograf.. se lasa o mita gaura fara geam. vara. Daca ne gandim ca agricultura este inexistenta. numai usa tine ca mijloc de luminat. face-o soba (mai nainte nu prea iera) . facem cos. pe un pat improvizat.. raspund : ursitoarea Dom- nule. iipsa ferestrilor. pe jumatate in parnant" 14) . Op. a doua treapta in evolutie pe pamantul nosiru.. locuinta Rudarului. mai vechi in aceste parti 1"). nu intra nici piatra si nici caramida: pamânt si lemn. vin la mijloc i sunt cam cu jumatate rnai inalte ca cele patru ce constituesc cele patru unghiuri. e lipsa de lumina.propriu-zis casa.dacoromanica. incadram habitatul acesta in mediul primitiv de locuire. 85.sapa nilel in pamint si d doo pasuri . desi conteaza drept fereastra. in timpul iernei. 15) In fata la stanga. Pune stilPii la use. si iera padur-li mai ieftine. Materialul de lucru il au in nemijlocita apropiere. aseaza usa.. Dealtfel. Pa da-laturi. Privita astfel. Tom. Buletinui Soc. ci doarme sub umbrar... 0 gaura la partea din fata (stanga) 15) a bordeiului. Si tot aici lucreaza. Pa urnza vine martaci. ra. v.. peste care vine o cumpana". La aceasta constructie deci.. Ca nu sunt de fel Tigani curati..4 :unei populatii autohtone. Locuinta lor are caracterele urmatoare de afara intri de-adreptul intr'o locuinta. XLI (1922). cit. Reg. privind o astfel de locuinta. cornpusa dintr'o singura incapere. Asa ca un prim sernn deosebitor. nu poate fi vorba de o sapatura . Intrebati de mine asupra faptului.TIGANII DIN ROMANIA 15. cind a ursit pa rudar. in timpul verii. constati lipsa de lumina . cu casa-n spate". face parte integranta din felul sau de-a fi. si lipsa unni tavan I!eo locuinta as de :ilia': ra cum este a Rudarului. bate furcili si pune bereandu cl-asupra. 14) Data ar fi sa facem o comparatie intre bordciul dcscris de Nicolaescu-Plopwr. p. ridicat in fata borde-iului sub forma de satra. Domnule". usor putem sa". Intreaga constructie se reazima pe 6 lemne infipte in pamant. p'a lenzne Pune p.l-am apropia de coliba de sub Nr.. 2. Block. pei urma. Pentru bordeiu urmeaza textual : .a: mint. pa urma. imediat dupa cort . ale 13) M. Trage nuiele si pune frunza .. in Oltenia. cum am spus..ro . sa fie ca melcu.

Cujba nu au. este cu totul special : pana cam la jumatatea bordeiului. peretii bordeiului si acoperisul. Cant din dreptul vetrei. nu pot ra'-0 dea seama ca e tocmai havers de ceeace sustin. in fig. cu privire la locuirrta. In timpul iernei pun m5inile la foc i astfel se bucura de incalzit. Atka tot. cum se arat 5. fiind cu foarte putin inaltata. se face neregulat i necomplet. din accperlsul nu prea inaintat al asa zisului bordeiu. Modul de protectie al peretilor spre a nu cadea pamântul. se lasa in jos un fel de ingrlditura conicä horn" cu baza in jos .. www. ca sã poata sä capteze fumul.. Aceasta permite fiertul i incalzitul si se afla de cele mai multe ori in partea dreaptd cum intri. ce ajuta la mentinerea asa zisului bordeiu. apoi de jur-imprejur si deasupra se aseaza peste frunzis un strat de parnânt gros cam de 2 palme. de jos la sus. 48. In Iduntru. vazut pe dinafard it avem in Fig. formeaza la un loc cu alte lemne puse pe langa ele. Intr'un bordeiu. locul principal 11 ocupa vatra libera cam la suprafata p'aeantului. Caldura directa.dacoromanica.. despre care am vorbit mai sus. Prin mijlocuI acestui aparat cu totul simplu de fiert i incalzit. dupa anotimp. afirna din acoperis un lant ce se termina cu un CAI-lig de care re agata tuciul pentru fAcut marnaliga si serveste drept cujba". sunt bifurcate la partea superioara asa fel ca sa imbuce un lernn ce le uneste de la un capat la altul si care se numeste bereandu" sau cumpana". Aceste doua lemne de la mijloc. acesta se las'à cam pAnd la a- proape jumatate distanta dintre vatra i acoperis.160 TIGANII DIN ROMANIA bordeiului. cos impletit din nude de forma conica cu baza in jos si cu varful in sus.. impreuna cu cei 4 pari de la colturi. merge dogoarea pd sobez". aparatul acesta de fiert i incalzit e eu totul sunplu. Peretii bordeiului sunt formati din pari verticali batuti in parnant . ei dia obisnuintä. deacea na folosesc soba. Un astfel de cos. iarno rezulta dela focul din vatra care incalzeste hordeiul.. Garanteaza in schimb fiertul legumelor si al mamaligii iar cat priveste captarea funtului. rezultat din focul ce se aprinde pe vatr. In realitate. Hornul isi aduna fumut din incaperea bordeiului. se tidied' un strat de parnânt dublu. intrucat nu garanteaza inci1zituI. desi au simpatie pentru el : noi facem foc pa hocane co da nuiele .ro . si este in chip de contra-fort. PArtile mai ridicate ale furcilor cu cumpana. ca un brau de jur-imprejurul bordeiului numit vrastina".

. una din calitatile Rudarului. Sub forma de gluma ne stint date urrnatoarele relatiuni directe : pureci avem. chntre toate locuintele lor. in Transilvania. pe acesta II gasim la stanga. mai iuti si altii mai domoli. Asezarea lor dà impresia unui burg de margine.. avand caracter cu adevirat tiganesc.Bradatele. La Sercaita. in numar de 34. Cei din Sinca Veche. sa-1 varuiesti. fix . Oala de fiert. acestia. Mai intaiu. casele lor erau simple colibe. numai una e bordeiu. Dar pe langa rezistenta la foame. Apoi : lt www. Si apoi. respiratia in micut volum al locuintei. mph stint moran 5. Inainte insa... De altfel. mai e asigurat de insasi caldura animala legata de om : adapostul fiind inchis din toate partile. Trecand dincolo in Transilvania. mizerabile.. In Sebes avem 6 bordee si 8 case.. (Coasta Creun singur bordeiu. numai lucreaza decat la code" si maturi ... si ceaunul sunt nelipsite. este si rezistenta la frig... (este pus in fund) si cateva vase de lut. Asta poti sa-1 spoiesti. Si avem un fel de lemnari lati si la coada rotunzi si tine pica pa pielea omului. sau proletarizat. de pamantul cu care e captusit adapostul de jur-imprejur. apoi chiar bordeele sunt varuite. di sa numesc libarci prasitcare".ro . Se intelege ci bordeiul in felul cum 1-am prezentat. Cei din Cuciulata au 25 de colibi" restul case. ca-n casa".dacoromanica. intalnim un grad ceva mai evoluat de locuinta.. e destul de inaintat. Cum spre exemplu gasim la. este tin mediu potrivit pentru infectie. trecerea de la bordeiu la (-asele de locuit s'a facut aici intr'o proportie mai mare. locuesc in case invelite cu igJ. Ai mai do1 ai mai iuti stint carbunari. locuind o aripa a satului (inspre S ) . Procesul de tranzitie dela bordeiu la casa. dupa cum s'a aratat. Astea-s mai bune. Ei are rneseria cla lucreaza la mangan. Sunt insa asezari tipice rudaresti. Mai ie multi Domntile. asa ca te simti in ele ca in caca.. un singur bordeiu. (LisaFagaras) unde am aflat o casa si 4 bordee Accstia spun referitor la bordeiul fratilor de peste munti : alea-s de glii si de lemn. cu ferestrele. In Copacel. Cazul Rudarilor din Ucea de Jos este elocvent : aici stint compacti. restul case. formate exclusiv din bordeie. Un tron pentru malaiu.. basica. Rudarii tului") stint I 1 case si o coliba" din breaza au 2 bordee si 3 case. cum am spus.'FIGANII DIN ROMANIA 161 Ce garanteaza incalzitul ? Incalzitul e garantat. produce caldura. absolut trebuincioase. Un pat rudimentar.

se. n'au aceeasi constructie 15). daca ne referim la materialul de constructie. Ei nu sunt asa de prost imbracati ca cei din Vechiul Regat. unul cu varful lasat . se gasesc mai multe in partea de rasarit a Carpatilor.pregatesc daca e cazul si cumpara de la targ plocade albe.dacoromanica. de pe la tarani sau din targ cum vom arata mai departe 17). Cortul Tiganilor noJuazi are forma corturilor Beduinilor. Astea-s da nuiele lipite cu pamant i acoperite cu scane vorba de constructia bordeelor. www. Acuth. Se poate observa de altfel si la imbrdcaminte. e facut in afara de lemnele propriu-zise in numar de 5 din postav. de exemplu. Block distinge trei : until cu varful inalt . (cei de dincolo).cu guse iti ies aci inainte. tarziate.. au hoar-de de nuiele. Locuinta Tiganilor nomazi e cortul. cari. Mai ales primul. Cele doua forme de la inceput. Intre unii i altii observi cu oareCare interes calitatile si lipsurile de mai sus. ei ii revad cortul.. se intalnesc §i la noi. La Roumanie. Sunt vara incaltati. Iei. In cuprinsul tarii noastre. Al treilea an 16) E. ramâne o diferenta in plus pentru Rudarii din Trans. 316. i cuverturi cumparatc. asa incat. cit. 13. pusi fata in fata doi Rudari esti izbitunul de o parte si altul de cealalta parte a Carpatilor fara sk vrei de diferenta pada si la infatisare. M. Tipuri regresive. e relativ unitar. Multi din -cei . cortul si din acest punct de vedere. poate mai mult decat ori care alta categorie de Tigani. e insa faptul ca Tiganii nomazi se identifica cu aceasta forma de locuinta. Straiele" pentru cort in Tara Oltului sunt cumparate de la Sibiu.TIGANII DIN ROMANIA 162 noi obisnuim tot sobe de fier. Block vorbeste de un cort.ro . p. i deci mi-e necunoscut. panza. 6.Ceeace e mai interesant de relevat. cortul Tiganilor nomazi de la noi.din piele : Rinderzdtc als vorilbergehenden Unterkunft die Löffelschnitzer und Muldenmacher in Ungarn mid Siidoseuropa" (Op. Pe vremea cand d bruma. cu deosebirea c sunt mai inalte cleat ale acestora si in detalii. Pittard. 17) M.si unul in forni'a de semi-cerc. care. Cam 5 straie" 18) ajung la completarea unui cort. duri" Punandu-i fata in fata. -nu tine mai mult de 3-4 ani i apoi incepe a putrezi.)] vania. 79) pe care nu I-am infalnit la noi. 18) Plocade.in mare masura se daturesc mectiului social si geografic diferit ca i selectiunii lor in.

Corturile adesea se pun in linie dreapta -. uncle se inchee unghiul celor doua lemne ale cortului. pe doua randuri paralele. au porci. de care atarna un lant cu ceaunul de fiert. Cat ii ziulica de mare. rascoapte de f urn. Din cauza jenei de a nu li se face satul de rusine... in felul curn sunt dispuse corturile.ro . corturi. Cei din Porumbacu de Jos au si loc propriu. este adapostita de vant. dedesubtul caruia se afla N atra cortului. in linie dreapta. la o parte.la rand. Cei dela Porumbacu de Jos. apoi ei an cai. se leaga de mai multi tarusi infipti in pamânt (pociumbi"). Pe margini. Nu stau insa aici.lor se ingramadeau acolo". Aceasta corespundea pana la un punct si instinctului lor nomad. de jur-imprejur.TIOANII DIN ROMANIA 163 si al patrulea incep a-1 carpi. Adesea sub cort. 0 alta cauza pentru care s'au mutat de aici este locul care se afla lânga drurnul cel mare pe uncle tot treceau domni cu motoarele i copiilor. avand menirea ca sa tina cortul cat se poate mai intins. Gura cortului cade de obiceiu spre risarit . ploaie si soare. Depinde çi dupa curn se da locul. mai ales dupd ploaie. spatele. Le vezi intinse pe panaint. corturile rnai pot fi asezate in linie dreapta. in afara cortului. sunt asezati cu corturile lor at find o dispozitie Vest-Fst. . poalelc de jos ale cortului intins. Tara Oltului.. Locul pe care se afla e ales dupa imprejurari. Atunci and sunt rnai multe. in lung. Tipul de cort cel mai frecvent e format din 4 lemne ce se incruciseaza la partea superioara in forma de furca formand in fata si spate cate un triunghiu cu varful in sus impreunate de o curnpana care le uneste pe la mijloc si care se mai numeste i bereand". asa incat ei pot sta pe branci si se pot uita afara pe sub cort. unde bate vantul si ploile.. peste care se suprapune berand"-ul. la cthe 6 metri distanta unul fata de altul . dar nici attinci nu-i lasa. Nu intotdeauna se observa o ordine precisa. Spre a se. nu-i lasV. putea mentine foaia cortului.. cortut are o urrna de sant spre a se putea scurge apa de ploaie. ca f indci. cumparat Onea drumul de tara. aflam caruta de transport.. cortul voevodului fiind la mijloc... Panza dela cort e asezata ceva mai ridicat. ploaie i caldura. Vor merge pin sate dar nu ori unde : hotarul satelor p aici fiind impartit in trei : sema- www. Intercsant de semnalat este iarasi mecanismul de incrucisare al furcilor in fata. ei au fost indepartati si de aici.dacoromanica. care in forma aceasta. tot carpesc la. Vin doar tnamna.

cel mai putin arnenintat cu stricaciunea din partea lor si a cailor.. Spun ca-i apuca ameI teala and dorm in case. Un fapt care a esit din comun si care a facut senzatie s'a intarnplat in partea locului 19). fie el ori cat de raco19) Tara Oltului. spune cà ei sunt invatati ca lupii-n padure". Ori unde s'ar afla. ca t i altii din alte regiuni. Caii stau pe langa corturi. fata de starea de lucruri in care se gasesc Tiganii de cort din acest punct de vedere.. ei nu platesc nirnic. Fani la un punct ei sunt supusi la aceeasi rotatie ca si destinatia ce se da hotarului comunei.tat sa stea in casa.. Rufele se usuca intinse pe iarba. pasunat. a mai bine ar fi daca ar baga cortul in casa i astfel sa. in timpul and se muta merg pe langa carute. Nu se pot adapta. Se zice ca i ei au ras unii de altii in fata acestei experiente. Copii goi sau pe jumàtate goi. intrucat stateau si in cort $i in casa. se muta acolo unde umbla ciurda". Inteadevar aerul liber. al treilea ogor". affand Ca e vorba de colonizarea Tiganilor no mazi. www. in sat. Fagaras-Sibiu. Un Oran. din departare se audebatand tabla pentru caldare. Locul a costat 55. Astfel impacau doua cerinte : una a vremii . cu singura deosebire ca nu sunt legati numai de hotarul unui singur sat. . ducandu-te la ei. In Nucet. Tiganii" de coil au facut o casa de piatra. iar pe de altá parte. chiar langa soseaua judeteana. Cei din Porumbacu de Jos. Mai apoi. nu isbutesti s te fixezi printre ei asa dupa cum ai vrea.ro . au recurs la un siretlic : au cumparat loc propriu. ii fac de lucru pe valceaua din apropiere. Au scos corturile in zavoiu si s'au asezat acolo ramanand casele goale. Caii lor pasc clandestin pe ogor. Indata toata suflarea e in picioare. in care traesc i alta a sangelui lor. Esti prirnit cu banuiala i daca nu inemeresti tin concurs favorabil de imprejurari. Apar in acelas moment cainii. PAna la urma au ajuns ca au esit afara din casa. Din cauza caldurii la fel au intins cortul in casa. Dupa un an se muta Cu acest prilej terenurile de cultura ale satului sunt ferite.TIGANII DIN ROMANIA 164 natura cu grau i intr'un an porumb .dacoromanica. ce s'au gandit ei. Judetul Sibiu.000 lei având case pe el.." stea in cort. La inceput au cau. cari. in Porumbacu de Jos. Ei vor sta pe locul de pasunat. Cazul e cu atat mai interesant cu cat s'a intâmplat si la alti corturari. La mijloc e obisnuinta care le-a intrat in sange.

a se mute din vazul tuturor mai departe intr'un deal. numai ca sa-i vada intr'un loc convenabil pentru comuna. o dovedeste i alt fapt. Atunci cand au avut posibilitatea sa traieasca in case. pe 15. Block). De aici se impart ei . www. iar ei . daca nu 6 comune. Batranul Caroli de 100 ani din Scorei Fagaras.500 'de lei. De altfel. Cazul e cunoscut.primi aerul rece de afara. dar comuna cu ordinul tinutului a -dispus ca ei s.au continuat sa traiasca in aer liber (M. iarna pe frig. Iarna cumpara cojoace (1939) pana la 1. o iubesc. echivaleaza cu o adevarata inChisoare. precum se observa pe harta. ei au bagat mai de graba in ele-anirnalele de care erau insotiti. fiind asezati intre 4 hotare. spatiul inchis pentru ei. Dar in totdeauna pe jos si cu. locul era intr'adevar desiinat pasunatuluL Cand au auzit ca-i vorba sa-i colonizeze au facut i ei ca cei din Porumbac : au cumparat loc spre a ridica la nevoie un -. revina iarasi in dealul ales de comun acord cu ei . Ca nu pot suferi caldura din casa. Au lost chiar ijutati cu carute si boi. cum spun si din alte parti.5i la fel : au stat 3 zile iar a patra zi pe la 12 noaptea si-au angajat carausi din sat intorcandu-se la vechiul lor loc.ro . Dealul pc care au fost asezati se chiama Cioru".dacoromanica. In acest an. adica viata de nomazi. unde pot veni mai cu inlesnire in atingere cu oamenii prin targuri si sate. din cand in and. nici chiar in timpul iernei. de drept. cu Yana pe din launtru si nu au a suferi de ger. N'au stat insa. Corturarii din Sebes-Olt. unde le place mai mult. mai venea si mai dormea noaptea pe la diferiti locuitori de prin comuna. Sunt asezati exact pe soseaua judeteana Sibiu-Avrig.TIOANII DIN ROMANIA 165 ros ii prieste. ei sunt asezati aproape toti pe sosea la drurnul mare. Din contra. intalnit tot in partile noaStre.iubesc drumul . Organizatia noastra sateasca are -Inuit de lucru cu ei din cauz4 instabilitatii lor. roiesc prin sate dupa hrana si lucru mai usor.. Aerul curat viata in aer liber. cum. au fost in cele din urma convinsi de catre primarul din comuna. capul la use spre a. sub cuvant ca erau in gura vitelor".nga linia ferata Sibiu-Fagaras-Brasov. deck 3 zile si au fugit inapoi.argument hotarator.

mentioneazá acest lucru astfel : in Transilvania. www. Tiganii adopta costurnut romanesc. adopta costumul nearnului in mijlocul caruia traesc. cit.dacoromanica. insa in Ungaria intr'atata sunt de strans legati de felul de a se imbraca al acestei tari ").. cit: p. op. Dar aceasta e o constatare generala. Block.11. Inteadevar culoarea verde. ca alaturi de Romani. Tiganii cauta si se complac tot asa de mult printre Unguri. cat sunt Tiganii de atasati unor medii anumite de viata 1). In deosebi am subliniat faptul. Grellmann. chiat daca ar fi sa-1 primeasca gratis.Asimilare. (Trad. 3) Locuitorilor acestei tari. Prin urmare. 77-8. galbena si rosie sunt cu- preferite de ei. Anumite corespondente simpatice intre natura lor temperamentala i costumul unguresc impodobit cu mutt rosu e destul de caracteristic. izolare i altceva". am avut ocazia sa aratam. adoptandu-le limba. cà ei se complac in a-si duce vieata intre Romani. Trecand la cazuri 1) Consideratiuni asupra raporturilor dintre Tigani si Romani" precuin . mai degraba prefera sa rarnana pe jumatate gol sau numai acoperit cu un sac. religia si portul. op. - Mai ma referearn atunci si la un alt f apt semnificativ si anume.). pe noi ne intereseaza un lucru : ca Tiganii. vorbind in lucrarea sa 2) de portul Tiganilor. Acestea se astern peste fondul ochilor si parului lor negru cu care se imperecheaza intr'o armonie speciincite fica 4). decat sà adopte un costum strain.VIII PORTUL In cadrul acestei expuneri. 2) -1) . incil. in majoritatea cazurilor. exceptional de semnificativ. un Tigan. 91.ro . franc. p.

Ele singare an lin port specific . de catre moda. Tiganii de sat si Rudarii de la sate5) imprumuta in intregime costumul romanesc. www. Ici. Caracterul lor sufletesc isi afla o potrivita expresie in felul tm sunt imbracati. portul romar. -.agara-§ deci in mediul urban ci isi adapteaza un costurn specific. Pantofi sau sandale romane.ama zis i .adopta in intregime acolo in mediul rural. portul taranilor nostri. sub acest raport. prefera o culoare deosebita . E vorba de costumul Romitelor" pe care ii imbraca manai Ia maial si la petreceri cu caracter festiv-tiganesc. Asupra acestui punct insista si M. In F. Nu adauga. Fetele nu pun pe cap". Parul ondulat. Corturari. Tiganci in perspectiva de a se manila.dacoromanica. Dar ei.:sc. Deci. fac figura aparte fata de ceilalti Tigani. Sort rosu sau alhastru. Poarta rochii de culoare inchisa si cu floricele miirunte.. scoase din uz. teiL p.ro . -pe cand Pemelle pun carpe rosii si galbene. cu .TIGANII DIN ROMANIA 167 Veeiale) obsrvarn urmatoarele : e adevarat ca Tiganii de sat si Rudarii. Nu au nici preferinte exceptio:nate. numai ele au haine de Romite" : rochie larga ce se tarAe dupa ele ca slaeru" de mireasa. care se poarta scurt de tot si numai dinainte. in intregime. Lautarii rrostri in special isi fac un titlu de mandrie purtand imbracarniMea nationala româneasca. nu tes si capata sam primesc imbracamintea in sclimbul obiectelor vândute prin satele noastre. Umbrela ruie. Tiganii de padure (Rudarii) adopra si ei. cu atat mai mult. in inteles ca nu sunt imbrobodite. nu §tirbesc. Nu se observa insa printre ei nici un fel de exces. Femeile tinere poarta carpi Tosie in trei colturi pe and bluza e cu flori si are maneca larga Le arguntin". Carnasa barbateasca a taranului roman precum si iia l5:iancef noastre. Llnx:urarilior). o gasim si la.7cat ei nu torc. Vesta de marase . 6) Op. n'avern sa insistam.laibar" legata in fatal si spate cu funda To*. colea. ca In Mânit5tur-Cluj (Str. cari sunt in curs de integrare. Cel mult se poate spune ci retin acele modele de cusaturi vechi. rar la ora§e in suburbii. Tccurile la incaltaminte sunt maim. 94. Mai ales Tiganii de sat. Romitele sum fete tinere. rtt aLIaii nu lac-nese decal pe la sate. Block). incolo raman simpli pastratori si accepta ca in atatea alte domenii si in pivinta fehdui de a se imbraca ce li ofera mediul in cari traesc.

Curnpara pielea de pore salbatec. In exterior. Portul parului mare si al barbii tine de un caracter organic al Tiganilor nomazi. ca un lucru demn de subliniat printre ei. Ei vor fi incaltati astfel cu opinci. opinci. 0 fizionomie deofete mai aspre. o relativa uniformitate. Intr'o caruta calatoresc Tigani de cort. caldararii au cisme.. spun ei. Avrarn. Tiganii de cort nu poarta strae rornaesti. Peste mijloc sunt incini cu serpare late. cu singura deosebirc ca acestia traesc in acelas secol cu noi. iar barbile seamana cu ale patriarhilor din alte timpuri. Ministerul Sanatatii j Ocrotirilor Sociale in sedinta din 22 Decembrie decide pc l'anga interzicerea vagabondajului Tiganilor nomazi un sever control sanitar. iar ciurarii. Acest lucru echivaleaza cu o adevarata batae de joc. Ca sa nu li se tunda barba si parul inane. Au la chimir pungi din piele ca cea pe care o avem in strânsa in sens 'opus de baeri (vastari") si tinute de corsoi".coiu berbecului"." Raman Tiganii de cont. dar si pentruca ei au o statura mai impunatoare. cum se prezinta ei la o serbare. Acesta ar fi un indiciu destul de elocvent ca in mare parte ei au ramas ceeace sunt. www. Usor li-c acestora.ro .dacoromanica. Peste camasa si iia cumparata de la tarani. DIN ROM kNIA Costumul descris mai sus e imbracat de catrc fete la 15 ani festive) pana la 50 si II pastreaza (purtându-1 la ocazii mari de ani. au haine de targ. Din acestea scot tutun sau bani i sunt facute de obicei din . par uniform imbracati. Suntem in 1939. care in 1939 costa 60-70 lei.loS TIGANII. ca din pielea de pore sau vitel din care fac dune. spre deosebire de ceijalti corturari. In picioare. sa faca i opinci. se lungesc pe fundul carutei (pe foale") lasand conducerea cailor pe mana femeilor. asa ca Romitele" reatizeaza in poq. In acest scop urmeaza o adevarata vânatoare dupa barbile si parul Tiganilor nornazi. FiTira lor e Incasehita. In trecerea lor prin sate. maial. Ei sunt acuma acoperiti de fernei ce mâna caii in locul lor numai pentru a scapa de masurile luate in contra lor. Din par fac perii iar din piele opinci. Infatisarea acestora fata de ceilalti Tigani. Isus. Astfel. n'au purtat plete si harba mare ? Din aceasta cauza o mare nenorocire se abate peste ei dud li se taie parul si barba. nu e schimbata numai prin faptul ca-si au portul lor. Ochii mai patrunzatori drata apoi de un par bogat si aspru ce se revarsa in plete lungi. Suntern in drum dela $elimberg spre Porumbac (Tara Oltului).

Femeile lor obisnuiesc sa poarte in cosite monete de metal. In trecerea lor prin sate mai iau cii ele si o traista mai mare in care strâng de ale gurii.T1GANII DIN ROMANIA 169 Suntem intre Corturarii din Porumbacul de Jos (Tara OltuI id). Nu le place culoarea neagra. Sortul e ca rochia.na la adanci batrânete. mai jos coroanele. Am spus ca ei isi pastreaza portul. Pe unul din acesti bani se poate ceti : Franciscus D. Numai cerceii dela urechi sunt tinuti p5. Din contra. La o corturareasa (pe care o aratarn in aflu pe cosita din dreapta 14 bucati de astfel de monede i pe cea din stanga alte 14. prin ce s'ar mai putea deosebi de ei? Simtul de apartinere la grup se observa cu orice ocazie prezent.ro . Poarta inele ce se asorteaza cu rochia. In special malar. Mai sus sunt asezati zlotii. cand se marita de arc copii. Banii in par" se poarta pana-i fala mare. banii sunt luati jos si constitue cu timpul un fond din care va rezulta dota pentru fete.dacoromanica. gaurecente sau ceva mai vechi ) rite pentru acest scop. G. www. slanina etc. De sold (sfanga) la femei. Corturaresele poarta iie taraneasca. austro-ungare : zloti si coroane. e nelipsita o traistuta in forma' de buzunar in care carturaresele tin ghiocul si cartile de ghicit norocul. rosul e cautat. dar au rochie vargata cumparata dela targ. Austriae Imperator 1S22 (pe verso sters). Pretind ca daca ar purta i rochia ca la Romani.

biserica.IX FELUL DE ORGANIZARE I. Tara Oltului. face ca ei sa-si piarda din felul lor de organizare proprie. . antoritatilor din sat.Glasul Romilor" din 7.VI (5 Aprilie 1939) Nr. o societate" infiintata in 1924. Faptul ca Tiganii de sat vin in contact strans cu organizatia noastra de sat si oras. au la fel. Acum sunt. ici inenjin unele forme proprei de organizare. dar.ro . Rudarii mai pastreaza urine de veche organizare primitiva.. Tara Oltului). Tiganii din Fagaras au o socictate de inmormantare cu presedinte i casier. Astazi se cred indreptatiti sa-si aleaga si rgi. Felul cum se adreseaza acest inspector" peste Romi. La intrebarea ca baesii nu stiu tiganeste si ca cu greu s'ar putea baga in aceeasi oala cu ceilalti. scoala si pravalie pentru manufaetura (Sebes. Stand de vorba cu unul din sefii lor regionali.mernbrii de incredere. mai mult se stradueste. Greu raspund i cei de cort.dacoromanica. care k-a promis Baesilor din partea locului. secretar general. Tot asa cei din 5ercaia. Acesta vorbeste radical. Pada una alta. Nanftäila da din umeri. in raport cu timpul. Tiganii de sat azt Pierdut orice urma de organizare proprie. Ei nu aint lamuriti daca la mijloc nu e de fapt o excrocherie. Juramantul prinfre corturari. inspector peste Rorni. nu toti raspuncl la apel. presedinte i controlor. 3. bine organizata. Naftanaila. 12. Ar vrea sa vada o natie a Romilor. Nurnai ca Baesii raspund cam greu la aceasta chemare. u rmeaza consolidarea. ca sa cheme pe Tigani la adunare felul cum erau amei www. cum spun. ca ajutor de inmorrnantare.. lasat lor de Gligoras Dinicu. Gasesc la el : . iti dai searna de indata asupra nazu-intelor lor. apoi 12 oarneni. M. Codurarii La fel. in stil mare.. 1.. Si pierderea se face treptat. In mornentul de fata (1939) au acluhari. cum se spune organizati". platesc 25 lei. asa incat toti Tiganii sunt pusi pe ganduri. 2. Gfigoras a strans colizatia dela fiecare cap de farnilic: 40 lei. Cei ce sunt bagati" in societate..

Intr'adevar. ce exercita toate atributiile. Documentele timpului mai dau i alta autoritate : aceea de bulucbas". ei Ii simt datoria. pe la jumatatea doua a secolului trecut. Ed. T. (op. vorbind de colonia de Tigani din Cluj. cit. lovit astfel nat". Vinovatul era pus pe scaun si 11 apuca la bastosau cum se mai poate spune. 4) Revista Istoricii. votu- rilor 1). ca ridicol De Gerando. superioara celor de pana acum. Potrivit documentelor. 3) Budai Dcleanu. spune ca la 2 ani ei isi aleg un voevod" al lor. Aprob. Budai Deleanu precizeaza la fel. pe cand Rudarii. 1. 2) Kövdry Laszlo.dacoromanica.a. Tmpresia ce se rasa era ca to-tub se petrecea mai greu ca la 1) Op. 58. Acestea se puteau spune pe seama lor prin anii 1753. lor ca sa ridice pe unul dintre ei mai mare nurnit voevod i insarcinat cu atributii administrative si politienesti 2). apar cu voevodul" br . El putea aplica pedepse : dela 10-15 lovituri de bat sau curea. in afara de cele sacre i rasboinice. E insa intrebare daca acest bulucbasa" era de fapt Tigan sau era omul stapanirii. ccl mai bun mester de covate. pag. cit. Pesie ci este vrednicul jude iubitorul de clrep.. asa cum nientioneazi. de scafi. pag. la fel ciurari. acolo unde sunt mai multi. Cartea Noastra". 15. de ex. canace. 15-16. Se poate sublinia la locul acesta cä pe cata vreme ei recunosc in fruntea lor un voe-. i legiuirile timpului (v. tate" "). prin majoritate. taiere. Art. P. Intrucat ea i§i exercita autoritatea peste giuzai de Tigani domnesti lingurari ce sintu inu parte (arii di giosu". Tiganiada. Sibiu 1930. hambare si de cuiere". Voevodul lor avea 1 florin pe an dela fiedare familie de Tinan Dar prin legea din 1588 voevodatul ii e desfiinfat iar ult:mul lor voevod Petre Vallon a fost detronat. www. 193) arata cal pe timpuri. III. Potrivit infoirnatiilor ce le avem. ei isi aveau voevodatullor propriu.ro . 89. ei si in Apus si-au facut aparitia sub hertogi si duci. p. intre Rudari dregatoria cea mai dcs intalnita e a vatafului.TIGANII DIN ROMANIA 171 nintati ca sal ia parte la adunarea sDlemnà. p. populara. dar ramane sa se vada. aminteste Tiganiada lui Budai Deleanu.de tinte si inele. liguri.). vod". daca acestia sunt ridicati dintre Tigani. III. ca zlatarii. Acesta avea in grija lui atributil judecatoresti si aplica pedepse : numai bulucbasa loru sa-i giudece si sa-i globasca" 4). facatori . Rudarii adesea au un vataf". au pcste ei pe un anume Neagoe.

Purta tirsina". El poate sá insulte. De aici con§tiinta lor cä sunt in afarä de lege. nu te poti judeca cu iel ca. Anurnite semne distinctive.' nu ai pintu ce. ia bani dela cineva cu imprumut si sä nu-i restitue la timp. Pintuca iel n'are avere.' se conduc dupa' o lege a lor proprie. traista de piele si pajura aicea pa curea la piept" (Vistisoara. Credinfele lor referitoare La drept precum §i practica kr in ceeace priveste aceste norme : ief claca a furat un Rudar da la altu. Rudarul nu poate fi tras la rgspundere.simbrie". n-a fost sa' se judece". Tot ei prindeau feciorii la catanie". Legea noastra nar avea nimic deaface cu Rudarul. (adica martori) si tot nu poti sa-1 dai in judecatà. dat in judecata. (Dela Rudarii din Nama'esti-Muscel). asa ie par-tea rucleireascei.' el nu este incadrat intr'o societate pentru care a fost fkutà legea. exterioare. Partea rudäreascd. Ceeace insemneaz c Rudarul Ii da' seama perfect. ieu te-am injurat pal Dumneata tot rudari s'a' fie p-inga Dumneata. salba" in chip de decoratii i pentru cei din Tara Oltului autoritatea lui se extinclea pana departe : catre Sibiu. Legea n'are ce sa'-i feed. Daca lucrurile nu se judeca' prin blândete" atunci prin puterea legii nici atata nu se va ajunge la un rezultat. In aceastä privinta'. el nu da cleloc . e urmAtoarea : cal se cred in gall de lege. poate sa. ca nu cistigi nimic Vezi. se afirmä astfel : judecata nu permite". inteadeva'r interesantà. nu lipseau conducatorului : avea zloti de argint pe piept . Urmeaza textul interesant al unui Radar din Valea Mazganei-Muscel ce completeaza si plasticizeaza mai mult raporturile inter-individuale ruddresti. ca. Tara Oltului). plateau catc 2 zloti. La-n chisoare nu ma poate baga lejia". or o bardä. scoti tot cu blândefea. Insasi ifaptul ca atunci cand era ales. Afara de aceia el mai era scutit si de lucrarile corniinale drumuri.172 TIOANII DIN ROMANIA judecata si vataful se bucura de oarecare vaza intre Ruclari. sau orke .dacoromanica. sau dä pilda cá www.ro . poduri. iel lejia cind a fost atunci. un copil sà vazai bine ca i-a furat . In sensul ca. Daca vrei sa scofi ceva parale. Coritinudm: de esemplu. n'are mo§iie . de unde le va fi luat Rudarii. Tara Oltului). Nu plateau bin Pe cand ceilalti Rudari (din Cuciulata. ne arata ea deprinderile acestea crau comune si rirnelor organizatiuni românesti. si din care el nu face parte. Un fapt care merita o deosebita atentiune si o anumita' mentalitate ce o au Rudarii privitor la drept. era ridicat de trei ori in sus.

au o organizatie proprie. ii vine boal-aia reaua si-1' da cunosti pa iel. ca mine sä pateasca. Sä fi da treaba.. Ii gurafaptasii. trimeteam 4 WO la iel... un flalcau t i ia a voit. mindoi si pune nevasta lui s-o bath. $1 le pune sa scuipe unu pa altu. $i le plimba pintre Rudari. si-1 aducea la mine la vataf si-i dam citeva bice pa spinare. 0 jura un Rudur cd nu ieste. Toennies).TIGANIJ DIN ROMANIA 173 i 1-a omorit atita dà milt tine ei la crucea lor : pune un lemn. noaptea venea..dacoromanica. si-si dea palme".. cal Ala ieste. decit cu cureaua. ma scula din somn.. merge cu iei si le pune sA strige : cine mai face ca mine. ci un sistem de pedepsire propriu in. sau s'a dus peste o nevasta la altu. cloud . poate sä-1 vaza cineva si-1 incredinteaza . mama ta sa-ti f. $1 care-si baga capu dal jura care nu.. s-a jurat. Otiie la Rudari nu s-a facut www. o jumatate dal an. $i oki-nspre soare-rasare si cu picer-li pa tuciu-n care face mamaliga-n iel. cal io-i-te ce patiti. (Solidaritatea mecanica in sens durkheimian organica in sensul lui F. pupa ce termind dà fiecare bordei in parte.1 duce la cruce. cam in acelas sens deelara si Petre Tamas de 76 ani din Jugur Judetul Muscel. Ii leagal p-a. afa ludm noi credinta unu la altu".. II face-n inchipuirea ca crucea. iei nu jural.' pa ia . $1 turd ca n-a facut aceia fapta care ie (cazal) iei.. doo-sicinci. sal nu mai faci! ca sa sá F. o pune pa ia singura la bataie si pa iel 11 Iartá. Dacal ieste unu-nsurat. zece.ro .. $i iau o luminare-n mina si crucea intr'o mina. un drept al lor. in.trucE. (casáto- nit cu o rumince) : daca avea d-aface cu ia-1 puneam in fiare. iaebuneste . Daca strica unu mai rau. ! ciopleste-n patru muchii cu barda si clopleste Inca alta si-1 face ca crucea. si pune barbatu iei sa-1 bath pa fel. las6-1 asa. si daca spune ca nu vrea sal jure. nici cu nimic. care a fost 20 de ani vataf.. fel catre Rudari si ia caltre Rudärese I mai sal nu faceti ca mine. o suta . dascinge unu apali atunci II ia unu mai tapän in spinare cureaua sI-1 dá cum ie ralu da mare : treizeci. $i goi in pieili goale". Vatafu-. Ieram colo-n Valea Vacii". Insal cu ce ? cu cureaua . sd nu te mai dovedesc. ce-i-ce. 0 salptamina. si le da drumu. tort jurdm pentru iel cd nu ie . la canon ! It bagam intr-un cotet si din aia-i spuneam : ma. nici cu par. dacal nu sa da supus. $i dac-a falcut o rusine_ la altu. Acestea sunt cele cateva elemente de drept natural. sa-i deie toate aver-li din lume-asta . din care se vede ca ei. in aceasta privintd.

s le rascumpar Muscel. Unul dintre ei. In orice strain gasesc un nou atentat la libertatea lor nemarginita de aceea. trecand la amenintari. care. pentru atributia ce o exercita ca vataf imi da si miie. acest adevar ce se desprinde din textul de mai sus. 2. din cauza prezentei mele nelgmurita. Pentra corturari. Atentia se indreaptei intreagei ceitre noul venit ir-ti cautei intenteile (presupuse ascunse). De fapt. Deobiceiu. imi platea . Iti sar in fatei de cum te alli printre ei. mi-au pretins bani ceie cateva spuse in care se amesteca si q oarecare revoltd. avea o stiinta mai mare : ma. din firea si din prezentul lor pe care cautam sag aratana pe cat ne sta ia patiata prin aceste observatiuni. se ascund intrebarlicr sl dau rgspunsuri cari se potrivesc pentru mai multe imprejurari.ro . san cand sunt siliti sa aplice practicele lor juridice. (eu Bind singar) mi-a smuls din mana un carnet pe care imi notam cele de lipsa. Dealtfel aceasta laturà se prezinta in toata goliciunea sa. Atanci eu am plecat.dacoromanica. In Bughea de Sus in orice caz. formeaza intreaga lor rnentalitate. cand e vorba de orice fel de constrangere din partea legialrii moderne. sa nu faci rdu. Te acopgr chiar de cuvinte triviale. au restabilit situatia. tribul e fundamental organizatiei soelate. Cu toate acestea an frica de autoritati. daca stai mai mult printre ei.. Ceilalfi au intervenit pe langa cel care mi-a smuts carnetul din mand si scurt. Te Intreabei cu oc'nr Intreaga grupare tresare. are sub mana sa pana la 100 de corturi. De aici amenintari. cA s-a-afeleptit". in asemenea conflicte. Au ghicitori prin asenianare de o trivialitate caracteristica si traiul lor se impleteste de minune cu aceste apucaturi ale lor. imi da cate 10 furci da fin da fiecare om. Vataful era mai lege farci de strans la fan) avut oleace. Si pentruca Minas a fost vataf peste Rudari mulia vreme. Eu ii amenintasem cu jandarmeria. sau care ar sernana uniii Oran din partea locului. sa nu fad pa dincolo". pentru ca sa-si castige hrana mai www.. lipsite de orice retigentä.174 TIGANII DIN ROMANIA omoare unu pa altu. e vorba de conditiile ce trebaia sà indeplineascd Rudarol vataf. Credinta aceasta decurge direct din tre- cutal lor. (A se intelingua cosuri". tu sa fad asa. contindam asupra venitului. Supravegherea o are seful tribului. fiecare cort in principiu acoperind o familie. El se compune din mai multe familii. cand depla_ sarea e mai mare. printre ei.

pentru sefii lor.' din cele mai vechi tim- pani au avut conducdtori.dacoromanica. Cu timpul se localizeaza pe hotarul comunelor si nu mai pot calatori. vataf". Iatá cauza pentru care numarul lor. Ceilalli. cum am spus si sub imboldul imitafuunil.. Primesc plocoane si cer sà li se faca cirle prin conace" contra 1ndatoririlor (v. Dar mai exista o cauza. mai multi la un loc ar impieta asupra castigului. intre tari si regiuni i s'au litnitat la acelas judet sau intre cateva comtine. Se poate si aceia arata. 4332 p. a slabit $eful e ales dar nu se poate spnne cd el s'ngur se impune prin calintile sale exceptionale. pierd pe zi ce trece din felul de orga- ni care propriu.o pricina mai 5) Acum o arta de ani in Muntenia.ro . Rom. mai ales. i lor le trebufe un spatiu cat Mai mare si grupe cat mai mici de aceeasi branse. ce coopera cu zapciul la strângerea darilor pentru stat. comiti" . regii proprii Calitatile prin care se castiga sefia e curajul. Numai sefii intre ei stint egali. i cá in cursul timpalui a'i imprumutat mult din felul de organizare primitiv al altor popoare cu care all venit in contact. etc. Mrs. ea' la . imparat . in inconstienta lor. 1-2). calitatile excepOonale fizice etc. care au suferit mai adanc inraurirea vie (li moderne. se strang la un loc mai putini. Mai ales terminolagia referitoare la sefi . ei au adoptat titlul de duce". pentruca salt gd- seascd mai usor de lucru. www. Acesta aplica si pedepse.TIOANII DIN ROMANIA 175 lesne. Continaa priatre alte neamuri. Aplica pedepse cu sau lard dreptate din care cauzd nu se bucurd de incredere. De and le-a fost interzisa parcurgerea distantelor prea mari. din moment ce in limba lor gasim cuvinte 'ca Thiigar". Acad. hogatia. flagelarea ca batul e cea mai cunoscu La din pedepse. Se poafe totusi presupune ca. Krai". Tiganii isi menfin institufia Oltafului. pe de altä parte. ajungand sa-si ridice. numarul corturilor intr'un convoiu scade si odata cu aceasta seal si preocupgriie de organizatie proprie. in Sud-Est de bulucbase". desi trebuia sa se meatina cam acelas. Ora la 25 si chiar mai -putine corturi. cel mult in acelas Wet. boer . Peatru o vial mai mare se aplici pedeapsa capitala excluderea din comunitate. voevod". in stldiul actual al cercetgrPor e si greu sa se spund precis ce fel de organizare au avut Tiganii in trecut5. Dealtfel. S'au intitulat chiar regi (in Polonia) Dar aceasta pretentie o au Tiganii de sat sau dela oras. Deci si la Rudari ca l la sCorturari. Intre allele.

ce le mai pastreaza Corturarii prin obir nuintk La odce satra de Tigani existá o 13:Or-anal phuri dai" ce slatueste. Atunci se tine judecata pentru pricini mai mari la care iau parte numai bátrânii. cit. 7) Teutsch. In felul cum se prezintk ea apare ca prototipul unei lumi pe care noi nu ajungem s'o intuim cu usurintà: e lumea lor. infra: in semintia din care face parte femela. nZingari" p. In cele mai dese cazuri fac pace si judecata se termind printr'o betie. Sefia se mosteneste. Haberlandt 1 ). cit. Ea incorporeaza" puteri lainice si clin aceasta cauz6 e ascultatal.Serboianu op. ce intereseaza gruparea. p. in Oltenia IIV. etc. 123. La consfatuiri. trebuie sá fie aprobata de sef . 11) V. 9) M. De fapt targu- rile anuale aduná la un loc mai multi Tigani. Art. cort. libere inlAuntrul tribulul. 16. 957. Are putere mistic6 asupra tribului. de care aminteste si M... CAsaloria. 58. pAn6 ce forta isi spune cuvantu18). se bucurà de multà stimk Sfaturile lor echi-valeaza cu poruncile date de sefi. da' sugestii in chestiuni importante. 10) Enciclopedia Italiank. Inteaclevár. Dintr'un grup mai mare ei se pot fdramita. bgrbatul abia logodit. in special. 298. 6) 0 judecatà liganeasca. cit. ca un fel de autoritate ultimä in materie. Tot in felul de organizare ar intra si anumite functiuni pe care femeia e chemata O. pàrerea lor e ascultatá si faptul ca" la casatorie barbatul trece in semintia ferneei care-1 inzestreazk ne face sa ne gandim la serioaseurme de matriarhat. iar coplii sai apartin la fel. pag. ajung5nd la neintelegeri si baTai.") 0 dovadá dealtfel concludenta o avem si in practicele sexuale. pag. Binecuvântarea o cid phuri dai". cásátoria nu are valoare. fárd aprobarea sa. intre Corturari femeile 136-.dacoromanica. sedintele hind secrete. op. 102.176 TIGANII DIN ROMANIA mare valafii sá facá sfat si sà decida" (). Block op cit. XXXV. trâne." ea vine mai des in contact cu lumea straink afld diferite vesti si cà tot ea este aceea care informeazä conclucerea de ce se petrece in afark Cu at'at mai mult cu cat. cdruta.ro . p. www. pag. op. formandu-se la rândul lor alte grupari mai mici. ca sä aibá valoare. 8) Popp . de drept mameL Tatgl fetei urmand a inzestra pe ginere cu ceeace are nevoie: cal. Atunci fiecare caln isi sustine seful sgu.' le incleplineasca in comunitate: ni se spune ea' gratie faptului ca. dar avfind fiecare in frunte pe seful saul un vátaf sau Schaibidsho"').

Fresupusul procedeard ca si mai sus. si jura. Indata scot icoana. Jurdmantul se face in limba tiganeasca. ridicand mana dreapta ca crucea in sus. 0 face pagubasul. Juramdatul are o oarecare cdulare i printre Tiganii de cort. Bazat pe aceasta credinta : pe frica de ce se va intampla sigur. El are caracter sacru. Cel presupus.-1 practice in forme si mai pregnant e. Ieu nu te duc la leje".colo vor lucra fortele ascan:e. continua sa. daca Tiganii de cort. atat pentru aflarea adevarului cat si pentru stingerea litigiului. Atunci ii restitue paguba. ieu 13 GaU qi camasa dupd mine. din moment ce a jurat s'a stins. in loc de cloud 1. dupa credinta lor. legiuit". 12) E vorba de satut Scorei din Tara Oltului. o secare furata saa altceva. e obligat sd jure pe ea. intre lumini". un lucru relativ insemnat. de neintelegere. 12 www. orice moth. Intre ei doi nu Fara' . eine qtie cà eu am jurat?" Altfel. In cazari de furt. in fata oamenilor si a vietii viitoare. se mai obiqnuieqte. n'ar avea credinta ca juramantul e ultimul cuvant in materie de legamant. na inceteaza sd se procluca intr'un viitor mai mult sau mai putin apropiat. Cine se simte vinovat. La jurgniânt se cere sa mai fie cineva. jura ea n'a faptait.ro . aprind lumanari si incadreazd astfel crucea. Juramantul a inchis definitiv diferendul. nimai are bai ca iel" . Cel care jura pune mana stanga la inima. De aid in. cad. patru. mai ales. nu jura. se poate ridica la un caz de jurdinant. reprodae intreaga gama a lui.1umini". dacá nu va spline cirept.dacoromanica. Nu s'ar putea verifica insd aplicabilitatea lui. el se reactualizeazä ca instrument practic. din moment ce s'a prestat jaramantul. claca se poate cat mai multd lime. Daca juri. sd-i dea Scoreia '2) tot. Mai apoi se poate ca obiectul tagaduit sa fie vazut si recanoscat dar el nu mai are dreptul sa-1 mai ceara din moment ce a jarat.TIGANII DIN ROWANIA 177 3. de mica importanta o barda. am zice noi. Jureirndntul printre Corturari. Pricina putea sa fie dupà evaluarea noastra. aici sau in lumea cealaltà. la care se refera ei. iar cu stanga simtindu-si bataile inimei. iar cii cea dreaptd tine crucea in sus si cu lata intoarsd spre soare rasare. In fata lor. Si fiindca jurdmantul se face in diferite forme. contrariu e obligat S se supilnd jiramantalui. In sensal cä eu ma incred orbeste. E interesant ca in acest scop ocazional fac o cruciulite din lemn.

Dece nu se dau la lege ? La leje nu-ne dam ca. forma cea mai autentica a luarii jurAmantului. E. Stanga o are pe inirnA si ala-i &à de juramant ca' de va fi iel vinovat. Am vazut Ca nurna'rul luminilor poate creste dela 2-4. da =tit s moard. Sunt cazuri. poate. ceva mai adecuat firii si stadiului de cuItura a Tiganilor de cort: -o tipat camesile asa jos si' s-o pus. in fata juramantului. datura salbatecd". -Juramantul poate fi asistat de un batran si se mai poate indeplini si altfel: se pun cloud flare _groase jos si o cruce pe ele si 6 lumini cel care joare sta intre ele.dacoromanica. sa caza pamintu p. Noi nu ne bagam in leje. and furl ceva si se presupune pe noi. noi zicem sa joare".acelas procedeu juridic si stint impkati . Dacil nu tine faptu ala care-o fagadult. and intre lumea lor si a noastra a intervenit vre-un dezacord.. cu fala inspre soare. cand in log de confectionarea unei cruel improvizata la moment se folosesc de doua cutite puse in forma' de cruce. www. cu piciorul pe cruce i mama in sus. Juramantul se ia acum. a Tiganilor de cort. Se simte in felul cum se executa. Intre ei insa ii fac singuri dreptate.TIOANII DIN ROMANIA - 178 In acest timp ard lumini" continua. f Ira ca legea societatii noastre sà intervie.ro .--avem" crezdmint". atunci insemneaza ea -ei au cazut la pace si se dau la bautura. . Consimt la . desbracata de orice conveniente. intre Corturari. De indat'à ce juramantul s'a terminat. Sub aceasta forma. in genunchi .. ieL Cind lumiriile sa topasc sh' se topeasca carnea dupa fel si cind cade frunza sal caza si ier. Taiqu la taiqu". da n-o jurat : mama o pus minile asa impreunate. diferendele intre ei iau sfarsit. Astfel informeaza Corturarii din RacovitaTara Oltului. Ea poate fi chemata atunci and diferendul depaseste sfera comunitatii lor.

Cine nu poate. in tot felul lor de a fi. pe Rudareasa nu o asista nimeni-: fomeea noasta cand ie-n timpu-asta. Tigani. Spuneam la loc potrivit. Dar tocmai din cauzd conditiilor vitrege. are viata patina" neingrijita astfel ca poate si muri. la nuntä. Dar legea. La Tiganit de sat Z La .Rudari 3. locuinta câti1a intregal for fel de trai. in cunostintele noastre. ei se diferentiaza. Mai vine-o fomee si-o trage la burta". www. 2. referitor la Tigani. La nastere. OBICEIURI $1 CRED1NTE I. urmeaza de apicia pe medial social in miflocul caruia se afld. NUNTA. asa cum am cautat s aratam in capitolul referitor la port.. Se pregitesa si ei. INMORMANTA RE. din picioare-i face ')". si fata de ceilalti. Nu avem sa staruim mai malt. nu cautal sa se ridice la moravurile orasenilor ? Ca ei nu ajung decal la o slabd egalare a exemplului irhitat. face o far" de masa. Stralucesa prin lip36. e si acela cal cei din sat. este altceva. la nasterea Rudarului.ro .. mai tres'e s-asa". pe-ale altor neamuri sub a caror influenta stau). La Corturari 1. 1) Dela Rudarii din liarnàeei-MuseeI. ca a mea zece copii sa faca. la moarte. ei s'au adaptat si acestor greutati.xN A $ TERE. aceasta. cut alta ocazie. lard fast. Cine e mai cu stare. Nu simuleaza o nunta la fel cu a taranilor din sat ? Si cei dela sat. daca nu. Altfel se prezinta Rudarii. Sintem sarasi liptit". la care iau parte nasul si neamurile de aproape. c. e aceasta ei si-au pierdut ia mare parte personalitatea lor etnica si nu-si mai mentin vechile lor obiceiuri la nastere.dacoromanica. $i-le insusesc pe ale Românilor (daca traesc intre ei. nu se ingramadesc ca in atAtea alte cazuri. dar preparatia actului sarbatorit e cu mult mai mica ca in restul lumii. ursitorile. iar Rudarul poate spune Iii aceasta privinta cu oarecare mândrie. Unul dintre bunurile castigate.

Diferite practici in vederea viitorului nu le 2) Teodor Filipescu. e ea sales ele Tiganilor lingurari se compuneau din 4 pata la 8 ceeace e mutt in comparatie cii Tiganii vatrasi.IANIA 180 Sunt prolifici. La trei zile de la nastere. 4) Vezi graficul Nr. ale persoane caror sälase nu trec media de 4 suflete 5). i apoi continua Rudarli care detin superioritatea fata de ceilalti 4). Potra. La ursitori se mai pune si un fuior de cânepd. ea face far-liana viennusi" 9. Rudarii caravlahi. s-a sculat sanatos" 5). se pun ursitori la 3 zile : paine. 5) Dela Rudarii din Namaesti-Muscel. La un an ii taiem motu. La doftor ieu rtam cautat. s-a-nabusit. Ruddreasa ia paul (asternutul pe care a nascut) si le scoate si le cid foc. www. (afara de familii cu un singur individ. Se nasc. cum spun. situatie care e detinuta. . Filipescu. Nu se uita-n soare .. ca-asa . In ceeace priveste unele superstitii referitoare la femeile insarcinate. ori da ia". Despre Tiganii domnesth P. Mi-a facut 6. 9. nu sa duce sa scoatà apa din fantana. ca sa nu le moard copiii. Dupa puteri. Rudarii nu-1 pot preintampina prin medid. de familie. pune un plocad. La si-i free muschii nastere de -ex. nu sa uita una la alta . De altfel modal de evitare al unei maladii. cari au cei mai multi membrii de familie. cit. dau mai jos urmatoarele referinti . ci prin practici mostenite. se leaga buricul copilulut. op. 284. 8) Gh.dacoromanica. (bolnavul). ne spune T. ca s. Cei din Tara Oltului ea numar de membrii. 4. cumpard o litra da cot schinarii. aproximativ toga casa are cate 7 suflete Un lucru interesant.ro . II bag in foc si iei arde .TIGANII DIN R011. o toala-n cap un ceas. de Tiganii de sat). natural" si mor tot astfel. Ii bagam un covrig pe mot. sa-nroseste si-i bagam in apa rece si-i punem in copaie si-ncalzim copaia si iel. ca sbi nu se lipieasca rel-li d copil. Satul lor e prm de copii . S-a pus jos si s-a cukat si cand s-a sculat. sase saptamani." raceald cu bolovani d-aia atbi. Se nasc pentruca trebue sa se nasca si mor pentrucd trebue sa moara. 6) Dela Rudarii din Bughea de Sus-Muscel. aiba copilul parul lung. sunt bogati in mostenitori. vin : ies la biserica la 5-6 luni.e bine. Apai sare de doua-trei on peste iel (trece) . sunt intrecuti de Corturari.

Au aici un motiv in plus.spre Baidesti-Muscel.numai ca un minimum de sarbatoresc este exclus.ro . www.T1GANII DIN ROMANIA 181 lipsesc nici kr. fug amandoi si revin duga un timp oarecare. prin firea lucrurilor. $i ei ies in calea noilor ndscuti cu sperante. Dar stau impreuna necununati. Taranii de prinprejur iau parte si ei. Cite-un rind. numai cà e cu mult mai restransa . desi nu se fac la sunetul trambitelor. ba' (bat) la trasta si ba' in mama. ca ale taranilor din partea locului. Cutitu si traista si-apoi mila domnului". incat ne indreptatesc sa-1 consemnam si noi ca atare. ci numai la cantecul fluerului.. sa le vadá jocurile cari. $1 pa s'ine-o luat ? Pa Onu In. sa sarbatoreasca momentul din aceeiasi cauza. s-o mai-Hat Pauna lu Ion a BanuluL Da zdu. Dupa starea materiald avem si nunta. Lipsa e mostenire veche intre ei. de deosebire fata de alti Tigani si mai ales fata de nomazi. Concubinajul e asa de mare printre Rudari. Nu poate fi vorba de o casatorie obisnuita. nou. $i s-e i-o dat ? Apdi i-o dat trasta. Se poate spune chiar ea ei nu se casatoresc. E uzul ea tinerii sa-si aiba si ei bordelul lor.70/0 cazuri de concubinaj printre eL Iar and intrebdm de cununie raspund in gluma. totusi sunt exceptional de vii..biau intre ei . li se spun ostasi".. ca sant cununati la salcie". Calsatoria se face prin -cererea miresei din partea feciorului si numai daca n'o poate obtine. Nici and se insoara sau se marita nu se prea grabese. facut mai dinainte. se petrece si la Rudarii in ink. Datu-i-o zestre buna ? Buna dara. vor.. ceeace se petrece in mare la Romanii din regiu aea respectiva. Prilej de intalnire au la targuri pe unde Ii desfac marfa . $i zis. prin satele pe unde colinda spre vinde produsele si pe unde merg dupa capatat adesea la distante marl. Mirele insa suporta cea mai mare parte din cheltueli la nunta. Nuntasilor. exact ca la Romani. Un lueru e sigur ca mireasa nu se cumpara pe bani ca ja ursari.dacoromanica. cei de prin Tara Oltului. doua ori trei de stimb. . si fata vrea. din curiozitate. cred ei.. In Tara Oltului avem 68.. Trecand doi rudari din Salbis in drum .

Da ciridu-1 mieL.Repede luati de bauturd. Putem spune cd este la mijloc o 'reactiune cea mai fireasca fata de mijloacele protocolare de a castiga mireasa din lumea noastra.. care nu". .sa face mare si fuge cu ia". Ursari-aia-s bogat. care are. Nasul mai primeste ceva ii mai duce la naO care are. care n-are. dacd expresiunea e potrivita. cinta si en flueru. 0 pazeste pin. daca putem sa ne intelegem cu fata si cu pgrintii.. o Itfam duça imprecu bani". in atatea alte aspecte ale vietii bor. putem spune ca se alege fata care e mai vrenica" adica fata care e mai muncitoare.ro . deci.dacoromanica. doi trei si. 4) Dacal mai face logonda bine. 0 fura.. sunt.) Ursari-aia cumpg. el o fure. Nasul darueste tinerei perechi. cari. Tata' sensul lui a fura o Ltd printre Rudari Acu fetili daca se face mari. apai fuge dupà om. 4) Dela Rudarii din Va. Dintre toate alternativele cari se ivesc. Aia fura. Disparitia fetelor dureaza o lung. Am inregistrat acest lucru ca un fapt cu totul interesant printre Rudari.TIOANII DIN ROMANIA 182 ? (Dac a. uite. Din partea noastra ma due. o fan. Tel face nunta. Tata unde due deosebirile ce exista intre taranii nostri si Rudari. baga lgutari . maturi" Totul se rezuma la faptul brut. nu Ira cunoaste succesiunea protocolarg a nuntei taranesti.. Furtul fetelor. daca nu. o ia d-a dreptu" . stiut fiind ca Rudarii.. cu prea multe socoteli nu se prea impaca firea bor. Chiar dupa o inmormantare pot trece la belie. spun cei din Muscel. dupa care se reintorc. Acesta e adevarul. si'n domeniul respectiv arata o cu totul alta desvoltare .. 0 ia si atata tot. cloud. Nunta pentru ei.. in spatili lut ie toate. Fuge cu ia baiatu. fedelesul" este cu nunta cu tot. Nunta se face de catre mire.. fie-ta.cite-un pore.ra. Ei au rgmas tot stratul dedesupt. Dar fastul si decorul nu-i pentru Rudari. se Ian la bataie in timpul nuntei. Dar daca Rudarul nu cumpara mireasa.. putem spune o alta lume.../ea MizganeiMusceI. De la inceput se face intrebate. Nunta tine o zi o zi o noapte jurari. si dacd ne-o da. Tel o-tn braca. ca de alifel. se cumpara mireasa. atat peste munti cat si dincoace de munti. da noi nu furdm dragtf mn'eu. e o apucatura veche printre ei . Desi mi se spune ea ea nu se practica decat atunci and parintii fetei sunt contra. Sa-mi dai mie pa. Brad" nu se face . www. is dau atiia bani.

Subtirelu) are in mama.seSti omu sa te poti naravi" . Nici daca' e fatà . = continuA informatorul 5): ieu sint necununat si am sapte copii".' fad copii . din care se va impArti la prograde" (cimitir).ro .ridicA nimeni. La ei precurn vedem. Totul e pana-ti ga.. Am si aratat pentru Tara Oltului. -Copilul mort.sau nu.. Se intorc blidele si varsAm apa cl-upa ieI.TIGANII DIN ROMANIA 183 intai de toate meseriasi. Se tine lumina'. Rudarii sunt putin afectati de moarte. cind o razimi la sake cum spre ex. Ruddreasa cere sa fie intors cu picioarele spre sat (iesire). Fetele cele mici addc 1Iri.dacoromanica. Procentul era de 68. (in sat la lucru) incA stint. Mama are rochie neagra si e despletitA. intoarse. Dacd trec cu mortu peste apa (rau. sparge o oalg la iesirea mortului.0 al-tà caracteristicA un Rudar are douà neveste. Numai scandurile au costat 70 de lei. un ban in apa pe care nu-I . e pus cu picioarele spre casal. la fel se varsd apa dupA el. Mireasa se imbracA' si ea cat mai frumos. Pune betealà. se imbracd mortul.' o traistd cu paine pentru copil. se varsa).. www. parAu) aruncA. Bucur.ie cartc. in buchetel.. 5) Ana Muntcan. in SercAlta-Tara Oltului. se scaldd. adunate de prin pAdure. Cei din Avrig bagatelizeaza cununia zicand cA da". Nimic n'a costat fAcutul. Nu conteazd dacA mire asa e mai mare ca barbatul cu 5-8 ani. secontinua si pe mai departe: M'am inemerit la inmormantarea unel copile de 6 Lint. Stint de fatd cateva fete mici Cuta Salomon care se boceste. rdsturnatA". (and preottil face slujba. bota e afarA si cAnd iese. A luat . e cazul cu LazAr Lapedat. Uite. Aceasta mi se pare regula generala cand este vorba de obligativitatea si respectul institutiei ce se mai numeste si cAsAtorie". in fata bordelului. Rastorni both-n jos si asa rAmAne. totul e in functie dacd are" si cum se intampIA de cele mai multe ori ca n'au..sa. Tani copilului (Gh. . La zid. E zi de lucru si bArbatii sunt la pAdure. Bucur Surdar. sint cununati la salcie . ie multi care sint neCununati".70/a.una si nu face copii si a luat alta . I s'a fAcut copirseu" de brad. in varsta de 6 luni. La groapA. $i scaunele pe care a stat coparseu" yin dease-. mCnea. Nu 1.Surdar (mos). and se tine predica. plang ai casei. Suprernatia naturii asupra vietii de paria la insuratoare. de 18 ani. sá poti trai cu iel. Priyeghiul tine pana la zina. La capAtul mortului sant lumanAri stinse si aprinse. din botA". fac cum pot. Ia cu chirie dacd n-are".

care. Rana la groapa se fac 5-6 hodini". Si te pune luntre math. n-om fi alesi ca aiciu"... E obiceiul gurbanelor". mortul se duce cu patul. Numai un an incheiat Fdrd pdldrie-n cap. mai ales in nemijlocita apropiere a mortii : cà dincolo de lumea aceasta nu va mai ii deosebire intre oameni. and om muri. s'a ocupat cu unul din obiceiurile Rudarilor din Oltenia.Sd ne facem luntre. Sei nu te scoatem din curte ."6) Locul de ingropaciune pentru ei. Roagd-te de taia-to Sd te jeleascd si iel. om fi pa linga regina si linga imparatu. Dragei ficuliia noastd Cat am fost si-am alergat Ca leacu nu I-am aflat. se zice ca-1 visaza asa. pe care nu l'am aflat in nici o parte a Rudarilor cercetati de mine. Ana Muntean. Nu-om fi alesi ca aid. Se face slujba si dupa ce mormantul e gata. s'ar afla numai acolo unde sunt Rudari". Da-i Dumnezdu ca s-on stint Ti-o trimis leacu curind. C.noaptea". tot astfel in bocete. prin Oltenia.. www. In Tara Oltului. Precum sant mesteri in colinzi. S. Nicolaescu Plopsor.. La cimitir.ro . Da or acolo.. care 1-a cântat ajutat de Floarea Sas. ca la mama sa aiba merindea ei".. dacrt moare un june" II jelese numai fetele si-1 duce la groapa numai feciorii. Mortul se imbraca mire. de care gazda casei in care s'a intâmplat moartea spu- nându-se Dumnezeu sa-1 ierte" Pomana se face la 6 saptamani si la an. 6) Inf. Existenta lor e brazdata de o credintd. dupa Dsa.. e la marginea cimitiruki din sat. punte. Asa ie-n cotunu nost" 7). Roagd-te de maicd-ta Sd te jeleascd i ia Numa-un an qi jumdtate Cu hainili negro toate. Sti nu te scoatd din casd.184 TIGANII DIN ROMANIA Se mai face o ulcica de ceard in care se mulge lapte de pe caie apoi o pun in copirseu" langa copil. Dintre cele mai frecvente e cel care incepe : . se sparge si aici o caná (ulcior) la raclaclna crucii. Daca nu i se fac pomeni mortului.dacoromanica.. de 15 ani 7) Suntem prin Tara Oltului.

din Asia Mica . la fel.. cercetati de mine.TIGANII DIN ROMANIA 185 Macedo-romanii cunosc termenul. printre popoarele de berberi. Conditia. www. saerificiu jertfa .. adica cei din Mused si Tara Oltului san chiar si cei din Bucovina. faptul ca in Oltenia. se mai numeste Gorban". cine a Mal din sfinte. fiind un popor. jertfa". In deosebi cu sensul de Bau-und Toien opfer" '') pe care II intalnirn si la Rudarii din Oltenia. 10) I. care intra in rercul cultural sus amintit. vol. des Etudes.. se cere ca s.. 9) E. Ramane sa se vada daca cuvantul" e cunoscut de Olteni numai acolo unde sunt Rudari". cit. dupa cum afirm'a D-1 Plopsor. numita Gurket. Völkerkunde. mai sunt si alte conditii. 299. pag. Arabia. curbanul e practicat si de catre Romanii luati din sfinte. La Turci. ar insemna sa-1 aiba ceilalti Rudari. 8) ce trimite la eategoria de Tigani din Bosnia si Serbia. curbanul.' 182. Allgemeines iiber das Wolke auf dem Balkan. Internat. curban" hiseamna. Satul Comana din din Ilfov. Balkanique III. p. pentruca. Gorbeti". e jertfa ce o aduce cineva lui Dumnezeu . obiceiul se mai afla si la Gagauti nu trebue sa ne mire de loc.dacoromanica. In Siria. op. raspandirea obiceiului ar face parte dintr'un cerc de cultura. dusa in acclas cerc cultural sud-oriental. 235. cu radacini undeva intre popoarele din orientul apropiat. nu prin faptul cà 1-ar fi adus ei. dar imbracá o realitate etnica anumita. Schneeweiss. e riguros respectata. cu semnificatia de opfer". in Rev. Turcii i Karavlahii. si oamenii ce iau parte. La acest sacrificiu. De altfel. II. p. dintre Rudari.ro . E adevarat ca el nu se raporta la un obiceiu. In cazul acesta. sud-estic. cit. sacrificand un miel alb. Filipescu. Op.fiindca la Turci. Termenul se mai afla si in alte parti. Barbatii sa 8) Lorenz Diefenbach. I. la fel. prin impartasirea la aceeasi viata. Tom.. Tiganii se mai numesc i Kurbad" sau Korbat". popular. Ia Turci kurban" 11 mai au toate popoarele balcanice. pe la Baia de Amnia. in razul acesta. In restul t'arii el neexistand. Aceasta o dovedeste. Ca in afara de popoarele amintite. intre altele. alearga. indeplineasca conditia de mai sus. e berbecele ce se tae la bairam 1'1): Iata tin elcment cultural adoptat si de Rudarii dela noi. raracteristice aproape tuturor riturilor de felul acesta : poiana unde are loc sacrificiul trebue sa fie curata .. obiceiul ar fi specific rudaresc. Obiceiul. ca mielul sa nu fie patat sau negru.

iar sangele se scurge n groapa facuta amime i deasupra careia se injunghie mielul. (Baia de Arama-Mehedinti). sa ma ieriali. tine mana dreapta pe piept si nirneni nu mananca-din pranzul-jertfa. Femeile raman si ele sub puterea aceleiasi conditii. Vinul adus se bea in trei rânduri cu o ulcica noua. in ziva numita. verde. In special maru-ntaele. in loale ousele lui. inainte de a incepe sa manance. un batran se adreseaza sfintelors voi sfintelor. se rupe in doua. di n-am pulut th va praznuesc". Mai intaiu fiindca suntem in prezenta unui element www. din ce s'ar putea crede ca a venit in contact cu lumea. si se roag-a. In loc de rugaciunea obisnuita. Frigarea in care s'a fript niiebul dimpreuna cu cocaia" se bags la fel.TIGANII DIN ROMANIA 186 nu se fi alaturat de femei. aduceti-va aminte de culare._-Se poate ca unui Rudar bolnav sa nu-i dea Ana ca sa faca praznic. se fac cloud gropi.poate. In alta parte (Hinova Mehedinti) se roaga trei insi : Voi cfiniclor si nzilolivelor. batandu-se pamant pcste ele cu muchea toporului. incat sa nu ramana nimic legat de corpul propriu zis al mieluliii. Doti snaga si puterea lui. Daca pranzul de jertfa e facut de doi Rudari luati din sfinte. : voi sfintelor. cosandu-i-se burta cu un surcel subtire. Ca wi v-o plata de grija din an in an. cate una la fiecare masa. 0 jurnatate se pune langa groapa iar cealalta se rupe in trei bucati si se pun pe trei mese.si cu trei cuptoare de Paine. . inainte de-a manca el limba miehilui. ce mai ramâne se baga in groapa. in groapa. copiii au a&es neconditionat. v-o praznui din an in an. cu trei buti de vin. cel putin-doua saPtarnani. in lot corpu lui. Tot astfel mamaliga. c-un berbece gras. Bolnavul. qi praznicul 11 face atunci cand. Mielul e fript in frigare. c-un berbece gras. De ce atribuim insemnätate Curbanului ? Din mai multe cauze. in timpul cat tine rugaciunea. ca iel v-o praznui cit o fi iel". Dupa ce e gata.ro . voi bunelor. . doua se pun langa groapa iar cele trei se impart. Dali-i snaga si pulerea si virlutea. sa dati snaga si puterea lui culare ci iel.. Chiar urechile raman in piele._ in aceiasi poiana si acelas foc. Dupa ce s'a terminat de mancat. din viriutea lui. Chiar i asmele (de faina de grau curat) . Atunci se duce singur in padure.mielului se fierb si se vara in miel._ E interesant ca mielului i se ia pielea in asa fel. c-un captor de piine si c-o bute cla rein".dacoromanica.

s'ai putea face o apropiere. darul de-a colinda. intr'adevar. totalitar". ei sunt cari cultiva aceasta arta si nu alti ? De cc ei cultiva basmul si nu farmecele. e alta : de ce. Simtamantul e al trecutului.zicantii nostri culti au ramas pe deplin ineantati de calitatea executiei colinzilor de catre Rudari. De fapt. se va zice. in colinda cântata. Al doilea. care se altoeste pe fondul lor sufletesc.TIGANII DIN ROMANIA 1S7 cultural stravechiu. Din- www. gasim astfel de elemente. pentru motivele de mai sus. Acest element cultural paleo-istoric. Ar putea-o face executind stangaci arta de a colinda. doar apar ca si cand ar iei la iveala o lurne de altundevanemai intatnith. instrumentali i vocali ai antecelor nostre §i Rudarii buni colinclatori.dacoromanica. posecla in schimb. Colindatul printre Rudari e o traditie. ceeace denota cà mediul lor social-cultural-popular. Mu. Noi i-am dat totui locul ce i se cuvine. de caracter magico-religios. s6pat in melodie. autohton si netransplantat. Tot sub acest raport am mai avea de facut urmatoarele observatiuni : nu pentruca li se da un ban. Ei Irma poseda. este un mediu de refugiu al celor mai vechi elemente de cultura populara. Rudarul si-o cultiva pentru el si ii n retine. laolaltá cu co- linzile si cu basmele for. cele mai ran la colindat . cântecele aces-. de este considerat drept element cultural caracterislic rudaresc. in expunerea de fatal. Asa se explica. (mai cu seama. desi slin1tá. lautarii nu cultiva si ei acelas lucru ? Intre Tiganii executori. cum 'el ajunge. sarbatorile abea sunt asteptate de catre sateni : vor veni si vor colinda baiesii" ! Poseda piesele cele mai vechi. cred ca aclevSarul este enantat in intregime astfel. de minune. asa incAt ei se iam. n'ar fi putut supravietui dupa cum nici n'a putut sa-si gaseasca o existenta salvaioare in alta parte. Intrebarea insa. fiindca ne arata cum. vrerne Tiganul lautar face o meserie din arta lui. dintrc toate soiurile de Tigani. De unde vin atunci ? De unde yin colindele de tea (mai ales cele desbracate de elernentul religios-crestin) acolo yin i Rudarii. in mediul rudaresc. i aita de a le -expune. Bine. La zile man l. avand un cu totul alt caracter.. acolo in Ardeal) asa incât. Dar pe cata. Cele putin ele ne dau a intelege directia. Casicând ar fi crescut cu ei odatä. merg ei la colinda-t. cum e cazul Tiganilor corturari ? Rudaresele si barbatii lor sunt aplecati si se regasesc insa in alte productiuni populare. cum spun.ro . E o afinitate de structurá. cum am spune.

fiind cultivate intr'o masura oarecare de Rudari.. ca o mare curiozitate in lumea noastra. Dc altfel. dease- menea. i ca. E vorba de o puternica vitalitate intre ei. e atinsa culmea.stdpânirea cuvântului.188 TIGANII DIN ROMANIA tr'un strat mai de dedesubt.. Fig. dela care am cules si as fi pi-tut culege. rand pe rand suprapunandu-li-se alte elemete rasiale. Cuvintele se transpun pe orice melodie. Ele canta foarte frumos in special catece vechi. nu i se mai misca vatamatura". Nu ne dam seama indeajuns cari sunt limitele acestei lumi de basm si de gimnastica a mintii ce le au la indernana Rudarii. 11) 0 batrana cu doi dini. tz1 timpul unei scene repetitie la ceeace in realitate trebuie sa fie o minune esclama ca ea e batrana. E bine sa fie stiut : nu la colinzile propriu zise ma opresc. ei II cultiva si deci se recunosc prin el. Aceasta o atesta inclinarea lor spre basm . Fac ison din buze la fluier 11). ca si baesitele de prin Transilvania. de alfel ca tot ceeace e primitivitate. au ajuns ceeace sunt.. Muscel. www.r. Acestea Ii afla expresie numai. . iar ei cazand la fund . Cdtd atmosferd creia §i cata paguba cä n'am putut culege tot. ca i and ar fi o intrecere sau un concurs la mijloc. scirbefli. multe basine. Basmul e un element cultural de adancime. cari in realitate sunt ale mediului nostru faranesc. astfel. (?) 0 profunda cultura populara".Cdtd arta. 0 spun singuri : la cintare e o chegtie de corage". E o chestie de fire. Prin aceasta dovedesc o lunga cariera de noblete. Thin el se ridica la culmi de intelegere etica asa cum ceilalti Tigani nu sunt nici in stare si prin urmare nu incearca s'o faca. 76 a): Orice alt gen de productie populara. Apoi la darul cu care sunt inzes- trati pentru a le reactualiza. Ei ii conserva . Cu iuteala caracteristica invata unii dela altii .ro .jud. nu au alta scoala decat a vietii retrase si a basmului. spre o tematica veche in jocul cantarilor la Craciun si Anul Nou.' in. 1... cu Ufl adanc inteles filosofic.dacoromanica. dau de banuit. uta re- finer. Am avut prilejul sà ma conving in intimitatea batrarndui Tdlerariu dela Gura Bughii. cu totii i imediat. la margine si avand aceiasi soarta ca toatc elementele arhaice cu respiratie inabusita. Am mai putea aminti ghicitorile earl. cantand unul de o parte si altul de alta parte. Fac parte din fondul pri- rnitiv indo-european si au fost depasiti de timp . La cei din Serbia. Din moment ce conditia e indeplinitä. Ele sunt elemente mai vechi cleat chiar colindele. Lazar*" merg fetelc caravlahibor. la ei nu se bucura de prea rnulta consideratie. ci la afinitatea dintre ei si-ele.

a fost un vestit descantator. e caracteristic pentru ei.11 In Tara Oltului de ex..ro . complexul folcloric nu se suprapune peste complexul antropologic. cantarile din Vechiul Regat.. Dezacordul organic subsista. si care acum c mort..supozitie. fata de alte categorii de Tigani. cari adesea se strang i joaca la cantecul fluerului numai in cercul lor rudaresc. feciorilor lor. www.- si le plac (la cei de dincolo). . El duce la aceiasi. Prin gari.. Fiul sau. voevod" intre Baesii de aici. Libercazii doainne-odalii Pe Glicorglii(d din arinatii I Da. La tatal sau. Au apoi usurinta de a adapta : Tac. ca instrument muzical. ca. venea lume si din Cehoslovacia sa deschnte. lac. un singur caz am aflat cand printre baesi" se practica descantecul 12).pe un element etnic cu radacini proprii in solul acestei tari. ce incadreaza pe Rudari. Unde s'a pomenit el printre Tigani ? Iata un alt element de distinctie. Iata instrurnentarea practicei de ghicit in familia Grozav din Dejani-Fagaras . Armata n'o iubesc. Ilie Grozav 1$). la fel descanta cu margele". in farmece nu sunt priceputi . f Ara insa ca sa aiba reputatia lui. ((lc. petrecandu-se scene intr'adevar emotionante. Se foloseste mai intai de o rasnita de piatra. Din aceasta cauza cele tinere se piing ca ele nu prea stiu sa mai colinde pe stil vechiu cu toate acestea. intre Rudari.. mi se spune. pe de alta parte. Roala morii se-nodrlefle. de pocitura. Deasupra acestei 12) In familia lui Grozav" din DejaniFieira. femeile i fetele si-au facut moarte la plecarea barbatilor. ca folclor. La mobili- zarea generala din 1940. la care Baesii din Ardeal iau parte ca i Rudarii din Vechiul Regat.nd sa-1 mosteneasca pe tatal sau. (ac. Nu numai cântecele o dovedesc.cauta. te sirnti in secolii trecuti si nu simti progresul" nici chiar al mediului nos- tru satesc. Care e situatia ? Grozav.dacoromanica. Adaptarea a dus apoi la multe strigaturi dela hora.TIGANII DIN ROMANIA 139 Fluierul. numita moara frumoaselor" sau moara sfintelor".

se incepe incet. ca s. nu atuaci calla e scris): O sficlii. In cola e apa-adusa nu dela isvor. 14) Aceste ciocane sunt acum printre obiectele Muzeului Etnografic . pietrele despre care e vorba. simte prin corp ea un fel de furnicar si crede cà numai din apa aceia descantata ii trece. C-acolo vi-i loci! Si-acolo vi-i data Si rindaita .ro . Asa porunceste tehnica descantecului (in special de pociturd . acum. cu cioca- nele de Oaten'. trei pietre zise pietre-a sfintelor" in forma de ciocane legate de o sarma.. Se admite din partea lor ca daca pacientul se cunoaste". (stand inclinat pe cola) introduce Il le Grozav. 5i vii desbumbati Sa va destegati. ci apa curgatoare... Cii de nu Si va de. Da la Maica Preciqa lasal Sii vO'des1egati. Iath descantecul (fragmentat.sbunduqi CCi .. Descantecul. incepe de cand in apa. www. pana and se produce un mare sgomot. Sit va dotehit La Alaica Precista Ietsati. 190 TIGANII DIN ROMANIA marl se puae o. I s'a descantat . nu se poale hodini Na se poate hottini Nu se porde stimpara . In Recea-Fagaras a fost o femee bolnavd. s-o spalat.dacoromanica.cofd sau botá cii apa in asa fel.. din cauzd ca. Moara aceasta se crede ea e moara lor. carora li se atribue puteri extraordinare 4)..' se produce prin acthine si numai atunci cand totul e pus in sceni. apai sa nu mai viie". Descantecul propriu zis. In realitate. aceasta descantata ar avea o . on se porde cina deslega Cu fusu-a-i inturna Cu matura o-i malura Cu ciocanu o-i da..Apoi din ce in ce mai tare.. nu sunt cleat niste ciocane din epoc.a. Si vit desbumbati Din ap-asta vi leacu 1 Si vi data Si vi rindulala. adica a sfintelor. $i miscarile in cofá. Cu trimbi(a o-1 sufla $i mai departe v-oi muta De uncle cocori nu cinta. Dcslega(i-va-fi desbumbati-va-ti. Sa va deslegati.. acopere deschizatura rajnitei. incrediatati ca...a de piatra slefuita. se fac la fel : din ce in ce mai iute. casicand s'ar face presivae asupra framoaselor".din Cluj-Sibiu.vi de azi sfinth sa fi Alaica Doninului.anumita putere _miraculoasa. Daca nu se cunoaste dintii. 7 1 C. Orli caad se sbigra adevarat. Stimpara.

. E la mijloc vorba de unele trasdturi pronuntate. E credinta cá daca le ia cineva poza". daca.ant. Deaceea.ro .lor.. iti Iai fotogralia ca drept chezasie. magic homeopaticei.) Zile le _and e bine sa fie la descantat . Rome. Cele lalte obicaiuri sunt fie absente in mijlocul lor.dacoromanica. Mentalitatea primitilia" in sensul lui Levy' Brilhl se constata printre Rudari ca printre popoarele inapoiate. 11 pozeazd acolo. cel ce face anchete printre Rudari. in Australia. le-o poti impusca si cd in cazul acesta. Ce am nevoie sá spui numili" ? Ei fac urmatoarea judecata cu privire la nume : clack' se dd numele. el poate veni scris si acesta odata apucat. Rudarii cum nu stiu carte prin definitie.Iel ia parale d-acolo da un sd face ievantist (cel ce se 'converteste) si vine acas. Deci nu e cazul s insistdm asupra. te faci adventist. Acesta e singurul caz printre Rudari and e practicat descantecul. De nu-ti -vei tine cuvântul. Etude Anthropologique 105..: Vinerea si Martia. in zilele noastre. vei fi omorit in felul acestOi mai ales . sau cum o numim in termeni etnopracticata pe o scara intinsa in grafici. pag. Daca nu tine _(nu se tine de cuvânt) sa-negreste poza si-1 impuscd si moare". vechiul Egipt. intampina greutati de neinvins in aceastd privinta. 98. . Mesopotania. deasemehea_raspandita printre ei.. e sà ti carte. 15) Lord Raglan.TIGANII DIN -ROMANIA 191 adicá din iele. Africa. intalnite in gandirea magica".. dui:4 care se spune ca. Eu am un nume scump. cel fotografiat moare odatd. 0 conditie a prozelitistnului adveritist.un caracter--sters. www. dupà care efectul seamdna cauzei sale. Mai greu e cu fotografiatut. Grecia. de catre viajitori si populatii. etc.. la Indienii din America de Nord. individul e condamnat sa sufere orice fiindca si-a dat numele.cu distrugerea pozei. fie avand . or. fdcut Rudarilor in functie de productiunile noastre populare si de partea activd pe care o iau la intretinerea ler in mediul nostru rural. Caldeia. daca li se impused fotografia. intampina greutati serioase printre ei: . simt printre cei mai feriti cetateni panditi de aceasta sectd. Cam atunci". Trebue sd recunoastem ea el e o exceptie si cal nu rgstoarn'a_ caracterizarea ce s'a. Se feresc sa-si spund numele. Le Tabou de l'inceste. 15) De aceia Scotia cercetatorul Rudarilor.. Fac asociatii cu o alta credinta.

Asa ineat. 16) P. o arata i faptut c. in acest limp stint privite ca necurate. din cauza. De acest lucru se ingrijesc insotitorii ei. cu tot felul de cereri din partea lor. era in cazul de fatd. Ea cauta un loc ferit. dar.nta sa. dupa' nastere. poate ca cineva s faca dintre Tigard. Obiectele atinse in acest timp d mana lehuzei stint sau distruse sau fdcute impracticabile. dupa spusele preotului din acel sat. ea spre exempla cei turcesti. El nu are voie sa intra in locuinta in care se afla noul nascut. nici until dintre acesti Tigani n'au frecventat biserica (ortodoxa) in care au fost botezali. . $erboianu. a fost necontenit asaltat. in timpul nasterii. eliberat de comuna. dar niciodata buni cetateni pentru vieata de dincolo". Ii s'au facut cadouri. $erboianu scrie. cand ea e dusa undeva intr'un sopron sau chiar sub propria camp'. He- ed e vorba de cort. $i comunä dapa comuna refuzase sà primeascd tin nou cetatean". pag. actul prin care Corturarul putea sal CovedeaEed apartenenfa sa de satul respectiv. este imbaliat in apa rece si nu dupd malt urmeaza botezul in apa curgatoare. Ca botezul e pentru ei un fapt pur accidental si de eircumstanta. evitä locu. iar bdrbatul ca un rAti f dcdtor. iar Mitropolitul. pana la moartea sa. at. Unii Corturari. Nasterea nu este asistata decat de o batrana. Dar sensul actului botezului le scapa. lo) Botezul ca si sentimental religios in genere Ii e strain. Copilul. se spune. Mitropolitul Ghenadie Petrescu (1893-1896). Corturarii. in loc de botez. op. se zice Ca' ar fi exclamat : asculta-ma si tine minte . pentru a-si construi locuinte stabile etc niciodata preotul n'a aluns ca sà faca din ei adevarati crestini. Corturareasa. 62.dacoromanica. cá nici o comuna n'a acceptat sa-1 boteze.ro . erau musulmani (ca religiaL Cu acea ocazie. de pe parnant. $i desi ii s'au dat bani ca sa-si marite fetele . cit. In Tara Oltului am gasit un Corturar de vreo 18 ani nebotezat. fie ea e vorba de art* in care eventual s'ar afla in drum. marcheaza acest moment prin tunderea copilului. buni cetateni pentru vieata de aici. Ilfov. www. Atat moasea" cat si lehuza. unde noul ndscut vede lumina zilei. de curand. pe cand Mitropolitut era la Caldárusani.TIGANII DIN ROMANIA 192 3. Certificatul de botez. a botezat ca ca la 200 familii de Corturarii stabiliti atunci in comuna Dobreni jud.

e cà imediat dupa nastere.gala à urmeze orice religie.dacoromanica. 132. Adeseori. Prin aceasta se vede ca. iatr'o band zi se gase#e casatorit.. 17) Voyage en Grece. creste in deplinti libertate. Copilul nu primeste adeva'ratul nume. Mai tarziu. a programelor noastre scolare. tatàl copilului are dreptul sa-si stranga odorul la san. intalnim la ei caracteristici proprii popoarelor primitive". Din acest punct de vedere. nu si-1 pa's1reaz6 deck scurt timp. copilul primeste un nume pe care insà. Urmeazd jocurile copii!or de seama lui. când Corturarul se face mai mare. Cunostintele intre ei. I. din motive de oportunitate ei au doub. Tiganul corturar. pag.. se respectà filiatia clupd mama. Fapt19) iarasi necontestat.ro . Dupd o board.sâ Ii tu on carbune. 19) M. in timpul nasterii.' la ei. Cu toate acestea. apa in care barbatul a aruncat carbuni aprinsi pronuntand cuvintcle : dupa corn sunt eu Iecioarä. decal dupa. De notat.allele. când. unul pentru politie i altul adevgrat. intAmplare neplacuta el isi schimb6 numele si ia altul.. pe nesimtite se desparte de familie.'trunde in cort. este C.' Tiganii sunt. intre. 13' www. Bárbatului ii este interzis si mai departe de a pa. I p. Block. cari constituesc gimnastica". copilul e cat mai ferit de ochii lumii spre a nu fi influentat cu nimic (deocheaa Tot acum. trebue sa bea. In tot acest timp si dupa. s'ai cimentat si acum Corturarul ii urmeazd legea generafiflor trecute. ca nefiindu-le organic. pand la al noulea copiL Abia la 6 s'alptamâni dela nastere.. mama se reintoarce cu noul na'scut in cort (sau la caruta) si isi continua mai departe trebile.' name . in care infra' si miscarile obscene ale unor jocuri specifice. numele de familie nu e obisnuit iar drept criteria in acordarea adevaratului name. 17) Din aceastai cauza'. se trece usor peste acest eveniment. op. vol. 365. Idea' sa-si insuseasea' vreuna. cit. (v. nuasele e un bun strict tiganesc. (Introducere). ii e caracteristici spre a mai insista. intre timp. 18) 0 Corturareasa domicil de a avea copii. asa numità. dupa' ce devine om." ce se individualizeaza . de mic. El e privit ca un rdu facator.TIGANII DIN ROMANIA 1931 Pouclueville poate nota si el ca. Georg Busehan: Die Sitten der Volker vol. Dragostea ce o au fatal de copii de altfel.18).

ro .dacoromanica. cu tocmeala" in regula. Atat populatia romaneasck cat si cea a Tiganilor de padure si de sat. Se intalnesc unii cu altii pe drumuri. Prin ei se amesteca si femei mai in varsta. la prima vedere daca stint be ti sau sant la inceputul targului. rachiul se alla intr'o sticla din care din and in and beau. Tacuti. si ind6ain lupta lor de adaptare n'au reusit nici pana astäzi juns sg-si apropieze pe deplin modelul. linistiti. nu stii. Ei au autat in totdeauna ca sa se adapteze. Aceasta insearnnd ct Tiganii de cort au un element in plus care-i deosebeste de ceilalti. Corturarul Ii obtine viitoarea solie prin furt sau prin buna intelegere.. cu garantie pentru cazul cand una din parti ar fi pacalita. Din aceasta cauza. In realitate. comparativ pare mai putin nunta intre Tiganii de sat semnificativa. Tiganii de cort. fiindca.'. Se zice cá mireasa se cumpara. 13k-bile lor ii fac curiosi. iar ele din lulele. cei de pddure au rämas la formele elementare de uniune conjugala. la cari tin si pe cari le indeplinesc ina.394 TIGANII DIN ROMANIA Cind m-oi duce la muierea altuia s-a dus blaga ci dobinda". Astfel se scoate in relief numai ceeace este mai isbitor. ca si in alte privinte au a se deosebi profund de restul celorlalti Tigani. din acest Pe cata vreme Tiganii de sat se straduesc sa imite nunta populatiei romanesti (ungupunct de vedere reti si chiar sasesti eventual) pe cata vreme. singuri Tiganii de cort raman credinciosi unor practici caracteristice. Ei fumeazd din tigari facute. Reprezentantii fetei si ai baiatului. De cele mai multe or'. pe la targari si sunt deci prea cunoscuti. Asist la o astfel de tocmeald" : barbatii in mijloc. Ce sens are aceasta aserPune devenita populara? Insemneaz c viitorul _ginere prig www. poate sa vorbeasca c ei nu and e vorba de casátorie in deplina libertate eumpeirei mireasa ca Tiganii de cort sau goleti". Cu toate acestea. casatoria la ei inseamna un adevdrat targ. Asteapta de obicei timpul Rusaliilor sau toamna and se aduna: din freamdtul zilei. Ceiseitoria la Tiganii de cont. in drum nu contracteaza casatoria. contribuind cu sfaturile lor la limpezirea diferitelor chestiuni ivite in calea aranjamentului matrimonial. Sunt cei batrani. femeile la marginea grupului. ei s'au asezat undeva ca un roiu de albine dupa ce a roil.

De exemplu. Suma de ridica astfel la o valoare destul de mare si la caz daca se desface casatoria. E tot tatal batatului asupra caruia cade obligatia sä o suporte. Daca tocmeala si legatura se face la Rusalii. 23). alti bani. care acum e responsabil material de cheltuieli. Socru-so nu s'a mai putut duce dupa ea s'o aduca inapoi (fiinded era singur '2) . dar cá pand la facerea nuntii.femeia 21) abia ateapta sd. nu atat de sentiment. Dela corturarii din Porumbacut de Jos Tara Oltului. Pe urma vine nunta ospatul cum obisnuiesc sa-i spuna cei din partile transilvane. care nu-i ajunge un barbat. flu! sau Hind in armatd. nunta se face toamna.dacoromanica. mirele pune bunii pentru ospei(. (in sens de casta).TIGANII DIN ROMANIA 195 tatal sau. de frumoasa i de curata. piece. Block adauga in importanta sa lucrare asupra Tiganilor. drept despagubire. evenimentul ia proportii cu consecinte sensationale atat pentru unii cat si pentru altii fiindca sunt tarate in conflict nu numai cele doua familii. sau dupa nunta. sa iertati". Stint va s. 23) Daca ierai Dumneatale aici ne faceai o dreptate.. cat de un nou aranjament.ro . o tir da scrisoare". dar si a garantului. e cazul ca. De astá data o suma mai mare. cu care ocazie. Stint de jur-imprejur martori. Alta data. Insemneazd nu numai cal accepta sd le dea. desi ea ramane in casa parinteasca mai departe. and nu se pune acest garant. una dintre parti se lash' de targ. tatal baiatului avanseaza suma de 4000 lei tatälui fetei. atat la tocmeala". poate cà tatal bdiatului pentru mai marea siguranta angajeaza un garant (care se ia in persoana voievodului) ca' va raspunde el atatia bani. 21) Mi se completeaza : care-s mai slabe. 22) Caz intamplat. zica. Intre timp se pot ivi schimbari. cd familia la ei nu se intemeiaza atat pe dragoste cat pe un comunism 20) Care-i dä drumu sa raddie de p. dupà cum mireasa e de bogata. Cu drept cuvant M.guba de bani". cat si la logodna (legatura")20) va trebui sä cheltuiasca cu bautura si mancarea pentru toti cati iau parte la acest aranjament. Nu numai atat : sunt tarate in conflict cele douà semintil din care fac parte tinerii (daca au mai ales lagare deosebite de stationare). daca intre timp. www. a bàiatulii 9i a fetei. aceasta e arvunita si de drept e a viithrului sot. Ne dadeai ceva la mina.. pe timpuri bune. Distanta de timp e destul de mare. Fiindca tocmeala" dureaza.

De fatA stint si iau parte nu numai neamurile celor ce se casAtoresc.500 lei ce o cheltuise cu nunta. Nu.TIGANII DIN ROMANIA 196 care implied si depAseste conditia de mai inainte Aceastä realitate de grup are de scop perpetuarea spetei in rasial forma sa restransá a gruparii sociale din care fac parte tinerii. In sensul de mai sus. Op. constituiti in corp social distinct. Peste invoiala pArtilor si a garantului. cit. .' nu se tine atat la unele exigente caracteristice societAtii noastre. cari pun cautiune" pentru fatd. suma de 10. in cazul cand se lasA. Nu se cere atat sa-i plAteasca fetia. www. plAtiti de tatal bdiatului. cat pretul care a fost oferit de mire dinpreun g. in sensul c noul ginere trebuie s. momentan se facuse. fata la mAritis nu are prea mult de obiectat peste voia pArintilor la alegerea bArbatuiui sAu. cu suma cheltuitA la nuntA pe care acum o pretinde si tatal fetei. Cu aceastd ocazie s'a mancat si s'a bAut la crasmd. in persoana primarului lor Grancea. Nimic mai natural. tine 'Si 8 zile in vremuri bune.. Abstragand de cateva obiceiuri pe care le vom reda mai jos. In special cei din urmä spun c'd nunta lor nu e ca a Corturarilor.. tatAl fetei a angajat discutii in vederea recAsátoriref fetei lui fugite dela barbat cu un altul. SA nu se creadä ivsa cA nunta are loc cii fast si cu un ceremonial deosebit. plAteasca ginerului vechi. 24) Din aceastA cauzà. ca de exemplu. 24) Marlin Block. asa ca' acum nu i se mai da nici fata si nici banii cheltuiti nu ii erau inapoiati. conducere unitarA etc. Iatá ce insemneazA a cumpAra mireasa. inteleasg cAsAtoria la Tiganii de cort. in cazul and e lasatà. Se pare chiar ca. ci vizeazA dea. 138. ci. Ceeace denota eh' pragul cdsAtoriei la ei se bucurd de o insemnAtate deosebitA. 0 serie Intreaga de cumpaniri de conflicte si de puneri in garda spre a nu ràmane pAgubita una din parti. Atat tAranii nostri cat si Rudarii fac deosebire..a Corturarllor. Dar cheltuiala.proape comunitatea intreaga. ea tine mai mult ca de obiceiu. trecerea in randul celor cAsátoriti se face fArà prea mare pompa. Nu se fac mirese". cum a fost cazul la Arpasi Tara Oltului. Complicatii pe aceastd temä se pot ivi. eine ajunge vine si bea". Consumatia se ridicA la 2. Nunta in mentalitatea lor are in setts adecuat imprejurArilor si firei lor. Intre timp nu s'a ajuns la o impAcare.ro .200 lei. nunta nu mai prezintA caracterul strict bilateral.dacoromanica. a grupului respectiv. prin asezare. p.

Se intampla cá un baiat de 14 ani se casatoreate cu o fata de 22 ani. la fel are dreptul sd dea binecuvantarea noilor casatoriti. znanesti si se lash' de apuc'aturile lor. 26) Vezi capitolul IX. ii iau doi inai in spate ai cauta sa-1 bage in vale. $i din contra. Si un cal cand ii cumperi. la berand" ca drept fah ai deosebita cinste.primesca dela parinti ai zestre. In cazul. Daca ea I-a lásat de fau eu ii iau de bun spune ei ca. Din acestea au parte ai ele daca au noroc. numai in aceastá alternativa din urma fetele trec la moatenirea paharelor de argint. Daca se intampla cä mirele gaseate ca fata nu e curate. Drept cununie. (Felul de organizare). Fiindca. mai inainte. pune poalele ei acolo la fated. Atat mirele cat ai mireasa. are avere. Cat tine nunta nu se culca. de obiceiu. in Tara Oltului.dacoromanica. Am aratat cum. mirii. Atunci iaraai beau ai se veselesc. casatoria ar fi nefericità. 27) Obiceiu primit dela populatia din Tara Oltului. Fara' con- simtamantul sau.. care.. Un rol tot atat de important il are ai cea mai batrana dintre Corturarese. Dar sà nu mni spui la alti Tigani.TIGANII DIN ROMANIA 197 -1mbraca insa o iie mai bund mireasa. www. Astfel mireasa nu are voie sa vorbeasca cu mirele pana nu se gata nunta. acesta tatal fetei poate rascumpara cu bani aceastd lipsd. Pe mire. de a paai noua locuinta trebuia sa &each' peste o brate. maturd. 2') Ginerele pretinde insa de Ia mireasa' ca timp de 5 ani sà nu i se faca nicl o imbracaminte. bogatia la ei constd in pahare" de argint ai suflate cu aur. dar mai ales beau. primesc binecuvantarea dela capetenia tribului care este in acelaa timp ai preot Rasai". ") Martin Blok arata ca mireasa. Inegalitatea inire varste iaraa nu joaca un rol prea mare. ele primesc zestre in bani ai imbracamintea pe 5 pana la 10 ani. in zllele urmd- toare. n'o tine". Dacd pläteate feciorilor ce-1 inafaca in II fac scapat.ro . 25) In schimb beau ai ma- nanca. poate ca-1 ia altul. paharele se dau ca zestre numai baietilor. joaca-mpreuna. se sileate toti sa-1 cumpere. 25) In timpul mai mare deprind pe incetul obiceiurile populatiei ro- . Daca la caz au numai fete. dacd e fata mare. E obiceiul ca ele sa mai. Daca o famille oarecare are ai fete ai baeti. observa anumite practici in timpul casatoriei. La vre-un vicleaug alearga repede la juramant. Una dintre practicele observate la nunta este ai tragerea mirilor in vale. dar nil graesc". daca II tie toti. Fete le primesc bani. Averea insa conteaza mult.

. 29) Karl Togdayi. Insemneazá ca a incalcat legile naturii si nu-i mai ra. In caz ca"-i moare sofia. apasatoare si care e conceputa ca Hind foarte fireasca. El isi schimba si domiciliul din familia pdrintilor lui. dar el e supraveghiat de aproape de rudele ei ca sa nu i-o cheltuiasca. =8) Insemnând ca la mijloc e ceva natural. Aceasta s'ar putea evidentia prin urmatoarele cuvinte barbatul meu nu m'a mai batut de mutt. . Faptul a aparut destul de curios. el nu ma mai iubeste". Corturarul. Dar spre deosebire de alti Tigani. Nu se poate spune ea ar fi la mijloc mai putina afec. care urmeaz'a pe Wlislocki. tiune fata de femee.. Cauzele mortii printre Corturari sunt variate. La o intrebare pusa de mine. Op. www.mane decAt sa traga consecintele unei_ispasiri inevitabile deo- data omenesti si supraomenesti. Lebende Rechtsgewohnheitenund ihre Sammlung Ungarn. la casatorie. cit. Trecerea dintr'o ordine naturala intr'alta odata cu casatoria a facut pe multi oameni de stiintä ca sä punä faptul in legatura cu matriarhatul30). renunta la nurnele sau de familie si-1 ia pe al sotiel sale. 30) Julius Teuisch. E adevarat ca sotul admiriistreazd averea" sotiei.. el prhneste o nouà apartenenta de semintie.. Vorbele ei arata clar. 0 dovada despre ordinea naturala pastrata din tata in fiu. p. p.. BerlinLepzig 1922. cit. nomadizand in sAnul nottei fatnilii de care acuma apartine. daca am putea formula astfel groaza de ce se va intampla. el se poate casátori dar si in alternativa din urma trece prin aceeasi schimbre : in fandul neamurilor sotiei 28). Asa incat. trece in familia sotiei. Intre barbat si sotie subzista continuu aceasta subordonare. 111. A apartine cineva in linie barbdteasca se spune in tiganeste simplu: manushiwya" (Manschaft). s-a dus blaga si dobinda". unul dintre Corturari. Unii pretind cä cei mai multi mor in urma unor accidente pe care ei le provoaca prin firea lucrurilor. in societatea Corturarilor e cu totul subordonatä.ro in. Op.198 TIGANII DIN ROMANIA Situatia femeii fatal de a barbatalui. Nu-si fac singuri dreptate ? Nu sunt 28) Martin Block. pag. alaturi de numele sotiei. 58. pe and pastrarea ordinei in linie femeleasca se cheama paralipa" (siisse Verwandtschaft)inrudire mai deaproape. imi raspunde aproape religios cind m-oi duce la muierea altuia. si altii.dacoromanica. o avem in felul cum e conceput adulterul la ei. 139.

Op. Dacd in rastimp. dar nu se mai servesc de ea. unde va trebui sa-si dea sfarsitul dupa un obiceiu din rnosi stramosi. Aceasta evacuare a locuintei in fata mortii se face intotdeauna prin dos nu prin fala cortului. caruta se va vinde. pag. afara de obiectele de valoare : argintarie. ca cineva sa moara in cort sau locuinta. mortul e ingropat la marginea drumului. Tiganul se naste liber si moare tot astfel.. Din aceasta pricina. pe unde este scos muribundul. 31) 31. ei fin sä fie ingropati dimpreuna cu obiectele care le-au fost dragi. 32) Ibid. La atat se reduce cultul atat de lipsit de semnificalie al mortilor printre Corturart In timp ce Inca nu si-a dat sufletul. cit. www. pe unde se scoate bolnavul gray si astfel se evità.ro . ramanand ca in cazul cand locuinta e din lemn sau caramida sä se faca tot prin spatele camerii o spartura. cortul e ars pur si simplu . acte. dar dacd s'ar face. Legile nescrise figanesti opresc acest transfer de bunuri atinse de aripa mortiL Ca un econ al altor timpuri si altor regiuni indepartate din Orient. Vinul ce se toarnd in groapa nu lipseste nici Ia inmormantarea lor. 140. o fail de lege. Si in cel mai rau caz.TIGANII DIN ROMANIA 19g ei clientii Tribunalelor ? Din aceasta pricing se si poate formula cu o oarecare reusita. se crede ca ar cuprinde adevärul de mai sus. Block. ea' acela dintre ei care se teme de razbunare. si-aduc aminte si poposesc o clfpà pastrand Were in chip de reculegere. calatorind. 140. Atunci. fara ca cel putin o cruce sa-i fie pusa la capatai. cad. poate sà se astepte oricand la trecerea in lumea dreptilor 31).. bolnavul e scos afara liber. nu cumpara cart* in care s'a intamplat ca sa fi murit cineva chiar daca II s'ar da in dar 32). mai revin pe acelas drum. Intamplarea face sa avem cazuri de moarte in cort sau locuintä stabila. La cort e mai lesne fiindca se da la oparte una din perdelele cortului din fund. Cu drept cuvant putem spune atunci. daca cineva a murit in caruta pe drum. Ea face parte din actele primite ca orice alte evenimente din mediul de viata cu totul natural in care traesc Tiganii nomazL In drum gasindu-=e.dacoromanica. pag.. in aceasta privinta. Moartea naturala nu surprinde. fotografii. Nu avem o statistica panä in prezent.

Din aceasid cauza. Ei devin tabu si numele lor. La cateva sate &ea se gaseste un barbat sau femee. nu mai e rostit. in sensul ca nu le iau nici ei in serios. la nevoie esti avertizat jura pe mortii tai" ! Se poate spune pe drept cuvant ca . scotand vaiete false.. in mediul nostru rural e redusa.200 TIGANII DIN ROMANIA Interesant este insA altceva in forma inedita cu ajutorul careia se feresc de strigoi. Ele in schimb. Supravietuitorii urmand sa-si duca traiul lor mai departe lasand pe drurnuri. .odatà cu moartea. De felul cum mortul e jelit ne facem o idee astika intelea alai dat nu atat actului mortii cat disparutului ei imita bo- cetul Tara ca s. darut de-a ghici in palma. incat se fac crezute. Jatá pentruce.. ele nu lucreaza altceva.ro . de-a influenta asupra fericirii omului pe pamant. poarta la sold un buzunar de tinut càrfi.castiga femeile lor banii pe ghicit. vrajitori. pentra totdeauna. mice Corturareasa. Aria de-a influenta viitorul. sau begat la brau. o perdea s'a lásat.dacoromanica. Repeta l ei.. atata pasiune.acum incolo altfel. Ea. www. cum s'a mai amintit. decat fabrica bidinele si dau cu ghiocu. intre cei rdmasi in viata s i cei disparati. dupg model.. Tar numele mortului devine de iadatà tabu . fie miscati pana la lacrimi" de pierderea celui decedat. E interesant de notat ca bärbatii corturari raman indiferenti la felul cum. (adica dupä tari si neamuri) acele odihne facute cu mortii ortodocsi la noi. ghiocul. Arta divinatiei. Mai mutt : juramantul pe mori e supiemul lor legamant in fata vietii si oamenilor. mortii lor stint temuti. pun in aceasta meserie lucrativa. intre Corturarese a devenit o meserie care aduce castig. cultul mortilor e cat se poate de simplu si aproape absent. Dar daca intre Tiganii de cort. mortii lor asupra cdrora se asterne generatie dupa genera-tie uitarea binefacatoare". de-a da cu bobii etc. el se va nurni de-. o poseda anumiti. pe mormantul proaspat al mortului se astern spini ca s impiedice iesirea sufletului din groapa. Intre Tiganii de cort. in acelas chip. Cu un cuvant. mai ales de femeile din mediul rural. Poartd apoi. care descanta. in mintea sa.. Si venitul e in raport cu darul pe care-1 au de-a convinge. din contra' prezicerea devine o profesie.

se descanta. fiind influentabil. Mare rol joaca. Asa lasà mamele br fiicele. totusi descantecele. din Orient. de ce. Inrudite cu descantecele sunt farmecele. Cel mult daca Corturaresele pastreaza forma lor. Din cauza de mai sus. Toed. Vom intelege. e aceea care hotardste.TIGANII DIN ROMANIA 201 Reteta o af1 in mediul tdränesc. Descantecul se face pentru plata si inch' dupa multa tocmeald. se intampla ca medial subiectiv. uade se bucura de mai multa trecere ca in mediul nostru rural. efectul acestor practice in mediul nostru rural. ce presupun o lupta invràjbitä in contra demonilor cauzatori de moarte si board% Se intelege cà puterea de sugestie. Descantecele ce urmeaza sunt o dovada. cu care se poate prezice viitorul. Ei au adus obisnuinta de mai sus. calddri etc.romance. rezultatul sa fie cu totul pozitiv si astfel sa ne explicam pAna la un punct. cum lash barbatii copiilor lor. Ia ultimul caz. De aid o culeg si-o perIectioneaza. pentru cd nu cred in ele. de vraji si farmece. ceeace e si explicabil. descantecele de care se folosesc. Or. indemanarea de-a putea face bani astfel.dacoromanica. www. chiar daca descantecul ar avea vre-o trecere printre ei.. Despre o perfectionare a tehnicei se poate vorbi. receptiv. poarta cu ele intregul stoc de vraji si descantece. In felul acesta vazuta problema. intre ei. Acum ele mostenesc intreg arsenalul de iacantatii. se aplica. nu vom arata obiceiuri qi credit*" la cdrturarese. unele imagini. care le lash in urma. i le mostenesc dela cele mai batrane . aceasta plata nu va veni. Aid descantecul nu-si mai are locul. Principial.ro . intre ei nu-si descanta.' gama descantecelor se poate recolta dela o singura carturareasa." intre ele ghiocul. Dar vom aminti. Dupa ce se da un acont (se pane in palma) spre a se convinge ghicitoarea cd nu va fi pacdlità. Descantecul e mai mutt o practicd medicaid popular a si se deosebeste prin procecleu si scop de alte preziceri. meseria de-a face ciure. Daca e cazul. sunt aidoma celor gasite la femeile descantatoare -.

In trupu lu. Curat.. Curat. Pasare alba. Jos plesnisi. De-o fi deochiat De fata mare. Acolo sa va duceti Unde pona nu toaca.*) Deocheturile: De deochi.ro - . Din cap. Sa. Cine-a ramnit. A si crapat. Aa sa se sparga Sa ramlic. Sà ramiie curat. Luminat.4 Si crestinat In legea lu Dumnezail dat. Ca roua din cimp. Fugiti si v. Plesneasc a. Acolo sa beti. FacaturiIe.ANEXE (Material cules dela Tiganii de cort) Acolo sli munciti. Sus sarisi. Lurninat. Peste tot pamintu.dacoromanica. Ciini nu latra . Ca ie boteza. Cum Durnnezari 1-a lasat. Din oase . Mus eel . S5-1 crape boase1e. curat... Corn se sparge ploaia.. Plesneasca ochi ramnitorului. de 56 ani. Din miini.. Luminal. Ca steaua din cer.. cu care se mesteca i dupa ce se termina. Ca roua de pe pamint .. ochi deochetorului". Codalba. Sri nu fiti Sa-'1. Cum se bate vintu . rapanditi.. Ca argintu cel curat ..-1 curga laptele.1) *) Se descanta intr'un pahar cu apa. Acolo s canacitY. i se da bolnavului sa boa facandu-si cruce.. Din cap. De deochi. Spargeti deocheturile Din trupu. Luminat . De-o fi deochiaf de voinic. Lurninat. Din picioare. din Schitul Go1esti Jud. nu tie carte. Unde cocosul nu cinta. Ca auru cel curat. Spargeti deocheturile. $i-a ramas. Sã ramiie. A si plesnit . Care-a deochiat. www. cu ajutorul unui cutit. crape titele. Sa ritinlie curat. Acolo sa mincati. 1) Comunicate de Stanciu tiganca.. Cum Dumnezau I-a Iiisat. Ca steaua din cer.

ca n-ai ce face. . De-o fi deochiat de padure Sd nu-i mai dea mugure . Cite cinci stint soracite. Line ca apa. Din trupu voinicului. Securea nu pacaneste.. Pa_ sa-I Idsat1. . Ics1 din inima Jul.. Sa-i crepe Min 55. De-o fi deochiat de sfinte.. Sa le cada penele . Gospocli comina Cine n-are cruce Sa nu vie la cruce Cine n-are cruce Sa fuga dela cruce . . Din fata obrazului Ca nu este locu tau. Curat. Luminat. Ca ai intrat nechemat. Si-al tarnii. Cum Dumnezau I-a Idsat. Fugi sabie diavoleasca. Tot din aceasta apd se unge pe cap. De-o fi deochiat de vint. TIGANII DIN ROMANIA . din Schitul Golesti Jud. si _ www. se procedeaza astfel : se ia o cana cu aoL.dacoromanica. Ca argintu cel curat . Voinic nu chioteste. Cu tamiie te-of tamaia.. De-o fi deochiat de poteca. La picioare gligan . Descintecu dela mine.Cu apa mare te voi spala. bea bolnavului. sa-I sece apa cea End ..ste crucc. Eu te-oi biciui. Sa ldsaI pe cutare. De tamlie sa-ti miroase. Sa piara asa lumina. Luminat. Curat. Dulci ca mierea. Tu deochetorule. Sd taie pe blestematu. _ 2) Informator : Ilinca Dumitru.*) Tu strigoiule. De I-o fi deochiat copilele Sa-ti sece rodu.. Luminat.. Lumea pe ia sa nu mai treaca. Cu bici de matase Cu fringhie-n sase. De cleochi. Unde fata cosita nu impleteste. SA nu mai bath' pe pamint . Ca vine cinci sabi ascutite. nu stie carte. Cum Dumnezeti 1-a lasat. Corturareasa 47 ani. Facut cu rosu. Leacu dela Dumnezeti 2) *) Cand descanta de deochi. plesni. le curga. necuratule. De-o fi deochiat de luna. La urrna se baga trer carbuni aprinsi i i se da 5. Muscel. CocOM.ro . nasului. De 4. Bunelor . Sd tae pe necuratu. . In copitele ciutelor.. Cu inimile Sfintelor bune. Bate-mite-ar Dumnezeti. Sa lasati. pa. De-o fi deochiat de pasarele. La inima vidra.. Fugi din capu omului. La cap cornanac.203.dal. De 1-o ft deochiat nevestili. De-o fi deochiat de fintina. Cu cruce tc voi boteza. Ca din cer picat. Plesneste deavolc. Acolo sa prinziti Acolo sd va odiniti. Este-al cruci. Tu moroiule. Tu leoaica. Popa nu citeste .Sii nu treaca pe. Din sgirciu. Tu leule. Sa le plinga copilele. Iesi. Curat. Cd n-ai ce face.. In fundul marilor Acolo sd vd duceti. Ca de n-oi. laptele. cu un cutit impunge in ea pada termini de descantat. Izdat Nebotezat.

Luminat. Luminat. Si-un mut. A pucati-va potecile. Si puserd sa le pazeasca Un orb. Vinc ciuta dela munte. Mutu nu striga. Cum Dumnezert la lasat 3) Ca din cer picat. De pe trupu tot . Despica oki strigoiule. Sa doarma ca lemnu. Dupa cum omu cu noroc Samanind saminta pe loc. 3) Pauna Stanciu.TIGANII DIN ROMANIA 204 Atit sã stea deokiu-n cap. *) De junghi se deschnta cu cutitul astfcl : cutitul se pune pe junghi. Cu gura cascata. Muscel.dacoromanica. Un surd. Din picioare. Ca steaua din cer. Muma padurilor.. De virf se ph-Tara. Lingindu-si pui pe fruntc. Pe-ai rnoroaici. Orbu nu vazu. Cum dorm pasarile-n tine Asa sa doarma copilu la mine. Sa rimiie. Curat. Descintecu dela mine $i leacu dela Dumnezert *) Pasarea daca pica. Dupa accea. ca ie betezat. - . Pica-aici. Cum Durnnezail 1-a lasat. Piatra se despica. Pica-n virf De pietricert. Motofilcilor.. Din cap. Despica oki moroiului. Asa ast junghi sa iasa : Din toate oasili. Tu sh-mf daY.. De deoki. Si taca ca ulmu. SA nu mai pasteff gistile. Eu itY dart plinsu copdulul meu. Despica oki leului. Pe-ai rimnitorului. Dintre Cit a sta vintu in gara. $i unde-o cadea.. Eu te strig. De junghi. De galci. Eu Ii clati. Curat. Din Schitul Golcsti Uud. Din miini. G(ticilor. Ca roua din cimp . Muma mumelor. Acolo va muri. Luminat. Nestiutoare de carte. II linge pe pistricet $i pe frumusef. Despica oki strigoaici. Si-n numele lu Dumnezart dat. Ca un cline turbat. www. Pasare alba. De plans sou de ?lima plidunii. Curat. Tu sa-mi dai odina ta. Pica colea. Din toate madularele . cutitul s infige in painant. pana terrnina (ll deschntul. Din radacina se uscara. Alba-codalba. Si sa fuga pin sat. Si ie crestinat. Surdu nu auzi. De deochi.ro . Despica oki rimnitorului. Pe cutare sg-1 lase. Lash saminta de vara Peste a dh primavara. Lupi nu le minca Si le morfecara. 53 ani.. Si ieu pe cutare il ling de deoki . Despic oki deochetoruluf. Si venira lupi. Cq coada indoita. Tu sh-mi raspunzi . Si-a ramas.

Nu clipi Nu ciocani .Peste trupu tot.TIGANII DIN ROMANIA Gilcile ca vilcile 0 butie plina Noua in desert . Sfintu Gheorghe dac-auzea..ro : . www. i ma spala pe fata . Ca-acolo este locu tail : Brinea neagra. La capu balenilor Si-al ursilor. Din maini : Teri de did. 'Ma spala pe brate. Plerai pe vale. Din picioare: Copite de caprioarc Din speincene. Acolo sil musti. 'Din trup: Peri de lup. *M-a urit surorile . Acolo sa veninezi. ca nu ieste locu tail .. Si-al lupilor. Din Schitul Golesti juci. M-a urit ibovnicelc. Brinea din zile gresite Fugi de te parase$te. al-a urit frati.. Maika Precista clac-auzia La mine venea Din pat de aur sarea . Ca nu este locu tau Aci estc-al omului $i-al voinicului. Brinca din ceas r50. Cu un manunchi de busuioc. vai de mine Maika Precista mi-a dat Si rn-a urit tot satu. Si sa Iasi pc_ Curat.. curat I uminat. M-a urit suratele . sa iasa. Pc-o scara de argint cobord. Ca aurul cel curat. Brinca brincenilor Muma ciinilor Plecai pe cale.: tOticaindu-ma Vdetindu-ma. sa rarniie curat. ca ieu te-oi dcscinta $i tu vei sera. Si ma duse la Iordan La isvoru lu Adam. M-a urit cumnatele. 'De mina ma lua. 4) Trasina Hierar 29 ani. Umflatura dinclarat : Dela gitu. Pene rele. 5) Dela Cirstina Duica din Schitul Golcsti.. Nu stie carte. Cu piatra ladului. Un bat de-argint lua In rochie alba sa-imbraca. Si-mi lua din cap: Peri de tap. M-a urit cumnati. Descintecu dela mine Leacu dela Dumnezail 4) Leacu dela Dumnezdt1 De brath. Sa MM. Ca steaua din cer Ca roua din cirnp 5) .dacoromanica. Ce ti-e cutare De te vaiti asa tare ? Cc sa am. Ca te-ntap. De. Brinca rosie. Cum. Nu stie caitte. Nu musca Nu venina. La mine venea. Muscel.. Nu sageta : Din copaci lung. Cd te ard. Fugi veninate. de 59 ani.spurc%iciune. Ca te-impung. Luminat. Descdnlec de drogosle. $i a paginilor. 205. Fugi din fata omului. Inima lu. Luminat. . Du-te Ia coada marilor . M-a urit vecinele.. . Ca argintu strecurat . Acolo sd ciocanesti.. Fuei spurcatc. Din obrazu voinicului. Dumnezatl 1-a lasat Descintecu dela mine Din vai adinci De-acolo sa clipesti.

Cine te-ntreba. La mine te-a porni. inlauntru 5i zice asa: . Dela Dumnezeu data. uricios. Stea. La mine sa.Toati lumea se uita la ici. 'Sa plac barbatilor Ca berm boerilor. Tot de dragoste prin stele. Cu ciocu sa ciocanesti La mine sa.. Cum se plamadeste mcrcle-n mar: Cum se plamadeste percle-n par: Cum se plamadeste varza-n gradina.. O chinuia 0-ntorcea Zor ii da. . Dc lume laudat. fintina Multumim dumitale fata batrina. bocanesc inima lu. Tu sa te fact napirca. Sa ramiie curat Luminat Cum Dumnezcu 1-a lasat Plamadirea se face astfel: se iati opt N-am venit sa sez. din cer cobortta. www. pornestt. La urma belnavului sc dii pe nernancate *) De maritat se descAnta pe margele si pe incle . si ma speli cu apa-ntoarsa Sil par bactilor frumoasa.Dela Sa te duct la ursitoarea meg. 11 placea 'Si la mine pornea. Numai cu frumos sii nu poata sta Pina pe mine nu :n-a videa. Cu patruzeci i yatru de ciocuri dii 1Si cum o videa La mine pornea.. Muscel. puse pe umeret. Dela ursitoare lisata. Ce ciocinesti Ce bocinestI? Inima lu plamadesc Cum se plamadeste fagurile de miere. Cu coada sii lovesti. Cine te-a intalni.S5 i se para.ce ciocanesti acolo babo"? Iar baba rispunde: ciocanesc. Pinti nu-1 intapa '$i pc ia o lua ").Fierbea carnea scrisei mele A ursitei mete. Cum sc plamadeste aluatu in capistere. 'Sa plac oamcnilor Ca laptcle pruncilor. Viforata. Dupi accea se cheama un copil care da fuga dupa casa si intra Ca un paun pestritat muguri de aceia descantati in miere sau in 'dulceata. otal ia nu mai plcca.dacoromanica. O fierbea. Nu stie carte.ro . 51 in piept imi-puse-un soarc Ca lumea sa nu ma omoare. Sii te duct necontenit: Pin sat neumblat De caini nelatrat. Mi uitai catre Rasarc iSi vazui noui cazane In cazane. 2i-ml puse la poale 'Stele maruntele: Toata lumea priveste la idle. cu noua cuptoare . Or ce om frumos Or ce baiat falos. Pina pe. Dela Dumnezeu data. Sez! De plamiidif. fiu ca soarele cind rasare Ca visinu cind-infloarc. Doi luceferel. stelisoara Inca Toate stele sa stea. 6) Dela Baba Kira de 68 ani. Cioc-boc Cioc-boc.. RI fie r.. Sc zice de trei ori. Ni-ml puse in spate Lumea toata.. Viu sta-mi dai hainele tale. . De sniirilat*) Buna dimineata Una. Cum se plimadeste ou-n gaina: ' .. muguri dela opt feluri de pomi si se piseaza intr'o copaie in care se face Jpaine. ursita.TIGANII DIN ROMANIA 206 Simi.. tu patruzeci i patru de aripi. plarnadesc". pe batiste si intr'un pahar cu miere.. Schitul Golesti Jud.Asa sa sa plamadeasca inima lu.

Nu ragni Ca ieu ochi ti-oi despaicujeni CH paru tt-oi netezi Coarnele ti-oi adaogi Coada ti-oi prelungi. Si mana a luat-o Si a dus-o Maici Domnului. Du-te la fetele de-mparal. Sd urnble-n lung si-n lat. din Schiful Go- lesti jud. -Dela narniaza Dela chindie. Coada-a scuturat-o Laptele i-a luat Scirbeala din mincare Din culcare Din bautura.dacoromanica. Pocitoarele. La cimpi verzi a alergat. Coarnele-a ciun ti t-o Ochi paienjenit-o. Stca stelisoara mea Toate stelele sa stea. Si-auzi dobitocule. 7) Comunica Maria Burghei de 68 ani. zSi-a sfarirnat cercurili Cu lacate. Si pe la. Mana vaci. Cu nouizeci §i noud cercuri De insurlitoare. Desciintec ca sit -ntord mama la vacr Sa fi blinda $i blajina. Cu mesele-intinse. Pind-a gasi pe scrisa)rnca Cu nouazed. Cintatu cocosului. Nu tie carte. Din Rasaritu Soareluf Iar ia s-a intilnit Cu Mailta Precista-n cale 51-a-ntrehat-o: Tu Joiana. Nici la loc a sta Pina pe mine nu rn-a vidca Si pe mine in-a lua. te suga. Ce racnesti Si iu banculesti. Din varsatu zorilor. Sfintu Gheorghe-a dat Cu securea Pe partea mea. Ferinecatoarele. Cu facli aprinse Si sa IdsaI pe "Curat Luminat Cum Durnnezati. Nlina ta. De unit. Ti-oi trirnite pe fata. C-acolo te-asteapta : Zina. cle lacate-ncuiate. Prin toate pivnitele. www.TIGANII DIN ROMANIA 207 51-o aflat $i Sfintu Gheorghe-a alergat a gasit intr-un fund de beci Infundat. Dela prinz. Numai a mea sa nu stea. Cu bucate puse . Din maduva oasilor. Si tr-ol cauta Mina. S-a sculat iNu mai bocani. Si vitelu si.. Descintecu dela mine Iaca s-a-ntilnit cu joiana: Leacul dela Maica Domnului 7). Dela Durnnezdil data Si-inspre mine-1 Indreaptd. Cu Sfintu Glicorghe dimpreuna. Maica Domnuluf a pus-o inapoi la vaca Ce era patrunsa sa faca Mai frurnoasa.ro . Din fundu urechilor . De par a. Cercuita.. I-a lasat. Banal dimineatal Tu nu mai racni. Muscel.mine in sat. La cimpi de rnatase Cd Maica Domnulta Ca sa fiie grasa E isvorul laptelui. Sa nu aiba loc a urnbla Si pe mine a ma cata . S-a minat Sa 1aI pe stapin sa tc mulga. Ce banculesli. $i frurnoasa. Dela ursitoare ursita. Din crieri capulur Din sgircitu nasuluf. si nod..

mash . CU Maica Donn-lull& Dach se brodcste din zece una 8) si 8) carte. cultireasa. le intinde una chte tare ch nu a stiut sh gindeasch Dumma. iar de nu. gindu ski implineasch. Douhzed si patru de chrti. bine tragh o carte cland-o cui i se ghiceste sa-nif dati.. pina le intinde pe toate. sh-ml. Informatoare Marina Ursar din Schitul Golcsti de 54 ani. douhzeci icsiti cu negru intunecat". phnh.TIGANII DIN ROMANIA 208 De dat ca airtile. Nu www. bine sh stiti. $i incepe nezhu .dacoromanica.ro 4tic . face cularele cash. cu stish spue din gurà si bunc si rele. 8i incepe Sà patru de frati. sa-mi dati de gindu la cusi duph ce a tras-o. rea sfintului. sa-mi dati cu rosu .

. le duci la-mparalu. datimi-1 mie ca va dau un fus da tort.BASIN/IE Zice c-a fost odata ca nici-odata. ce. ma baieti. dac-a vazut ca nu mai are loc in butoi._1-a suit in pod si i-a dat drumu pa pod. ce. ajuns acolc. Ei. miine cind s-o-ngina ziva cu noaptea. II scoate P-1 baga-ntr-o putinica crescut acolo da nu mai avea loc in butoi. ia dat un fus da tort matusa. Asa. pin:a crescut alimaua da sarpe. a gasit vo sapte-opt baeti mai mari. a capu pa gura podului : raspuns taso : Ce vrei taica!? Ei taica. n-avea copi da1oc zice cata ma- tuse. Da unchiasu da colo. nici ieu nu mi-as bate giira a minti. Alunci a bagat taica si maica ! Pin sa raspunza masa..dacoromanica.far.ata-naltate-mpArate !.cind sa pot. sil. Pai. D-aci. ia da-mi mie-un fus da tort sa ma duc pin sal. coia puricile la un picior c-o maje da fier c-a s-ajuriga cu skinarea da ceri . paduchili c-o 'coaja da nuca si lua oamenii pa fuga. $i 1-a bagat in borcanu da castraveti si 1-a crescut-pin nu mai avea loc -in borcan sa mai mare asa. si-a creasca bala. douazeci da ani. S-a dus in copu sotu'ui. cu vo doua trei conace mai incoace : da. sa vedem ce ti-oi cistiga ? Asa. a venit cu iel acas. de sa ducea la sfinta ruga. sa nu ne minti i-1 dam nu-1 omorim. crizn zori da ziva sa-mplimba-mparatu. sa ti-aduc ceva. a crescut cla trosnea grinzili podului. sa nu omoriti puiu da sarpe. (Batrana) : Ce mi-ai adus unkiase ? Ti-am adus un puiu da sarpe. end in capu satului. sit ni-1 dai mosule. cic-a fost un unchiasi. cà dac-ar fi nu s-ar povesti. EL zis ai fsalcut : Bun). 14 www. mai mici. Ca nici ieu nu sint da cind cu povestili.ro ." diminc. ornora un sarpe. s-acolo i-a dat da-mincare. Si c i-a luat puiu da sarpe unchiasu .

sa ne-ncuscrim arnindoi. sii mi-o-aduci. Vezi padurea-aia din dealu-ala ? (padurea nu mai fusese taiata de cind Ii lumea). luati-1 baiete. Zice. Da-mparatu-a zis la bucatarie : ma baieti. o vaz inaltate-imparate ! Inoapte-asta sa le duci.dacoromanica. Vorbeste mosule. Si 1-a vindecat da toate ranile si pielea s-a facut mai fruhei. jumatate porimb. virf cu virf.. Ei. Ma ornoara laica ! Nu le omoara taica. luati unchiasu-ala d-acolo da la poarta i bagati-1 in bucatarie si dati-i ceva da mincare ca e flimind rau. La-mbracat cu alte haine. Altu i-a daschis poarta i cura singili din corpu lui ca cind ar fi taiat un bou. ce ti-e voia i nevoia ? Dumneatale ai fata de maritat. craca cu craca.. Si sa fad sa-rni acluci o piine coapta da griu din averea mea. ne-cuscrim amandoi. cum a sosit in casa. trup cu trup. dati-i da bautura si si-a luat ziva buna dela- www. sa gasesc la fereasta mea din averea mea din mosia mea s-atunci m-oi incuscri cu fine. ie alta fata nu mai ie fata care-ai avut-o. i m-oi spala. jumatafe sii pui griu. sa mi-o tai.. din mosia mea si-un lighean da pisat cu lapte dulce fiert sa mi-aduci la fereastra mea. ieu am baiat de-nsurat s. ai pamintu sa-1 ari. Draga. mai. 1-a rupt pii toate partili si 1-a spart. Cind 1-a auzit arpili ipind.210 IGANII DIN ROMANIA Multumim dumitale rnosule. Apai. Cind m-oi scula. 5i tulpinili sa le scoti Vmn. mai dati-mi gratis sa vorbe. cine s-a dus ieri. a plecat jos. Sarpili a . Cum soseste la poarta-mparatului : Buna-dimineta-naltate-mparate ! Multumim dumitale mosule. cu vina"sa" mi le-aduci ia curte toate in noapte-asta.. Sa ne-ncuscrim mosule. a zis imparatu cind a vazut fat-aia. i dimineata : taica. moasa pa corpu lui. haida mosule.sc cu-mparatu. nu te omoara.... 11 vindeca. Auz mosule ! Ce ti-e voia si nevoia ? D-tale ai fata dii maritat. ieu am baiat da-nsurat. ia tiliutili i pleaca.ro . vorbeste ! Naltate-mparate !. c-acu nu mai ai fata care-ai avut-o. mugure cu mugure. Atunci a dat drumu la zavozi din lanturi sa-1 mince. Cind le-a dat drumu din lant. sa duce si azi..sarit jos si pa unde-1 lingea. ce ti-e voia i nevoia ? Dumneatale ai fata da maritat. ieu am baiat da-nsurat sa" ne-ncuscrim amindoi. A plecat.

acu. din mosia mea. Ce-a zis taicutule ? A zis asa : ice. Ie mincat. vina cu vin5. Cind m-oi scula spala. ie baut. virf cu virf. In noaptea-asta sä te duci sa rni-o-aduci. sa fiie dus la-mparatu. Sunt impsartiri ale tint:pului in Mu§cel.. jumbitate sa puneti griu. Buna ziva-naltate-rnparate ! 1) Priwr 9. sà te duci la-mparatu. Ca sa face. (imparatu). mugure cu mugure: 51 pe pAmintu sà-1 arati. Ce ti-i voia si nevoia stapine? Pina miine s-aduceti padurea tulpina cu tulpina. balauri. cind s-a ..ro . cu lapte dulce fiert. din averea mea. pamintu da-1 ari.30 . gasesc la fereasta mea din mosia mea. Cind s-a dus unkiasu era inaintea prinsorului 1). Cind s-a-n gina ziva cu noaptea (e lung tare).acasa si nu te doara capu.dacoromanica. Du-te stapane. dat cu biciu da foc de trei ori. imparateasa ce sa facem cu unchiasu iel a facut ce-am poruncit. da noi am zis numa sa-1 speriern. trup cu trup. jumatate s.ce-a zis &Là ta-so ? Ei taica. S-a dus la culcare unchiasu. s. a mers la-rnparateasa si zice : ei. s. pui porimb-. s-a venit tot da-i lui. vezi padurea-aia ? Zic.. prinz 11. $arpili 1-a asteptat cu gura arsa. c-atunci m-oi incuscri cu tine. Ce-i da facut ? E. serpi. piinea. si un lighian d pisat cu lapte dulce fiert sa mi-1 aduci la fereasta mea. si mi-o aduci. Du-te taica si te culca. daca vreai sä te-n cuscresti cu mine. din averea mea. jumátate porimb. ce. mugure cu mugure . balaoru.. virf cu virf. cind iel a mincat. cind a vazut padura. c-a spas imparatu c-atunci s-a-ncuscri cu mine. $i tulpinili sa le scoti vina cu vina s mi le-aduci in curte toate-n noaptea asta.TIGANII DIN ROMANIA 211 -mparat. Sarpili a luat biciu da foc in mana si s-a dus in padure. Acu iel.. ziva jurnkate : 12.dat. www.30 . Si sa fad sa-rni aduci o piine coapta da griu. s vaza ce raspuns i-a . da sarpili . mi-o tai. A plecat sarpili-acas.spalat i inchinat la tatal ceresc . $i s'a" faceti sà-mi adu- c eti o One coaptd d griu si-un lighean d pasat. o vaz inaltate-mparate. ca acu ie-n coraju lui. jumatate sä pui griu. craca cu craca..

i pa margin-li_podului. iasa tot d-ai lui. Cind s-a sculat imparatu s-a vazut.da aor din fata casi noaste pina-n fata casi-mparatului.. uite ce. balauri : Ce ti-i voia i nevoia stapine? Ice. s-a dat imparatu dupa ce-a mincar mincarea d prinz.. cite fiucte-n . Si cind a venit lumea dupa lume. Iume-asta.si cu fica mea. Tel a luat biciu-n mina s-a mers in fundu gradini lui. pa margin-li podului. rateasa mea i cu fica mea. s-o faceti cu trei iatacuri mai sus ca a-mparatului. s-a dus la-mparateasa si i-a spus ca s-a facut podu da dor la noaptea jumatate. opt garute din opt curti pa podu www. sà m. da mai ai una cu mine : S ne-ncuscrim Ce sa fac naltate-mparate ? . Care-a mai facut lucruri d-astea ? Ieu am limas da rusine cu unkiasu. d-o parte si d-alta.. ca sa face. s-atunci a-nceput sa. Du-te taica i te culca. faceti un pod . mariili. plimb ieu cu sotia mea si cu fica mea. toate sà file. casa mea. prin toate orasele si pin toate pri. el a facut ce i-am poruncit.dacoromanica. cind a-nceput id sa scrie. d.. serpi. Pina noaptea jumatate s-a facut podu cu case cu tot. sà ne-neuserim amandoi. Dac-a vazut imparatu-asa. s-a strins lume dupa lume A venit cum cura frunza si iarba boierime cu corabili pa ape. prapadim noi pa urtchiasi.ro . Dac-a venit. si d-acu. Sa ma plimb ieu cu sotia mea. da bautura si tot asa : luati-1 baieti si dati-1 afara. i p-o park si p-alta. Margin-li sà fiie. s-a tras la-mparatu la nunta. cite feluri dà poame-n lume-asta. cà le-a trimis hirtiile-alca. i sarac si bogat a venit. s-a dat cu biciu d foc de trei ori. I-a dä da mincare. linchiasu i cu earpilia radicat. p-o parte si' p-alta. ieu am baiat da-n surat. sa fie cite feluri da poame-n lume-asta . sà m. mari.-s-a dat dupa masa e-a scris hirti pin primarii si ravase pin toate orase asa.. ce. sa viie ginerica. si cu totului-tot d aor si s.. i-a scris un bilet unchiasului.L-astepta arpiii cu gura arsa : Ce-o zis taicutule ? A zis sa-mi faci un pod da aor s ma plimb ieu cu-mpa-. plimb ieu cu imparateasa mea i cu fica mea.. . cc. Ping s. ce tii voia i nevoia ? Dumneatale ai fata de naaritat.Sa-mi faci un pod da aor. in foisoru lui. si p margin-li podului. toate sa fie pa marginili podului.212 TIGANII DIN ROMANI A Multurnim dumitak mosule.

cum yine. §. s-ar sp41at si-ar stat iar la masa.in casa-rnbracat in pielea cla §arpe dasbracat. 5-a§a am baut CU iel §-am mincat cu iel §i rn-am culcat CU iel la brate si_ cind a fost trei ceasuri pin la ziva. S-a stat la masa §-a zis ca barbatn. zice. Si iel a dasbracat pielea d arpe dupa id. Iei a crezut c-o rapuse noaptea pin la ziva : a trimes pa mama lui. care va culcati inainte ? Ia.. lingur-li. aci alaturi cu casa : c. s-ar mincat. 's5. S-atunci s-a mai imbunat si s-a mai veselit Ca n-a pierdut p`a fie-sa. a auzit glasu fie-sa.. s-a dus la-mparat s-a luat mireasa. magan dupa iel. cu iei da fata. maika. (da voia lui). Cind a sosit in fata casi. s-ar baut. iei e mai mindru si mai frumos ca taica cla trei ori. faci foc mare. Asa cind s-a dus ma-s-acolo. Asa a fost zis faia da-rnparat. cum ai trait cu _ barbatu ? Ei maika barbatu mieu ie mai fruMos ca taica da trei ori.. iel nu putea sa siea . da-dg-suptu pa- www. §-a tras cI5 use ca iei. am stat la. mai cla cit sa-ncarci soba da lemne. ca sä socote§ti c5 iai un lighian da jar.TIGANII DIN ROMANIA 213 da aor §i s-a pus balaoru in opt carute si mai venea coada pa jos da trei carute. si pa urma iers-ambracat in pielea da sarpe §i-a intrat intr-un lac. sä vaza aude glasu fie-sa ? Cum nu. §i mai mindru si mai scump ca taica. ieu spal farfuriili. daca-i cl7asa. Avea coroana da-mparat pa capu lui. mai mindru ca la toti imparati din lume-asta. Acolo iera masa-ncarcata cu da toate halea. s-a ratit podu di gretrtate.baut §-ar mincat §i pa la vecerniea mers ta-so si cu masa-acu la gineri-so. P. rnai iera loc gol.' §-am mincat.dacoromanica. pa marna-mparatului dirnineata du-te maic-acolo da vezi. 5-ar.a pus acolo zesirea. S-a dus la locu lui. Acu da la capu sarpdui. s-ar sculat. fuga s-a dus s-a pus-o in caruta linga capu sarpelui. iel numa trei zile mai avea si lapada pielea d. In casa unde-a -intrat fata cu §arpili iera perdel-li puse. $i hainili le-avea da aor.. Sara venea iara. mai ie fie-rnea or a rapus-o ? S-a dus. masa. Cind a pornit sarpili-ndärat. -cind a fost trei eiasuri pin la ziva.ro . Ca dinsu sa culcanainte. Ei bine maica. 5-a§a. la lume. si s-a-mbracat in pielea da sarpe s-a dus in lacu-ala d-alaturi cu casa. asa iera da mare. Ei maica. sa umpli lighianu (la jar §i sa-I pui acolo. Ca id in casa nu putea sa stea in fa o.. da a lui nu. s-am baut.

i ramine asa. s-a-ncuit casa s-a plecat la ma-sa si la ta-so.214 TIGANII DIN ROMANIA tutui. i-a dat o palma s. uncle un pai razima s-altu spinzura si sa strigi in gura mare : drag domnu meu tinde mina peste mine sa plesneasca cue cla . pina ni-i veni peste noua tari. A stat singura-n casa iei trei zile. S-aplecat si s-a dus la tara lui (sarpili).a dat o palma i m-a podidit singili pa..ro . cind a plesnit pielea (s-a auzit) . sa nu nasca din tine. da nu. sa' fit ai dracului. lungesti picer-li-n piele sà mearga pielea-n lighianu cu jar ca dac-o arde pielea. o fi fost pa la prinz sau dupa prinz ti www. peste noua marl. cu trei cercuri da fier incinsa numa d. atit s-a auzit da mult.dacoromanica. asa o sa fac maica. »as si rn-am sters da poala lui. sa nu nasca pina nu m-oi duce peste noua man i noua taxi. Domnu nu e cu mine ! Pai nu ti-am facut nici-un rau dragu taiki. unde un pai spinzura . $-a zis asa. Ia a rama4 singur-acasa. S-asa iel s-a sculat da linga si unu razima ia.. sa iausi sa umplu cu jar un lighian si cind doarme iel sa-i dau foc la pielea d arpe cu care sa-mbraca id ziva. Cind a vazut-o masa si cu taso : ce s-a -ntimplat tata ? Ei. i numai atit a picat din nasu iei ca o picatura (la singe) ca ce s-o prinde-n corpu tau din noaptea care ne-am culcat sa te-ncinga Dumnezau in noua cercuri cla fier. cite-un deget.. Si s-a pus s-a. Asa ca domnu cind s-a sculat.. si mama mare. sa nasc fiu din mine. asa am facut. Ia dagraba s-a sters la nas. si mama mare-taick ca mi-ati facut bin-li-asta. ca ce s-ascunde-n corpu mieu. S-a isit pa us-afara : a dracului sa fiti tata si mama.umplut soba cu lemne. coconule. iel s-a-nsurat acolo-n tara lui. si tata si mama . s-a plins. s-a bagat pielea-n lighianu cu jar d-a plesnit d-asa s-a auzit peste noua mari. n-are da unde s-o mai ia pa iel.. Cind s-a sculat da linga ia. fieY. unde-un pai razima s-altu spinzura.. da cerc da cerc peste corpu iei. A plesnit pielea cla s-a auzit peste noua mari.. .. s-a dus. peste noua tafi unde-un pai spinzura s-altu razima._. Asa iel a plecat. mi. Cind s-a vazut asa. sa. Ia.. unde pune iel pielea si cind ti-i pune-n pat linga dinsu. Daca s-a dus dac-olo. Teu dac-am fost proasta. lemne. cu poala lui.a zis : (pa ia a ars-o pa nas cind i-a dat palma-aia. Ieu i-am spus mami ca barbatu mieu e mai frumos de cit taika de trei on i ia m-a-nvatat sa-n carc soba d. 51 iel a plecat taica. Ia ce-a facut ? Cum a plecat din casa di la taso. trei zile-a plins i s-a jelit si s-a vazut .

tot de Dumnea- voasta sa fainueste S-a luat s-a plecat si d-aci. tinde mina peste mine.. cine mi-a facut miie bin-li-asta. Sfinta Marte era dusa la biseriCa. S-a dus multa cale-mparatie numai cit DurnnezAu stie ca un cuvint da poveste mai nainte iste. mai nainte ieste. tot clà Dumneavoastä sbi tginueste. s-a pus §-a iesit afar din tilie §-a zis : alele-ki doamne sfinte.TIOANII DIN ROMANIA 215 s-a dus cla Duminica si pina Luni si-a sosit la sfinta Lune. cu steaua-n cap cla diamant. blastamata cla barbat ? (pasagiul se repeta). Ei maica. cind i-oi da drurnu. Atunci raspunse: ieu sint Maica sfinta Lune. fata da-mparat. Ieu sint maika sfinta Martea. c ieu am o cureluse unsa peste pamint ascunsa cind o-i da drumu. da un mirean cu trupu? Asa a zis sfinta Lune : d-o fi om bun sa vie-ncoace. sa-1 daruiesc cu ceva. cu stea-n cap &à diamant blastamata d barbat : ce s-o-ntirnpla-n corpu tau sa nu nascadin tine pina ni-i merge peste noua mari. d-o fi am rau. mii farimi o face. ca-n casili mele. nu rasbeste pasarea maiastra cu ciocu. www. 5-a venit sfinta Narte dela biserica. otal. si-a ajuns la sfinia Miercuri. daca tu iesti cu cc sä te daruiesc ? A daruit-o adica da aor. sa nasc fiu din maica.o fereala ca sa nu fie-n fata. sa duca la Dumnezau. sfinta Lune cu o furca cla torcea fir si margaritar S-a luat-o §-a plecat. cu masel-li da fier si cu dinti d. peste noua tari. Aci tot asa (pasagiul ce se repeta).. dara mirean cu trupu ? Asa a zis Sfinta Marte daca 9 fi om bun sa vie-ncoace sa-1 daruiesc cu ceva. unde-un pai spinzura §-altu razima si sa strigi in gura mare : draga Dornnu mieu. Tu iesti fica da-mparat. d-o fi om rau sa sa duca la Dumnezau.dacoromanica. cä ieu am o curelusa unsa pa supt pamint ascunsa. Tu iesti fica. Cind a vazut sfinta Lune. mice farimi o face. cu-n cuvint d poveste . Asa c-a daruit-o sfinta Marte cu-n rodan (rotan) frumos. cine-a intrat in casili mele. Cind a vazut asa mindru si frumos a zis asa : alelei-ke doamne sfinte. si i-a spalat vasili si toate crätitili i toate farfuriili i s-a dat intr. D-aci s-a luat s-a plecat rnulta cale:mparatiie numai cit Dumnezau stie. S-a clu3 s-a ajuns la sfinta Marte. Sfinta Lune-a fost dusa la biserica. la a intrat in tiliea sfintei Lune. ca-n casili mele nu rasbeste pasare maiastra cu ciocu. Iar k-a bagat in t'iliasfintei Marte si i-a spalat vasili.ro .

numa Dumnezau stie pin-a ajuns la sfintaJoie._ca-n-casifi mete nu rasheste pasare maiastra Cu ciocu dar-mite Un mirean cu trupu. cu ce sa te daruesc o fica da-mparat. fomee pacatoas-o claca tu ai fost in jale-asta. A luat alea dupa fintina.a iesit afar din t'iliie s-a zis.. sii te faci ca-i bagi da sama : valeo dragci ii fi venit de.Marte. Miercure. Aid tot asa. Sfinta Simbata a daruit-ci cu opt pui da aor coconule. Sa te duci la fintina lui ca ie cu ghizdur-li da rnarmura i cu coperisu tot da marrnura..Ei fica. ca am o curelusa unsa pa sup pamint ascuns-a. multa cak-mparatie. a fost daruit-o c-un cal cu douazeci si patru da aripi. s-a facut noua.dacoromanica.ro . s-a dus. sfinta Joie. mult si ieu nu ti-am bagat de sarna. Ice..dud la iel . a luat 'apa si s-a www. multa cale-mparatie numa cit Dumnezau stiie si s-a dus s-a ajuns la sfinta Vineri. Ei. (lac-a venit aicea sa-nsursat. S-a -Ivazut. si s-a aratat. tu sii te faci cii nu-i bagi at sama. atele-kc doamne sfinte. Joi si sfinta Vineri. bata-te sa te bata. cu ce s. Ca sa sa mire si tirziu. Cind a vazut-o. Ea a intrat inauntru. dac-o fi om bun sa viie-n coa sa-1 daruicsc ru ccva. A luat s-a plecat la -sfinta Simbata. cine-a intrat in casili mele.otel si cind i-oi da drumu praf si farirni o face. cra dusa la biserce si s-o petrecut ca si la. uite casili barbata-to ! Vezi. s-a clus. ca sa zaboviasca mult. s-a tot mers cale lunga-mparatie numa cit Dumnezau stiie s-a sosit la sfinta Durninica. la a luat-o s-a plecat . $--aciia a-ncins-o Durnnezau cu notta cercuri da her peste corpu iei. cu sterna-n cap da diamant ? A daruit-o cu patru mere da aor si cu patro pungi da galbeni si s-a luat s-a plecat. ca iel e dus la vanatoare in toate zil-li. A -151ecat i d-aci. a spalat vasili frumos i cind a venit sfinta Joie dela biserica.216 TIGANII DIN ROMANIA ' . Sfinta Joie a fost dusa la biserica. Asa dar tu ce sa faci ? S. Ieu sint maica sfinta Joi. nu te.. dupa ce-o frece da prinz. pacatoaso. iar dac-o fi om rau sa sa duca la Dumnezdu. a zis. Asa. trei d-acasa si la vase cercuri. te daruiesc ieu ? A daruit-o c-o cloca cla aor cu doisprezece pui A iesit sfinta Durninica cu ia din poarta. . Sfinta Duminica plecase la biserica (pasagiii ce se repeth). Da ce. Te-o bate stapinu-acasa.cu ce sa te daruesc kit ? sla daruit-o cu-n fus da tort care torcea fir si margaritar.sfinta Lune ca si la. $-acolo sa pui ce-ai luat da la sfinta Lune si cu ce-ai luat da la sfinta Marte sa le pui pa capacu fintinii i cind o veni slujnica cocoani. cu masel-li da ficr si cu dinti cla. acas la iel.

sa le-apuce alti. a luat alea la brat s-a plecat amindoua da la put. S-a dus . Ei. Mai bine sa le cumparam no. sa ic cumpere cocoana ca daca le-o Ida ali ii pare rau cccoar-ii. corpu-i asa. auz ce-a zis cocoana. Cocoana curn a ajuns acas... ca nu da ismene pa -alator. din mosRa noasta din averea' noasta. da daca sa poate. sa iai pa domnu sa doarma cu mine : i le dau in feliu-asta.Nu stiu. Draga. cocoana s-a dus p-aici si iel a-venit pa dincolo si s-a-ntilnit amindoi si ia -dat nzinciire uitata s-o baulura uitata. tându-sa cucoana pa ia si vazind-o asa groasa. ca si ieu am pas da dinsa. da d eind s-int ieu. la fintina no. 51 s-a dus.... Ili-. daca ie-asa sa te duci indarat sa vezi. da ce-ai zabovit asa ? Ce-ai facut acolo ? Cu cine ai stat da taina. spune cocoani ga viie-ncoa are pas da mine. Iac-o sá ti-1 dau sa doarmà cu tine. Ei. ce ie fa. . Si cind a sosit la ia. fara nici-un ban.1. ce-i la fintina noasta. Sa nu le dai..daca are pas da mine. Ca zice ca ieu is calator la Dumneaiale da daca ai pas da dinsa si ia are pas da tale. cind s-a pus ciocoiu linga www. no le-o vinde ? Sa le cumparam noi pa parale. Doamna mare. Cind a venit domnu din vinatoare. ce. E.fata pamintului. si-ncinsa cu noua cercuri da fier i are o furca care toarce fir si margaritar i un rodancla aor. Ei. sa faci bine sa ma ierti. TIGANII DIN ROM4NIA 217 dus. s-a sarntai amindoua in fata pa obraz si-a vorbit : draga daca le dai pa paralc. 'uncle doarme domnu. du-te si-i spune ca nu poci sa dau ismene pa caladaca tor -. ce-ai-vazut ? . sa nu -le cumpere alti din mbsia noasta din averea no-asta. Da ia s-a mirat mult da ia (d5. Auz cocoana. o cocoana mare. S-ambracat cocoana tot in hainili ca cum le-a\ ea si cocoana. dac-O cumpra alti din mosia noasta din averca noasta. Ei. S-a dus si i-a spus. a zis in gandu iei ca asta nu e pentru gindu cutare.asta.. fata da-mparat) ca iera cu cercuri da fier.indarat. ca iera cu burta asa da mare gi s-a dus acas. jos. Ce-a zis cocoana. n-am vazut d cind sint pa. cu cine-ai stat da vorba ? N-am stat cu niminea da vorba cocoana. a pus halea pa masa si ia (fata da-mparat) s-a si pus la pat.ro . voinica da ice. (ra Dumneavoasta) ieu n-am vazut pa nimeni pina azi. ca daca Ii vinde pa parale... ti Ic cumparam noi..dacoromanica. cu noua cercuri da fier. ieu pa bani no le ciao cocodna mare.

fara neam da parale. Da cocoana d. Cind a venit la apa. Cocosu cla colo (de trei ori) cu-cu-rigu-u-u-u.dacoromanica. draga. cocoana cu . fel n-a auzit. sa nasca fiu din maica".ncoace ca i ieu am pas da dinsa. te omoara cocoana Apai cocoana. a la put. s-a-nvoit tot asa sä doarma cu domnu-so. parale. a scos cloca cu doisprezece pui d aor calu cu douazeci si patru aripi da aor s-a Kos opt pui cla aor. un fir da tort. si ieu nu te-arn bagat da sama. a scos A scos calu. da trei ori : drag domnu meu. i s-a luminat de ziva. Ciocoiu s-a sculat s-a plecat in vinatoare. da cocoana cu noua cercuri da fier.. servitoarea. Cind. venit slujnica la apa. cocoana cu noua cercuri da fier : draga domnu meu. a scos acolo.. S-a dus iar cocoana. sa nu le cumpere alti din averea noasta din mosia noas- ta. ii s-a adus . Ei. draga ieu nu ti-am spus ca nu dau ismene p. Cocosu a facut cucurigu-u-u. ce-ai facut d-ai zabovit atita la fintina ? Taci cocoana. S-a luat halea du-pa fintina. sa nasca fiu din mine" ! Nimic.ro - . mi mult pin ma ia la bataie i trag nadejde sa ma lase. t'nde mina peste mine sa plesneasca cerc da tier. finde mina peste mine sii plesneasca cerc d fier. calator ? Daca are pas de mine sa vie. Si s-a dus slujnica.. S-a dus tot la put. acolo in fata cu ia cind au fost la miezu noptii. da trei ori si s-a luminat cra ziva s-a plecat cocoana. ieu cu d-alde-astea. tot la put : trista si mihnita cà nu sa lipia mincarea si bautura cla ia. sa nascà fiu din mine". cla la ziva juma-fate stitea acolo.. Nimic. A strigat a trel oara : drag domnu meu. nirnic. n-a vazut nimeni pi lurnea-asta. da n-a-ndrasnit sa-i strice somnu ciocoiutui. mere da aor. a auzit cuvintu din noaptea dintii. Cind a fost la miezu nopti. Ei. s nasca fiu din mine".. atunci du-te-ndarat d vezi le vinde. 1)5. Acu ciocoiu-a venit acas din vinatoare da ordonantu ciocoiului. a raspuns.cercurile da fier tot asa. sint invataf a. tinde mina peste mine sä plesneasca cerc da fier. patru pungi cla galbeni. cocoana dela put. puii sarea Cind a venit slujnica facea calu jocuri peste jocuri www. s-a facut cu nu-i baga da sama.TIGANII DIN ROMANIA 218 cocoana. nimic. s-a dus indarat acolo i s-a-ntimplat ca si intiia oara : ice cocoana. iar slujnica a luat apa i s-a dus.ciocoiului mincare uitata i bautura uitata. ii fi venit cla mutt. colo. Ca ce-am vazut ieu la put. Drag domnu meu. t'nde mina peste mine sa plesneasca cerc da fier. curvolostino. sa le cumparam noi. N-a auzit think. n-a vazut. A plecat.

a mai fi si-n sar-asta ? Ie domnule ! Da da. ce e la noi !? Ieu n-am vazut da cind sint . ieu nu mai maninc nici mincare-da cocoana asta dacä sti ca ie. s-a pus-. Ma. i ieri noapte-ai fost fata-n fata cu ia culcat. Ie douazeci dä pui.. le-a da cocoana cu noua cercuri da fier.ro . ce este patru meretoarce fir si margaritar. ca s-a adus aminteCe-i da facut.dacoromanica. Ei cocoana. cerc peste corpu ei. Ce-ai vazut ? Ce. Cocoana. sa-ngina-n barba-asa cura da. n-a fi ? sa ma toci ca pa varza ! Atunci 1-a taiat lacrimili pa ciocoi. ieste un cal cu douazeci si patru da aripi iera un joc si-o frumusete tot asa : lucrur-li s-a -nvoit sa le dea dac a. i s-a facut bolnav s-a strigat in gura mare sa nu pue nimeni mina pa mine ca ieu mor. multe. S-a plecat acas. cind a venit cu alea da la put. Când a venit barbatu-so da la vinatoare a avut coraj oh i spusese ordonantu-n padure : boerule. cita iera la put. cum sa facem ? Domnule.. fac bolnav i strig in gura mare ca sa nu puie nimeni mina pa mine.TIGANII DIN ROMANIA 219 peste cal si calu peste pui. nasca fiu din mine"nici nu te-ai miscat nici nu te-a clatinat. ieste-o furca da aor. Da lacrimili nu-L inceta din barba. Pai ice." cind sint. ia a raspuns da trei ori : ce drag domnu meu. ce-ai facut d-atita vreme da cind te-ai dus ? . (A fost si bun la Domnu). n-am auzit da. Ieu nu mai maninc. a stat pina aproape de sara. Ieste un rodan da. aor da aor. s-a triia oara i-a da voie sà doarma cu barbatu-so. pus linga alelante www. Tot asa : $i curvo si tokino unde ai intirziat. Ie. ma duc acas si m. pina nu are cocoana dumneatale un mestesug nu s5 poate. Ce efecturi a luat ? Ieste domnule la noi pa masa. patru pungi da bani. Asa. t'inde mina peste mine -sa plesnesca cerc cla fier s. ieste o cocoana cu noua cercuri da fier. Slujnica cind a vazut calu. s-a luat cocoana noasta multe efecte da aor. la fintina noasta joaca cioca da aor iei. s-atita frumusete. da cit undeget da nu da.

Domnul ar fi vrut sa traiasca cu arnincloua si s-a dus unsprece judecati si la a irisprecea ii.. Cind s-a facut ziva : ciocoiului. ca asta e picatura' din nasu mieu. niCi d asta. sa nasca fiu din Mine" a ai imbratisat-o asa cu mina. Asta ie casa mea. Pai unde sà ma mai duc ? Pai unde-ai fost si pin-acu.... Atunci ciocoiu a zis : ei. Cind a ficllt asa (frecat) a umplut carnasa da singe toata. al tau sa fie. n-am venit la Dumneatale. a zis ca. i ia plingea si'1a toate judecatile mincare nu i-a trebuit. adic5 tot la picatura. di daca i-o ti ebui barbat mai gaseste ia vre-un barbat.. ci. spala picatura asta da singe. s-a plecat acas coconule. Ieu. ce sà ma fac ieu ? In felu-asta. daca ie harbata-to. Ica (fata da-mparat) a tras sufletu s-a facut camasa ca floarca si singili tot aici a venit .Da ce. S-a dus i s-a judecat din zece judecati tot din cuvintiliastea i iel nu zicca iiimic. ice Domnu : avere asta s-o faci trei mere da aor. Ia nu ca ie barbatu-so. s-a facut al-ta nunta la pa'- www. parca-i falai o bucatica din Dumneata. si Dumneata tii asa. da asa. Dumneata vrai sa traiesti cu-amindoua ? Pai copilu-asta nu vezi... uncle-ai luat-o. cum Dumneata. singili-ala-I spal cii scidpit din gura. . nici int-un n fel ?. nu zici nici asa nici asa. asa ca fica da-mparat. bautLra nu i-a trebuit ca ia avut sat dela Domnul.lecata a gasit un dornn care iera mai cu minte. Da. Asta taie p-asta si l-as-o aici. bine domnule. ieu am venit la barhatuiiio feu am fost blastamata da barbatu-rni-o (se repeta pasagiu cind el o blestarna).. . Asa copilu-mbracat a nascut. Ieu averea cu-i s-o las ? Ei.TIGANII DIN ROMANIA 220 l5nga iel binisor : fata in fata amindoi.ro . ca nu in-as indura iici in asta. Domnule.. asta ie-averea-mca si mosia mea. ca ice daca Trei ani s-a canonit cu iel in burta la casa lui sirntea din noaptea dintii. Vorbia din clipa ea draga mea. ce.Ce. t'nde mina peste mine sa. acu du-te. cu case cu tot si-o bagi in buzunar si te duci cu ia d. Cind a-mbratisat-o-a si piesnit cercur s-a nascut un copil da dolspreee ani. a nascut copilu la doisprece ani. $i na cocoana.dacoromanica... daca zici Ca le -barbatu tau. la noua ani nastea. plesneasca cerc da fier. Mare minune 11 fost pa ia. $i cind a fost la miezunopti a strigat cocoana : drag domnu rneu. a zis cocoana ce-a nascut. da cind rn-a blesternat.. cocoane spune si plinge.

de 89 ani. 1) Comunica Ionita Taleraru batranu". pa' iel. rn-am pus p-o sea si v-am spus pove4ea apt). si ieu _m-am pus p-o sea si v-am siius Dumneavoast-asa. M-am pus p-o rata si m-a dus tot-pa ghiata. i punea la ciini fin si la oaie. tragea la fin si cIinelc sa tragea la pita si slanina.TIGANII DIN ROMANI A 991 vazut p gineri-so. din astazi trecut la cele vemice. (Gura Bugliu) www. Nu stie carte. rn-a this tht pin tin4 pa jos. Asa dac-am. fara piele da sarpe.dacoromanica. cind facut alta nunta cu iel. Schitul Go1eti. pita si slanina si oaia s. rn-a dus tot gaina. iei asa Ca ieu i-am lasat bind si mincind. (Rudar).. rintii iei. Iera un bai d.ro .. vazut. si rn-am pus p-o i rn-arn pus p-un cocosi.

da iera mare si s-o tot dus ia. nu iera groasa. pi-o zis sä plese-n lume i i-o dat drumu : Cita cale-n-paratlie numa Dumnezu sa stile pi-o plecat . i apai o mestecat in ast pahar äi tri- zes de sinji 5) pe cari i-o adus catanele pi-a trimes-o pe imparateasa la fata cu ast pahar ca S.. da ia io raspuns ca nu-i poate da ca-i a aleia da sus si nu vine jos si-atunsi tircoaica i-o zis batrini : cemi dai ca i-o t-o aduc jos" si ia i-o zis ca-i da or se-o sere si dupa se s-o invoit apoi tircoaica o "serut dela imparateasa tri-zesi de pi-o catane i tri-zesi di pahare si le-o dat la fiecare cite unu pi-apoi le-o porunsit s. animal salbatec. s-o tot dus pin se s-o oprit c. 3) Jivina. si-o plecat pi le-o zis : tu fata s stai colo sus in alei 1) si-ti dau the pe nume ma-ta sà stea-n Casa i tu deacolo din alei sa nu te mnisti pi i sá nu-mi fasi vo rasine sa ma ridd lumnea tot pe mine. 6) Certat-o. inkine o tir cu ia i imparateasa s-o dus i i-o dat de-onkinat din paharu iei. alege iute si fiecare se-o gasi aia sa omoare si s. qi-ap6i imparatu o plecat i numai iacata ca.POVESTEA LU GROZAVITU A fost odata un imparat de tara cu gura mare si-o avut o Tata si-o nevasta pi-o tribuit sä sá duca la razboiu. 5) .ro .fata de-imparat plingind si-n sarsinata.Picatura de singe". ghine imparatu i cin o vazu. iera aproape sa nasca 1) Balcon. ia o pea-tura' de singe dela asa lighioane 3) sal-1 pue in pahar i iute sä ghina cu iel la imparateasa i asa a facut toate catanele si-o mai serut tircoaia un pahar cu jin 4). www. 2) Tigana goleta (nomazi).-vine o tircoaica 2) la imparateasa cerut o tir de ptita.. 4) Vin. iar fata i-o dat jin de-al iei de-acolo din al ei si numa se sä vezi mninunea. mninunilor ca din aia mninuta fata de imparat o pornit gre i numa iaca c.dacoromanica. o gindit Ca ia o umblat mniselind pi-o ocarit-o 6).

Atunsi Grozavitu i-o zis sa-1 ia i pe iel ca poate i-o fi de v-on folos i craisoru 1-o luat. Da dragutele Ion ierau tocmai fetele de imparat. upoi fetele s-o culcat i s-o dus i craisoru sa se culce in casa une dormea i imparatu. Grozavitu n-o putUt intra pana n-o sticat poarta. tot de jeaba ca\ iele 7) Mama-sa 8) Plaiu 9) Lemne www. da Dumnezau vAzind-o luat si Pu Sfintu Petru de mina i s-o dus la bordeiu i i-o zis feti de-mparat : dani-1 noua sa-1 crestinam i fata li-1 dä 'fiucuros. ai i tu mama si tata si de une-ai vint aisi ? Masa la inseput da sa se codeasca i sa nu-i spuie. da iel nu dormea i numa s fasea ca doarme. de une sintem. i ap'ai 1-o dus Dumnezau iar in bordeiu i i-o spus masa 7) cum 1-o botezat si-apai o plecat. da Grozavitu i-o lagaduit ba- taie si moarte kiar. si n-o asteptat mull si-o plecat Grozavitu spre palat. aii iesti i tu nas-cuta. creste.si-atunsi s-o facut ia un bordeiu i aisi a nascut ia on copil si nu iera nimeni sa i-1 crestineasca. c-asa iera de mare. Atunsi o Iacut Dumnezeu o fintina cu apa si una cu mnir si 1-o botezat zis Dumnezau cä ii pune numele de Grozavitu" ca-i cu tri-zesi de sinji in iel. Da sa vezi ! Grozavitu creste. Si-o stat catanele acolo pIn e s-o intunecat cu de-abinele si-apoi a intrat pe fereasta in casa une dormeau fetele i le omoara pe eite-si trek si numa dimineata s-o sculat imparatu i craisoru si-o tot asteptat pc fete sa vie si iele i sa maninse. asa ca pina sara o umplut sghiabu si nu mai incapea-n bordeiu si-o in-eput sa vorgheasca i sa intrebe pe masa ho maica. Atunsi ne avind e fase ia ii spuse ca sinel ia si-i arata scocu 9) pe care o vint pina la bordeiu si-atunsi i-o zis Grozavitu : no mama. Nu departe de iel se aseza tri catane i zisea iei intre iei: io sa tiu ca-mi ia craisoru draguta mnie apai io mai bdine o omor io pe ia si tot as o zis tot.ro . Si s-o hiat craisoru di s-o dus la ale tri fete de-mparat i i-o petrecut cu iele pina sara.dacoromanica. Grozavitu in asta vrerne se hodinea pe niste birne 9) in curte. io ma duc la parintii tai sa aduc mincare pc un an de zile.TIGANII DIN ROMANIA 223 . Da cin a ajuns la poarta palatului. vazind cu ocki. c-asa iera de mare si nurna pe drum de-odata sa intilneste c-on craisor se merjea la imparatu rosu impetite cä asta ave tri fete. 5i merje i merje Grozavitu i toata lumea sa-ngrozave He iel si nu indraznea nimeni sa-i stee-n cale ca i carele dau pe dealaturi de drum ca nu-ncapeau cu iel. da.

stai si nu spinzura pe craisor ca nu-i id de ghina.224 TIGANII DIN ROMANIA nu wai veneau. iel s-o luat-si s-o dus la id i 1-o intrebat de sele e i s-0 intimplat. Grozavith atunsi o luat hirtic i s-o dus la imparat de i-o spus : ho imparate.. macar ca ie de tri ori mai vrajmase de cit hiu-sau. . se Da Grozavitu nu ie da cit 0 pkita si o sticla de jin. §i i-0 spus craisoru ca iel nu-i deloc de iina Claus liii i-o lagaduit ca-I scapa daca va lua pe masa lui si 1.tea linga iel Ii da lui Grozavitu in scris cI da..0 mai spu s. Ajunsi la batrini ici nu numa ca nu vreau sa-i dea da Inca vreau sa-i dea marea ci sa. ca ii de i ori maT mare si mai vrajmase de cit .. se invoieste sa ia pc mama astuia de nevasta. iarasi la craisor i i-o zis: Craisorule mai ie o jumatate de seas pink sà te spinzure.1t10 pornit apai cu craisoru catre bordeiu ma-sa. da io aflu pe ai jinovat 4i craisorului sa-i dai drumu din inkisoare. spunem. judecata. da cin 0 ajuns slujele in camera le-oi o vazut ca-s moarte si-atunsi 0 dat alarma si toata lumeit o crrzut ca ast omor numa craisoru ho puiut fase si dcia 1-u baqat la inisisoare pina e i s-o fase. si daca o vazut imparatu Ca nu ghin atunsi otrimàs pe shiji sa le scoale. Dupa aia Grozavitu o luat pe craisor'si o pornit spre maica. vrei sa scapti si sa iai pe mama de nevasta.ro . Da judecata i-o fost ase ca sa-1 spinzure de ghiu. da tribe mai intai sa-mi adusi pe loc intreg catanasagu tau. or vrei mai bdine sa mori ? Cfais.rnoar.iru Ii spunc cii daca si la i-asa de minunata ie-1 nu vre s-o ia si mai iera o mninuta pina sa-1 spinzure s-atunsi intreba iar Grozavitu pe craisor de se invoieste la ce i-o spus id mai inainte. Auzind craisorii de aqa nu sa invoieste si vie mai bdide sa. Catanele vazindu-se prinse nu mai au se zise si-asa n-o mai spinzurat pe craior si in locul liii pe iii nii nelejuit. apai. Impäratu ae o fácat t i atun0 Grozavitu sa du§e i aleje pe trii din iei si-i duse inintea imparatului si-i intreaba : ma asa-i ca voi ieri ati zis unul fieste care ca de cit sa v. Grozavitu s-0 dus c. Craiioru vazind-si moar.rea numa sa scape de iele ca tare o bagat groaza in ici. Dupa citava vreme or ajuns la bordeiu si craisoru vazind ca mama lui Grozavitu nu1 ase cum t-o spus iel si ca-i frumoasa ca o fata de-mparat de veselie www.1-i ia craisoru pe vo-una din dragutele voastre apai mai bdine le omoriti voi. Auzind -Grozavitu ca-i inchis craisoru.e!. da parca iera mninune ca de unde loa acolo crestea si nu mai gata.-sa i taica-so batrin ca sii ieie merinde pe un an si s-o duca la bordeiu.dacoromanica.

o pupa si-o pupa tot une n-o arde soarele. Din Dejani Jud." tes e colinde i gisitori 10) Inform. si vo tir de rachiu 11) ca Sa ne fas'cm coraj si s'à ne adusi. 15 www. Petre Onea de 50 ani . Fagdras (Face parte dintre P udari). n) yin-ars (uica").dacoromanica. siase o fost 10). c5 doar de cin tot umb15m i pe la dracu si pe la ma-sa si tot nu aflam si apai de aduse atunsl vom hi voiosi si nu ne-o mai ploua si ti-om spune multe. de vi-isputea spune si la alti ca sa ne cunoasc5 si pe noi ine sintem si de toate cite le gindim si le fasem noi. Observa(iunea informatorului : Da noi mai stim multe povest1 si cindelea asa cu giel. v-o tir de dreptate s5 avem si noi loc de-al nostu. gisitoarea me" si stirp strigaturi multe da nu le spunem numa cin sintem voiosi ca altfel le uit5m diseia cin if mai veni la noi sa ne a dusi. No. multe de tot.TIGANII DIN ROMANIA 225 parere buna. nu *tie carte. multe.ro .

. bivoli d-astia negri. numai vaci si boi . oameni n-o vrut sa-i dea (inima de bou) si-asa 1-o-mormintat ca p-on om de-iestelant. 5-asa baieti lui. o iesit din pamint... pin padure..- rapt. cind 1-o vast.. n-o zis nimic i s-o dus acasa mosumi-o : avea vo douazeci da toporisti in spate. vcnise vremea ca cin o fost bolnav. Si-atunsi..1-o aflat viu.. Dac-o venit acasa. 0 zis ca burta-n jos. nu-mi trebue damincare. la o saptimina doua.o strigat c-un mos al meu Ca iera fortat : ce mai fartate ? S-a treia oara cind s-o uitat inda.. Pa urma 1-o-ntapat cu furcoiu s-apoi o murit si n-o mai murit boii pa la oameni". a fost la noi. in copirseu ... (Rudar) www. da-ti-i ceva mincare. Ca s-o speriat. cu fartata-so. L-o-ngropat.. 51 cind s-o dus..INTAMPLARI CU STRIGOII La noi a fost un orn strigoi. Pa mosu-mi-o 1-o chemat. ie. Batrinu o zis ca nu-i trebue.ro . Si iel.. Dela Gh Costea 34 ani. da iel s-o-ntilnit la doua saptamini. femeea lui o spus la fete : tu fetelor. Sta uite-asa. F5g6ras. o tot spus la oarneni.. $i ieu rn-am intalnit cu fartata-rni-o. Si iera c-o palarie mare si c-o zeghe-pina-n pamint. sI. trei ani iel o fost mort in pamint : murea toti boi-n sat si oarneni s-o-ntilnit cu cutare om si I-o desgropat oamenii. 0 zis iera da noozeci cia nurna &a. i iel in curtea lui nu tinea. $tie carte. i sa-1 pue cu cind o fost bolnav. Din Dejani. 1-o vast. Poate ca o iesit la trei noapte.. 5-asa fesori lui... i iel. Ion Rabeca. o cerut inima de bou. D. 0 cerut dea inima de bou. .dacoromanica. Asa. in cur cu tigarea i zice ca iera rosu cum ie focu. iel nu tinea. ca uite tata-mi-o s-o tflnit cu omu-ala. doua ori s-o speriat in viata lui ani si ice.

ro (Cocosy) . cid bag picioru-n opinca. nu mai creste iarl-(too Gicf tu gicitoarea flea : Sus copaie. Si-alearga una dup-alta Si nu sa soseste niciodatd. S-o mulg cu scara. chirr: 1) Gici to gicitoarea mca : Pizda ta in fruntca mea. * Gicf tu gicitoarea mea : Am un cal. . GicI tu gicitoarea rnca : Ce-1 in tufa" nu rasufla (Oriole) (Tronu cind i iai coperifu sa vede tot in id). tot el rineste. lapa-n chiparus (Focu) (Lop) TT. Coaili mcic-n miin-li tale. : (Biserica) (Luleatia) Am patru fete. Cind I iau saua.dacoromanica. Tel cind prooroceste.nu sta (mulge) ii fruntea-n i coaili no a Wig ?) 1) vaea. din arca. Tot el sa mei. O-mpartesc cu toata tara. (Roatili la ceiru(a) Gicl tu gicitoarea mea : Ce nu e trei in lume-asta ? (Feru maduvi n-are. Toci morti-nviaza Dela Rudarii din Bughea de sus. Gici tu gicitoarea Inca. Gici tu gicItoarea mea : Am o vaca balaie. (Broasca) Gici tu gicitoarea Inca : Am on bou. Scara la Dumnezeu flU ie. (Sfredelu) Gici tu gicitoarea rnea : Un vital da piele ? GicI tu gicitoarea mea : Caciula firtatului in mijlocu satului. Punte peste mare nu ie. (Scoica) Dinainte baguti-o Dindarat direguti-o ("Elite. (Racy) Gici tu gicitoarea mea : Prooroc din piatra alba . o string cu noji(a). I sit vede matili ? (Familia cu copii la masa). Cind sa culca. Gici tu gicitoarea Inca : Trapa. Trcce marea fard vad. (Luna cind o vede bowie lumea). (Cind smulge iei ? oaia. Mused. Si astea-s trei) Cid tu gicitoarea rnca : Ma suiai int-un plai Vazui o miie di ursari.GHICITORI Gici tu gicitoarea mea : MS duceai la cocoana -I da sus Gici tu gicitoarea mea : Si veneai la ai d jos Sä ceu came fàrä os. GIcT tu gicitoarea ince : eu am un cal . jos copaic La mijloc came da oaie. Gicf tu gicitoarea Inca : Ungur inarmat. www.

(Usturoiu cind ii ruff?: din lcgdtura.. Ca capu nu ne trebue (Castravelele) * Gici tu gicitoarea mea : Lunga mea-n gura ta. sa spala si ziva si noaptea Si nu s5 face albe da loc (Ro(ile la inoara) Gicl tu gicitoarea mea : c e trozneste-n inima ? (Checa-n local) Gici tu gicitoarea mea : Mama sta i tata-I da (Piva 4 pisalogu) (Suveica) GIci tu gicitoarea mea : Md sui in pod Mama m-apuca da nod. Si verde ca matasca.ro Inforde 89 . (Tilvu-n butoi). 11 tai la cur.228 TIGANII DIN ROMANIA Cid tu gicitoarea mea : Am un vital.dacoromanica. si suge (?) GIcI tu gicitoarea mea Am doua fete. Se-i dulce ca mierca si-amara ca fierca ? (Num') Gicl tu gicitoarea mca Ce ie dulce si mai dulce pa taier nu sa-taic ? (Somnu) (Dela Rudarii din Muscel) Gicf tu gicitoarea mea : Oala da lemn si coperisu Gici tu gicitoarea mea : 0 felie de pepene Intr-n pizda repede. cla came ? (Privala) GIcI tu gicitoarea mea : Am o oala da pamipt Ca tion da lerun. din gura po(/ulni). Gici tu gicitoarea mea : 8ei mai mare di cit casa. ani www. Gici tu gicitoarea mea Ce sade tapan intre ismene-? (Raschitoru cind dapana h'irele pa iel) Dela Rudarii din Gura Bughii (Schitu Golesti Musccl mator lonita Talerarn nu tie carte).

000. avea sa ia 2 pahare. Cind. La noua luni de zile s'a aflat la un fecior din Sarata.. Am atitia copii.. de pahare la popa din Porumbac cu la Mandeal.000 valora.. (N'ayea bani. S-am avut vo. intr'un cos cu griu... avea opt pahare airlea. Iei avea 10 martori. Ruminu : mai 1) Irfcitrator Nicolae Danciu. Cum s-o aflat ? 0 picat un tigan de-al nostru la un om din sat si-a povestit (Gheorghe-a Gritului) si asta. Acuma noi cind am venit.... la el. Nu §tie carte.. www... doi tigani se interesa pahare.000. din Scoreiu-Tara Oltului. Aminda asta ii cerea. pentru unu cerea doua. Popa a fost tinut paharele in pod.. de 57 ani. Paharu n-a fost al tiganului cu pricina.. ci imprumutat. Paharili-au fost date batrinului (popa) care-a murit. cu martori. Nu valora un milion da 500. la avocat i-a facut asa ca la un an da zile daca nu sa gaseste sa-i dea 500. Slug a luat unu la plecare..... I-a dat termen o lund d zile d-a cautat si pa la Bucuresti. El le-o adus acas a. nu ca sà le dea. c-a fost o rascoala (conversiunea) ne-am ridicat paharili.. prin iel s-o aflat. Si sluga I-a adus intr-o iesle unde dormea el.... La noua ani de zile. La termen.... Popa nu stia.. Se ajuta fara inscris. Declara la judecator. El n-o fost asigurat.. Mai avea tiganu 3 luni dä zile.dacoromanica. fara sa grijeasca.ro . 0 avut o sluga gi-a tinut-o un an cla zile.) Al cui iera paharu cerea 1...000... pa la band. ca i-a fost dat ca sa-si facH necazu. Nu le-au gasit.. Preuteasa Fara sal stie. Preuteasa credea ca le-au luat iei ca sa nu-i dea bani..0 INTAMPLARE CU UN PAHAR FURAT 1) (Material cules dela Tiganii de cort) A fost tin fecior romin din Sarata. S-o bagat tiganii pin lege... se duce tiganu sa-i dreaga o caldare... argintari. tot s-o suit in podu cu griu. Dupa un an daca trecea numai o zi..

Daca sa stia ca ce-i. Ce-i baiu... D-unde 1-ai ? Mai ie-al tau ? Ca 1-o adus din Bucuresti. spunea ca ie din Bucuresti).ca sä spue) Ieu te duc la cineva i ti-arat ceva.. Mama feciorului ia doua luni inkisoare . cum vreai sa-mi 1ai paharu ? Ruminu i-a dal cu matura la Danciu.dacoromanica. La Cracin a venit acasa in concediu. (Tagaduia.... doua-ti dau place paharu.. Sa cada preuteasa la belea. 0 dat in tirg. Ce sa-ti dau ? Imi dai 2000 (. Tiganu-a dat slujbe la alugari .. 1-a iertat si pe sluga.. Lele. o lasat jandaru da distantie. ca sa se dovedeasca. Bine. Sa... ca-i da tine. Ce cere ? Cere. cu conditia daca-mi Daca-mi ceri doua mii... la clestili i dasface. Da ala numai pentru yoi ie da folos. (Muma-sa a spus ca nu sti d... apai cum vrai sá mi-1 lasi ? Zice. o picat... Sa-mi dai sase mii da lei.sa-i plateasca spesele. No ice : ia ada-1 sa-1 mai vaz odata (!) Jandarii. 0 legat-o pa rumina si-o dus-o la Porumbacu. I s spune povestea paharului.: Fecioru cine 1-o luat a plecat in armata sho ramas muma-sa. nu sa mai facea oarba. Sti unde-o fost ? I-o lost facut un acopeTis da lemn.. cu putere nu putea sa-1 mai ia. pus intr-un corn de laita batuta cu cuie... duce la batrina t i graeste cu ia.... tiganu o iarta (declaratie) ramine chestia cu preuteasa. a tras pira inapoi. Preuteasa. La-nchinat dracului .. tiganu 1-0 vazut (0 fost fomeia sangura).. Un pahar de-argint.. iel).. sase mii lei.. Bine. Nu ca sa iei afara (!) Lele. a-nghetat. Ma. $efu Ii repede doua palmi. o si picat de-o murit. L-a dat la lege..230 TIGANII DIN ROMANIA Danciule ce-mi dai tu sa-ti dau ieu ceva. zece mii lei da-l-a cautat.. ieu ti-1 las cu cinci mii da sa-mi faci si-o cupa dà baut apa... avea martor : Gritu Ce sa-ti dau lele ? rurninu.. patru popi . tigane cu paharu-asta ? 0 avut sho tir de belet pa curu lui (paharului). pa la nevoi d-astea... (L-a recunoscut).... ca cum baga mortu. tiganu a limas (tablou) lemnit. www. La jandari. Cind o ajuns acasa. Da da unde 1-ai ? Zice dà la Bucuresti (un rnotiv)..ro . 0 adus tiganii si-au pus marturie.. In Arpas.

Hurduzdu Gheorghe.COLINZI De-ale lul sint ceste casf. Colinda noaptea toti. In buza paharului Scrisa-f floarea raiului $i-n fundu paharuluf Cu fiutu mic in brate. ne dii saia faina.dacoromanica.ro . La miljocu curtilor Este-o masa de matasa Dar la masa cine-mI sede ! Sade bunu Dumnezau . 1) Inf. pita Cei din sat. Sade Ion-Sint-lon Nanasu lui Dumnezau . 31 ani. Din Sebes 2) Inform. rncrgem in sus . oameM" de-o parte si boresele" de-o parte. si oamenii mari. C-asta-f dar da la nasa Ca da rnic m-o botezat Da mare m-o cununat. www. nu $tie carte. $i-o sticluta de yin ars s-o tragem i noi su nas". Fagaras. lute tata ce-am gasit ? S-am gasit un bob de aor *) Merg catc 4-5. Child if Craciunu mare. mergem in jos cu colinda la primar si Ia Anu Nou. seriu si pamintu si pe noi d-arindu 2) Colo-n sus si mai in sus Scoala gazda nu durmi Ca nu-f timpu de-a durmi ca-i vrernea de-ampodobi Gazda-n sus ni s-a sculat Matura-n mina a luat Curtile le-a maturat Sa-mf fi gazda sanatoasa La multi ani mai veseloasa. Gra la popa Lazar in sus. Floarea Lungu 36 ani. Nu stie carte. Fiu-s1 plinge. A patrulea corn de masa . Sado gazda ceai frumoasa . Lisa-Fggara$. Da-mi-1 mie paharu! Noi paharu nu 1-om da. Sa ne dai cinste frumoasa : Un colac din griu curat Si-o peciie de pore grasa 1) Ieste-o piatra razimata Da pi piatra cine sade? Sade Maica Precista Cand a fost la ispriVit. cit-o ca. tingueste Mama-sa din grai grateste : Tad fiule nu mai plinge Asta-I sara mare Sara de Craciun S'o nascut un fiu Din Maika curata Trup fara de Vacate Doi ingeri din cerl La ia si-o venit flu 1-o cerut Da-ni-1 noua Maika Noi sa-1 botezam Lor ca li 1-or dat In poala 1-or lasat La riu 1-or plecai in apa 1-or spalat In yin 1-or botezat In mir 1-or miruit 'Sus nume i-or pus Sus Christos de sus C-or sa stapineasca Scrisi-1 spicu griului. S-a doilea corn de masa Sade Maica Precista S-a treilea corn de masa. Asa multe minunale Cu ferestile-nzivate Pa din-untru poleite Pa din-afara zugravite. pi ietcni la prieteni tir de pita. Tot inkina cu-n pahar.

pamint S5 scoala da dimineata. Doamne. Lerui Doamne Cu ferestriele-n-zivate Ce din-untru zugravite Pe din afar poleite Lerui Doamne Cu carare la rniljoc Domnului nostru Da cararea cine-o face ? Tot un bou rnai rosior Domnului nostru Dar in coarne ce mi-s poarta Poarta-un legan de matase. da-ne noua paharu Lerui.TIGANII DIN ROMANIA 232 Sä mi-1 faca d-un inel Ce-o mai ramanea din iel Sa-mpa tim pa la saraci Maika sfinta asa zicea : Ieu paharu nu 1-oi da Unde-I raiu luminos Lerui Doamne De mare m-o cununat Si-n toarta paharului Scrisa-I floarea soarelui C-asta-i dar dela nash Care de mic m-o botezat sa ne faca loc in rai Sub poala lui Hristos. Nu stie carte.4) ln miljocul curtilor Ieste-o masa de matase Da la masa cine-mi sade? SI. mi-s prinzea Hai Petreo cu noi la prinz Numa Doamne iti multumim Ca n-am venit sI. (Tara Oltului) de 42 ani. Babonca Gheorghe.5i-rni plead. La mic si la mare La totI ce se gra Dumnezau ca.dacoromanica. prinzim Am venit sI.. www. de 50 ani din Lisa-Fagaras. Nu sa spala nu sa roaga . 4) Comunica Gheorghe Rudar din $inca Noua. fie de bine Lerui Doamoe Sade bunul Dumnezeu Intr-as adunare Poftiti sanatate Dragoste In casa La toti totdcauna $i inima buna Sus la d-umbra la doi nud La adumbrä cin-dumbrea ? S-al doilea corn de masa $ade-s doamne. Cine sade ? Lerui Doamne Sade Ion-Sint-Ion $-al treilea corn de masa $ade-s Maika Precesta-re Lerui Doamne Tot inchina cu-n pahar Dumnezau din grai graia Ce. Ieste-un porn frumos Mere lin cadea Gazda le-a strinjea La copii le da-re Domnului nostru De-a sa salinda La use de rai Ca-mi famin prea necajiti Ha tu Eva mere. (Rudar). Dar in leagan cine-mi 5ade $ade jupaneasa gazda. la fagadail Huduind pe Dumnezau Nu le frica c-oi trazni S-oi trazni s-oi fulgcra ! Da mi-e mila de prunci mid sa fi gazda sanatoasa ne dai cinste frumoasa Sä La multi ani mai veseloasi. Ziva de azi la multi ani ! La o masa rotilata Sade Maika prea Curata C-un pahar galben pe masa Tot inkini.ro . De-asa nafte minunate. povestim Ia-ti tu Petreo biciu-n mina $i te ia pe riu in sus 3) Inf. Nu tie carte. pere I. si-n suspina Ingeri la ia-si venea Ce ti-e maikulita mca ? De tot inkinf si-n suspini ? Cum sa nu-nchin sa suspin Ca sunt oameni pI.. nasti prunci cu durere Si tu sarpe afurisit La fecior da crai Colea-n jos si mai in jos icste-un strat de busuioc De-ale cui sint ceste curti La cornite rotunjior sa te tiril pe pamint sa stai pe mar colacit 3). Doi boerl biitrIni Domnului nostru Pa cum s-or rugat Dumnezau le-or dat Domnului nost.

5) Inform. Fac ison din buze la fluer (doi : until de-o parte. Floarea N. Noi nu putem ti.... Tot baesita a fost. unul de alta). Din toff pomi sa milnIncl Numa din pomu cel Sfint. Informator : Sianca Ghera.. 6) Il canta un grup dt 7 pel soane. C-ala ieste mai oprit. Le plan chitarile din Vechiul Regat: piata mica. A murit boereasa care a des- cintat-o.Descintene nu prea stim asa". tan... .." etc.... Da la mese cine sade ? Sade bunul Dumnezau judeca pc Adam Mai Adame." Cind am lost ieu n-am auzit d-astea" (o batrina).TIGANII DIN ROMANIA Tot traznind si fulgerind Cum sa faca mumi-nalfl Iuda s-o inspaiminta-re Ce-o fost bun tot si-o luat Scaunas de judecie Betigas de otinjie (Frei crai dela rasarit.. .Roata morii se-nv1rteste tan. Nu stic carte...dacoromanica.. Am auzit-o da la borese. www. mos Adame Slobozirea-n rai t-am dat. Cu steaua a calatorit Steaua nainte mergea. 0 batrina cu doi dinti. Nu 5tie carte. Tomna-n rai sa ascundea La miljocu raiului. la cintecul cu ison. tineretili.. tac. Fagaras de 28 de ani. nu sa mai misca vatamatura").. Mesita din Opera (Tara Oltului) de 49 ani. Mese-n tinse Jcturi scrise 233 Oblu-n ghenuchi o cazut Ada-mi soacra teilf Sa-mi dascui camarili Sa-mi iau dzioldzi de cel subtire sa stiu c-am fost si ieu mire Sa-mi-au dzioldzi de cel mai lat sa stiu c-am fost insurat Pa mormintu Evi mele Busuioc i caronjele Venita din anu-asta. toti odata.. 11 cinta cu totii si imediat 11 Invata se spun pe orice melodic le poti (obijouil. spune : eu slut batrina.. Moisin din Arpasul de Sus Jud. Odata Doamne c-am gresit C-am durmit 5 i n-am stiut Maru-n guri mi-o slujit 5) Eva care-a fost mireasa S-a cuT moarta dupa masa Supt un plopom de matase Mirile nu so-n crezut Pina n-a fost de-o vazut Mirili cind o vazut Umbla maika dupa fiu Raza Soarelui. ce liii Tot umba si intreaba N-atT vazut pe flu sant ? Ba noi poate 1-am vazut Da noi nu 1-am cunoscut De cunoaste 1-aff putut Cii ce-I fata fiului Scrisa-i raza soarelui Si pe cei doi umerei Duce doi Iuciferei Maiko daca ieste-asa Noi ti-aducem veste rea : Da la poarta lui Pirlaz Restinit pe lemn da brad Maika plinge si se fringe Inima if luata-n sinje 6) LAMURIRI vorbele Invata until dela altul.. Oak mare.ro .

Pras- tile li-e fasem ase ca luam o bateala de alun. de alt id. sa nu hie uscate. Dupa se-am facut mai multe corfe si maturi. La vindut ne dcsem mai ales Duminica rim sarhatori. Ca atunsi sà rup si-apal n-am facut nimnic. cite un om mare numa la cite o corfità. Fusili le fasem din lemn de ralcith.OCUPATH (texte) Corfele le fasem din lemn de alun asa cà luarn doua hire 1) de alun groase asa ca doua deste si fasem din ide doua sercuri pe care le punem unu-intaltu curmezis si le legam bghine cu prasi de alun ase ca sa nu sa desfaca. Cu marfa noasta. 3) 2-3 inm. lucre ca de nu atuns if rail. ase fel ca sà gatam cu impletitu tocma la mniljocu corfiti. or cu prasti de alun. Informator Petru Onea de 50 ani ne. Apai ne dus ern cu marfa. Lemnu. iar care nu. 4) din musunoaie 5) de Vineria www. pe tulei. ca atunsf gasim si noi pe oamenl acasa. hula aproape de doi metri si groasa cam cit destu-al mare s-apai asa cam la o schioapa dela capu ài gros. Dupa se am scos prasile. Maturili le fasem din smnicele de masteacan pe care le-asezam mai mult la un loc si dupa se le-am ascutit la capatu gros. in zi de lucru sintem i noi uni care putem merje. care ne tribue noi 11 adusem de departe. i) nuiele 2) 7-8 mm. numa atita tribe sa hie lemnii moi. De vindut vindem pe bani. pc slanina. cu numa tresem odata cu mina pesta nuia I. o hi m IS vo saisprese kilometri de ais 4) $i-apai mai tribue sa si platim. de alea care le faiem cu prasti de alun. apoi mai punem inca vo doua or trei sercurf din se in se mai jos. pe faina de cucuruz. merjem in padure. si in Fagaras. /tie cu doua sercuri groase fasem corfele cu o singura toarta. apaf cu Ufl ciirusor tras de cite-un calus ne dusem pe sate sa la vindem. Dupd se--am cioplit lemn si-am dat forma fusului apai le punem sa le uscam in partea de deasupra a unui fel de cosar sub care twit fasem foc. Alea se le impletim cu nuiela de rachità. or fase fiecare se poate. ''ercu-al mai intif uI punem chiar mn partea ai mai de sus a maturi. apai le prindem intr'un sere facut din prasti de-alun. apai lucram cite o zi intreaga. insepem a indoi de bateala care mai inainte o fost curatita de f-runze i nuiele cari-o crescut pc bateala si-apaf prastia sa desfase ase singurh pina in capatu bateli.dacoromanica. poate apai fasem corfe or maturi.ro . da cu tact' tribe sa. insepem a cresta cu cutatesu or cu briseagu asa numa o tirica in lunjime 2) i in grosime 3). pe fin or pe v-o hainita ca sintcm goli i noi ca serki si pe alte halea pe te putem si noi 5)". Dupa se asta if gata apill pupem spatezele s-apai ne apucarn sa ingradim cu nuiele de rakita. odata( le fasem. ca dam un leu pentru fiecare hir de-alun. merjem i pina la tri-zasi de kilometri departe dela noi si pin satili rum inesti strigam : Luati-va corfe si matura nevasta". Din Dejani-iVigiira.stiutor de carte.y. cin ie tirg marie i tirg de saptamina 5). iar cin ne dusem pin hale sasasef apai zisem jupineasa." in loc de nevasta". apaf ne apucam si le curatam cu cutitu i p-o parte si pe alta to iute ne-apucam ingradim cu iele ca sa nu sa usce. i putem impleti cu ie.

ca nu putem sa li-e d5m de cit cite un rind. Sintem sarasi liptitl cin II aviern mnisi si siirasi sintern si cin tribe s'a le d5m drumu. ap5i avern si noi tot 51e datini kiar ca si Ruminii numa cá nu putem fase ase mare tambalau.ro . cli ne mor de innisi. ap5i dela o vreme s5-ntorc cä n-au se singurl si-ap5i Orintil se s5 le fac5 ca nu-I poate omori daca iei sb plac si coa 3) sa-i ierte. caufa 4) c5sbtoria 5) Copacel 6) Ucea _7) Sibiu www. ca ni sb pare noua 4-5 mai de mult eram noi in Munti Apuseni i dc pe-acolo om hi vint aist. rnnireasa dela parintii iei si-apai dac5 lor le plase de id atunsi apai i-o IdgAduieste. Da se s51 fasem c5. si cà acolo stramosii nostri scoteau aur de-51a scump. Lisa. de obiseiurl se sa zisem.. da noi n-avem seva de fault sa zIl doar ase ni datina far tare putinie lucruri. da deia noi si fara calindar tot slim cin is sarbatori c5 auzim dela oameni. ea vin pina aisa in a/tuna I sà plirnbä ca la iei acasii. Arpas. Daca nu i-o fagadueste i p5rintii nu vreau de loc s5 i-o de si la fatà inca-i plase tare de fisior apal sli." n-avem se. pe la Gusterita. ler sine nu poate ap51 mai trese si-asa. De: altfel noi avem neamuri-asa mai departe in multe locuri.} (diin sat) da noi nu 5tim kiar bdine cum yin una dup alta. Daia si dacä putem le kemärn si pe-alea. Ne ke- _nri5m si noi nemoseagurile de pin Copaseli 5). (:irtisoara. Ca nu-i putem tarnite la scoalii. douà or tril de skimb 2). Coptii ni boteazä p5rintele cu apä sfinta la biseria ca si pe-ai satenilor. Da di se om hi vint aisi asta n-o stim. Ucea 0)1. de-atunsi de cin am ghint de-aisi nu ne-am mutat. Noi n-avem calindar ca nisi nu stim citi nisi unu din noi i nil coptii. 1) Dejenari 2) haine 3) trebue. Noil nu prea avem noroc de totl coptii. La o nuntb aviem si noi tot alea clatine ca i Ruminii : vine mnirele si sere. hincä noi sintern si putini pr sarasi%Sarbiritori tinem si noi alea pe care le tin si satenii 1). iau amindoi si fug de-acas5_ si-si fac de cap.dacoromanica. Dui:4 se aduse coptilu la bordeiii apal sine-1 mal cu stare ala apal fase o tir de masa pi-pi chiama pe nasi sineamurile de-aproape tare. ca tot ase ni-o Dacut si noub parintif nostri. la Castior. Breaza. De la imprcunaria 4) care sa fase cu treaba buna.OBICEIURI (texte) oei Ap5i. cutitu si traista si-apai nila Domnului cu iei. cà iarna n-avem cu se-i imbraca si ni fric5 cã ni minc5 hipti. Sebes si cite unii avem neamuri pina acolo-n colo catra Sabghi 7). ca de multe on iarna ni se gata lemnile si cum cite-odatä sintem departe de padure le cam crutam si-asa ne r5cesc coptii si-ai marl se betejcsc si mor cd noi n-avem ban): sä-i dusem la doftoru si sa li-e luom liacuri.

Dejani 8) Dejenarii 9) Apoi 10) cuminecat 11) cimitir www. nemosagurile or ostasi cum le zisem noi la nuntasi $inste bani or se pot mnireasi i apaf mina petrec toata ziva. . *) Informator : Adam Onea de 56 ani am spovedit din Com. apai tineri sa muta in bordeiu f5cut mai dinainte pentru iei. $i jucam nu ne uitiim ca n-avem trimbghita $i dob5 $i cä avem numa fluere. Apai 9) dupet $e s-o g5tat i cu ospatu.ro Fagara§. Dupa e inainte de moarte i grijit 10).236 TIGANII DIN ROMANIA Cununia tinerilor sà fase Ia notaru $i-apal la biseria.dacoromanica. si-apai li le dam daca credem de bdine. Cate-odata ghin fiorI de-a-lor nostri si de p5 in alte sate $i ne ser fetele de neveste. apal se intorc la bordeie li-acolo sint pu$1 la masa uncle-$i d. Apai la morti Inca avem tot datinile pe cari le au Ruminii. apai II spalam si-mbraam frurnos si-apai if fascia si noi o slujba de iertare ca la toti mortii simpait it petresem cu totif pina in progadie 11) si-1 ingropam acolo mai atre fundu prograzil: *). Mai totdeauna yin $i s5teni 8) sa ne vada ca le plase cin ne v5d hiind vieseli i jucind. Dupa $e s-o tient cununia.

iscalitura . Condica Tiganilor pe leat 1837. Holteii ce se vor insura vor merge indata la zapciu lor i vataf. la ori care va sti ca este cu apropierc ca sal treaca dinjosul foii supt a noastra pecetie cu taleri cinsprczece. 6. volnic este sa-si fact buna dovada dela fata locului i sa viie aice la curtea noastra si isi va al la dreptatea i despfigubirea. sa-si ia negtesit ravas dela zapciu sau mertic dela vataf pentru banii e vor da. 1) V. tart' pana nu se trece supt a noastra foae cu pecetie. Rom. pentru care ravas nu are sa plateasca mai mult de cat taleri unul. Fiestecate cetas este dator sa cinsteascà pe zapciu i vataful sau. fiindca -au an ascultat porunca si au dat bani fart sa vaza prin alti streini. 8. Fiecarc holtei ce va ajunge in varsta de optsprezece ani va urtna asemenea cu plata de talcri cincisprezece. Oricare preot va cununa pe unii ca aceia fara ravasu zapciului cm Tel noastre. in folio.ro . Oricare cetas va cerca vre-o suparare peste banii cei legati in voc -sau Vitae fara vinit ori de catre zapciu sau vataf. 4332. iar intr'alt chip sa tiu dea nici zapciului nici vatafului vreun ban. una ca accea. ci sa s5 multumcasca cu putina mancare ce va gasi la casa cetasului. sa. Nici un cetas ori vaduva sau fata nu sunt slobozi sa ia alti tigani -streini deck numai de ai nostri si de-ale nostre mergand mai intai la zap- ciu lor ca sit ia ravas de cununie. 4. si asa va plati bath. ca-i rnananca numitii i nu-i arata la casa . poruncile Sc. Fiestecare cetas are sa dea ate parale douazeci vatt-fului i parale clouazeci calarasului i ceva si de-ale mancarii cand vor veni sa le ccara birul. vor plati al doilca alti bani. 3. supt a noastra. Oricare vaduva sau fata va merge dupa tigani streini va plati bir pc tot anul elite talere douazeci si sit vor trcce din josul foii.CONDICA TIGANILOR DIN TARA ROMANEASCA PE ANUL 1837. plateasca bind cc este asezat in foac subpt iscalitura i pecetea noastra. si de vor avea banuiala cs platesc mai mult. atunci vor plati parintii sau cea mai de aproape rudenie fiindca au ingaduit o instreinare ca aceea. insa nici zapciul nici vataful nu are voe sii le ceara baututi si sit faca cisle prin conace. Mitropolii. Mss. Secolul al X1X-lea. iar accl cetas care va plati odata birul sau nu va mai fi dator sa hraneasca pe zapciu si vataf. ca s'au trecut in foac si sa ia ravas dela zapciu sau chertec dela vataf. Acad. foi 53 www. apoi de se vor dovedi. iar cand se va instreina i nu se va gasi. 5. DUPA VATA$II 1) (CARTE DE VATA*IE) I. 2. sit mearga cu foaca la cei c e vor sti carte cu apropicre ca sa se adcvercze. 7. sa nu dca nici un ban.dacoromanica. se va lipsi de datoria preotiei dupa.

ro . Nici un holteiu parish nu va fi in varstà de optsprezece ani. la Negoesti sau Branesti si la Mogosoaia. sau sä primeasca in gazda pa zapciu sau vataf. ci indath ce va murisotul sa meargi la preotu satului sa ia lavas cu leatu si ziva (in) care au murit barbatul san $i unde l'au ingropat. sa nudea nici un ban de acum inainte pAna nu se va incredinta ca se va trece dint josul foii cu a noastra pecetie. Oricare ceta$ va trece peste ani $aptezeci. 11. Nici un cetas. iara nu intr'alta parte caci. 12. www. 13. vci Ii lipsit din vatasie $i vei manca i doua sute la talpi i vei fi asezat cu talcri una suta la bir i la viitoru vataf vei acluce aceste ponturi iscalite impreuna cu foaia ce i s'au dat cii a noastra iscalitura si pecetie. nu este dator sa dea nici un ban bir. ci va fi spre ajutor parintilor lui. Oita' la un bari numitul tigan inapoi. Esti dator sa le faci cunoscute fiescaruia ceta$ din vatasia ta. Caci and impotriva sa va do iedi ca numai un cetas din vatasia ta nu le-att auzit. vor muta sa stic ca-i vindem. nici la vre-un plocon.nici o munca insa prin bune dovezi iara nu dupa aratarea zapciului sau vatafului. dupa relele moravuri ne-ana incredintat ca au urmat unii din zapcii $i vatasi ai nostrii. mosii ale casei noastre. Anul 1837 Aprilie 23. din ceiace se mAnca de zapcii sau de vatasi. Nici o vaduva nu este datoare sa dea macar un banu biru. iar intr'alt chip sa nu dea nici un ban. i dupa ce se vor incredinta prin altii streini ce vor fi in apropiere cu $tiinta de carte $i vor lua rival dela zapciu sau vataf.dacoromanica. ca toti tiganii sa sh aseze pe Ia mosiile stapanilor lor. puind pe oricare va sti carte cu apropiere ca sa le citeasca. va fi ertat de bir cum cei intru adevarat nevolnici i nevrcdnici de . si 14. $i bine intelegandu-1 sa iscaleasca in dosul acestor ponturi puindu-si numitul cetas degetul. Nici un tigan de-ai casii noastre nu este supus la nici o gloaba de catre zapciu sau vataf. care nu sa. sa face cunoscut locurilor unde sa pot aseza tiganii easei noastre. la Sarule$ti. sa vor indatora nwnitii sh-i intoarca.238 TIGANII DIN ROMANIA 9. ci sa vie sa se arate la curtea noastra 0i toti Câi bani Ii vor fi mAncat zapciu sau vatafu. aseinenea sa urmeze. 10. Cati fugari sa vor intoarce la urrna lor. la Obilesti. Duna poruncile inaltei stapaniri. adeca la Potlogi. si acel ravas al prcotului sa'l iscaleasca si de arendas sau stapAnu mosiei $i sa'l adevereze $i suptcArmuitoru acei plasi $i va fi scos numele barhatu s5u din foae si va ramanea nesuparat. Aceste mai sus aratate ponturi si aceasta carte (i s da la maim ta vatase cutare. asa vor raspunde birul lor.

PrahL. Vatasia lui fair n al Stancei ot Rusii de Vede . 8 Vatasia Baicoi Sud Prahova rat'S fiscului 35 928 1280 1056 31 1056 47 1408 26 46 39 672 1408 1152 29 832 864 992 1024 1312 896 1216 33 41 . . . . ot Vlasca Vatasia lui Anghel Tudorus ot Obile$ti Vatasia lui Co lanel ot Obilesti . . .239 Nr. Soma dato- 6 .ro Observatii . Vatasia lui Matei Grosu pe Sabar . 11-ta si Prahova VatLsia lui Stanciu Bazaranu in jug. 4 Vatasia Sambotenilor uagureni lui Marin Puita 2 5 Vatasia Vercului Curui pe Sabar si Mostiste . Vatasia lui Ioru Neculae Pacurar a Sambotenilor 7 Vatasia Paraschivii ot Gaesti . Vatasia lui Pana OcM Rosii in jud. . 9 10 11 19 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 Vatasia lui Ionita sin lordan Ciomoestilor Sud Dambovita si Olt . Vlasca 24 25 26 27 28 29 30 34 34 43 38 46 46 37 37 34 12E0 1992 1088 40 36 1928 1088 1( 24 34 960 41 Vatasia Oltenitei a lui Dantita . Vatisia Ghiciulestilor pa Sabar . vitáiei 1 Nr. .va si Vlasca 31 31 48 55 52 58 74 36 11430184 1440 1536 1248 2208 1088 58 52 1760 '1472 37 1152 www. . Vatasia lui Nicolae Hutuca Vatasia ot S1atin Vatasia lui Golovanu ot Topologu Vatasia Racestilor ot Izvoare . .dacoromanica. Olt 32 Vatasia Barsanestilor jud. Vatásia Urlatilor ot Saac si Prahova Vatasia Culestilor ot Sud Ilfov i Vlasca Vatasia Modoranestilor Vatasia lui Gheorghe Grosu p4 Sabar Vatasia lui Dumitru Negru ot Odobesti Vatasia lui Gh. Vatasia lui Manicea si Flocosani jud. tiganilor din viitn§ie NUMELE VATA5IEI Vatasia Mogosoi Ilfov si Tarsor Sud Prahova Vatasia Radului ot Breaza 3 Vatasia lui Draghici ot Campina . Armas Vatasia Burdulestilor ot Sud Ialomita Vafasia lui Tana. . Vatasia &Ocean Vidoiu ot Pitesti .

t4ia Barbului Joima ot Campulung 57 1630 VnT4ia lui Nicalae Argeanu .ro 1C83 15'4 Observatii . vath§iei Vatasia lui Ghurghel a Tipareti1or ot Prez. VE14ia lui Ene Horzolea ot Plaiu 49 43 1504 35 37 44 52 1120 53 37 1723 1152 Nr.38 www. Teleajenului VEt4ia Palavcea jucl... .$tilor ot jud Olt Siam Rdinnie i /a45mita 40 Vata*ia Caldararilor .240 NUMELE VATASIEI Nr.dacoromanica. tiganilor din vata§ie Suma datorata fiscului 33 34 35 V5. Olt 39 Vat Esia PaIrciu1e. Olt . .

dacoromanica.ro .HARTI 16 www.

dacoromanica.I Harta Nr. Raspandirea geografiea a Rudarilor din Muscel www.ro . 1.

9 Mu+ Harta Nr. 3.dacoromanica.9 NS 40-4.0-14 $235: 1.54.4 .9 NSzo-29. 1.4" egi zolti Harta Nr. 2 T GANI1 (Utek MATERNA ) frOomfulpaRdete gocenstaniintd/a30 Sub 0.7.ro . 3 www.o-3.0-1.4 -- 1.11 TICANII(HEAri) ProcenhApe judete din tolalOpopulatiti Pecensimintun930 C:1Sub 0.

ro .1930 f.4 15-1.ilf TI GAN I I (neam) Procentul dio totalul populatier pe regiuni9ec.:--:.9 N:SZ 2.0 + Harta Nr. 4 Harta Nr.5-1. 5 www.dacoromanica.0..:1 Sub.4 rzzzzo.

( Shwa -Ncva 1013 .-------. 11111..""" .. 0 &) Nam de sat pgare beep Tigam de coPt .....20 tiganl 8- 0 20 -69 0 50 DISTRIBUTIA GEOGRAFICA A TIGANILOR DIN TARA OLTULUI PE CATEGORII PROCENTIA.dacoromanica./ ..reN.. Pave TO IS r--' _.$ . 1 Cupp otp: 0E1 Beep I= 2- 50 -200 De './ Ji 3 ......... A."'lN. Handra r Aft Vad I 7=101111110P awl :61.......i4.A. NANA r) '74 6- AMR PZMICA TILIINILOR PE LA E GOR II 75 -99 100 -149 0 IL* 0 4- -AOCeoufala KEgg Pe sat eeio../-*'" JP M U -8 C E www." A R G E $ 1 3 .. it."--. d Re..-." 1-11h1011 C3 Igo .44..g- 4° .s......fa.? R Oft 11 AAraprilir Nu% 474......:. j ...s.ro L .0 ....- ..01 on \ R Ot FAGA RAS 0 LA TOTALIA LA DPRLITIA POPLA-1TEI PE5TF 200 APLAKAZA Voila 4jr......"'---..

GRAFICE www.ro .dacoromanica.

ro C. RELIGD chn toIaluITigandor 11. 1 www.REPART1TIA TIGANILOR DIN UNGAR IA LA 1880 GI 1893 OUPA 8E11611 CIFRE ABS O LUTE. 188 0 el Ed 18 93 280 1893 rztotrratt MO 1893 caug2-ImAr1 1880 1893 wawa 1380 1893 1830 1893 1880 233 omA =AA munaingi Gr.NA M 1880 053 ulnit1.1 .1 M 15 0 30 100 Nk.dacoromanica. 20 4:4 SO 1850 293 muumiwatert tr. PR OCENTUL PE.

11 Harta gr.dacoromanica.ro . 1 www.

1 t ? C.1 VA Sai?il eat/pgd/n/ 11111 sat/ cemee/o/ 401 _We Cr7/7 pgagll ü declare/ giannup 1 In Tat:a Oltulni. Gr.ro .mill. 2 NANA OIN TRANSILVANIA BANAT si CIII$ANA. Cartograma Nr. Seem car/ Nam sPu decktd pa/VE.M.4 Onto. Nr.< r.t.trztztz 1111:"at I 1 r' J711110 .. 2 www.dacoromanica..KNWO IN 1893 SI 1930 .1115 d n ola pap al0lpe810 1. TOTAL 53 SATE Sate meetrftgeo# siwo'ecierd.

ro .i ROMANI Ze2GERMAN! UNGER! MISTER MIRE ROMANI 9 TIGAM TONI OE SAT TIGANI BAESI 25 TIGARI DE CORT "1 APE 5TEr WIRE MANI ASiATIC £1115111 WEST FE BIL AI [RAI LINILAT IRA B LAT ARM A4. ST Et 0 _Al I R. 4 . 4 % 1** n Ma. nAl Gr.IV CAZURI DE AMESTEC BILATERAL BI UNILATERAL iNTRE TIGANI 5I ALTE NEAMURI DIN TARA OLTULUI ATTESTER INTRE TIGANI %Oleg 9 At T liE AMuRt Z?. 3 25 1111 Jigani dess/ r.dacoromanica..743:tt Bgep (Rudar/) E] Corloran 20- N 15 io k4 5 I: ... Prolifieitatea pe eategorii de figani in Tara Oltului www. 144 CU I mernbru 2 3 4 5 6 7 si peste Gr.L 5TFC ISA Lt.

Sercaia si Ucea. Tara Oltalui. 5. la viata agricola.dacoromanica. 6 www.ro .Iges4 Gr. Adaptarea tiganilor de sat din Corn. de jos. STAR EA CIVILA 300 ` FAMILIILOR OE TIGANI DIN TARA ITULUI EMCUNUNAD CONCuBINA) 200 7 TOTAL:189 TOTAL:448 *too TOTAL TIGA88 DE SAT TiGANi B4ESI (Mani de eDI.V SERCAIA UCEA DE JOS Gr. (1939) .

Gr. Patmasi heran Caramtaap Plugan Panufan PasIori Mut Car* Z den Neguston (de pCr4._.ro UCATUSi FROsilljATE FRVER Mayta VlaiTOFt . 7 PEPARTMA TICANILOR PROFESIONISTI DIN ORAWL FAGARAS iN 1939 31171 25- 20- 15- 10 I PALMASI MUZICANTI PANTOFARi ZLES)) 44Wus!) ZIOARi FIERO LUCRATORi CASNiC FABRICA Gr. 8 www.) 211er.dacoromanica.VI TIGANII OE SAT OUPA PROFESIUNI IN TARA OLTULUI (Mediu! rural) 110 100 90 80 70 GO- 50 40 30 20 10 -1 0.

dacoromanica.FIGURI IN AFARA DE TEXT www.ro .

.."i" din Cueiulata. t t f -'.). Chekea Fig.-- . t ' .-a 11 -I . 0 .:1. . Tara Oltului Foto I.. 2.-. .dacoromanica...?= '"ff4 1 .'.:. 1. '- Foto I.fti.t11.- I VW'. 4 0 .136. Familia de Biie$i" din Sereaita-Fagara.. . .. '-` e !v.. v 7.ro .' 117° s --ii... - vv. Tara Oltului. Chelcea Fig. 17 www.-A:=6/ rn )... \ . a- .

4. 3. chelcea Fig. Fig. Chelcea Foto I.dacoromanica. in Porumbacul de jos. Tara Oltului (1939).ro . www. Tara Oltului (1939)..II Foto I. .: din Porumbacul de jos. Foto I. 5 ranarà CorturArita d in Porumbacul de jos. Chelcea Fig.Toemeala" miresei. Corturarcs. Tara Oltului (1939).

Chelcea Fig. Chelcea Fig.ro . 6. Tara Oltuini. Tiganca tanarä din Tara Oltului. atganii de sat) www. 7.dacoromanica.DI 1 Foto I. Foto I. Tip de cord infra Tigan de sat si romanea din Racovita.

www.. Chelcea Fig.u... . 2.!.' :2-.Linie").' .7" .gt.1" 'N. 14 - t . x .4.dacoromanica. --.%: . Boteni-Muscel (.. 74 ..i 4 - e _ ' t I nrtkv-u16=6 r Foto I. .... !re t _ -.p. ..'"... .s.'''.: . .: 1.ro .. *-4."' ''''.' .4.:414' . Chelcea Fig.77. Foto I..s ...14.7 4UL:4's.. Fac parte dintre Tiganii de matase" din Fagara4... . -.. . `- '' . ":44113 :!..-N41:1L te.. 9... .#11.. 1.. .: I ..* k f .IV --"I' Z. 8.5 ..7: .. 'AIM. Tiganii de sat se dedau la ocupatii statornice.. "".'''-5"A- e .i.111. 14011r.la. 4k..

.. . Chelcea Fig. Chelcea Fig. Prin satele din Tara Oltului. - *. Tiganii caramidari continua sa detina monopolul in meserie. r - Foto I. '''-'44 .. 11.V 7 v . 10. Y. .. www. . -0. Instdatie de facut caramida: Dragus (Tara Oltului)...Stt Foto I.V i .6 ... % ' 2.ro . ...dacoromanica. v .

Foto I. 12. 13.ro .dacoromanica. Desfacerea buretilor in zi de tArg in Fagara. Chelcea Fig. Chelcea Fig. Foto I. Desfacerea buretilor in zi de targ in FagAra. www.

Cu afine in zi de tall in Fágilra.0.z klaijoet -.dacoromanica.ro . 461 '. Foto I. : ' . (1939) www. 15. Chelcea Fig.: 4tr0. .gcx of" .=. Chelcea Fig.4 _ A :72 Pistt. 14.VII tor ierf 644. (1939) Foto I. Cu afine in zi de targ in Fggalra. 1 '.

Desfacerea produselor de padure prin satele de pe sub munte-Tara Oltului din partea Rudarilor (Baesi). Cu afine in zi de targ in Fagaras. www.Foto I.ro .dacoromanica. (1939) 7 - ° - e. Chelcea Fig. 17. Foto T. Chelcea Fig. 16.

L.-T .IX t. v. Fig. r±. Siruy 74Ye ".1 7 41C. 7 ..:. 19 www.dacoromanica.ro .:21 . .Cznuutcia rucearklriersi- -0 - Fig.Vel. ° . 18 .

.ro .X Fig. - Fig. facute din cotoare de coase pantru lucrat la corfe-tirne". www. 21.dacoromanica. Cutite ". Scoaba" pentru lucrat linguri . 20.

"'f't www.dacoromanica.ro .

zrek
Pr,

Fig. 25. Cleste" pentru corfe".

Fig. 26. Tesla de nadineit" eopaia
(covata) sau albia

Fig. 27, Seauneei" luerat de Rudari

www.dacoromanica.ro

XIII

^

ruck,;TdiJb-t. pre/ y /toil')

,c51Cdr/71z- d

Coada dc. yrcSA

pr so,n efc a,"

-

'4'A

.

..i.i...1'"....Z.ji.i.,..."1,91,
...V.6m
",

-.

..

..

.

-... -_
.,,

3.

-Y.ii_,A''..,,,.4'..:..._,!-"" ::-

",' '
vl- :°

,'

:': ", '....,Aviii--".

A

-

-

- ....

.

-1.`°- `S..
,

;

'il'

Fig. 28

Fig. 29. Tron fäcut de Rudarii. (Bge*i) din
Sercaita, Tara Oltului.

www.dacoromanica.ro

XIV

Fig. 30

`11

Fig. 31. ,,Mai" pentru bitut rufe,
lactit de Rudari.

www.dacoromanica.ro

XV

Foto I Chelcea

Fig. 32. Desfacerea mArlii in zi de targ
in FigiiraT.

Foto I. Clic lzea

Fig. 33. La targ in Fagaraq, desfacerea
produselor,

www.dacoromanica.ro

,
6

.

4
"..

.

ott_404,

.44*.

Foto I, Chelcca

Fig. 31. Bdesii din Sebes-Copacel-Tara Oltului la lucru.
Se valcl scaunele:dellemnärie. Unii tae colti", altii gave.
greble. In mijloc se lucreald coade coage".

-

tri-Of
,

f

I

uot

'
Fig. 35. Spre larg

Foto I. Chel cea

Sebes-Copicel

www.dacoromanica.ro

Tara Oltului,

xvu

Foto I. Chelcea

Fig. 36. Barbatul luereazi la coveti ; femeea la time.
Lueieni-Muwel).
(Valea Marice*tilor

18

www.dacoromanica.ro

ro . ' ..j. .- rpe ' oto I.XVIII . 71'11 I ti. Oil ik.kilk '' t. (Berevoesti-PAmânteni-Muscel).111. 37.kkIntirti01:11S. Spre desfacerea marfei.. Pi v -: .1 . www.1 Al 1. Chelcea Fig. Li:000.1 .dacoromanica.

ficuta de Caldarari. u1. 38. Cana de argint suflat cu aur.xix t t LI.e. la Corturarii din Porumbacul de Jos. Fig. 39.ro .-.-. . Tara Oltului (1939). Tara Oltului (1939). de dat gaura la ciure de cernut. a) Preducea". Marime naturala. .dacoromanica. www.4.' ^t . :h. b) Preducica" pentru gaurit ciure." Fig.

41k Fig. . www..dacoromanica. Fir.. Fig. amnar mic (field di n varga" de coasa sau din . 41. Car lig de prins foaia dela cort ce tine loc de use.).A.2. Tanabur". 42.. Carlig de prins foaii dela usa cortului.13-.XX !. 40.ro . de catre alclarari.kila" (PHA.. Wre1.

.. Nicovala 4. 43.dacoromanica.k .!.7> Fig. 44.... - ...ro .Fr ..1111A?rMYZ.XXI Fig..1'. Bidinea www.n 01..1:. - L.: .14...:.

dacoromanica. . secari si site de Ulna pentru marnaliga.-. Fig.Fig.ro . www. Incuetoare sau clejnite.11. o _. 46. k.. Avem: ciure" de bucate .. de cernut grau. 45.

Chelcea Fig. 47. (Tigani de sat).XXIII Foto I.Muscel (Linie" Transportul cii spatele.dacoromanica.. Asezarea Rudarilor din Valea lu Coman" (din jos de satul Stoenesti Mused).ro . Foto I. Aspect din cartierul Tiganilor din Boteni. Chelcea Fig. 48. :. www.

rota I. L e cL . Bordeele Fudarilor ein Vaiea Smeuretului Ju4.dacoromanica.ro . 49. 50. Mused. www. uhcicca Fig. Fig.XXIV I to 1. Intre Rudarii din Valea MarineOilor-MuseeI.

ro . Bordei ruddrese din Valea Marinestilor (Hartieti) Foto I. Asezairlle Fudarilor din Berevoesti-Museel pe limita prundului râului Bratia. 51. Chelcea Fig. Chelcea Fig. www. 52.XVI Foto I.dacoromanica.

.dacoromanica.Valea lu Coman" Museel. Fig. Bordei in pieptul dealului . www. Choices. 53.XXVI -ea?' Foto I.ro .

ro .dacoromanica. Asezarea Tiganilor de sat din Ucea de sus . Bordei la 31.3iii din Lisa-Fagara$. 55. 54. www.Fag*Aras. Chelcea Fig.XXVIE Foto I. Chelcea Fig. Ca 'Weal Bridaltele". Foto I.

la cea de loeuire in case.'V.. 56.. CI cleca Fig.11'61 `. 57...... A sezarea Fried !or din Avrig (Tara 011ului).. :er-rWMCZAria 41. ca in exemplul de fata.1.... r t ... Chelcea Fig..=..4:. Rudarii din Dragoslavele-Muscel.4::-..ro ..-- Foto I..XXVIII Foto I.. .4.t.dacoromanica. www..'75.lin:4qw.... 0 parte din troane stau in fata casei neterminate.. - 4P11-1.. au trecut in parte dela faza de locuire in bordei.

4. V -. Chelcea Fir. = ° r..17-mwro -- :cc 1.dacoromanica.ro . 4 / arc ' S: a IA 9. . tiki'le:ge Foto I. nun it Bare". 1 ' .du . ' '.:1`-''f. 19.XXIX "." "P. 141 . 59.1ZLN ):k4eP'&t. ' . -a+ sEtU4'." . Chelcea Fir.72. - - Foto J.'. www. Cemana de tus (Tara Oltului) cu cartierul locuit de Lae 4i.+. Cartierul Tiganilor BieW din Avrig (Tara Oltului).

° h ° Foto 1.dacoromanica. 60. 61. FfigäraS (Tara Oltu lui).XXX ° 1 oto 1. Unde si cum trAesc Baesii din Dejani-FAgaras (Tara Oltului). Comana de sus.ro . Un stadiu mai avansat de locuire a Biesi lor. Chelcea Fig. www. Chelcea Fig.

Foto I.dacoromanica.ro . Co 5ar" pentru tinut cucuruzul pane: la recolta viitoare. Chelcea Fig. la-Bie5ii din Vi5tiaoara . www. 62.Tara Oltului.

.ro Tara Oltului. A4ezarca Bae0or din Sebe-Copacel www.. A*2zarea B. ..1% ` .. 64. I ' F. Chelcea Tara Oltului. Fig."0 0114 .44 Foto I. . Chelcea Fig.. Foto I. 63.dacoromanica.2411114. A - ''.)0(XII - .5e4i1or din Vistiwara In fund Carpatii Fagarawlui.

Detaliu. Chelcea Fig.ro . Asezarea Corturarilor din Porutnbacul de Jos Tara Oltu lut. [1. 66. 65. Foto I.Fig. 19 www.dacoromanica. Imbucatura berandului si atfirnarea lantului.

67.dacoromanica.4' Foto I.ro . Foto I. 68. www. Chelcea Fig. salba. Chelcea Fig. bogat ornamentat. Se vede buzunarul de tinut c'artile' de noroc i ghiocul de ghicit. Tipuri de Corturari din Porumbacul de jos Tara Oltului. cositele. iia si rochia caracteristici.

se vede camasa alba si pantalonii negriii 4 [A' :1 '4 k -tt I oto I. Chelcea Fig. 69.Foto I. Muir& Corturatifa din Tara Oltuli 1. 70.ro . www. Se v de erparul lat . Chelcea Fig.dacoromanica. cu saki la gat. .

dacoromanica. (Tigani nomazi) www. Foto L Chelcea Fig. 71. 72.ro . Portul monetelor vechi de argint in cosite. (ce vrei sa pui) tabac". Punga de piele pentru tinut bani .Fig.

cu parul mare. 73.dacoromanica. Chelcea Fig. www. Foto I. Tinfir Corturar din Porumbacul de jos Tara Oltului. Corturarese tinere din Porumbacul de jos Tara Oltului. 74. Chelcea Fig.ro .xxicvn Foto I.

.. a ' 1"4:4-1-7 . Chekea Fig. ... Spre mormânt.7_ )4b-gt. .40221225aZiaa* ° ' Foto I.L.v. !. 75. .. _a b.5..1:. . ..17.._. Chelcea Fig. . Seredita-FAgaraq. Cimitirul ale0or din Pureireati Pornmbacul de sus... Tara Oltului.1 54- 0 Foto I... 76.dacoromanica. www. . '.ro .XXXVIII lqrtm".7.1 8. ..- 4s " - ta 2.FIgiras.akt A ' :54k 5t .

www. aflatil In familia Grozav din Dejani-.1 Fig. : cdrefirurrOa$ Fig. 78.Fagaras.dacoromanica.. u. :. 77. .ro . &Urinal Ruda'r Tdletariu din Gura Bughii (Muscel) povestind (1939).Moara sfintelor".

7".77Fr77 7 Fig.7.4. 79.ro . Oase de rafiestre" 77.XL Fig. Os de maestre" www. 80.dacoromanica.

dacoromanica.PLANURI www.ro .

I PLAN UL OPASULUI FAGAR A cu um CCILI LOVIIIL DI I F. Planul I www.ro .dacoromanica.

Cv (Auk-RA TLeingg.(waitza. tcxy'rr ROmihit: H.ro I. AA.1.II ZERCAILI Pwruk zavimi Loonut KRONA. MIN I ttr I atf I 1.00/fr.01kRVI.dacoromanica.rt IIIcgiw&Looar o /a.(6. .ti Planul II www.

1111$ .dacoromanica. IWO Planul III COMMA RACOVTrteurro ranSallIde UMW rea G:1".i1g. ./.ro :Milli 11111. . : Planul IV www.III COMIJNA POPOEP CAIVALl IACO.. vflo 444* "TAY ..:." inz '44 nil 44-1.

ro .BIBLIOGRAFII www.dacoromanica.

Bercovici Conrad. Dcsrobirea Tiganilor. (p. ZigeunerischEs. Buc. Mission médicale dans la Tatarie-Dobroudja. Allard I'. Intr'o Siimb'atsa. poezie in Proplisirea Nr. de B. Bataillard Paul. Paris 1878. I si II. Bucuresti 1896. in revista Cugelul Romeinesc din 2 Martie 1922. in Revue de Budapest (a Budapesti Szemle) 1865-66. An. al XVIII-lea Bart J. 1. 1924. Memoires historiques et geographiques sur la Valachie. Stcmatographia tsigana madiarki (in sarbeste). Paris 1849. 171-1S 1. Boner. Bfincila B. 1928. in Dictionnaire des Sciences Anthropologiques 1895. 1923. Moeurs des Bohémiens de la Moldavie et de la Valachie. Balaillard P. Bellan de Arcadins. Nachtrag zu Pott. 1856 Aseoli I. Arego V. New-York. Bucuresti. The Gypsies. Amsterdam. 1-2. 1852. Boyle P. 1869. Paris. G. Tiganii (idil cu antecc). Paris. Bartulus Stefan. Les derniers travaux relatifs aux Bohémiens dans l'Europe Orientate (Extras din Rcvue Critique Nr. C. 1576. Poezii vol. Iasi. I. II. Berecltet St. Aleisandri V. Bataillaid Paul. Leipzig 1910. S. Tom. in 18. Cillatoria lui Porfirie Uspcnski pe Ia noi la 1846 (din ruseste) Biblioteca Slavo-Româna Nr. Das Liebesleben der Zigeuner.(1870-78) p. 1923. Sur les origincs des Bohémiens ou Tsiganes. Bataillard Paul. Aureliafi P. Viata si Opera lui Daniel (Dimitric) Philippide. A. Francfort et Leipsic. New York.ro . I.omplete. P. Vol. Schite asupra Bucuresti. Paris 1875. 1844 si 1849). Paris. Les 1 siganes de rage de bronze. 1865. Bataillurd Paul. tsigancs fondcurs en bronze et en laiton.V. alai economice Rom5niei in sec. Banescu N. Moyen-Age (Esc laves. in Anuaral Insti- tutulni de Istorie Xationalti al Universittiiii din Cluj. Die Zigcuner in Europa und Asien. Bucuresti 1920. 1905. Pes tli 1834.. Dictionnairc historique et critique. anul 1844 . serfs et mains mortables). Nr. Arbore Z. 68 p. 1740. The Story of the Gypsies. 3. Basarabia in secolul XIX-lea Bucuresti 1898. Nouvelles recherches sur l'apparition des Bohi:miens en Europe (Bibliotheque de l'Ecole des Charles). Bernard II. 1865-1867. Sur l'apparition des Bohémiens en Europe (Biblioth&lue de l'Ecole des Chartes. Liverpool. AB. Butaillard Paul. 4-3. Bercavici C. Paris 1872). www.BIBLIOGRAFIE Allard Camille Er. Arhiva Islmica a Romdniei (cdit. Les Zlatars (dits aussi Dzvonkars). Tipografia Institutului Albinei. Hajdeu). Cosmopolitan book corporatidn cditcur liveright. Balaillard Paul. Halle. Andreas (Mui-Skuko). Asachi Gh. Paris 1837. 191-218 si 277-323. Pictori francezi in tara noastril (1522-1856) in revista Transitvania. Vol. Cu privirc la Tigani si raporturile for cu muzica maghiara. dans la Galicie Orientalc et la Bukovine. 1928. 1778. I. With Gypsies in Bulgaria. 113-117). si in Opcic . Bohémiens ou Tsigancs. 2.dacoromanica.

Buletin Ofifial al Printipatului Pith Romancsti. Nr. Zigeunermarchen. Bueuresti 1912 Biedeimann. Block Martin Dr. (numerele 729-1. Jena 1926.ro . 2. A czigany nyelv'elemei (Gramatica tieineasca). Bianu I. Traduccre de pe oiiginalul latilksc la 200 de ani dela moartea autorului (21 August 1. Bulat 1 . Catalogul manuscriptelor romfmcsti. Bianu I. Gypsy's bibliography London 1913. XXXI. Vol. de les établir facilement sur des terres de l'Etat des monasteres et des boyards d'ambliorer radicalement leur etat moral et material et de les rendre tres utiles au pays et aux proprietaires sur les terres desqucls. Bulat T. Schita istorica asnpia muzicei noastre nationale.061) Bucuresti. in Sociologic Romancasca. Ilmenau. Ihr Leben und ibre Seele dargestellt auf Grund eigener Reisen und Forschungen mit 99 Abbildungen aul 64 Kunstdrucktateln. in Annarul inslilniulut de Ictorie Nationala. 1631. Jertfa lui C. Boulanger Rene. 46. (Avec une dissertation sur retat actuel de ces deux provinces. 7-9. Integrarea Tiganilor din arit (Nasaud) in comunitatea rom:lnea sea a satului. Chelard Raoul La Hongrie millenaire. Cartojan N. www. Influenta liganitor asupra literaturii puporane rjmane. Paris 1896. traducere de B. (numerele 301-728) Buculesti 1913. in Arhiva Basarabil 1. Helzt. 1933. Inkinalionalcs Archly fiir Ethnologic (1911). Bischoff Ferd. G. (1933) Nr. G. Histoire de la Moklavie et de la No alachie (Avec um: dissertation sur l'etat actuel de ccs deux provinces) Neuchatel 1761. ils s'établiraient) elaborat de Mehtupciu-Diamant §i prezentat la 1641 Consiliului Administrativ al Principatului Molclovei. II. Catalogul manuscriptclor romancsti. Pest 1853. in Societatea de Maine X. Bornemisza Lajos. p. 1936. 1883.TIGANII DIN ROMANIA 306 Beropohl 7. II. L. Boia Aurcl. (Numerele 1-300) Bucuresti. Bibliographisches Institut Ag. Cheseus despre Romani. Les Baudjaris. I. in 8 cu 42 p. Payot. I §i II. Biblioteca Flacdra" Nr. Descrierea Moldovei. 1936. 11) Arhivele Basarabiei. V. VIII. Chelcea Ion Colonia Tiganilor. Zigeuner. vol. Tiganii domnesti din Moldova la 1810. Moeurs et coutumes des Fziganes in trad. 1894-95. Bucuresti. Nr. Buc.dacoromanica. Bobulescu D. Bucuresti. Vol.) Jassy. 1777. Carra Jean-Louis Histoire de la Moldavie et de la Valachie.23) de Giorge l'ascu. 9. Convorbhi Litt raw An. Florescu). Catalogul manuscriptelor romilnesti. Cartea Romaneasca 1923. coralc. Black Georges F. Nr. VII. Lautarii nostri: din trecutui lor. A. Deutsch-Zigeuneri. 1871. Bucuresti 1922. III. (1932). 1. Chisinau 1936. Die Wlachenstedlungen in Steiermark und im Warasidnet Grenzgeblete. cum si asupra atter felurt dc lflU7iCi. Armasii i Tiganii la sfarsitul veacului al XVIII. NI% 2 Chisinau. Bianu I. 1643-1636. Vol. Leipzig.ches Wörterbuch. Un proect de falanster in Moldova la 1840. Dr. vol. 1693-1894. Block Martin Dr. §i Nicolaiasa G. Unter Mitwirkung von Martin Block und Johannes Ipsen herausgegeben von Walther Alchele. Bezdcehi St. Bohlen von P. Dregatoria. Carra L. Revi4a Nouii. Block Martin Dr. 3 §i 4. Cantemir Dimitrie. 1827. Ueber die Zigeuner. W. 11 (Memoire sur un moyen de laire cesser la vie vagabonde et immorale des Bohémiens de l'état. Bucuresti. 1907. Domnia lui Bibescu (Corespondcnta i Documente. Nr. in &vire Anthropologhinc. NeeTi. 111. Die Zigcuner ml byiantinisihen Reich. §i Cardas 0. Candrea A. lui Jacques Marty) Paris. An. 1929. C. Bibescu Gh.

I. 0 Cyganach wladornosé Lidtmgerna cet. execute en 1837. Enemy Gyiirgy La veritable origine. Revolutiile Valachiei (trad. p. Czackl Tadé. 19:10).. (trad. Crarovia 1835. Zigeuner d. 397--405. 2. I. 1903. 1824. A. (Indicatiuni teoretice si de metoda) in Indrunuiri pentru Monografiile Sociologice. in cea mai mare parte fixati. 1929. Nipegeszsegiigy (Higiene Sociale) XX-e annee 1939 Nr. Cernauti 1892. Fotino 1)1w/isle Istoria Gcncral a Daciei sau a Transilvanici. Encirlopedia Italiana XXXV.-Cristian) Iasi.). cuorinde refcrinte ptivitoare la Tigani. de 39 p. Geograph. Bistritzer Kirchenbezirks u. Sion) torn. Fi. Sur la condition des esclaws dans l'ancicnnc Roumanie (Revue histotique du Sud-Fst Europeen. 86-90). Dan Dimitrie. 1798 in S. Clulcca Ion Plan pentru cercetarea Tiganilor si in special a Rudarilor sau Baesilor. 74-92 (Hrisovul lui Alex. Coloniile Cornvlahilor). Foheretzeg I. aujourd'hui pour la ptemiere fois tirie d'un long oubli. A. Bucure$ti 1859. Bur. III. Vol. Die Zigcuner. Turin 1890 si 1895. Biblioteca de** Sociologic Etica $i Politica condusa de D. Thntidoff Voyage dans la Russic meridionale et la Crimee par Hongrie.dacoromanica. VII. Brasov 1900. Rom. (Ie G. 1906 (In special cap II. Bucuresti 1940. in S. 1S. Cigany Nyelvtan. ID. langue. cari si-au matriculat copiii si i-au inscris la Koala. Dunta Paul La reglementation administrative des Tzigancs nomadcs (4 pagini) Extr Rv. Studiu Etnografic i Antropogeopafie. Fasricol VI. Paris 1840. 1798 si IWO. Decourdemanchc I.TIGANII DIN ROMANIA 307 Chelcca Ion Ncam si Tara'. Fink Al. Acad. Vol. (cu articolele . Articolul . Mavrocordat ref. de 31 p. Separatabdruck aus der Statischen Monatsschrift V.. Filipecrit Tcodor Coloniile Romane in Bosnia. DepIasarea lor e supush unei permisiuni in prealabil data de autoritatile oficiale. Ficher Dr. Cothestu Teodor Urirariul. Tiganii din Bucovina. www. Pagini de Etnografie i Foie lor. la Valachie et la Moldavie.Zingari". Coked Adriano Gli Zingari. Budni. Dacann I. Finu it M. Parka etnografica. Budapest. Die cvang. p. Ditftnbach Lorenz Völkerkunde Europas insbesondere der Hacmoshalbinsel und der unteren Donaugcbiete. II. Sachsen in Bistritzer Deutsche Zeitung (Wochenblatt) 1919 NI% 98. Danilovicz Prof. Tsiganiada sau Alexandria a tiganeasca. Darmstadt 18S0 (Vol. Cateva observatiuni elnografice asupra Rudarilor din Muscel. Wien 1896) Nr 6-7. histoire de la nation cziganc. Die Ergcbnisse der am 3 Ianuar 1893 in Ungarn vorOenomene Zigeunernmscrintion (Mitt. Originca Rudarilor p. tistik d. de S. Cris. p. Komorn. Enestcy Gyiirgy A cigitny nyelvr61. terei Muntenc}ti si a Moldovci. Storia d'un pogolo errante Torino 1889 . 3. la Tigani). 80-85 . Toldalek. Studii si Cercetari. Dissertation sur les Cygans (in poloneza) publicat sub ingrijirea lui Michael Wisznicwski. Lehruch der Dialekt der deutschen Zigeuner. Del Chiaro Fiorentino. Les Cygnus Vilna 1824-25 si in oloneza. Ges. 73-79 . 0. E vorba de o statistica cuprinzand 10016 Tigani. Marburg. iainea. Tiganii in Tara Oltului p.ro . cmigratiunilc $i insusitile etnice ale Cornvlahilor. Die Zigeuncr in der Bukovina. Gusti. StaCallncr Alfred. 430. in S. 1888. Vilno. 6 Bucuresti 1940 p. III. 199-293. COW Guido Prof. Györ (Raab). Grammaire du Tsigane ou langue des Bohémiens crrants Paris 1908.

G. XXII. 6" Mit 12 Abb.. Legiuirca lui Caragea (un antcproect necunoscut) in Bulet. (Ob. 1862. Scrieri. Nat. d. Corn. la Tig. Despre Romani. in . Golescu A. Lcs Bohémiens p. Ghica A. Seria II. 1910. (Principesa Aurelia Ghica) La Valachic model ne Paris. Gherghel llie Prin campii si plaiuri strabunc (Ed 1I-a) Bucuresti 1930. din Regatul Serbici). V. in Sarbski Knijcvni Glasnik" din 10 Martic 1901 (dcspre tig.Godisniti Nicole Ciupichea" vol. Graur A. Vol.:. Ist. Lavage d'or. Erfurt 1635. lui Nicolae Bolocan) Bucui esti 1926. Thu. Bijdrage tot de Geschiedenis der Zigumers. Zigeunerisches aus Rumanien. 167-201). Zigeuner in Si. Stuttgart. 1881. Amsterdam 1673. Zigeunermarchen aus Rumanien. Tcil. Obiciai u Tigana Grallcvme Sarbie. Tom. R. G. XXXVIII Bucuresti. Tip. din germari 5. M. Siiclbstliche Stcppcn und Stadte nach eigener Anschaung gcschildert Frankfurt a. Griselini Fr. 297-299). Paris. Wien 1878. Die Romi zur Volkwerdung. Edimburg. Stuttgart. Genealogiile docurnentate ale familiilor boeresti. in gencral si stabilirca kr in Peninsula balcanica si in Serbia). Vol. BukarestGeller 1931. Bucuresti. Hamm W. 1934. Rom. Gebora Ada /Ger& Situatia juridica a Tiganilor in Ardeal. De jabolition du scrvage clans les Principautes Danubiennes. 1916. Giurescu C. Mem. suivie de recherches historiques sur leur origine. dupa editia II-a de M J. Bucuresti.nsart und Verfassung dieses Volkes. III. Gralmann H. 1839. Mémoire sur les migrations dcs Tsigans ii travers l'Asie-Leyda 1903. rom. 1928 (Capitolul despre T igani. Gralmann M. Paris. Gjorgevic Th. C. 1924. si in I. 1915. 1931. Gipsy Lore Society (Journal of the gipsy lore Society). 8". 1U6.TIOANII DIN ROMANIA 308 Gaster Moses. O tiganama ii obste 1 o nthovome Doselenu na Balkansko Pokostrovo i u Saibiu. Bulletin Lh.L'aranyos. Istoria Banatului Timisan (trad. Paris 18(0). (trad.dacoromanica. 1991. Lipsca si Dessau. Graffunder. Gdrboviceanu Pare Saptc biscrici cu avcrca lor propric. 1888. 1763. Gerando A. Buc. Iasi 1841. VII . Les mots tsiganes en Roumainc. La Transylvanie et ses habitants.:benbilrgen. J. Gaster Moses. Habezlandt Mhhael ci Haberlandt Art. Goeje de M. Ober die Sprache der Zigeuncr. a Romaniei Vol. Gcirboviceanu Pare Biserici cu aveti proprii. Stuttgart. Zigeaner Rumäniens Liederabdruck aus der Der Spiegel". Ist. Tip. Sect. Sibiu 1934. 10 p. G. usages ct coutumes de ce pcuple nomadc. Ghica I. I. www. Grecianu St. Histoirc des Bohémiens. Die Zigeuner in Serbien. Cult. (Particularitatile fizicc si sufletesti ale tiganilor din Regatul Serbici. publicat (Ic P. Gauting von Ercmiten Rcisc nach Orient 1836-1837-1838. Goeje de M. 1830. M. Budapest 1908. 1904.) Gyurgjcvich lulius Ernst. IV. Giurestu C. Leopold Geller. Scria II.ro . in Miklosich Beitrage" partea IV. cin historiseher Versuch iibcr dic Leb. 1830 (cap. 1931. Bucuresti. de Arta Leopold Geller. leur langage et lcur premiere apparition en Europe. Hanes) Bucuresti. Gebora Adalbert Die rechtliche Lagc d. 103 p. de. p. Guggsberg (Kolly) Le Philodacc. Die Zigeuncr. Buc. Ethnologische Forschungcn I. Analcle Acad. Fizicinc i dusevne osobine 'Nana u KraTevine sorpsche in Sarbski Knijcvni Glasnik" din 1 Sept. Die Völker Europas und ihre yolksturnliche Kultur. ou tableau dcs mocurs.guistique II. d.

Kovach Aladar. Vol. cd. Magyar Ncmzeti Muzeum. Beitrage zur dakisehen Gcschichte. Vol. Neprayzi osztzayanak ErtesitOye XIII. Convorbiri Literare. lepn Isidor. 1930 forgo N. Anthropologische Untersuchungen an Scrbischen Zigeuner. de Gh. Asupra originii si istorici Tiranilor. Legi vechi romanesti si isvoarele br. R. in Oltenia I-nr D. 86 zweite Halfte. (p. 1997. Esquisse sur l'histoire. Ghibanescu. Beitrage zur Kenntniss der Zigeunermundarten. Ease. Kotzebue W. p. lohann von Leers. Ivanyi Bela. Budapest 1928. Kogfilniceann M. Des Bohémiens et de leur musique en Hongrie. din germana de A. Mdsodik Kötet (1458-1526). Völker und Volkstamer. Notizen aber die Zigeuner. ludicata tiganeasea. Forgo N. Extras din Analele Academiei Romane Seria II-a Torn XXVII Mem. Die Zigeuner in der Welt. in Mitteilungya der Anthropologischen Gesellschaft ia Wien.ro . Longinescu S.. Cihinii. Schite despre Tigani" K Iasi 1900). na(a Ronuineasch. Gotha 1870.XII. 1930-1031. Lascar Vidrescu. les moeurs et la langue des Cigains. 1888. Berlin. Vol. G. (Arhiv.XIX-lea privitoare la familia Mano. III. in tioografia Albinei 183. Redactat si editat de Oficiul National Statistic Maghiar). Kopf Carl. Torn. /era Gb. Forgo N. VIII p 100-101. Ein Beilrag zur Geschich- te der Bauernstande und seiner Befreiung. Romanii din Bosnia si Hertegovina in trecut si in prezent. Acri. I. Ancicns documents de droit roumain. Bucuresti 1905. schimburi si vanzari si pentru Tigani ai Domnului Tara Moldovei Alexandru Mavrocordat din anul 1785. 3-4 (1912). in rom. Nr. Kezdetleges epaletek Tolna varmeovehee. Ilanfalvy Pet Magyarorszag Ethnographiája. A Magyarorszagban 1893 Januar 31-en végrchajtott CziganyosszeirAs Eredmenyei Budapest. Octav. 1876. Mihail Grigore Sturza vod. LH (1922). Paris-Bucuresti. 114-517). Kuni. Ist. 1893. Bucuresti. (Rczultatelc reecnsamantului Tiganilir din Ungaria la 31 Ian. 1717. www. 0 icoanä a Moldovei din 1851. Auraria Romano-Dacica. 297-400). Budapest.sch Richard.dacoromanica. X. 1869. Rnscen. Mano C. Wicn 1872-1880. 0 istorie a Tiganilor. Elhnogr. Voyageurs francais en Orient. Ober die Mundarten und Wanderungen der Zigeuner Europas. Esii. (cap. 1895. I si II. K z a la h s Beno.5. Berlin 1837 (cu trad. Bucuresti 1929. Beitrage zur Statistik der Zigeuner in Oesterrcich. Iasi 1908. Kogfilniceanu M. forddnescu L. Hermannstadt. Eine Fahrt nach dern Orient. Istoria Romtmilor prin calatori Vol. Miklosich F. Die Bcfreiung der Zigeuner von der Leibeigensehaft in Romiinische Revue. 16 Kaindl Fr. XXII. 1912. Documente din secolul al XVI-lea . Die Einwanderung der Zigeuner in Europa. 1836. und geschichtl. Viaker ohne Heimat verwurzelung I. Acuma cu pravilicqti la'inurili de nou tiOrit din porunca Pre Inalfului Domn. IV. Königsberg 1842. Wien 1899. trad. p. Berlin-Leipzig 1938. Das Untcrthanswesen in der Bukovina. in Alitteilungcn der Anthropologischen Gesellschaft in Wien. Ober die Mundartcn und Wanderungen der Zigcuner. I . 174-197. Okleveltta a tomar nemzetsegbeli Losonczi Banffy Csahal Történéhez.(bzclIcr V. Hrisov sobornicesc pentru dani. G. Wien 1872. fiir iisterreichische Geschicbte). Sect. Heisler Carl von. XXI 1891. Liszt Fr. In Convorbiri Liferare LXUI Bueure0. i Patrognet A. Aliklosidz I. 1874-78. Bucuresti. Paris 1N59. Europas. II. Paris 1928.1 IGANII DIN ROMANIA 309 nenne gr. Aliklosich F.

Despre Tiganii domncsti. 1 (1922). 1870. 1931.rafie XXXVII. Paspati G. Gurbancle. Popoarele din Peninsula Balcanica. Rom. Die Zigcuner in Europa und Asicn. 'Etudes sur les Tschinghianés ou BohCmiens de FEmpire Ottomanc. Obscrvari asupra R5splindidi Tiganilor in Moldova dintre Carpati $i Nistru. Allgemeine Ethnographic. 1939. 521-527. la Facultatea de drcpt din Bucurt$ti penttu an. Domnica. 1814. Le rote economique et social des Tzigancs au moven age en Valachie et en Moldavie. Rath! (7ls Ceva desprc Rudarii Romini din Bulgai ia. Moldawische Zigeuner. Patis 1917 Pittard Engine.a Romanic. N. (Aspccte tiganesti ctc. II. 1-4. Paris 1765. Obreja Al. cit Geo. Pittard Eugene. III licenta Buc. Rctiparit din Revista Arhivele Olteniei I. Anthropologie de la Roumanic. - *) Aparma In timpul candflucrarea de_fatA se7gnsea sub tipar. Nr.ro . Nicolacscu-PloNor. Pillaid Eugene.XVII Congres International d'Anthropologie et d'Archeologie Préhistorique. Nun C. (Publicat in Jahibuch tics BoIzowiner Landesmuseums. 1920. Tigani" p. Gcogr Dimitrie Cantemir") Iasi. Specimen Linguae Czingaricae (in ungurc$te) Debrezin. 1936. 933-942.) Poissonnier Alfred. X. Pittaid Eagine. F. Beschreibung der Moldau und Walachei. Geneva. loc si an) Acad. Alex. Inst. Robin. Pcisionntl. Pokh Johann. manastiresti $i boere$ti. Nr. 30. BohCmiens et Gagoux. Die Erwerbungen der Bukowina zu Ocsterreich. (cu un rezumat in 1. Buc. 121. EsIras din Balet. (An. 9-10. 1815. Potra George. Midler I. Observations historiques et geographiqucs sur ks peuples bat bales qui ont habité les bords du Danube. (Curs pred. Ion. 290-292). Istoria Basarabiei. Th. Panailescu P. VVI. Les Tziganes nu Boh6nn. S. 3-6 p. Polih Johann.dacoromanica. avcc un Dictionnairc en langue Blesquin. Milano 1822. Constantinople. Coup cFoeil sur la Valachie ct la Moldavie. 1923 (cap. 13 und 14 Jahrgang. 606 . Bucarest 1937. Rigalc Ruin. Buc. Geneve. Soc. IV Lucrarile Soc. 1886. painrali e politiche). I Cernauti. Les tsiganes ou Bohémiens. Schita Antropologit a. II. J. Pittard Euttine. 1939. Paris 183). Muller Friedrkh. franceza)*). Valachic-Moldavie-Dobroudja. (Rev. Die Zigeuner Sicbenbiirgens u. Neigebaner G. Pittard Engine. Czernowitz 1889. Paris. 1932 (Cu 2 p. 1934. Ruby de Pechon (Breton). Craiova 1923. F. Panaitesco P. Recherches anthropologiques dans la Pbninsule dcs Balkans. Tiganii in viata satului Cornova. Nr. Wien 1873.54. Silhouetten. Halle 1844-45. in Le Globe. 7 p. Potra George. Pe rrin Raoul. C. Ungarn. Bucarest 18. 1931) $i extras. Raicewich. Notice sur Ics Tsiganes ou csclaves Zing-tres de Moldavic ct de Valachie. Iasi. (Extras din vol. XXVII 28-34. contenant lents fac:ons de vivre. Poll A. Breslau. 86. Les csclavcs tsiganes dans les Principautes Danubiconcs Paris. S. Ed. prof.TIGANII DIN ROMANIA 310 Molnar. Robii. I. Poisscnnhr Alfred. (1916 . Die Zigeuner in der Bukowma. Arenscholz Oswald.ns. Vanzari de Tigani. Buctue$ti. p. in Arhivcle Olteniei. Contribution ii l'etude des Tziganes dits Roumains (f. Kirolaescu-PloNor. C. Lcs Pcuplcs des Balkans. Czernowitz. Xisfor I. Nr. Pe> ciz Ion. in Timocuh II. in Arhiva perarn Stiinta $i Reforma Socialii.) Bucuresti 1928. Viaggio in Valachia e Moldavia (con o$servazioni istoriche. 1798 in 80. Gaca. Paris 1622. www. Contributiuni la istoricul j iganilor din RoMnia. Istorica Romana. 1905-1936). 215-216). de Arte Grafice Brawo 1943 p. subtilites et gergon.

Czernowitz 1877. Bucuresti 1669 Sulzer F. Wien 1789. 1679. 1886. 1847. I. Wien 1890. 236-244). Minerva Bucuresti p. Bilder aus dem Leben des Siebenbargen Zigeuner. S. Moldau und Bessarabiens. Paris 1877. a Episcopiilor si a tuturor manastirilor. Bucuresti 1868. 1868. Solka. Vaillant A. History of the Gypsies New-York. Wien 1761-1762. Russo Alccu. III Masuri de stat asupra deslegkrii problemei Tiganilor.s BoHmiens. Retcganul 1. Payot. Schwicker Dr. Zigeunerbecher. Vol. 1027.) Fritz Ruland Dr. Samion. II Statistica Tiganilor in Ardeal i Transilvania. (Extras din (mu si Suflet. gCographique et politique de la Moldavie et de la Valachie (trad de ranglais par M. On the origin and early migration of the Gypsies. Hanes (capt. Craiova. numai bulucimsa loru sii-i guidice i sa-i globcasca" etc. I btatistica Tiganilor in sud-cst. 737. 841. in Suveniri conk mporane.. 22-23). Zur Volkskunde der -transsilvanischen Zigeuner. Histoire-Etnographie-Linguistique-Grammaire-Dicticnnaire. Firenze 1815. Emanciparca Tigandor. Der Zigeuner in Tillewalde Volks und Krimmalgeschichte aus der letzten Halite des vorigen Jahrhunderts. Raportul lui B.nimc intro nimica sa no-i sopere. 3-53. 11. Paris 1930. Histoire vraie des vra. Volksdichtungen der Siebenbiirgischen und Sadungarischen Zigeuner. Tiganii". Hamburg 1887. Stirbei catre Kisseleff @supra starii Vala hiei in 1822. Liv. Revista islorica III Nr.juridica de Cinganes sive Zigeuner. 1883. (tom. Hermannstadt 1901 p. Blaj. Schita istorica. Geschichtliches Ethnologisches Sprache und Poesie. Sion Gh.rpool 1923. Lujd 1839. (Convorbiri Lilerort. Wilkinson W.) Tentsch Julius Die Siebenbiirgischen Wanderzigeuner. Wien und Toschen. Jalba Tiganilor catre egumenul Manastirii Campulung. Buc. Vora Wandernden Zigeunervolk. Bucuresti. F. Sion Gh Suvenire contemporane. Wien 1843. Popp-Serboianu C. V. 1910. in Klingsor X (1933) p. Les Tsiganes. G. Hanes. p. persoane. cuvinte si forme de P. Viahic Thma Al. VII) Bucuresti 1937. Slatcscu T. in Volkstum im Siidosten. Tableau historique.1 p. Viaggio per la Valachia. Istoria Renasterii Romaniei. 8 p 13. XXII. Geschichte und Urkunden dcs Kloster. Wlislocki Dr. Riiulescu loan Pr. p. Wlislocki Dr. Mihail. Incercari asupra originii Tiganilor. Dupa problema evrecasca.ro . 545-546. Regulamcntul Organic (cap. Sci ieri. Problema expusa rasial. Die Zigeunerfrage im Sadosten. 15-16 (un anume Ianculu" e (Scut Buluebas" peste guizai de tigani domnesti lingurari cc santu inu parte Tarii de giosu . Vesrobirea Tiganilor" p. Die Zigeuner in Ungarn und Siebenbürgen. Upson Clunles Clark Bessarabia (Russia) and Roumania on the Black Sea New-York. Hamburg 1890. 1927.IlGANII DIN ROMAMA 311 Rairczoich. 101-112. www. cu o prdata indice de localitäti. 11. das ist : der Walachcy. Simron W.dacoromanica.) Paris 1621.gerius Emil. Willibald K. Din Argoul nostru. S. Sturdza D. Oktober Folge 1942. 1864. 163-169. Sprengler R. J. Winchelhauser Dr. vine cca a Tiganilor : Pag. Geschichte des Transalpmischen Daciens. BemLr1ungen fiber die Moldau und Wallachey. 163. Wlislocki Dr. editata dc P. Diss Historico.f. p. Pop. Uasilin Al. in Musaled noslru II M. Despre regularizarea Tiganilor sfintei Mitropolii. in Korespondenzblatt des Vereins far sicbenbargische Landeskunde (Monatschrilt. Note despre tigani in Orizonturi I (1938).

Eine Hildebrandsballade der transsilvanischen Zigeuner. Millciliingen ans Ungarn. ErdClyi Czigany Kuruczdalok. I Fasc. 9S-107. innern Lcben d. siebenbbrgischen Zigeunern. An. Volksglaube u. . 186 (Capitole privitoare la Foaia dela toti Tiganii cu numele copiilor lor si cu vArsta fiec5ruia" 1825. Zigeuner Ethnolog. Wolf Andreas Beitrage zu einer statistisch-historischen lieschreibung der Fürstentums Moldau Hermanustadt 1805. 3924 Tiganii in Romilnia Vol. Wlislocki Heimick. III. Wesen M. XIX-Iea in folio. Die Sprache der transilvanischen Zigeuner (Grammatik. in Ethnolog. Acad. i. Fase. XIX-lea in folio. Berlin 1886. 336-338. aus] Ungarn. I. transsilvanischen Zigeunern. p. 3925 Tiganii in Romilnia Vol. Zauber u. An. Ms. 1. 1889 Fasc. b1-62. 133-139. 1891 XIV. Wanderzeichen d. Wlislocki Heinrich.dacoromanica. Ms. - WI. Wlislocki Heinrich Aus d. Leipzig 1881. Mitteilungen. ilJiileilnn gee ans Ungarni An I Ease.2 Wlislocki Dr.IGANII DIN ROMANIA 31. proecte etc. I. Zaubcrfrauen bei d. Besprechungsformeln d. Wlislocki Dr. in Elhnolog. An. 7-13 . Wesen u. Ms. Wlislocki Dr. Romank 3923 Barbu Constantinescu : Tiganii in Rominia Vol. Leipzig 1881. In Klingsor 1935. p. 1891-1892 p. Wtislocki Heinrich.\n. religiöser Branch d. 111. 1038 Interne" Acte. 2. Zigeuner. 1032 Proecte si propuntri (Nazaria Tiganilor Statului). Zauber {mit menschlichen Körperteilen bei d. in Ethnolog. Aschendorffische Buchh. 2. Uolkskunde Bd. 1 (1667. Wlislocki Dr. 137-14S. m . din anii 1341-1864 Tiganii nomazi. foi 90. Menschenblut im Glauben d.Wirkungskreis d. Ms. Wirkungskreis d. dughenclor Ii tiganilor sec. 273-279. III (1889) p. 'Wmterbuch) Leipzig 1384 Wlislocki Dr. . 1892 p. viilor. p. Alitteilungen ans 1. Ms. An. Ms. w. Beitrage zu d. Ms. cum aratii si Tiganii de laie ce s'au luat in scris pe letu (1) 324. Mitteilungen aus ungarn. Ms. Wlislocki Heinrich. in Ethnolog. Berlin 1892. in lh-Qucll Monalschrift f. siidungarischen Zigeuner. 4332 Condica Tiganilor pe leat 1837 si 1838 sec. 220 p in 80. Willing Emil Ober unsere Zigeuner. Zigeuncr. 33-38. transsilvanischen U. 1891-192. p. 92-95. Miirchen und Sagen der transsilvanischen Zigeuner. 61-66 . Siebenbürgischen Zigcuner. 1I (188S) p.1ngm n. II. Wlislocki* Heinrich. www. HaideblUten (Volkslieder der transsilvanischen Zigeuner. 184. Leipzig 1880. Stammesverhältnissen d.ro . 5182 Perilipsis (rezumat) de pe scrisorile mosiilor. Wlislocki Hcimich. Zigeuner Vorwie gend nach eigenen Ermittlungcn.Ethnolog.slocki Heinrich. Mittelungen. Münster in S.

6) Cati Tigani sunt in RomAnia ? 7) Distributia Tiganilor in Tara Oltului pc categorii 63 v izolarci san altceva.. . Rudarii ocupa lun loc aparte intre ceilalti tigani. Drumuri 2 lllll . . . 7 p 5 V 13 7 7 II 16 Observatiuni asupra raporturior dintre Tigani si Romani III Asupra categoriilor de Tigani dela noi. 7 7 7 7 . 1) impartirea Tiganilor in categorii dupa. clop& criteriul stabilitatii : in nomazi si sedentari. 4) Distributia lor 136 regiuni naturale si istorice 3) Tiganii in fata anchetclor speciale.dacoromanica. . manastiresti" si "boeresti"). Originea lor. 2 1 . 5). . 22 IV Ciiti 7igani sun! in Rumania? : 1) Tiganii din intreaga lume. .ro .. Procesul de ca- mullarca al Tiganilor din Tara Oltului. 3) Tiganii din Principatele Române i tàrilc locuite de RomAni piinà la recensSmântul din 1930. 6) In plus.CUPRINS Pag. . .. www. 3) Categoriile de tigani in functie de nationalitatile in mijlocul carora traesc.." criteriul istorico-juridic. izolare 5i alta solutie de Asimilare. In loc de introduccre (Puncte de vedere) Asupra numirij si originei Tiganilor Etape. 2) Procesul de asimilare in epoca de dupa emancipare. 89 - . mijloc in epoca noastra . 8) Aria de r5spAndire ca mijloc de recunoa§tere a originei lor .. (in "clomnesti". 4) Criteriul filologic-linguistic la impartirea Tiganilor in categorii. 2) Tiganii din tarile invecinate in comparatie cu Tiganii dela noi. 1) Asirnilai ea partial'A interzisä pana la emanciparea Tiganilor. . recunoaste i impartaseste incomplet punctul de vedere etnografic. 2) Tiganii impartiti. 3) Asimilare. Impartirea in categorii a Tigani- lor du0 critcriul organic. 7) Distributia geografica in raport cu p5durea.

Bibliografii 305 www. Ildrfi 202 241 Grafice 247 Figuri ln afarei de text 255 Planuni 297 . atat Tiganilor de sat eat si Rudarilor (mai ales). muzicanti. 3) Cortul Tiganului nomad 150 VIII Fortul : La Tiganii de sat .. Rudarii mai pastreaza urme de veche organizare primitiva. 3) Colectarea fructelor e o indeletnicire comuna.dacoromanica. 3) la Corturari 179 XI Anexe : De deochi (Material cules dela Tiganii de cort) . fierari. in unelte de utilitate casnici. 2) Corturarii ii mentin. VI Ocupa(iuni. 102 VII d. Basme (Material cules dela Rudari). Lingurarului). . Obiceiuri i credin(e : 1) La Tiganii de sat. locuinta Tiganilor : 1) Casa saraca a Tigandor de sat.. . 4) Unitatea de bresla a Rudarilor. Desfacerea produselor. . unele forme proprii de organizare. la fel.. etc. Ocupatii. e asigurat5 prin praponderenta prelucr5rii /emnului verde. 166 IX Felul de organizare : 1) Tiganii de sat au pierdut orice urma de organizare proprie. caramidari. 3) Juram5nful printre corturari . . 9) Alte ocupatiuni. 8). . .usor" si gree. pe anul 1837 dupa vatasii .. 2) la Rudari. 170 X Na1terea. 2) Tiganii de sat imbratiseaza cele mai felurite meserii dar si cele mai cunoscute : agricultori. 7) Technica.. Obiceiuri. la Tiganii de cort .Pag. 5) Obtinerea lemnului .ro . instrumentarul. 6) Rudarii ca lucratori in lemn.4ezarea. I) Sub raport economic Tiganii sunt organizati in bresle naturale. Condica Tiganilor din Tara Romaneasc a. la Rudari . 2) Bordeiul Rudarului (Baesului. nunta fi inmormcintarea.. 11) Tiganii ca spal5tori de aur . 10) Tiganii de cort si indeletnicirile lor. .

.ro . [1 www.c ^ 4 4 a IMPRIMERIA INSTITUTULUI STATISTIC .dacoromanica.