You are on page 1of 61
STUDIU DE CAZ: ANALIZA STĂRII FINANCIARE LA SC BETA SA, SOCIETATE DIN ROMÂNIA CARE APLICĂ IFRS 7.1. Prezentarea generală a entităţii A.Denumirea, sediul, forma juridică, capitalul social și modul de constituire Denumire entitate Sediul Forma juridică Cod Unic de Inregistrare la Oficiul Registrului Comerțului Numărul și data înregistrării la Oficiul Registrului Comerțului: Capitalul social subscris și vărsat Categoria, Tipul, Numărul și caracteristicile principale ale valorilor mobiliare emise de companie S.C. BETA S.A. România, municipiul București, sector 1, Str. Coralilor nr. 22 Cod sirues 013329 - Persoană juridică română - Societate pe acțiuni - Capital privat 79,36% - Capital de stat 20,64% (Ministerul Economiei) 1590082 J40/8302/1997 5.664.410.833,5 lei      Acțiuni comune nominative dematerializate, a căror Evidență este ținuta de Depozitarul Central SA București, conform contractului nr. 13308 încheiat la data de 11.03.2008 Valoare nominală, 0,1 lei/ac’iune Număr de acțiuni 56.644.108.335 Acțiunile Beta SA se tranzactioneaza la Categoria I a Bursei de Valori Bucureşti Valoarea de piață totală a acțiunilor Beta SA la 28 Decembrie 2013 este de 24,249,342,778 lei Structura acţionariatului la 31 decembrie 2013 Număr acţiuni Procent OMV Aktiengesellschaft Ministerul Economiei Fondul Proprietatea S.A. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare Persoane juridice şi persoane fizice 28.894.467.414 51,01% 11.690.694.418 11.391.130.186 20,64% 20,11% 918.216.049 1,62% 3.749.600.268 6,62% Total 56.644.108.335 100,00% B. Scurt istoric S.C. Beta S.A. a fost înfiinţată în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 49 din octombrie 1997, aprobată prin Legea nr. 70 din aprilie 1998. Entitatea este înregistrată la Registrul Comerţului sub numărul J.../..../..... şi are codul unic de înregistrare fiscală RO.............. În 1998 au fost înfiinţate mai multe filiale ....în Ungaria fiind semnate şi mai multe asocieri , precum şi contractul de concesionare referitor la explorarea şi exploatarea în comun a unor suprafeţe din Marea Neagră. Entitatea se dezvoltă prosper prin deschiderea de noi sta ții, lansarea de produse noi și prin achiziții. În anul 2002 a fost ini țiat procesul de privatizare, care s-a încheiat în 2004. În anul 2011 Denumirea entităţii este BETA S.A., ca urmare a Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor din data de 20 octombrie 2009. Denumirea mărcii comerciale şi sigla companiei rămân neschimbate. În aprilie 2011 este achiziţionata S.C. Wind Power Park S.R.L. Aceasta deţine în Dobrogea un proiect de generare electricitate din surse eoliene, pentru care au fost obţinute toate autorizaţiile, cu o capacitate proiectată de 45 MW, ce poate fi extinsă la 54 MW . C.Analiza activității entităţii economice Entitatea are, în principal, activităţi în domeniile: explorare şi producţie şi servicii conexe, rafinare şi marketing, gaze şi electricitate. Entitatea îşi desfăşoară activitatea fie direct, fie prin intermediul entităţilor sale afiliate, în România, în Kazahstan (doar Explorare şi Producţie) şi în Bulgaria, Serbia, şi Republica Moldova (doar Marketing). SC Beta SA desfăşoară următoarele activităţi:Explorarea şi exploatarea zăcămintelor de petrol şi gaze naturale de pe uscat şi din platoul continental al Marii Negre; Lucrări de interven ții, punere în producție şi reparații sonde; Rafinarea țițeiului;Distribuție, transport, depozitare, comercializare, bunkeraj nave şi aprovizionare aeronave cu produse petroliere; Comercializarea cu ridicata şi cu amănuntul de mărfuri şi produse diverse; Importul şi exportul de ţiţei, produse petroliere, petrochimice şi chimice, utilaje, echipamente şi tehnologii specifice; Producerea, transportul, distribu ția şi comercializarea energiei electrice;Activitate medicală şi socială pentru salaria ții proprii şi ter țe persoane;Alte activității stabilite şi detaliate prin Actul Constitutiv al societăţii. Obiectul de activitate al diviziei Explorare şi Produc ție constă în explorarea, descoperirea şi extracția de ţiţei şi gaze naturale în România şi în Regiunea Caspică (Kazahstan). SC Beta SA asigură aproape întreaga producție de ţiţei din România şi contribuie cu aproximativ 50% la producția totală de gaze a ţării. În 2013, producția totală de ţiţei şi gaze a DC Beta SA a fost de circa 183 mii bep/zi (în România 171 mii bep/zi), în timp ce nivelul rezervelor dovedite de ţiţei şi gaze la sfârșitul lunii decembrie 2013 era de aproximativ 775 mil bep (]n România 750 mil bep). S.C. Beta este un jucător important pe pia ța românească a gazelor naturale. În vederea sporirii valorii gazelor naturale şi asigurării unei dezvoltări durabile a companiei, şi-a extins lanțul valoric prin dezvoltarea propriei activităţi de producere a energiei electrice. În data de 1 august 2013, a început operarea comercială a centralei electrice pe gaze de la Brazi. D.Piața și concurența SC Beta SA prelucrează țițeiul extras în România în rafinăria proprie, Petrobrazi, în scopul obținerii produselor petroliere. În anul 2013 societatea nu a achizi ționat ţiţei din import. SC Beta SA este prezentă pe piețele din domeniu atât ca producător cât şi ca furnizor de ţiţei, gaze naturale, produse petroliere şi energie electrică.  Ţiţei: SC Beta SA este cel mai important producător de ţiţei din România; cea mai mare parte din producția de ţiţei este livrată rafinăriei proprii - Petrobrazi; transportul ți țeiului se realizează de către compania de stat Conpet.  Gaze naturale: SC Beta SA asigură aproximativ jumătate din producția de gaze naturale a ţării. Gazele naturale produse în România sunt livrate către piaţă, conform modelului activită ții de gaze prezentat în secțiunea C. Pentru livrarea gazelor naturale, Petrom folose ște sistemul național de conducte al Transgaz precum şi rețeaua proprie.  Produse petroliere: Aceste produse se comercializează atât pe piaţa internă cât şi la export. Compania folosește rețele de distribuție cu amănuntul şi cu ridicata pentru vânzarea produselor, direct sau prin filialele sale. Re țeaua cu amănuntul cuprinde peste 790 de sta ții de distribuție, în România (546 stații de distribuție la sfârșitul anului 2013) şi în ţările vecine: Bulgaria, Serbia şi Republica Moldova.  Energia electrică: SC Beta SA vinde energia electrică produsă în centrala de la Brazi pe platforma operată de OPCOM S.A. (operatorul pieței de electricitate), pe piaţă reglementată, precum şi consumatorilor finali. Centrala de la Brazi livrează electricitate pentru vânzare către rețeaua naţională de transport în funcție de cererea de pe piaţă şi de mediul de reglementare din România. Dacă ar opera la capacitate maximă centrala ar putea acoperi 8-9 % din piaţă de electricitate, ceea ce face din SC Beta SA unul din cei mai importan ți producători de electricitate din România. De la începutul exploatării comerciale în august 2013, centrala de la Brazi a acoperit aproximativ 6% din producția de electricitate din România din aceea și perioada. Cu o producție medie zilnică de hidrocarburi de 171 mii bep /zi şi raportul ţiţei/gaze în jur de 45/55% în 2013, SC Beta SA asigură aproape întreaga producţie de ţiţei şi aproximativ jumătate din producţia de gaze a României. Datorită gamei largi de produse, SC Beta SA are o bază diversificată de clien ți. Ca membru al Grupului OMV, Beta SA şi-a lărgit baza de clienți cu o parte din companiile afiliate din cadrul grupului. Tranzacțiile cu aceste companii sunt făcute pe baza principiului valorii de piaţă şi sunt raportate către Bursa de Valori București şi Comisia Na țională a Valorilor Mobiliare conform cerințelor acestora. E.Activitatea de marketing În activitatea de marketing, eforturile în 2013 s-au concentrat, în principal, pe menţinerea cotei de piaţă în segmentul vânzărilor cu amănuntul, dat fiind contextul economic nefavorabil, dar și pe creșterea eficienţei, prin integrarea activităţilor. Optimizarea operaţiunilor de marketing a continuat într-un mediu de piaţă dificil, cu accent pe activităţile dedicate segmentului comercial, în paralel cu armonizarea structurii organizaţionale și a proceselor în cadrul companiei. Mediul economic nefavorabil din regiune, pe întreaga durată a anului 2013, și nivelul scăzut al puterii de cumpărare a clienţilor au condus la scăderea u șoară a vânzărilor medii de carburant per benzinărie. În România, acestea au scăzut cu 1% comparativ cu anul trecut, ajungând la 4,4 mil. litri/benzinărie (2012: 4,5 mil. litri/benzinărie), în timp ce, la nivel de Grup, vânzările medii pe staţie au scăzut cu 2%, la 3,9 mil. litri/benzinărie în 2013 În 2013, SC Beta SA a implementat un program transfrontalier, centralizând activităţile administrative de marketing într-o singură organizaţie funcţională, gestionată din Bucure ști. A fost creată o structură unică, cu o echipă de management centralizată, cu servicii și funcţii de suport comune, care vizează optimizarea activităţilor de marketing din regiune, eficientizând utilizarea resurselor și contribuind la o mai bună promovare a produselor Grupului în întreaga regiune, formată din ţări cu activităţi operaţionale similare. Acest demers contribuie la îmbunătăţirea poziţiei de cost și generează sinergii la nivel de Grup, permiţând un răspuns mai rapid la piaţa extrem de competitivă din regiune. F. Responsabilitatea socială corporativă SC Beta SA a dezvoltat de-a lungul ultimilor ani o adevărată cultură a responsabilită ții faţă de mediu și faţă de societate. Entitatea își propune să reducă în mod continuu emisiile de CO2 și consumul de apă prin intermediul măsurilor de Eco-eficienţă și a unui management responsabil al mediului. Una din principalele preocupări ale societății este să sus țină utilizarea eficientă a resurselor și a produselor energetice. Prin programele de responsabilitate socială,entitatea ține cont de nevoile clienților actuali fără a afecta interesele genera țiilor viitoare privind protec ția mediului și dezvoltarea durbailă. Cele mai importante proiecte derulate de entitate privind responsabilitatea socială corporativă sunt:  Parcurile Viitorului – proiect de reabilitare a cinci parcuri din cinci oraşe ale ţării;  Think Ahead – serie de campanii de informare şi educare a angajaţilor Petrom în privinţa protejării mediului;  Campania Naţională de Pregatire pentru Dezastre – program de informare şi pregătire a comunităţilor vulnerabile în faţa dezastrelor naturale, derulat împreună cu Crucea Roşie Română. Pregatirea comunităţilor a inclus construirea de adăposturi temporare, construirea de puţuri şi oferirea de materiale de prim ajutor;  Olimpicii– proiect prin care peste 1.300 de copii şi tineri performeri în sport, artă, literatură, informatică, chimie, fizică, educaţie civică, limbi străine au fost susţinuţi cu burse pentru afirmare în cadrul unor concursuri recunoscute la nivel naţional şi internaţional;  Resurse pentru Viitor – program de educare şi conştientizare a angajaţilor şi a comunităţilor în privinţa utilizării responsabile a resurselor naturale. În continuare ne propunem analiza stării financiare a SC Beta SA, pe perioada 20112013. Societatea Beta S.A. este o entitate listată la Bursa de Valori Bucureşti. În acest scop, utilizăm în principal informaţiile oferite de Situaţiile financiare ale entităţii întocmite conform O.M.F.P. nr. 1286/2012 dar şi alte informaţii oferite de site-ul propriu al acesteia, informaţii oferite de Bursa de Valori Bucureşti (www.bvb.ro) și alte informații. Analiza stării financiare prespune parcurgerea următoarelor capitole: - Analiza poziţiei financiare; - Analiza performanţelor financiare; - Analiza fluxurilor de numerar; - Analiza riscurilor. 7.2 Analiza poziţiei financiare la S.C BETA S.A Analiza poziţiei financiare vizează analiza de ansamblu a poziţiei financiare şi analiza echilibrului poziţiei financiare conform metodologiei existente. 7.2.1. Analiza de ansamblu a poziţiei financiare În cadrul analizei de ansamblu a poziţiei financiare se urmăresc aspecte privind evoluţia şi structura elementelor de active/datorii/capitaluri proprii. 7.2.1.1. Analiza evoluţiei poziţiei financiare Analiza evoluţiei sau tendinţei poziţiei financiare se determină prin intermediul indicilor cu bază în lanţ, calculaţi pentru elementele de active/datorii/capitaluri proprii, aşa cum se prezintă în Anexa 1 „Analiza evoluţiei poziţiei financiare”. A. Analiza evoluţiei activelor Pe componentele principale de active, pe perioada 2011-2013 evoluţia se prezintă astfel: Graficul 7.1. Evoluţia activelor la S.C. Beta S.A. Sursa: prelucrări pe baza Anexei 1 “Analiza evoluţiei poziţiei financiare” Din graficul de mai sus se observă că valoarea activelor totale ale entităţii înregistrează o creştere de la an la an, înregistrându-se un ritm de creştere ceva mai accentuat în anul 2012 (de 13,68 %) comparativ cu anul 2013 (2,51 %). O creştere a volumului activelor este asociată cu o probabilitate de realizare de beneficii economice viitoare mai mare, aspect favorabil pentru dezvoltarea durabilă a unei entităţi. Valoarea activelor totale ale SC Beta SA depăşeşte nivelul de 37 mld. lei în anul 2013, valori record atât comparativ cu anii anteriori cât şi comparativ cu valorile concurenţilor din sector. Creşterea mai accentuată a volumului activelor în anul 2012 este datorată în principal unui ritm de creştere foarte accentuat al activelor circulante (de 44,63 %) comparativ cu un ritm ceva mai redus de creştere al investiţiilor (11 %) în acest an. Anul 2013 se remarcă printr-o creştere mult mai lentă a volumului activităţii (reflectată prin ritmul evoluţiei totalului activelor). Remarcăm în 2013 o scădere a volumului activelor circulante cu aprox. 38 % comparativ cu anul anterior. În continuare ne propunem să realizăm o analiză detaliată a evolu ției componentelor activelor pentru a determina care dintre acestea reprezintă sursa principală de cre ștere și care prezintă deficiențe pentru a interveni la nivelul acestora și a implementa solu ții de ameliorare. A.1.Analiza evoluţiei activelor imobilizate pe categoriile principale de imobilizări pe perioada 2011-2013 se prezintă în mod grafic astfel : Graficul 7.2. Evoluţia activelor imobilizate la S.C. Beta S.A. Sursa: prelucrări pe baza Anexei 1 “Analiza evoluţiei poziţiei financiare” Pe baza datelor extrase din Anexa 1 „Analiza poziţiei financiare” şi a graficului de mai sus se remarcă o creştere a investiţiilor efectuate pe toată perioada de analiză cu precădere în anul 2013 când ritmul investiţional este cel mai accentuat (11 %). Volumul investiţiilor creşte de la 27 mld. lei în 2011 la 32 mld. lei în 2013, reprezentând o creştere de aproape 20 % în ultimii 3 ani analizaţi. Aceste creșteri se datorează în mod exclusiv creşterii volumului investiţiilor corporale de la an la an respectiv cu 13,24% în 2012 și cu 16,7% în 2013. În contrast, imobilizările necorporale și cele financiare înregistrează descre șteri liniare de la an la an. Entitatea nu deţine active biologice. Pentru aprecieri pertinente se va proceda la efectuarea de analize diagnostic detaliate pornind de la modul de evoluţie extensiv şi intensiv al elementelor de active imobilizate: imobilizări necorporale, imobilizări corporale şi imobilizări financiare. A.1.1. Analiza evoluţiei imobilizărilor necorporale Graficul 7.3. Evoluţia imobilizărilor necorporale la S.C. Beta S.A. Sursa: prelucrări pe baza Anexei 1 “Analiza evoluţiei poziţiei financiare” Valoarea investiţiilor în active necorporale se reduce cu aprox. 6 % în 2012 și respectiv cu 14% în 2013, coborând în 2013 sub 1 mld. lei. Scăderea investiţiilor necorporale se datorează în principal finalizării investiţiilor necorporale în curs de execuţie cât şi transferului unor imobilizări necorporale la imobilizări corporale. Astfel, din notele explicative aflăm că în 2013 se transferă la imobilizări corporale suma de 0,48 mil. lei reprezentând diminuare din revizuirea activului de dezafectare aferent sondelor de explorare (inclus în categoria „Active aferente rezervelor nedovedite”). De asemenea ritmul accelerat al amortizărilor şi deprecierilor concesiunilor, brevetelor, licenţelor şi a altor imobilizări necorporale contribuie la scăderea accentuată a valorii nete contabile a imobilizărilor necorporale de la an la an. SC Beta SA utilizează metoda liniară de amortizare având la bază următoarele duratele de viaţă:  software: 3 – 5 ani  concesiuni, licențe și alte active necorporale: între 5-20 ani sau pe durata contractului A.1.2. Analiza evoluţiei imobilizărilor corporale Imobilizările corporale ale entităţii sunt reprezentate de “Terenuri şi construcţii” (T), “Instalaţii tehnice şi maşini” (I), “Alte instalaţii, utilaje şi mobilier” (Ai) şi “ Imobilizări corporale în curs de execuție” (Icurs). Constatăm că SC Beta SA nu deţine investiţii imobiliare. Analiza evoluţiei imobilizărilor corporale necesită două abordări esenţiale deoarece imobilizările corporale reprezintă în marea lor majoritate capacităţile productive ale acesteia, care participă la crearea de valoare: ► din punct de vedere extensiv - se pune în evidenţă creşterea sau scăderea de valoare a capacităţilor productive, de la un an la altul (analiza indicelui cifrei de afaceri nete I CAN); ►din punct de vedere intensiv - se pune în evidenţă măsura eficienţei utilizării respectivelor capacităţi în producţie, subliniind aspecte privind eficienţa modului de gestionare a acestora (analiza corelativă între indicele cifrei de afaceri nete ICAN şi indicele valorii nete a imobilizărilor corporale IIC ). a) Analiza utilizării extensive a imobilizărilor corporale: (analiza ritmului de modificare al imobilizărilor corporale) Graficul 7.4. Evoluţia imobilizărilor corporale la S.C. Beta S.A. Sursa: prelucrări pe baza Anexei 1 “Analiza evoluţiei poziţiei financiare” Imobilizările corporale dețin cea mai mare pondere în totalul activelor imobilizate și determină capacitățile productive ale acesteia. Imobilizările corporale ale S.C. Beta S.A. înregistrează o continuă creștere, însă pentru ob ținerea unei imagini complete se va analiza evoluția extensivă și intensivă a acestora. Perioada Tabelul 7.1. Analiza utilizării extensive a imobilizărilor corporale Indicatori Interpretare/Cauze – Corelații 2012/2011 I IC >100 I IC = 113,24%. În anul 2012 față de 2011, imobilizările corporale înregistrează o creștere de 13,24%, datorată cre șterii valorii terenurilor și construcțiilor cu 8,54%, a valorii instalațiilor tehnice și ma șinilor cu 9,6%, altor instalații, utilaje și mobilie cu 95,54% și a avansurilor și imobilizărilor în curs de execuție cu 25,15%. Din nota explicativă aflăm că pe lângă achizițiile ordinare, Beta în anul 2012 a cumpărat active imobilizate corporale în leasing financiar în valoare 59.209.073 lei. 2013/2012 I IC >100 I IC = 116,7%. În anul 2013 față de 2012, imobilizările corporale î și intensifică ritmul de creștere la 16,7%. Factorii de influen ță sunt creșterea spectaculoasă de 95,69% a instalațiilor tehnice și ma șinilor și respectiv de 34,68% a altor instalații, utilaje și mobilier. În completare nota 6 ne informează despre mijloacele fixe achiziţionate prin leasing financiar cu o valoare contabilă netă Sinteză 2011-2013 de 135,31 milioane lei la 31 decembrie 2013. Mai mult, în 2013, cre ște și valoarea terenurilor și contrucțiilor cu 21,32% datorită achizi ției de titluri de proprietate asupra terenurilor în sumă de 16,53 milioane lei (nota 6). Spre deosebire de anii precedenți, valoarea avansurilor și imobilizările în curs de execuție scade dramatic cu aprox. 47%, fapt ce se datorează în cea mai mare parte scăderii avansurilor și doar într-o foarte mică proporție diminuării investițiilor în curs. Evoluția imobilizărilor corporale manifestă o tendință ascendentă pronunțată. Societatea investește în instalații tehnice, utilaje, ma șini, terenuri și contrucții. Acesta este un aspect favorabil întrucât activele corporale contribuie în cea mai mare partea la crearea de valoare într-o entitate. Mai mult, investițiile în tehnologii performante conferă societăţii Beta un avantaj competitiv considerabil și o posibilită ți largi de satisfacere a nevoilor pieței. I IC >100 b)Analiza utilizării intensive a evoluţiei imobilizărilor corporale (analiza corelativă a I CAN şi IIC) se prezintă astfel : Tabelul 7.2. Analiza utilizării intensive a imobilizărilor corporale Perioada Indicatori Corelații – Interpretare/Cauze 2012/2011 I IC < I Se constată următoarea situație: I IC = 113,24% < I CAN =118,72% În anul 2012 față de 2011 se constată un ritm de creștere mai accentuat al a cifrei de afaceri comparativ cu ritmul de creştere al imobilizărilor corporale. Situaţia reflectă faptul ca imobilizările corporale generează beneficii economice viitoare într-un ritm superior dotărilor de care dispune, cu alte cuvinte eficiență utilizării capacităţilor de producţie este în creştere în anul 2012 compaativ cu anul anterior. Se constată următoarea situație: I IC = 116,7% < I CAN =117,78% Și în 2013 față de 2012 se observă o creștere mai accentuată a cifrei de afaceri nete comparativ cu creșterea imobilizărilor corporale, însă, de data aceasta valorile se apropie, iar diferen ța se reduce la aprox 1%. Totuși, încă putem afirma că S. C. Beta utilizează eficient imobilizările corporale de care dispune în anul 2013. !!! Concluzii Eficienţa exploatării imobilizărilor corporale este în creştere de la an la an, cu un ritm de creştere atenuat în ultimul an de analiză. CAN 2013/2012 I IC < I CAN Sinteză 2011-2013 I IC < CAN I A.1.3.Analiza evoluţiei imobilizărilor financiare Imobilizările financiare ale S.C. Beta S.A înregistrează scăderi de la an la respectiv de aprox. 7 % în 2012 și 4% în 2013, atingând în ultimul an de analiză valoarea de 2,3 mld lei. În categoria imobilizărilor financiare se regăsesc “Acţiuni deţinute la filiale”, „Împrumuturi acordate entităţilor din grup”, „Actiunile detinute la entităţile asociate și la entităţile controlate în comun” și „Alte împrumuturi”. Din notele explicative aflăm faptul că SC Beta SA deține la data de 31 decembrie 2013 următoarele filiale: - procent de interes 100 % (OMV Petrom Marketing SRL, ICS Petrom Moldova SA, Tasbulat Oil Corporation LLP*, Korned LLP) - procent de interes 99,99 % (OMV Petrom Gas SRL, Petrom Distributie Gaze SRL, Petrom Aviation SA, OMV Petrom Wind Power SRL) - procent de interes 98,51 % (Petrom Nadlac SRL) - procent de interes 95 % (Petrochemicals Arges SRL) - procent de interes 80 % (Trans Gas LPG Services SRL ) Diminuarea valorii acțiunilor deținute la filiale nu se datorează reducerii cotei parte deținute în capital, ci ajustărilor de valoare a acestor imobilizări financiare. Din notele aferente aflăm că la 31 decembrie 2013, entitatea avea o singură entitate asociată – Congaz S.A. ( cu un procent de interes de 28,5 %). În plus, în categoria imobilizărilor financiare intră și sume recuperabile de la statul român. Conform contractului de privatizare, Beta S.A. are obligaţia de a închide sondele care sunt abandonate şi care urmează să fie scoase din funcţiune. Aceste cheltuieli vor fi recuperate de la statul român, întrucât acestea se referă la activităţi de explorare şi producţie efectuate înaintea procesului de privatizare a Beta S.A., din 2004. Ca urmare, Beta S.A. a înregistrat datorii estimate cu dezafectarea şi respectiv creanţe de la statul român în sumă de 1.992,84 milioane lei la 31 decembrie 2013. - Alte investiții ale S.C. Beta SA în capitalul altor entităţi sunt reprezentate de: Bursa de Mărfuri Oltenia Craiova ( 2,63 %) Air Total Romania SA (1,83 %) Telescaun Tihuţa SA (1,68 %) Agribac SA (0,79 %) Altele (sub 1 %) A.2. Analiza evoluţiei activelor circulante pe categoriile principale de active circulante, pe perioada 2011-2013, se prezintă în mod grafic astfel : Graficul 7.5. Evoluţia activelor circulante la S.C. Beta S.A. Sursa: prelucrări pe baza Anexei 1 “Analiza evoluţiei poziţiei financiare” Pe baza datelor extrase din Anexa 1 „Analiza poziţiei financiare” şi a graficului de mai sus se constată următoarele:  Remarcăm o evoluţie fluctuantă a valorii activelor circulante, atât pe total cât şi pe elementele componente (stocuri, creanţe, trezorerie).  În 2012, activele circulante cresc cu 44,63 % față de anul precedent, creştere determinată de creşterea volumului investiţiilor financiare pe termen scurt de la valori nule înregistrate în anul 2011 la valori de peste 426 mil. lei. De asemenea dublarea volumului creanţelor în 2012 faţă de anul anterior este un factor determinant pentru creşterea volumului activelor circulante.  În anul 2013, activele circulante înregistrează o scădere a volumului activelor circulante cu aprox. 38 % comparativ cu anul anterior. Scăderea volumului activelor circulante se datorează scăderii cu 40 % atât a volumului creanţelor cât şi a lichidităţilor din casă şi bancă, comparativ cu anul anterior . A.2.1. Analiza evoluţiei stocurilor Pe baza datelor extrase din Anexa 1 „Analiza poziţiei financiare” şi a graficului de mai jos se constată mişcări nesemnificative în totalul stocurilor, aşa cum rezultă din graficul de mai jos: Graficul 7.6. Evoluţia stocurilor la S.C. Beta S.A. Sursa: prelucrări pe baza Anexei 1 “Analiza evoluţiei poziţiei financiare” În 2012 faţă de 2011 volumul stocurilor scade nesemnificativ (cu 4 %). Pe elemente componente de stocuri, mişcările sunt însă ceva mai pronunţate, mai ales la categoria „Active imobilizate detinute in vederea vanzarii”, stocuri care înregistrează o creştere de 1/3 în anlui 2012 faţă de anul anterior. În sens invers, evoluează stocurile de „Materii prime şi materiale consumabile” care înregistrează scăderi de 16 %. Producţia în curs de execuţie înregistrează o restrângere cu 8 % faţă de anul anterior. În 2013 faţă de 2012 volumul stocurilor se menţine în parametri constanţi la nivelul de 1,7 mld lei. Privind componentele de stocuri se constată mişscări destul de accentuate de la an la an. Astfel, producţia în curs de execuţie înregistrează creşteri de 18 % iar scăderi 7 % înregistrează atât stocurile de materii prime şi materiale cât şi stocurile de natura activelor imobilizate deţinute pentru revânzare. A.2.1.1. Analiza evoluţiei stocului de materii prime şi materiale (SMP) Deoarece materiile prime şi materialele reprezintă unul din factorii de producţie esenţiali pentru orice societate cu profil productiv, se impune ca analiza evoluţiei acestei categorii de stocuri sa fie abordată sub dublu aspect: ► din punct de vedere extensiv, aspect care pune în evidenţă creşterea sau scăderea de valoare a stocurilor de materii prime şi materiale, de la un an la altul (analiza I SMP). ►din punct de vedere intensiv, aspect care evidenţiază eficienţa utilizării resurselor materiale în producţie, subliniind aspecte privind eficienţa modului de gestionare a acestora (analiza corelativă a ISMP, ICM, ICAN ), unde: - ISMP reprezinta indicele stocurilor de materii prime şi materiale; - ICM reprezinta indicele cheltuielilor de materiale; - ICAN reprezintă indicele cifrei de afaceri nete. a) Analiza extensivă a evoluţiei stocului de materii prime (SMP) (analiza ritmului de modificare al SMP pe perioada 2011-2013) se prezintă astfel: Tabelul 7.3. Analiza utilizării extensive a stocurilor Perioada 2012/2011 Indicatori – Corelații ISMP <100 Interpretare/Cauze ISMP =84,29 % Se constată o diminuare a stocului de materii prime și materiale cu 16 % f faţă de anul anterior fapt ce se datorează reducerii volumului valoric al 2013/2012 ISMP <100 Sinteză 2011-2013 ISMP <100 stocului de țiței și altor materii prime (nota 10) ISMP =93,22 % Stocul de materii prime și materiale îşi continuă scăderea (aprox. 7 %) pe seama consumului. Se observă că cheltuielile cu materiile prime cresc semnificativ în 2013 (16,66 %), în timp ce stocurile de ți ței rămân relativ constante, iar cele de gaze naturale cresc u șor. !!! Concluzii Analizând evoluția volumului stocurilor de țiței, gaze naturale și alte materii prime (care oscileaza nesemnificativ) și a cheltuielilor cu materiile prime (care cresc), o cauză ISMP <100, poate fi creșterea nivelului consumului care depășește volumul aprovizionării de materii prime și materiale fa ță de anul precedent. b) Analiza intensivă a evoluţiei stocului de materii prime şi materiale (analiza corelaţiei între dinamica SMP şi dinamica cifrei de afaceri nete): Tabelul 7.4. Analiza utilizării intensive a stocurilorde materii şi materiale Perioada 2012/2011 2013/2012 Sinteză 2011-2013 Indicatori Corelații ISMP <100%, ICM <100%, ICAN >100% ICAN > ICM ISMP <100%, ICM >100%, ICAN >100% ICAN > ICM ISMP <100%, ICM <100%, ICAN >100% ICAN > ICM Interpretare/Cauze ISMP =84,29 %, ICM =96,71 % , ICAN =118,72%, ICAN > ICM Situația reflectă o scădere a volumului de stocuri de materii prime și materiale pe fondul creșterii gradului de valorificare a materiilor prime, situație ce se poate datora lichidării de stocuri și reducerii ritmului de achiziționare de noi stocuri. ISMP = 93,22%, ICM =116,66 %, ICAN =117,78%, ICAN > ICM Stocurile de materii prime se reduc pe fondul creşterii consumurilor materiale dar şi a vânzărilor. Gradul de valorificare a materiilor prime şi materialelor înregistrează o creştere faţă de anul anterior. !!!!!!! Concluzii Entitatea îşi gestionează mai bine stocul de materii prime şi materiale în 2012 faţă de 2011 deoarece gradul de valorificare creşte mult mai accentuat în acest an. şi ISMP <100%, ICM >100%, ICAN >100% ICAN > ICM A.2.1.2. Analiza evoluţiei activelor imobilizate deţinute în vederea vânzarii Din Nota 10 Stocuri aflăm faptul că Activele deţinute pentru vânzare se referă în principal la parcele de teren situate în Străuleşti, Bucureşti, pentru care s-a încheiat un contract între SC Beta S.A. şi Raiffeisen Evolution. Aceste parcele au un cost de 69,52 milioane lei la 31 decembrie 2012 (2011: 74,04 milioane lei; 2010: 74,06 milioane lei) şi sunt prezentate în segmentul Corporativ & altele. Activele deţnute în vederea vânzării înregistrează o evoluţie fluctuantă de la an la an respectiv o creştere de 35 % în anul 2012 urmată de o scădere de 6 % în 2013, în ultimul an de analiză valoarea acestor active situându-se la aprox. 71 mil. lei. A.2.1.3. Analiza evoluţiei stocului de producţie în curs de execuţie (SPCE): Este abordată sub dublu aspect: ► extensiv, aspect care pune în evidenţă creşterea sau scăderea de valoare a stocurilor de producţie în curs de execuţie (ISPCE ), ► cât şi din punct de vedere intensiv, aspect care surprinde eficienţa modului de gestionare a producţiei pe flux (analiza corelativă între ISPCE şi ISPF). a) Analiza extensivă a stocului de producţie în curs de execuţie se prezintă astfel: Tabelul 7.5. Analiza utilizării extensive a stocurilor de producţie în curs de execuţie Perioada 2012/2011 IndicatoriCorelaţii ISPCE <100 2013/2012 ISPCE >100 Sinteză 2011-2013 ISPCE <100 și ISPCE >100 Interpretare/Cauze ISPCE =91,84% În 2012, constatăm o diminuare a stocului de produc ție în curs de execuție cu aprox. 8% ISPCE =117,58 % În anul 2013 se observă o creștere a stocului de producție în curs de execuție cu 17,58 % !!! Concluzii Stocurile de produse în curs de execuție evoluează fluctuant. Este dificil a face interpretări doar pe baza indicilor SPCE, de aceea, analiza va continua cu vizarea aspectelor intensive, care vor permite elaborarea de concluzii argumentate. b)Analiza intensivă a stocului de producţie în curs de execuţie (analiza corelaţiei între dinamica SPCE şi dinamica SPF) Tabelul 7.6. Analiza utilizării intensive a stocurilor de producţie în curs de execuţie (SPCE) IndicatoriPerioada Interpretare/Cauze Corelaţii 2012/2011 ISPCE < ISPF ISPCE = 91,84 %, ISPF = 104,37 % şi ISPCE < ISPF Această situaţie reflectă o scădere a duratei ciclului de fabricaţie în paralel cu o diminuare a costurilor de producţie ce are ca efecte creşterea vitezei de rotaţie a activelor circulante (după cum se observă din anexa 4 „Analiza indicatorilor de activitate”), eliberări de active circulante şi creşterea profitului brut aferent producţiei stocate. Aceasta situaţie reflectă un aspect favorabil entităţii atâta timp cât structura sortimentală a produselor se menţine neschimbată 2013/2012 ISPCE > ISPF ISPCE = 117,58 %, ISPF = 103,77% şi ISPCE >ISPF Această situație reflectă o creștere a duratei ciclului de fabrica ție și o creștere a costurilor de producție , urmată de o reducerea vitezei de rotație a activelor circulante, imobilizări de active circulante și reducerea profitului brut aferent producției stocate. Acesta reprezintă un aspect nefavorabil. Sinteză ISPCE < ISPF !!!!! Concluzii 2011-2013 şi În concluzie putem afirma că în anul 2012 s-a realizat o mai bună ISPCE > ISPF gestiune a producției în curs de execuție decât în anul 2013. A.2.1.4. Analiza evoluţiei stocului de produse finite şi mărfuri este reflectată în tabelul de mai jos: Tabelul 7.7. Analiza dinamicii stocurilor de produse finite şi mărfuri (SPF) IndicatoriPerioada Interpretare/Cauze Corelaţii 2012/2011 ISPF > 100 ISPF = 104,37 % şi ICAN = 118,72% ICAN > 100 Stocurile de produse finite și mărfuri înregistrează o creştere cu şi 4,37 % în 2012 faţă de anul anterior. Corelând această majorare cu ICAN > ISPF ritmul de creştere al vânzărilor apreciem se constată o gestionare favorabilă a stocurilor de produse finite şi mărfuri prin accelerarea ritmului de livrare şi reducerea timpilor de stocare. 2013/2012 ISPF > 100 ISPF = 103,77 % şi ICAN =117,78% ICAN > 100 Și în anul 2013 societatea asigură o bună gestionare a stocului de şi produse finite și mărfuri. ICAN > ISPF Sinteză 2011-2013 ISPF > 100 ICAN > 100 şi ICAN > ISPF !!! Concluzii S.C. Beta S.A. își gestionează eficient stocurile de produse finite și mărfuri, menţinând acelaşi ritm de creştere a eficienţeipe întreaga perioadă analizată. Fiind o companie integrată de ţiţei și gaze, natura activității și poziția de lider pe pia ță constituie factori determinanți în menținerea unor nivele raționale ale stocurilor de produse finite și mărfuri. A.2.2. Analiza evoluţiei creanţelor Din parcurgerea informaţiilor privind creanţele, reflectată prin Bilanţ, constatăm că acestea sunt reprezentate creanţe comerciale, avansuri plătite către furnizori, sume de încasat de la entităţile din grup şi alte creanţe. Postul „Alte creanţe” conţine un mixt de categorii de creanţe iar pentru o analiză detaliată se impune apelarea la informaţiile oferite de notele explicative respectiv „Situaţia creanţelor şi datoriilor”. Această notă explicativă este dedicată detalierii elementelor de creanţe şi datorii ale entităţii. Evoluţia volumului creanţelor se prezintă mai jos: Graficul 7.7. Evoluţia creanţelor la S.C. Beta S.A. Sursa: prelucrări pe baza Anexei 1 “Analiza evoluţiei poziţiei financiare” Analizând ritmul modificării creanţelor utilizând graficul de mai sus dar şi informaţiile furnizate de Nota 5 „Situaţia creanţelor şi datoriilor” constatăm următoarele: Volumul creanţelor evoluează diferenţiat de la un an la altul, înregistrând o creştere de peste 2,5 ori (ICR= 254,33 %) în 2012 urmată de o scădere în anul următor cu aprox. 40 % din valoarea anului anterior (ICR= 59,49 %). Astfel, volumul total al creanţelor scade în 2013 la aprox. 3.267 mil lei în 2013 după ce în anul 2012 reprezenta aproape 5.500 mil lei. Totuşi nivelul anului 2013 este superior anului 2011 cand volumul creanţelor era de 2.159 mil lei. Creşterea accentuată a volumului creanţelor în anul 2012 (de peste 2,5 ori) se datorează în principal creşterii avansurilor plătite cu aprox. 1.828 mil lei (rezultate ca urmare a retratărilor necesare pentru trecerea la IFRS a situaţiilor financiare aferente anului 2012, în condiţiile în care în anul 2011 aceste avansuri figurau la categoria stocuri). Alte cauze determinante pentru creşterea accentuată a volumului total al creanţelor în anul 2012 sunt reprezentate de creşterea de 24 ori a sumelor de încasat de la entităţile din grup. A.2.2.1. Analiza evoluţiei creanţelor comerciale Necesită o abordare sub dublu aspect: ► din punct de vedere extensiv, aspect care pune în evidenţă extinderea sau diminuarea activităţii comerciale, pusă în evidenţă prin ritmul modificării creanţelor comerciale (I CC) ►din punct de vedere intensiv, aspect care surprinde eficienţa modului de gestionare a creanţelor comerciale (analiza corelativă între ICC şi ICAN). În Bilanț creanțele comerciale sunt prezentate la valori nete de ajustările de depreciere, aspecte care sunt detaliate în notele explicative la situa țiile financiare. a) Analiza extensivă a volumului creanţelor comerciale (analiza I CC) se prezintă astfel: Tabelul 7.8. Analiza ritmului de modificare al creanţelor comerciale (CC) 2012/2011 IndicatoriCorelaţii ICC > 100 2013/2012 ICC < 100 Sinteză 2011-2013 ICC > 100 şi ICC < 100 Perioada Interpretare/Cauze ICC = 116,4 % Creanţele comerciale cresc în 2012 cu 16,4 % faţă de anul anterior, valoarea lor ajungând de la 1.702 mil lei în 2011 la 1.981 lei în 2012. Din notele explicative aflăm că societatea de ține în anul 2012 creanţe comerciale care şi-au depăşit termenul, dar nu au fost ajustate pentru depreciere în sumă de 70,81 mil. lei reprezentând un procent 28,3 % din totalul creanțelor comerciale în 2012 (crean țe comerciale restante până la 60 zile). În concluzie, creșterea crean țelor comerciale se datorează unor cauze obiective legate în principal intensificarea vânzărilor către clienţi și dar și acumulării de crean țe neîncasate în termen de la 43,63 mil lei în 2011 la 70,81 mil lei în 2012 (reprezentând o creștere de 63 %) ICC = 89,11 % Creanţele comerciale ating un volum de 1,765 mil. lei, înregistrând o scădere cu 11 % faţă de 2012.. Pe fondul corelării cu analiza intensivă, constatăm că situaţia reflectă totuşi o dezvoltare a activităţii comerciale (volumul vânzărilor este în creştere) datorită unui ritm de încasare superior ritmului de facturare și nu este unor cauze legate de reducerea volumului fizic al vânzărilor. Constatăm de asemenea în 2013 o reducere semnificativă a crean țelor comerciale restante până la 60 de zile la 28 mil lei, reprezentând o reducere de 60 %. !!! Concluzii Se constată evoluții diferențiate ale volumului crean țelor comerciale realizate în toate cazurile pe fondul dezvoltării activită ții comerciale (intensificării vânzărilor). Societatea acordă aten ție sporită în utimul an de analiză gestionării creanțelor comerciale restante, al căror volum se reduce semnificativ. b) Analiza intensivă a volumului creanţelor comerciale (analiza corelativă între I CC şi ICAN) se prezintă astfel: Tabelul 7.9. Analiza corelaţiei între dinamica creanţelor comerciale (CC) şi dinamica cifrei de afaceri (CAN) Perioada 2012/2011 Indicatori -Corelaţii ICC > 100 ICAN > 100 şi ICC 100 ICAN > 100 și ICC100 IAcr = 2443 % Se constată o creștere de peste 2 ori a altor crean țe în 2012 fa ță de 2011 Din Anexa 1 constatăm faptul că sumele de încasat de la entitățile afiliate cresc exponențial în 2012 fa ță de 2011 de aprox. 24 de ori. Analizând”Situația creanțelor și datoriilor” se poate constata că aceste sume cuprind și dobânzile încasate și au un termen de lichiditate mai mic e un an. 2013/2012 ICG < 100 IAcr = 65,93 % În anul 2012 se constată o reducere a sumelor de încasat cu aprox 34%. SC Beta SA își reduce considerabil crean țele fa ță de grup, însă acordă noi împrumuturi părților r afiliate, cele mai mari dintre acestea fiind cele acordate Kom Munai LLP - patru împrumuturi cu limita de 796,00 milioane USD, data ultimei scadenţe fiind 31 decembrie 2016 şi rata dobânzii calculată pe baza formulei 6 luni LIBOR + 3,50% p.a. și Tasbulat Oil Corporation LLP - trei împrumuturi cu limita de 319,00 milioane USD, cu aceiași scaden ță și rată a dobânzii.. Sinteză ICG >100 !!! Concluzii 2011-2013 și Evoluția sumelor de încasat de la societățile din grup este una ICG < 100 fluctuantă. A.2.2.2. Analiza evoluţiei altor creanţe În categoria altor creanțe intră: Creanţe în legătură cu personalul şi conturi asimilate, Creanţe în legătură cu bugetul asigurărilor sociale şi bugetul statului și Alte creanţe (debitori diverși, dobânzi de încasat etc.). Tabelul 7.11. Analiza dinamicii altor creanţe (Acr) 2012/2011 IndicatoriCorelaţii IAcr >100 2013/2012 IAcr < 100 Sinteză 2011-2013 IAcr < 100 Perioada Interpretare/Cauze IAcr =239,72 % ; Se constată o creștere de aprox 2,4 ori a altor crean țe în 2012 fa ță de 2011 datorată în principal a evoluției ascendente a creanţelor legate de alți debitori. IAcr = 98,45 % ; În 2013 valoarea altor creanţe scade nesemnificativ (cu 1,5 %) fa ță de anul anterior datorită unor diminuări ale TVA-ului de recuperat. Sumele pe care societatea le are de încasat înregistrează mi șcări mai semnificative în 2012, respectiv dublarea crean țelor legate de al ți debitori. A.2.3. Analiza evoluţiei trezoreriei Trezoreria SC Beta SA este reprezentată de investiţii financiare pe termen scurt cât și de disponibilităţi în casă şi în conturile deţinute la bănci. Societatea are deschise conturi la diverse bănci din România cu care are încheiate de asemenea și diferite facilităţi de descoperiri de cont (Banca Comercială Intesa Sanpaolo România S.A., ING Bank N.V., BRD – Groupe Société Générale S.A., RBS Bank Romania S.A., Bancpost S.A.). Tabelul 7.12. Analiza dinamicii trezoreriei Perioada Indicatori -Corelaţii 2012/2011 ITR < 100 2013/2012 ITR < 100 Sinteză 2011-2013 ITR < 100 Interpretare/Cauze ITR = 40,06 % ; Se observă o diminuare cu 60 % a trezoreriei societă ții în anul 2012 din cauza reducerii drastice (de aproape 10 ori) a disponibilităţilor băneşti din casă și bancă. Situaţia indică o degradare a stării de lichiditate care, în condiţiile în care se extinde pe o perioadă mai mare de timp, poate genera incapacitate de onorare a plăţilor imediate, întârzieri în onorarea obligaţiilor ce implică penalităţi suplimentare pe de-o parte şi nevoia de a apela la credite de trezorerie purtătoare de dobânzi, pe de altă parte. ICB = 98,27 %; Ritmul de diminuare a trezoreriei se reduce considerabil în anul 2013 când trezoreria înregistrează o scădere mult mai mică (de doar 2 %). La acestea au contribuit disponibilitățile din casă și bancă care continuă să se diminueze destul de accentuat (cu 40 % față de anul anterior) precum și investițiile pe termen scurtcare înregistrează o creștere cu 11 %. !!!! Concluzii Scăderile accentuate ale nivelului trezorerie reprezintă perturba ții majore și pot genera incapacitate de plată a datoriilor sau întârzieri în onorarea obligațiilor, ceea ce implică costuri suplimentare de natura penalizărilor sau dobânzilor la creditele de trezorerie. La nivelul trezoreriei situaţia apare însă vizibil îmbunătăţită în 2013. A.3. Analiza cheltuielilor în avans Din notele la situaţiile financiare aflăm următoarele informaţii privind componenţa cheltuielilor în avans:  cheltuieli în avans pentru chirii;  alte cheltuieli în avans. Cheltuielile în avans în registrează o cre ștere de 46,75 % în 2012 fa ță de 2011 și o reducere nesemnificativă (de 1 %), aproape menținere în anul 2013, valoarea acestora atingând în anul 2013 valoarea de 107,7 mil lei. În ce privește evoluția pe componente, cheltuielile cu chiriile cresc în 2013 de la 20,77 mil lei la 24,14 mil lei în timp ce alte cheltuieli în avans se reduc la 51,18 mil în 2013 de la 64,34 mil cât reprezenta valoarea acestora în 2012. B. Analiza evoluţiei datoriilor Datoriile SC Beta SA sunt reprezentate de: datorii propriu-zise concretizate în obligaţiile actuale ale entităţii rezultate din relaţiile cu diverşi terţi, venituri în avans și provizioane. Evoluţia datoriilor pe total şi pe elemente componente este redată în graficul de mai jos: Graficul 7.8. Evoluţia datoriilor la S.C. Beta S.A. Sursa: prelucrări pe baza Anexei 1 “Analiza evoluţiei poziţiei financiare” Din analiza graficului de mai sus, precum şi din informaţiile oferite de Anexa 1 „Analiza poziţiei financiare” constatăm următoarele: Datoriile totale ale societății urmează un trend descendent pe parcursul perioadei analizate situându-se în jurul valorii de 15 mld. lei. Datoriile sub un an depășesc ca valoare datoriile peste un an și fluctuează u șor, înregsistrând valori cuprinse între 4,8-5 mld. lei. Datoriile peste un an înregistrează descre șteri de la an la an, cea mai accentuată scădere realizându-se în anul 2012 (36%), după care, ritmul descre șterii încetine ște (17% în 2013). Valoarea datoriilor peste 1 an se situează între 1,8-3,4 mld cu un minim înregsitrat în anul 2013. Provizioanele constituie o categorie importantă în cadrul datoriilor, înregistrând valori oscilante situate între 7,5-7,9 mld. lei. Veniturile în avans înregistrează valori care oscilează între 32-33 mil lei. B.1. Analiza evoluţiei datoriilor propriu-zise Pentru o analiză detaliată a datoriilor propriu-zise exploatăm informaţiile din nota explicativă „ Situaţia creanţelor şi datoriilor” aşa cum am prezentat în Anexa 1 „Analiza evoluţiei poziţiei financiare”- Informaţii extrase din nota “Situaţia creanţelor şi datoriilor”privind situaţia datoriilor şi Informaţii suplimentare privind componenţa datoriilor pe naturi de datorii şi evoluţia acestora. Datoriile propriu-zise ale companiei se compun din datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mică de un an și datorii ce trebuie plătite într-o perioada mai mare de un an. Din nota explicativă ”Situația creanțelor și datoriilor” se constată că SC Beta SA înregistrează următoarele principale tipuri de datorii:  datorii financiar-bancare, inclusiv împrumuturi din leasing financiar  datorii comerciale  datorii legate de grup  datorii față de bugetul de stat  datorii față de acționari (din dividende de plată)  alte datorii. Pentru studierea detaliată a modului în care entitatea î și gestionează datoriile, acestea vor fi analizate după natura lor și după exigibilitate. Analiza datoriilor financiar-bancare sub un an se concretizează în studiul evoluției sumelor datorate instituțiilor de credit. Pe termen scurt Beta se împrumută de la: Banca Europeană pentru Reconstruţie şi Dezvoltare, Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre, Banca Europeană de Investiţii și Banca Raiffeisen S.A. Tabelul 7.13. Analiza dinamicii datoriile finaciar-bancare sub 1 an (DFB) Perioada 2012/2011 IndicatoriCorelaţii IDFB >100 Interpretare/Cauze IDFB =118,64 % În anul 2012, datoriile financiar bancare cresc cu 6 % ca urmare a contractării unui împrumut de la Banca Europeană de Investi ții pentru finanţarea construcţiei centralei de producere a energiei electrice de la Petrobrazi și a unei facilități de credit contractată de Societate de la Banca Raiffeisen S.A. cu scadenţă prelungită la 31 decembrie 2014. 2013/2012 IDFB >100 IDFB =113,08 % În anul 2013 datoriile financiar-bancare cresc cu 13 % datorită unor reînnoirii contractelor de creditare a nevoilor curente (credite rebolving). Sinteză IDFB >100 !!! Concluzii 2011-2013 Datoriile financiar-bancare înregistrează cre șteri sistematice pe întreaga perioadă analizată Tabelul 7.14. Analiza dinamicii datoriilor financiar bancare peste 1 an (DFBL) 2012/2011 Indicatori -Corelaţii IDFBL <100 2013/2012 IDFBL <100 Sinteză 2011-2013 IDFBL <100 Perioada Interpretare/Cauze IDFB =62,71% Datoriile financiare pe termen lung se reduc considerabil ca urmare a rambursării cotă parte a împrumuturilor contractate de la Banca Europeană pentru Reconstruţie şi Dezvoltare și Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre dar și ca urmare a rambursării complete în cursul anului 2012 a facilităților de credit de tip revolving contractate de la două consorții de bănci. IDFBL =79,01 % În anul 2013, ritmul de diminuarea datoriile financiar bancare de peste un an se reduce la 21%, fapt care se datorează rambursării creditelor angajate și necontractarea altor împrumuturi. !!! Concluzii Din nota privind creanțele și datoriile aflăm că societatea și-a îndeplinit condițiile financiare prevăzute în contractele de credit și a respectat termenele de plată. Acesta reprezintă un aspect favorabil și conferă entității statut de debitor de încredere. În ce privesc datoriile comerciale, aceastea sunt în întregime sub un an şi sunt reprezentate de datorii faţă de furnizori şi avansuri în contul comenzilor (clienţi creditori). Societatea nu utilizează în activitatea sa comercială efecte de comer ț (cambii, bilet la ordin). Analiza datoriilor comerciale o reflectăm în tabelul de mai jos: Tabelul 7.15. Analiza dinamicii datoriile comerciale sub 1 an (DC) Perioada 2012/2011 IndicatoriCorelaţii IDC <100 Interpretare/Cauze IDC =80,28 % În anul 2012, datoriile comerciale se reduc cu aprox 20%, fapt ce se poate datora reducerii volumului avansurilor încasate în contul 2013/2012 IDC <100 Sinteză 2011-2013 IDC<100 comenzilor, dar și diminuării volumului fizic al achizi țiilor de la ter ți, întrucât, de la subcapitolul A.2.1.1. se observă diminuarea stocurilor de materii prime și materiale. IDC =99,86 % În anul 2013 datoriile comerciale ale entită ții înregsitrează o stagnare. Un rol împortant l-a reprezentat cre șterea avansurilor primite de la clienți cu aprox. 87 %. !!! Concluzii Per ansamblu, datoriile comerciale înregistrează un tren general descendent pe perioada de analiză ajungând la valori de 2,3 mld în 2013 de la aprox. 2,9 mld cât reprezentau datoriile în anul 2011. Per ansamblu scăderea este de aprox. 20 %. Datoriile față de entitățile din grup O particularitate specifică SC Beta SA este structura sa de grup și utilizarea decontărilor de tip Cash Pooling în relațiile cu grupul. Entitățile grupului, fiecare în parte, pe parcursul unui exerci țiu financiar pot juca rolul atât de clienți, cât și de furnizori, fapt ce reduc semnificativ necesitatea stabilirii de rela ții contractuale cu terți exteriori grupului. Din Anexa 1 și Anexa 1.1 se poate observa că datoriile fa ță de entită țile din grup se mențin în 2012 la aprox. 832 mil. lei, urmate de o cre ștere la 970 mil. lei adică aprox. 16 %. Acesta este un aspect favorabil, întrucât fiind o un grup foarte larg și o entitate multinațională, își poate gestiona și reconcilia eficient datoriile și crean țele. Mai mult, din notele explicative se observă că entitatea apelează regulat la surse de finanțare a activității curente de tip credit revolving și facilită ți de credit (facilitate de credit de la Raiffeisen Bank, BRD). Tot din note, se constată și alte facilită ți de credit angajate, din care însă nu s-au tras sume - aspect favorabil, deoarece compania î și asigură resursele de finan țare din surse proprii iar atragerea parțială de finanțare bancară pe termen scurt reflectă o aten ție sporită acordată managementului trezoreriei. Datoriile față de stat sunt în întregime angajate pe o perioadă de sub un an şi din punct de vedere al naturii sunt reprezentate la nivelul SC Beta SA de obligaţii către următoarele destinaţii:  taxe salariale și alte contribuții sociale  impozit pe profit  TVA de plată  alte taxe datorate  redevențe pentru țiței și gaze Tabelul 7.16. Analiza dinamicii datoriilor față de stat sub un an (DFS) IndicatoriPerioada Interpretare/Cauze Corelaţii 2012/2011 IDS >100 IDS =184,03 % Datoriile față de stat în 2012 înregistrează o cre ștere cu 84 % fa ță de anul anterior datorită creșterii impozitului pe profit, a redeven ței pentru țiței și gaze a TVA de plată dar și altor taxe datorate. Cre șterea impozitului pe profit se datorează dublării profitului brut în anul 2012, ceea ce atrage după sine o creștere a obligațiilor fa ță de stat. 2013/2012 IDS >100 IDS =109,67 % Datoriile față de stat în 2013 continuă să crească dar într-un ritm mai redus, întrucât profitul brut crește doar cu 3%. Sinteză IDS >100 !!! Concluzii 2011-2013 Creșterea sarcinii fiscale în această situa ție reprezintă un aspect favorabil întrucât rezultă din creșterea volumului activită ții. Un alt aspect favorabil este că societatea nu are obliga ții restante fa ță de bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale. Datoriile față de acționari sunt reprezentate de dividende de plată care în primii doi ani de analiză se situează în jur la 9,4-9.5 mil lei după care în 2013 soldul de plată al acestora se diminuează la jumătate (în principal datorită reducerii repartizărilor de dividende din profit dar și a unor plăți restane de dividende aferente anilor anteriori). Un alt aspect demn de a fi menționat este reducerea considerabilă a obliga țiilor de plată restante cu scadența mai mare de 90 de zile și un an. B.2. Analiza evoluţiei provizioanelor S.C. Beta S.A. înregistrează următoarele tipuri de provizioane:  provizioane pentru litigii  provizioane pentru cheltuieli de dezafectare  provizioane pentru cheltuieli de dezafectare suportate de statul român  provizioane pentru beneficii pensionare  provizioane pentru cheltuieli legate de protecţia mediului înconjurător  provizioane pentru cheltuieli legate de protecţia mediului înconjurător suportate de statul român  provizioane pentru restructurare  alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli Entitatea monitorizează toate litigiile împotriva sa şi estimează posibilitatea de pierderi şi de alte costuri financiare aferente, cu ajutorul avocaţilor angajaţi în interiorul entităţii şi a consilierilor juridici externi. SC Beta SA a estimat posibilele datorii referitoare la procesele în derulare şi a înregistrat cea mai bună estimare a ieşirilor probabile de numerar. Provizionul de dezafectare este stabilit de entitate. Pentru determinarea acestor provizioane managementul ia în considerare tehnologiile prezente şi viitoare estimate a fi folosite pentru dezafectarea sondelor şi facilităţilor de producţie în momentul în care rezervele vor fi epuizate. Contractul colectiv de muncă semnat între SC Beta SA şi angajaţii acesteia prevede ca la pensionare, angajatul va primi o sumă echivalentă cu salariul pe două sau patru luni funcţie de vechimea în entitate. Angajaţii care au lucrat mai mult de 15 ani în industria petrolieră au dreptul să primească o compensaţie în valoare de patru salarii lunare. De asemenea, contractul colectiv de muncă prevede că entitatea va plăti cheltuieli de înmormântare pentru angajaţi şi de asemenea pentru membrii familiilor angajaţilor Provizionul pentru cheltuieli legate de protecţia mediului înconjurător este estimat de conducere pe baza listei de proiecte referitoare la protecţia mediului înconjurător care trebuie finalizate de entitate. Pentru a conduce entitatea în maniera cea mai eficientă şi eficace, conducerea va continua planul de reducere a numărului de salariaţi, aprobat şi comunicat în anii precedenţi. Provizionul de restructurare include costuri directe legate de procesul de restructurare, şi anume acele cheltuieli generate ca atare de procesul de restructurare şi care nu sunt legate de desfăşurarea normală a activităţii. Provizioanele pentru alte riscuri şi cheltuieli se referă în principal la provizionul înregistrat pentru amenda primită de la Consiliul Concurenţei, dar şi la provizionul pentru închiderea Arpechim ca urmare a strategiei de optimizare a operaţiunilor de rafinare. În anul 2012 volumul provizioanelor a crescut cu 6,17 %, datorită cre șterii provizioanelor pentru cheltuieli de dezafectare, a provizioanelor pentru cheltuieli de dezafectare suportate de statul român și a provizioanelor pentru alte riscuri şi cheltuieli date de amenda primită de la Consiliul Concurenței și închiderii Arpechim. În anul 2013, provizioanele scad cu 4,5% datorită reduceri provizioanelor pentru litigii și a celor pentru mediu. B.3. Analiza evoluţiei veniturilor în avans Veniturile în avans la nivelul entităţii se compun din subven ții pentru investi ții și venituri înregistrate în avans. I. Subvențiile pentru investiții se mentin relativ constante cu u șoare diminuări de valori: cu 1,5% în 2012 și 0,25% în 2013, fapt ce se poate datora procesului de repartizare a acestora la venituri. II. Veniturile înregistrate în avans se diminuează nesemnificativ în anul 2012 fa ță de 2011 (0,23%), însă în anul 2013 cresc cu aprox. 4%, ceea ce reflectă o cre ștere mai accentuată pe viitor a capitalurilor proprii ale entității. C. Analiza evoluţiei capitalurilor proprii Toate capitalurile SC Beta SA sunt reprezentate de capitaluri proprii, neexistând angajări de către stat în capitalul entităţii. Evoluţia capitalurilor proprii se prezintă astfel: Graficul 7.9. Evoluţia capitalurilor propii Sursa: Anexa 1, „Analiza evoluţiei poziţiei financiare” Din graficul de mai sus se poate constata o creştere a capitalurilor proprii pe toată perioada de analiză într-un ritm uşor mai accentuat în 2012, comparativ cu creşterea înregistrată pentru 2011 (2012:ICPR = 127,80%, 2013: ICPR = 110,70 %). Un rol informaţional extrem de important pentru analiza evoluţiei capitalurilor entităţii revine „Situaţiei modificării capitalului propriu” cât și notei explicative privind acţiunile şi obligaţiunile entităţii. Prin exploatarea informaţiilor oferite de aceaste componente ale situaţiilor financiare, suntem în măsură să efectuăm o analiză detaliată a factorilor şi cauzelor ce au condus la creşterea capitalurilor proprii, pe fiecare an din cadrul perioadei de analiză, aşa cum rezultă din tabelul de mai jos: Tabelul 7.17. Analiza dinamicii capitalurilor proprii (CPR) IndicatoriPerioada Interpretare/Cauze Corelaţii 2012/2011 ICPR > 100 ICPR = 127,8 % ; Creșterea de 16,65% a capitalurilor proprii se datorează:  Creșterii sumei rezervelor legale cu 34 %  Ajustării capitalului social cu 13318mil lei, ceea ce a determinat triplarea valorii acestuia.  Creșterii rezultatului reportat rezultat din aplicarea pentru prima data a IAS 29 cu 5.505 mil lei.  Creșterii rezultatului exercițiului de aprox 2 ori 2013/2012 ICPR > 100 ICPR = 110,7 % ; Creșterea de 10,7 % capitalurilor proprii se datorează:  Creșterii rezervelor legale cu 26 %  Creșterii rezultatului reportat rezultat din aplicarea pentru prima data a IAS 29 cu 5.505 mil lei. Sinteză ICPR > 100 2011-2013 !!!!!!!Concluzii Societatea Beta beneficiază pe toată perioada analizată de o majorare a surselor proprii de finanţare, cu efecte favorabile asupra capacităţii de autofinanţare şi asupra ameliorării indicatorilor de îndatorare. Pentru o analiză mai intensă, efectuăm corelaţia între ritmul de creştere al capitalului propriu şi ritmul de creştere al datoriilor, obţinând următoarea situaţie: 2012/2011: ICPR = 127,8 %, IDT =94,75 % , ICPR > IDT 2013/2012: ICPR = 110,7 % , IDT =96,2 %, ICPR > IDT Situația creată este una favorabilă companiei, deaoarece capitalurile proprii cresc o dată cu reducerea datoriilor. 7.2.1.2. Analiza structurii poziţiei financiare Analiza structurii poziţiei financiare vine să surprindă modificările structurale survenite în cardul celor trei componente ale poziţiei financiare: active, datorii şi capital propriu. Acest tip de analiză presupune determinarea ratelor de structură ale elementelor de active/datorii/capitaluri proprii care sunt calculate şi prezentate în Anexa 2 „Analiza structurii poziţiei financiare”. A. Analiza structurii activelor ►Ratelor generale de structură ale activelor sunt reprezentate de Rata activelor imobilizate (RAI), Rata activelor imobilizate (RAC) şi Rata cheltuielilor în avans (RCav) care la nivelul societăţii analizate se reprezintă grafic astfel: Graficul 7.10. Rate generale de structură ale activelor Sursa: Prelucrări pe baza Anexei 2 “Analiza structuri poziţiei financiare” Din analiza ratelor generale de structură ale activelor se constată următoarele:  Ponderea activelor imobilizate urmează un trend ascendent, crescând de la 82,93% în 2011 la 84,47% în 2012 și la 84,78 % în 2013 ca urmare a investițiilor de extindere și modernizare.  Ponderea activelor circulante scade gradual de la 16,83% în 2011 la 21,42% în 2012 și la 14,94 % în 2013. O diminuare a ponderii activelor circulante este legată de restrângerea dimensiunii afacerii în exercițiile respective, însă, vom realiza o analiza mai detaliată pentru a determina adevăratele cauze ale acestei descre șteri.  Cheltuielile în avans ocupă o pondere nesemnificativă de sub 1 % în totalul activelor entității. !!!!! Concluzii Din analiza ratelor generale de structură se pune în evidenţă orientarea politicii SC Beta SA spre activitatea investițională. SC Beta SA este o entitate integrată de gaze și țiței activează în industria extractivă și prelucrătoare, de aceea ponderea ridicată a activelor imobilizate este justificată. Creșterea ratelor activelor imobilizate este o consecin ță a punerii în func țiune cu succes a unității modernizate de distilare a țițeiului în cadrul rafinăriei Petrobrazi, modernizării unor staţii de mici dimensiuni de măsurare a gazelor și altor proiecte investiționale.  Ratele interne ale activelor imobilizate pun în evidenţă mutaţiile structurale produse în cadrul politicii investiţionale a entităţii şi sunt reprezentate de Rata imobilizărilor necorporale (RIN), Rata imobilizărilor corporale (R IC), Rata activelelor bilogice (R IF) și Rata imobilizărilor financiare (RIF). La nivelul entităţii analizate acestea se prezintă grafic astfel: Graficul 7.11. Ratele interne ale activelor imobilizate Sursa: Prelucrări pe baza Anexei 2 “Analiza structuri poziţiei financiare” Din analiza ratelor interne ale activelor imobilizate se constată următoarele:  Ponderea majoritară în totalul imobilizărilor, pe toţi anii analizaţi o deţin imobilizările corporale în creștere de la an la an (între 70 % (2011) și 78 % (2013). Aceste creșteri se datorează proiectelor derulate de societate care necesită suport tehnic considerabil:  o descoperire de gaze potenţial semnificativă a fost făcută în sud-vestul României, în zona Totea  progres semnificativ în redezvoltarea zăcămintelor majore  înregistrarea unui record mondial în domeniul forajului orizontal la mici adâncimi la Suplacu de Barcău  începerea forajului primei sonde de explorare în ape de mare adâncime, în parteneriat cu Exxon Mobil  finalizarea reabilitării conductei de gaze Hurezani-Corbu-Bucureşti împreună cu E&P şi Transgaz (operatorul sistemului naţional de transport al gazelor)  finalizarea construcţiei centralei electrice de la Brazi (860 MW)  începerea exploatării comerciale a parcului eolian Dorobanţu (45 MW) în octombrie 2012.  Imobilizările financiare sunt caracterizate de rate interne de structură descrescătoare situate între 18-25 % care semnifică o implicare modestă în opera țiuni de capital. Acest aspect nu trebuie interpretat ca fiind unul negativ, întrucât societatea preferă să investească în dezvoltarea capacităților de producție – activitate direct legată de obiectul său de activitate.  Imobilizările necorporale dețin ponderea cea mai redusă de 3-4 % în totalul activelor imobilizate. Cu toate că societatea realizează progrese în asigurarea de noi licenţe de explorare în perimetrele de mare adâncime din Marea Neagră, adiacente blocului Neptun, creșterea lor rămâne nesemnificativă în compara ție cu evoluția imobilizărilor corporale.  Societatea Beta SA nu deține active biologice pe perioada de analiză. !!!!!!! Concluzii În sectorul investiţional entitatea se orientează cu precădere spre investiţii în capacităţi productive (de 70-78 % %), însă sunt notabile și investițiile financiare ale companiei (între 18-25 % din totalul investițiilor companiei). Activând în industria grea, este apreciabil faptul că SC Beta SA acordă o mai mare importanță investițiilor în imobilizări corporale, pentru că acestea urmăresc atât creșterea producției, cât șu utilizarea eficientă a resurselor naturale cu care operează. Modernizările și dotările noi vor asigura o reducere a costului producției și o mai bună gestionare a stocurilor. În 2012 se atestă creșteri ale nivelul producției pe segmentul Explorare& Producție, iar în 2013 pe cel de Gaze și Energie. Din raportul anual aflăm că în 2013, SC Beta SA a semnat contractul de vânzare a participaţiei de 99,99% din Petrom LPG S.A. către Crimbo Gas International. Decizia de a vinde Petrom LPG, o activitate secundară caracterizată printr-un grad ridicat de complexitate și un portofoliu vast de clienţi mici, corespunde strategiei entităţii de a se concentra pe activităţile principale, în vederea îmbunătăţirii eficienţei, ceea ce merită a fi apreciat drept aspect pozitiv, în pofida diminuării ponderii imobilizărilor financiare. ► Ratele interne ale activelor circulante pun în evidenţă mutaţiile structurale produse în cadrul politicilor adoptate la nivelul activelor de exploatare, cu referiri stricte la mutaţiile înregistrate în privinţa gradului de lichiditate al acestora. În aceste sens se calculează în principal Rata stocurilor (RS), Rata creanţelor (RCR) şi Rata trezoreriei (R TR). Pe perioada de analiză acestea se reprezintă grafic astfel: Graficul 7.12. Rate interne ale activelor circulante Sursa: Prelucrări pe baza Anexei 2 “Analiza structuri poziţiei financiare” Din analiza ratelor interne de structură ale activelor circulante se constată următoarele:  Pe parcursul întregii perioade analizate, se constată o scădere a ponderii elementelor de active circulante mai lichide (trezoreria) și o cre ștere a ponderii a celor mai pu țin lichide (crean țe), în timp ce stocurile înregistrează valori fluctuante între 22-33 %.  Cea mai mare pondere o dețin creanțele entităţii. Acestea cresc accentuat de la 39,96% în 2011 la 70,27 % în 2012 și la 58,47 % în 2013. Ratele crescătoare ale crean țelor au implica ții negative ale asupra echilibrului financiar pe termen scurt.  Ponderea trezoreriei se reduce dramatic la aproximativ 1/3 din ponderea înregistrată pentru anul 2011. Scăderea ratelor trezorerie se datorează diminuării efective a trezoreriei, cât și creșterii ponderii creanțelor. O concluzie mult mai pertinentă privind modul de gestionare a trezoreriei o putem obţine însă doar în condiţiile corelării rezultatelor cu cele obţinute la celelalte capitole ale analizei financiare propuse de noi: lichiditate, fluxuri de numerar etc. !!!!!Concluzii: Din analiza ratelor interne ale activelor circulante se observă că gradul de lichiditate s-a redus considerabil datorită în principal scăderii ponderii trezoreriei de la 26 % în primul an de analiză la 10 % în ultimul an de analiză și creșterii ponderii creanțelor de la 40 % în primul an de analiză la 60 % în ultimul an de analiză,  Ratele interne de structură ale stocurilor sunt reprezentate de Rata stocurilor de materii prime şi materiale (RSMP), Rata activelor imobilizate deținute în vederea revânzării (R Arv ), Rata stocurilor de producţie în curs de execuţie (R SPCE), Rata stocurilor de produse finite și mărfuri (RSPF). La SC Beta SA mutaţiile din structura stocurilor sunt reflectate în graficul de mai jos: Graficul 7.13. Rate interne ale stocurilor Sursa : Prelucrări pe baza Anexei 2 “Analiza structuri poziţiei financiare”     Din analiza ratelor interne ale stocurilor se constată următoarele: Ponderea majoritară în cadrul stocurilor este de ținută de stocul de produse finite și mărfuri care reprezintă jumătate din totalul stocurilor. Această cre ștere se datorează par țial cre șterii volumului de produse finite (cu aprox. 3-5% de-a lungul perioadei analizate) și par țial diminuării ratelor de materii prime și materiale, a produc ției în curs de execu ție și a avansurilor primite. Locul al doilea cu ponderi situate între 33-41 % în cadrul stocurilor este de ținut de stocurile de materii prime și materiale. Ca evoluție rata stocurilor de materii prime și materiale se reduce considerabil. Reducerea stocurilor de materii prime are drept cauză efectele condiţiilor de iarnă severe de la începutul anului 2013 și declinul natural, dar și declinului zăcămintelorcheie (Mamu, Bulbuceni, Rădinești). Scăderea nu a putut fi compensată prin producţia mai ridicată din zăcământul Totea, prin lucrările de reparaţii capitale efectuate și prin producţia din sondele noi (Raport Anual). Pe locul al treilea cu ponderi de 6-7 % în total stocuri se situează stocurilor în curs de execuție, în creștere ușoară în anul 2013. Pe ultimul loc cu ponderi de 3-4 % în total stocuri se situează activele imobilizate detinute in vederea vânzării. !!! Concluzii: Se poate constata o evoluție favorabilă a modului de gestionare a ciclului productiv, reflectată prin scăderea ponderii stocurilor de materii prime și materiale coroborată cu creșterea ponderii stocurilor de produse finite și mărfuri.  Ratele interne de structură ale creanţelor sunt reflectate în graficul de mai jos: Graficul 7.14. Ratele interne ale creanţelor Sursa: Prelucrări pe baza Anexei 2 “Analiza structuri poziţiei financiare” Din analiza ratelor interne ale creanţelor putem constata următoarele:  Ponderea cea mai importantă o dețin creanțele comerciale. Ratele crean țelor comerciale scad accentuat pe întreaga perioadă analizată, de la 79 % în 2011 la 54 % în 2013, fapt ce se datorează creșterii pronunțate a ponderii sumelor de încasat de la entită țile din grup, cre șterii avansurilor plătite și a altor creanțe și în măsură redusă cauza este reprezentată de diminuarea volumului fizic al creanțelor.  Pe locul al doilea se situează alte creanțe cu ponderi situate între 20-30 % în cre ștere de la an la an.  Ponderea sumelor de încasat de la entitățile din grup cre ște accentuat în anul 2012 la 12 % în condițiile în care în anul 2011 acestea reprezentau doar 1 % în total crean țe. În anul 2013 ponderea acestor creanțe în total creanțe î și continuă creșterea (cu 2 %) însă cauzele trebuie căutate în reducerea ponderii creanțelor comerciale și a altor crean țe și nu în cre șterea volumului sumelor de încasat de la entitățile din grup.  Entitatea nu deține creanțe reprezentate de Sume de încasat de la entităţile asociate şi entităţile controlate în comun, creanţe rezultate din operaţiunile cu instrumente derivate iar tot capitalul subsris este în întregime vărsat. !!! Concluzii Pe ansamblu are loc o scădere a ponderii creanţelor comerciale în totalul creanţelor pe fondul creșterii ponderii altor creanțe dar și a creșterii ponderii sumelor încasate de la entităţile membre din grup ca urmare a intensificărilor tranzacțiilor intragrup/  Ratele interne de structură ale trezoreriei sunt reflectate în graficul de mai jos: Graficul 7.15. Ratele interne ale trezoreriei Sursa: Prelucrări pe baza Anexei 2 “Analiza structuri poziţiei financiare” Din analiza ratelor interne ale trezoreriei constata următoarele:  Entitatea nu deține investiții financiare pe termen scurt în anul 2011 însă în anii următor acestea ajung să reprezinte 75 % din volumul trezoreriei în 2012 și respectiv 85 % în 2013.  Se constată astfel o eficiență în cre ștere a managementului trezoreriei prin faptul că entitatea este interesată de rentabilizarea superioară a numerarului din casă și bancă prin angajarea în operațiunii de investiții speculative. B. Analiza structurii datoriilor şi a capitalurilor proprii ► Ratele generale de structură ale datoriilor şi capitalurilor proprii reprezintă o primă categorie de rate de structură ale pasivelor şi vizează reflectarea gradului de dependenţă financiară generală puse în evidenţă prin Rata autonomiei financiare totale (RAF) şi Rata de îndatorare globală ( R DT ). Graficul 7.16. . Rate generale de structură ale datoriilor şi capitalurilor Sursa: Prelucrări pe baza Anexei 2 “Analiza structuri poziţiei financiare” Din analiza ratelor generale de structură ale datoriilor şi capitalurilor se desprind concluzii privind ponderea surselor de finanţare ale entităţii, atât cele proprii cât şi cele atrase, astfel:  În cadrul surselor de finanţare ponderea majoritară o deţin sursele proprii de finanţare constituite de capitalurile proprii (reprezenând aprox.50-60% în total), în creştere de la an la an. În acest context Rata autonomiei financiare totale (R AF) apare ca fiind una consolidată încadrându-se în intervalul de siguranţă financiară apreciat de specialişti la  30 %, 100 % ., şi al cărui nivel se îmbunăţeşte de la un an la altul.  Ponderea datoriilor în total surse înregistrează scăderi de la an la an de la aprox. 50 % în 2011 la 39 % în 2013. ► Ratele combinate de structură ale datoriilor şi capitalurilor proprii pun în evidenţă gradul de dependenţă financiară pe nivele prin utilizarea următoarelor rate de structură combinate ale datoriilor şi capitalurilor proprii cum ar fi: Rata stabilităţii financiare ( R SF ),Rata autonomiei financiare la termen (RAFL), Rata îndatorării financiar-bancare (RDFB), Rata îndatorării financiarbancare la termen (RDFBL), Rata pârghiei financiare – capitaluri proprii (RPF CPR). Pe baza calculelor efectuate şi reflectate în Anexa 2 „Analiza structurii poziţiei financiare” - Ratele de dependenţă financiară, se constată următoarele rezultate:  Rata stabilităţii financiare ( R SF ) se consolidează de la an la an indicând o capacitate investițională ridicată. Aceasta crește constant de la 84,73% în 2011 la 86,54% în 2013 încadrându-se confortabil în intervalul de siguranță financiară [ 60%—100%]. Capitalul permanent al entității se menține la nivel ridicat și datorită volumului ridicat al provizioanelor constituite de societate  Rata autonomiei financiare la termen, (RAFL) se caracterizează printr-o tendință ascendentă (59,54% în 2011, 66,97% în 2012 și 70,77% în 2013) încadrându-se astfel confortabil în intervalul de siguranţă financiară de[50%—100%]. Indicatorul reflectă astfel un grad de finanțare al entității din resurse pe termen lung destul de ridicat.  Rata îndatorării financiar-bancare (RDFB) pune în evidenţă gradul de îndatorare al entităţii din surse financiar-bancare și indică faptul ca pe parcusrul perioadei analizate gradul de îndatorare din resurse financiar bancare se reduce semnificativ de la 24 % în 2011 la 15 % în 2013, menținându-se în intervalul de siguranță financiară de [0%—50%].  Rata îndatorării financiar bancare la termen (RDFBL) reflectă faptul că entitatea își reduce în mod sistematic gradul de îndatorare pe termen lung față de institu țiile bancare de la 21 % în 2011 la 11 % în 2013, încadrându-se în limitele intervalului de siguranță [ 0%—40 %].  Rata pârghiei financiare – capitaluri proprii (RPFCPR) arată în ce măsură datoriile entităţii pot fi achitate pe seama capitalurilor proprii. Rata înregistrează o evoluţie favorabilă înregistrând o scădere sistematică de la 98 % în 2011, la 63 % în 2013, încadrându-se astfel confortabil în limita maximă de 200% a intervalului de siguranţă financiară. !!!!Concluzii Entitatea are contractate credite bancare pe termen mediu şi lung faţă de instituţiile de credit, cu toate acestea capacitatea generală a entităţii de a face faţă achitării acestor datorii este una bună şi se încadrează în intervalele de siguranță financiară apreciate de specialişti. Un alt punct forte al structurii financiare îl reprezintă capitalul permanent al entită ții care înregsitrează nivele ridicat și datorită provizioanelor consistente realizate de entitate. Per ansamblu apreciem că ratele de dependenţă financiară reflectă o capacitate de plată a datoriilor bună și în continuă consolidare, societatea putând prezenta credibilitate în faţa creditorilor, fără nicio rezervă. ► Ratele interne ale datoriilor pun în evidenţă ponderea pe care diferitele tipuri de datorii o deţin în totalul datoriilor. Pornind de la informaţiile primordiale oferite de Bilanţ, se pot pune în evidenţă pentru început, pornind de la clasificarea datoriilor după exigibilitate următoarele rate: Rata datoriilor ce trebuie plătite într-o perioadă de 1 an (R D<1an), Rata datoriilor ce trebuie plătite într-o perioadă de peste 1 an (RD>1an), Rata provizioanelor (RPv) și Rata veniturilor în avans (RVav). La nivelul entităţii analizate, situaţia structurii datoriilor, într-o clasificare a lor după exigibilitate, se prezintă astfel: Graficul 7.17. Ratele interne ale datoriilor, după exigibilitate Sursa: Prelucrări pe baza Anexei 2 “Analiza structuri poziţiei financiare” Din analiza ratelor interne ale datoriilor după exigibilitate, se pune în evidenţă ponderea pe care diferitele tipuri de datorii o deţin în totalul datoriilor, astfel:  jumătate din totalul datoriilor este reprezentată de provizioane respectiv o pondere cuprinsă între 47-53 %, cu un maxim atins în anul 2012. Provizioanele cele mai consistente sunt constituite pentru cheltuielile de dezafectare (pentru determinarea cărora managementul entităţii ia în considerare tehnologiile prezente şi viitoare estimate a fi folosite pentru dezafectarea sondelor şi facilităţilor de producţie în momentul în care rezervele vor fi epuizate), provizioanele pentru cheltuieli de dezafectare suportate de statul român (care vor fi rambursate de Statul Român conform contractului de privatizare și provizioanele pentru litigii. Provizioanele sunt constituite în procente aproximativ egale pe cele două termene de exigibilitate (< 1 an și > 1 an).  datoriile pe termen scurt ocupă locul al doilea în totalul datoriilor cu un procent în creștere de la 30 % în 2011 la 35% în 2013.  pe locul al treilea cu ponderi în scădere de la 22 % (2011) la 14 % (2013) se află datoriile pe termen lung reprezentate în marea lor majoritate (93%-99%) de credite bancare pe termen mediu și lung contractate de societate de la diverse bănci. Rata datoriilor pe termen scurt depășește rata datoriilor pe termen lung pe întreaga perioadă analizată.  veniturile în avans reprezentate atât de subvenții pentru investi ții cât și de venitturi înregsitrate în avans ocupă o pondere nesemnificativă în totalul datoriilor (<0,25%). !!! Concluzii: Deoarece provizioanele sunt un pasiv cu exigibilitate și valoare incertă, putem observa că entitatea are obligații curente generate de evenimente anterioare și este probabilă efectuarea unor plăți pentru onorarea obligației respective, dar nu se cunoa ște data la care va avea loc ieșirile. Pe de o parte, este un aspect favorabil faptul că entitatea î și previzionează riscurile și cheltuielile viitoare, pe de alta parte valori prea mari presupun imobilizări de resurse cu scop incert. Pentru a aprecia evoluția celorlalte tipuri de datorii le vom studia amănun țit în cele ce urmează. În condițiile în care provizioanele sunt aproximativ egal repartizate pe termen scurt și lung și rata datoriilor pe termen scurt depășește rata datoriilor pe termen lung pe întreaga perioadă analizată apreciem că pe ansamblu sursele de finanțare sunt preponderent orientate spre finanțarea activității curente. Mai departe, datoriile clasificate după exigibilitate, pot fi clasificate din punct de vedere al naturii acestora, prin calculul ratelor interne ale datoriilor pe termen scurt şi pe termen lung, pe baza informaţiilor oferite de Nota 5 “Situaţia creanţelor şi datoriilor”. ► Ratele interne ale datoriilor pe termen scurt pun în evidenţă mutaţiile structurale în cadrul surselor de finanţare pe termen scurt, în funcţie de natura acestor datorii (bancare, comerciale, faţă de acţionari, fiscale, etc), așa cum se prezintă în graficul de mai jos. Graficul 7.18.. Rate interne ale datoriilor pe termen scurt Sursa: Prelucrări pe baza Anexei 2 “Analiza structuri poziţiei financiare”      Din analiza ratelor interne ale datoriilor pe termen scurt se constată următoarele: ponderea majoritară în totalul datoriilor pe termen scurt este reprezentată de datoriile comerciale, cu procente în scădere însă de la 60 % în 2011 la 47 % în 2013. Scăderea datoriilor comerciale poate fi pusă în strânsă legătură cu diminuarea stocurilor de materii prime și materiale, și poate fi explicată și de faptul că SC Beta SA este o entitate care se ocupă și de extracția zăcămintelor, deci, își furnizează independent materia primă, și doar uneori (din rapoarte anuale) recurge la importuri. Drept consecin ță, cre ște ponderea sumelor datorate entităților afiliate de pe alte segmente (explorare, produc ție, rafinare). locul al doilea în cadrul datoriilor pe termen scurt se află sumele datorate entităților din grup cu procente în creștere de la 17 % în 2011 la 19 % în 2013.Mecanismul de Cash Pooling practicat între entităţile din grup contribuie la aprecierea acestor rate. locul al treilea în cadrul datoriilor sub 1 an este reprezentat de datoriile fa ță de stat care ajung să reprezninte de la 10 % în 2011 la 20 % în 2013. Cre șterea angajamentelor fiscale este explicată în primul rînd de cre șterea sistematică a impozitului pe profit (generată de creșterea profiturilor entităţii) dar și a redeven țelor pentru ți ței și gaze pe care aceasta este obligată să le plătească conform reglementărilor speciale valabile pentru entităţile care desfășoară activități de exploatare/extracție a resurselor naturale. Datoriile financiar-bancare pe termen scurt reprezintă sursa de finanțare de o relevanță relativ redusă, dar care manifestă tendințe de creștere de la 8 % în 2011 la 10 % în 2013. Din raportul anual al entităţii aflăm că tendința de creștere a datoriilor bancare pe termen scurt se explică prin contractarea mai multor facilită ți de credit și credit revolving ce pot avea drept explicație reducerea considerabilă a trezoreriei. Alte datorii devin tot mai importante în total datorită achizi ției de utilaje și noi echipamente tehnice în leasing. Conform raportului anual al entităţii la 2013 aflăm faptul că entitatea a achiziţionat prin leasing financiar în principal echipamente pentru producţia de electricitate şi facilităţi de recondiţionare a materialului tubular în E&P. !!! Concluzii Remarcăm preferința entității de a se împrumuta din interiorul grupului, unde se practică o rata a dobânzii negociabilă și relativ mai redusă. Entitatea apelează într-o măsură mai accentuată la finanțarea bancară dar conștientizează și importanța finan țării prin leasing (în 2013). ► Ratele interne ale datoriilor pe termen lung pun în evidenţă mutaţiile structurale în cadrul surselor de finanţare pe termen lung, în funcţie de natura acestor datorii (bancare, comerciale, faţă de acţionari, fiscale, etc), considerate pe termen scurt, a șa cum se prezintă în graficul de mai jos. Graficul 7.19.. Rate interne ale datoriilor pe termen lung Sursa: Prelucrări pe baza Anexei 2 “Analiza structuri poziţiei financiare” Din calculul şi analiza ratelor interne ale datoriilor pe termen lung se constată următoarele:  Datoriile pe termen lung sunt reprezentate în propor ție majoritară de datorii financiarbancare, respectiv de 99 % în scădere însă în anii următori respectiv la 97 % în 2012 și 93 % în 2013. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a oferit 2 credite pentru construirea centralei electrice de la Petrobrazi, cu scaden ța în 2015, respectiv 2020. Pentru finanţarea programului de mediu, entitatea a semnat un contract de împrumut paralel fără constituire de garanţii cu Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre, scadent în 2015.  Alte datorii ocupă o ponderea nesemnificativă în 2011 (0,63 %) însă în cre ștere în anii următori la 2,6 % în 2012 și 7 % în 2013 acestea fiind reprezentate în special de alte datorii financiare (dobânzi, contracte de operațiuni cash-pooling etc.).  Entitatea nu are restanțe la plata ratelor de credit și a dobânzilor. !!! Concluzii Creditele bancare contractate pe termen lung sunt destinate investi țiilor, modernizărilor și reparațiilor precum și finalizării construcției centralei de la Brazi, ceea ce reprezintă un aspect pozitiv atât timp cât aceste alocări vor genera beneficii economice viitoare. Ratele interne ale capitalurilor proprii reflectă mutaţiile structurale din cadrul capitalurilor proprii prin calculul următoarelor rate de structură: Rata capitalului social (RCS), Rata primelor legate de capital (RPC), Rata rezervelor din reevaluare (RReev), Rata rezultatului reportat (RRR), Rata rezultatului exerciţiului (RRE), Rata repartizării rezultatului exerciţiului (RRRE). La nivelul entităţii analizate, ratele interne ale capitalurilor proprii se reflectă grafic astfel: Graficul 7.20. Rate interne ale capitalurilor proprii Sursa: Prelucrări pe baza Anexei 2 “Analiza structuri poziţiei financiare” Din analiza ratelor interne ale capitalurilor proprii se constată următoarele:  Ponderile elementelor de capitaluri proprii fluctuează accentuat de la an la an.  În anul 2011, ponderea cea mai importantă a fost de ținută de rezervele entită ții (37 %), apoi de capitalul social (35 %). O cotă relativ ridicată (de 17 %) îi revine rezultatului reportat provenit din adoptarea pentru prima dată a IAS 29 iar rezultatul exerci țiului participă în procent de 11 % la formarea capitalurilor proprii.  În anul 2012 au loc modificări structurale majore. Ponderea capitalului social în capitalurile proprii se triplează față de anul anterior ajungînd să reprezinte 91 % din capitalurile proprii. Cauza o reprezintă în principal cre șterea capitalului prin ajustări substan țiale ca urmare a retratărilor la IAS 29.  În 2013, ponderea capitalului social în cadrul capitalurior proprii se men ține în continuare majoritară însă în scădere față de anul anterior (la 83 %) datorată în principal cre șterii ponderii altor elemente de capitaluri proprii și mai exact datorită reducerii pierderii reportate provenite din adoptarea IAS 29. Aprox. 28 % din capitalurile proprii sunt reprezentate de rezerve iar rezultatul net reprezintă 17 % din capitalurile proprii în anul 2013. !!! Concluzii Entitatea practică o politică de protejarea a vechilor acționari întrucât valoarea capitalului social nu se modifică, iar diminuarea ponderii acestuia în capitaluri proprii se datorează creșterii celorlalte componente. Este de remarcat strategia entității de a repartiza procente diminuate din profit sub formă de dividende (40 % în anul 2013, 47 % în anul 2012, 46 % în 2011) chiar dacă profiturile entităţii sunt în creștere de la an la an. Reinvestirea profitului reprezintă o sursă ideală de autofinanțare, la care a SC Beta SA recurge într-o măsură tot mai accentuată. În concluzie putem aprecia faptul că entitatea î și gestionează eficient sursele de autofinanțare de la an la an și implementează o politică de sporire a acestora, aspect deosebit de favorabil. !!! Concluzii generale Structura financiară a entităţii reflectă o stare bună atât la nivelurile generale cât și la nivelurile detaliate de analiză. Indicatorii stucturii financiare se îmbunătă țesc de la an la an, reflectând o diminuare a riscurilor de la an la an. Apelarea la surse de finan țare bancare se face într-o măsură redusă raportat la mărimea acesteia, SC Beta SA punând un accent deosebit în activitatea sa pe sursele proprii de autofinanțare 7.2.2. Analiza echilibrului poziţiei financiare În cadrul analizei echilibrului financiar se impune o cercetare amănunţită a modului cum se realizează echilibrul poziţiei financiare la cele trei nivele şi anume:    analiza lichidităţii financiare; analiza solvabilităţii financiare; analiza gestiunii resurselor controlate. 7.2.2.1 Analiza lichidităţii financiare În acest sens vom utiliza calculele din Anexa 3 „Analiza lichidităţii şi solvabilităţii entităţii”. Pentru a pune în evidenţă starea de lichiditate, vom calcula şi interpreta cel puţin următorii indicatori: Rata lichidităţii curente (RLC), Rata lichidităţii imediate (RLI), Rata lichidităţii efective (RLE), Capitalul de lucru (CL)şi Rata de acoperire a capitalului de lucru (RCL). La nivelul entităţii analizate, valoarea şi evoluţia indicatorilor de lichiditate se reflectă în graficele de mai jos: Graficul 7.21. Evoluţia indicatorilor de lichiditate Sursa: Prelucrări pe baza Anexa 3 „Analiza lichidităţii şi solvabilităţii entităţii”  Privind starea de lichiditate, pe perioada 2011-2013 putem face următoarele aprecieri :  referitor la nivelul şi evoluţia ratei lichidităţii curente, constatăm că aceasta se situează în intervalul de siguranţă financiară [150%—250%] doar în anul 2012, în ceilal ți ani însă se constată un nivel prea redus al activelor curente care să acopere datoriile curente fără nici un risc.  rata lichidității imediate se încadrează perfect în în intervalul de siguran ță financiară de [60%-100%], înregistrând însă valori puternic fluctuante. În anul 2012 constatăm un nivel puternic excedentar al ratei lichității imediate, de 126 %.  rata lichidităţii efective indică o deteriorare de la an la an de la 29 % în anul 2011 la 11 % în anii următori. În anul 2011 constatăm o încadrare a indicatorului în intervalul de siguran ță financiară de [20% –60%] însă în anii următorii situația apare puternic deteriorată.  analizând în evoluţie capitalul de lucru, apreciem că entitatea se află în echilibru financiar pe termen scurt deoarece dispune de o marjă de siguranţă privind finanţarea activelor curente, marjă realizată pe seama unei parţi din capitalurile permanente. Constatăm însă o evolu ției fluctuantă a mărimii capitalului de lucru pe perioada de analiză, respectiv o cre ștere de peste 5 ori în 2012 urmată de o scădere cu aprox. 80 % în 2013  prin raportarea mărimii capitalului de lucru la volumul activită ții entităţii (efectuată prin analiza ratei capitalului de lucru), putem aprecia că valoarea capitalului de lucru este insuficientă comparativ cu mărimea entităţii, în anii 2011 și 2013 când valoarea ratei este inferioară mediei țărilor dezvoltate. Mai mult, valoarea prag de 5 % apreciată pentru țările dezvoltate trebuie ridicată în cazul economiei emergente a României, cu un grad de risc mult superior care implică astfel și o marjă de acoperire a riscului superioară. !!! Concluzii: Per ansamblu, apreciem că entitatea se confruntă cu probleme în acoperirea datoriilor curente pe seama diferitelor elemente de active curente. Anul 2012 pare să fie un an mai bun decât anul 2011 în gestionarea principalelor rate de lichiditate și a capitalului de lucru însă în anul 2013 starea de lichiditate se deteriorează din nou. În primul rînd entitatea trebuie să caute soluţii care să ducă la ameliorarea lichidităţii efective, iar soluţiile trebuie căutate în accelerarea vitezei de rotaţie a creanţelor și a stocurilor precum şi în adoptarea unei politici mai eficiente de gestionare a datoriilor pe termen scurt. 7.2.2.2 Analiza solvabilităţii financiare Pentru a pune în evidenţă starea de solvabilitate, vom calcula şi interpreta cel puţin următorii indicatori: Rata solvabilităţii generale (RSG), Rata solvabilitatăţii generale pe termen lung (RSGL), Capacitatea de rambursare a datoriilor (Crd), Gradul de acoperire al serviciului datoriei (G asd), Rata de acoperire a dobânzilor din rezultat (TIE), Rata de acoperire a dobânzilor din cash (CCR). La nivelul entităţii analizate, valoarea şi evoluţia indicatorilor de solvabilitate se reflectă în graficele de mai jos: Graficul 7.22. Evoluţia indicatorilor de solvabilitate Sursa: Prelucrări pe baza Anexei 3 „Analiza lichidităţii şi solvabilităţii financiare” Privind starea de solvabilitate, pe perioada 2011-2013 putem face următoarele aprecieri :  rata solvabilităţii generale reflectă un nivel confortabil de acoperire a datoriilor totale din volumul activelor, încadrat în intervalul de siguranţă financiară admis, de [150 %- 300%]. Remarcăm de asemenea o consolidare a stării de solvabilitate generală, de la un an la altul ((de la 202% în 2011, la 237 % în 2012 și la 257 % în 2013).  rata solvabilitatăţii generale pe termen lung reflectă o capacitate ridicată de rambursare a creditelor din activele entității după achitarea datoriilor curente. Valoarea ratelor depă șe ște cu mult limitele intervalului de siguranță financiară [80%-180%] și cre ște semnificativ de la 785 % în 2011, la 1422 % în 2012 la 1886 % în 2013.  capacitatea de rambursare a datoriilor înregistrează o creştere pe perioada de analiză, ajungând în 2012 şi 2013 să reflecte o capacitate bună de rambursare a datoriilor (nivelul său depăşeşte limita admisă de specialişi de 0,25 şi care corespunde achitării datoriilor într-un termen de 4 ani).  rata de acoperire a dobânzilor din rezultat cât și din cash reflectă o acoperire foarte bună a dobânzilor pe toată perioada de analiză, totuși remarcăm anul 2012 care asigură cea mai bună acoperire a dobînzilor.  valoarea confortabilă a ambilor indicatori ce reflectă rata de acoperire a dobânzilor (fie din rezultat, fie din cash) se datorează în principal nivelului redus al cheltuielilor cu dobânzile datorită apelării într-o măsură restrânsă la credite bancare raportat la mărimea entităţii. !!! Concluzii Din analiza ratelor de solvabilitate constatăm că se înregistrează un nivel bun al solvabilităţii, ceea ce reflectă o capacitate bună de a face faţă datoriilor angajate de entitate. Situaţia se datorează şi angajării într-o măsură redusă la relaţii de credit cu instituţiile finaciarbancare raportat la mărimea entităţii și la finanțarea într-o proporție ridicată pe seama surselor proprii de autofinanțare. 7.2.2.3 Analiza gestiunii resurselor controlate Calculul şi analiza modului de gestionare a resurselor controlate de entitate presupune calculul vitezelor de rotaţie pentru principalele elemente de active şi datorii şi capitaluri proprii, dar şi pe elementele componente ale acestora astfel: Viteza de rotaţie a totalului activelor, Viteza de rotaţie a activelor imobilizate, Viteza de rotaţie a stocurilor totale, Viteza de rotaţie a creanţelor, Viteza de rotaţie a datoriilor. Redăm mai jos, reprezentarea grafica a vitezelor de rotaţie pentru principalele elemente de resurse controlate: Graficul 7.23. Evoluţia vitezelor de rotaţie a elementelor de active (număr de rotații) Graficul 7.24. Evoluţia vitezelor de rotaţie a elementelor de active (ca durată în zile) Sursa: prelucrări pe baza Anexei 4 „Analiza indicatorilor de activitate” Din analiza vitezelor de rotaţie ale activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale entităţii prezentate în Anexa 4 „Analiza gestiunii resurselor controlate”, se constată următoarele:  Viteza de rotaţie a totalului activelor reflectă numărul de rotaţii pe care îl fac activele totale pentru obţinerea unui anumit nivel al cifrei de afaceri.  În dinamică, viteza de rotaţie a activelor totale înregistrează o ameliorare u șiară de la an la an respectiv de la 0,43 rotații în 2011, la 0,46 rota ții în 2012 și 0,52 rota ții în 2013. Entitatea reușește să își diminueze perioada de înlocuire prin cifra de afaceri a activelor sale de la 840 zile în 2011 la 700 zile în 2013, realizând astfel o economie de 4,6 luni în cei trei ani de analiză.  Ca şi nivel, viteza de rotaţie a activelor totale este situată cu mult sub nivelul optim de 22,5 rotaţii pe toată perioada de analiză.  Viteza de rotaţie a activelor imobilizate arată numărul de rotaţii pe care îl fac activele imobilizate pentru obţinerea unui anumit nivel al cifrei de afaceri nete.  În dinamică, viteza de rotaţie a activelor imobilizate prezintă o creştere lentă de la an la an respectiv de la 0,52 rotații în 2011 la 0,61 rotații  Ca nivel, indicatorul se află sub media țărilor dezvoltate (de 3 rotații), ceea ce indică un ritm lent de înlocuire a imobilizărilor.  În cadrul activelor imobilizate imobilizările corporale deţin ponderea covârşitoare, ca atare nivelul şi evoluţia acestora influenţează majoritar nivelul şi evoluţia totalului activelor imobilizate.  Viteza de rotaţie a activelor circulante  Viteza de rotație a activelor circulante fluctuează u șor de la an la an de la 2,5 rota ții în anul 2011 la 2,11 rotații în 2012 după care atinge nivelul de 3,5 rota ții în anul 2013.În consecință recuperarea activelor de exploatare prin cifra de afaceri se realizează în 141 zile în 2011 în creștere la 172 zile în 2012 după care modul de gestionare a activelor circulante se ameliorează în 2013, perioada de recuperare reducându-se accentuat la 100 zile.  Pentru a putea face aprecieri mai pertinente privind modul de gestionare a activelor circulante se impune o analiză detaliată a modului de gestionare pe componente principale de active circulante generatoare de lichidită ți (crean țe, crean țe comerciale, stocuri).  Viteza de rotaţie a stocurilor totale  În dinamică se înregistrează o ameliorare accentuată a modului de gestionare a stocurilor de la an la an. Viteza de rotație a stocurilor cre ște de la 8 rota ții în 2011 la 9 rota ții în 2012 și apoi 11 rotații în 2013. Astfel dacă în 2011 stocurile se înlocuiau în aprox. 1,5 luni, în 2013 perioada de înlcuire a stocurilor este de aprox. 1 lună.  Ca valoare, viteza de rotaţie a stocurilor totale se situează sub media sectorului, de 13 rotaţii pe an, pe toată perioada analizată însă situația trebuie apreciată prin prisma unui specific mai detaliat al domeniului în care activează entitatea (industria extractivă).  Pe elemente de stocuri se constată o creştere succesivă a vitezei de rotaţie a stocurilor la aproape toate elementele de stocuri.  Viteza de rotaţie a creanţelor și datoriilor  Ca valoare viteza de rotație a creanțelor se situează sub media de 12 rotaţii pe an, pe toată perioada analizată, înregistrând fluctuații accentuate de la an la an.  Astfel, în dinamică ritmul de încasare a creanțelor se încetinește în 2012 (de la 6 rota ții pe an în 2011 ajunge la 3 rotații pe an în 2012) după care ritmul de încasare revine la 6 rota ții pe an în 2013 datorită adoptării unei politici mai eficiente de gestionare a crean țelor în 2013.  Comparativ cu viteza de rotaţie a datoriilor remarcăm o viteză de rotaţie a creanţelor cu mult superioară vitezei de rotaţie a datoriilor pe toată perioada de analiză (ritmul de achitare a datoriilor este extrem de lent-sub 1,3 rota ții comparativ cu ritmul de încasare al creanțelor mult mai accentuat). Politica comercială necesită o atenție sporită din partea managementului iar principalu barometru al eficienței managementului la acest nivel constă în analiza raportului dintre ritmul de încasare al creanțelor comerciale și ritmul de achitare al datoriilor fa ță de furnizori. În graficele de mai jos redăm comparativ evoluția vitezelor de rota ție pentru entitatea analizată. Graficul 7.24. Evoluţia vitezelor de rotaţie a creanțelor și datoriilor comerciale (ca număr de rotații) Graficul 7.24. Evoluţia vitezelor de rotaţie a creanțelor și datoriilor comerciale (ca durată în zile) Sursa: prelucrări pe baza Anexei 4 „Analiza indicatorilor de activitate”  Viteza de rotaţie a creanţelor și datoriilor comerciale  Ca valoare viteza de rotație a creanțelor comerciale se situează sub media de 17 rotații pe an, reprezentând un termen mediu de recuperare a crean țelor comerciale la 21 zile. În cazul societății analizate termenul mediu de recuperare a crean țelor este cu mult mai mare, situat în medie pe perioada analizata la aprox. 40 zile. Termenul de achitare a datoriilor comerciale pentru entitatea analizată este situat în medie la 55 zile, valori cu mult superioare mediei sectoriale de 40 zile.  În dinamică ritmul de încasare a creanțelor comerciale se accentuează de la an la an, respectiv de la 8 rotații pe an în 2011 atinge 11 rota ții în 2013. Astfel dacă în 2011 creanțele comerciale se recupereză în medie la 45 zile (1,5 luni), în 2013 durata de recuperare este de 33 zile (aprox. 1 lună).  Comparativ cu viteza de rotaţie a datoriilor comerciale remarcăm o viteză de rotaţie a creanţelor cu mult superioară vitezei de rotaţie a datoriilor pe toată perioada de analiză, aspect favorabil. Astfel, ritmul de achitare a datoriilor este cuprins între 5-9 rotații în creștere de la an la an pe când ritmul de încasare al datoriilor este situat între 811 rotații.  Viteza de rotaţie a capitalurilor proprii  În dinamică, viteza de rotaţie a capitalurilor proprii cunoaşte o men ținere la aprox. 0,8 rotații reflectând astfel un ritm de cre ștere al cifrei de afaceri apropiat de ritmul de creștere al capitalurilor acționarilor. Capitalurile ac ționarilor se recupereză prin vânzări în medie în aprox. 436 zile (1,2 ani) !!! Concluzii: Remarcăm o eficiență în creștere a modului de gestionare a surselor controlate de entitate. De asemenea politica comercială este una eficientă prin asigurarea unui ritm de încasare al creanțelor superior rirmului de achitare al datoriilor. Cu toate acestea vitezele de rota ție ale stocurilor, creanțelor și datoriilor se situează sub media sectorului în care activează entitatea. O apreciere analitică de tip SWOT a poziţiei financiare pe elemente componente se poate prezenta astfel: Tabelul 7.20. „Sinteza analizei SWOT a poziţiei financiare a SC PUNCTE FORTE (+) Beta SA pe perioada 2011-2013” PUNCTE SLABE (-) ACTIVE DATORII CAPITALUR I PROPRII  Cresc investiţiile în sfera imobilizărilor corporale, ca o creştere a interesului pentru politica investiţională.  Se poate constata o evoluție favorabilă a modului de gestionare a ciclului productiv, reflectată prin scăderea ponderii stocurilor de materii prime și materiale coroborată cu creșterea ponderii stocurilor de produse finite și mărfuri.  Se constată un raport creanţe / datorii și de asemenea un raport creanțe comerciale/datorii comerciale favorabil pe toată perioada de analiză.  Activele evoluează mai dinamic decât datoriile entităţii, în sensul favorabil  Capital de lucru pozitiv dar prea mare ca şi pondere în active;  Există un nivel bun al solvabilităţii, ceea ce reflectă o capacitate bună de a face faţă datoriilor angajate de entitate.  Ratele de dependenţă financiară reflectă o capacitate bună de plată a datoriilor bună şi cu tendinţă de ameliorare, entitatea putând prezenta credibilitate în faţa creditorilor;  Datoriile financiare pe termen lung se reduc considerabil. Entitatea și-a îndeplinit condițiile financiare prevăzute în contractele de credit și a respectat termenele de plată.  societatea nu are obligații restante față de bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale.  Accentuarea relațiilor întragrup care prezintă avantaje în primul rând de natura costurilor la împrumut dar și de natura facilitării accesului  Capitalurile proprii cresc pe toată perioada analizată.  Se apelează la surse proprii de finanţare, faţă de sursele externe de finanţare.  Reinvestirea profitului reprezintă o sursă ideală de autofinanțare.  Creditorii financiari apreciază structura financiară ca fiind una solidă.  Politică de protejare a vechilor acţionari prin atragerea de surse proprii, altele decât cele le provenind din capitalul social, din dorinţa de a nu afecta valoarea câştigurilor actualilor acţionari.  Probleme de lichiditate la aproape toate nivelurile  Există un deficit al lichidităţii efective.  Scăderi ale trezoreriei entității  Capital de lucru insuficient comparativ cu mărimea companiei.  Vitezele de rotație ale stocurilor, creanțelor și datoriilor se situează sub media sectorului în care activează societatea.  Încetinire semnificativă a ratei de recuperare a creanțelor comerciale în anul 2012  Nivelul consistent al provizioanelor poate să reprezinte un nivel ridicat al riscurilor care amenință activitatea companiei  Scade atractivitatea pentru investitori deoarece gradul de repartizare din profit către dividende se reduce;  Nu există majorări de capital social. 7.3 Analiza performanţelor financiare la S.C. Beta S.A Sursa informaţională principală a analizei performanţelor financiare o reprezintă Contul de profit şi pierdere. Analiza performanţelor financiare se referă la următoarele aspecte: a) Analiza de ansamblu a performanţelor financiare; b) Analiza stării de profitabilitate; c) Analiza stării de rentabilitate; d) Analiza performanţelor bursiere. 7.3.1. Analiza de ansamblu a performanţelor financiare şi a stării de profitabilitate pe nivele de activitate la S.C. BETA S.A. Vizează analiza performanţelor generate pe ansamblul performanţelor financiare şi pe nivele de activitate urmărind evoluţia şi mutaţiile structurale produse în cadrul acestora. 1.1. Analiza evoluţiei performanţelor financiare generale şi a stării de profitabilitate pe nivele de activitate Conform Anexei 5 „Analiza evoluţiei performantelor financiare” dar şi utilizând informaţii din Anexa 5.1 „Analiza evoluţiei şi stării de profitabilitate pe nivele de activitate avem următoarele concluzii: a) Nivelul de exploatare: Graficul 7.25. Evoluţia profitabilităţii la nivelul exploatării Sursa: prelucrări pe baza Anexei 5.1. “Analiza stării de profitabilitate şi evoluţiei accesteia pe nivele de activitate” Analizând evoluţia rezultatului exploatării în ceea ce priveşte activitatea de exploatare se constată o extindere mai accentuată a volumului activităţii de exploatare în anul 2012 (creşte cu 45 % ca volum) comparativ cu anul următor când ritmul de cre ștere se diminuează la 5 %. Modul de generare a perfomanţelor de exploatare pe total şi pe elemente componente a fost însă diferenţiat, contribuţia acestora în mod analitic, o detaliem astfel:  Rezultatul exploatării se concretizează în profit pe toată perioada analizată, prezentând o creştere semnificativă în anul 2012 (cu 45 %) ca urmare a extinderii volumului de activitate, urmată de o creștere mai lentă ăn anul următor (de doar 5 %).  Cifra de afaceri netă crește uniform cu 19 % în 2012 și cu 18 % în 2013. Din Raportul Anual publicat de entitate se constată că producția totală de hidrocarburi scade u șor pe parcursul întregii perioade analizate. Prin urmare, putem deduce că majorarea CAN nu se datorează creșterii volumului producției, ci mai degrabă cre șterii pre țurilor. Reducerea numărului de statii de distribuire vine să confirme atât mic șărarea produc ției, cât și diminuarea cererii pe piață. Aprofundând analiza, putem adăuga că reducerea volumului produc ției nu este cauzată de scăderea randamentului productiv, ci mai degrabă de închiderea rafinăriei Arpechim în prima jumătate a anului 2011.  Producţia exerciţiului urmează trendul producţiei vândute, datorită ponderii majoritare a acesteia în total (în medie de aprox. 80 %). Astfel aceasta înregistrează o creştere cu 20 % în 2012 și cu 10 % în 2013. Creșterea volumului producției este cauzată de cre șterea pre țului de vânzare și a costului de producție.  Valoarea nou creată în sfera productivă, măsurată de Marja Industrială înregistrează o tendință ascendentă. Aceasta crește cu 38 % în 2012 și cu 7 % în 2013. Printre factorii de influență poate fi menționată evoluția producției industriale în acela și sens și ritm, iar descreșterea ritmului dinamicii în 2013 poate fi cauzată de cre șterea consumului de materii prime și materiale.  Întrucât SC Beta SA are o rețea proprie de distribuție, Marja Comercială este un indicator destul de relevant aratând valoarea nou creată în sfera comer țului, ce scade dramatic, fapt ce poate cauzat atât de închiderea a 8 stații de distribuție și a cre șterii pre țului la gaze și ți ței ce a determinat o diminuare a cererii pe piață. În 2013, marja comercială se redresează la aprox nivelul din 2011.  Valoarea adugată de entitate este unul dintre cei mai importanți indicatori intrucât reprezintă sursa principală de autofinanțare a entității și reflectă contribu ția entită ții la o ținera produsului intern brut al țării. Valoarea adăugată de Beta crește cu 34 % în 2012 și cu 9 % în 2013. Întrucât valoarea adăugată este cel mai sintetic indicator de rezultate care exprimă volumul activităţii unei entităţi, analiza modului de repartizare a acesteia este importană pentru a pune în evidenţă gradul de participare a fiecărei categorii la generarea valorii adăugate şi de asemenea pentru a aprecia nivelul de redistribuire în raport cu efortul depus. În ce priveşte analiza distribuţiei valorii adăugate pe categoriile de partcipanţi la viaţa economică, apreciem următoarele:  Ponderea cea mai importantă este deținută de distribu țiile din valoarea adăugată ce rămân la dispoziția entităţii (aprox. 40 %) ;  Pe locul se află află ponderea cheltuielilor cu personalul în valoarea adăugată, care, scad pe parcursul perioadei analizate de la 25 % în 2011 la 16 % în 2013. Situa ția este explicată de politica de restrângere de personal adoptată de entitate pe perioada analizată. Astfel, numărul mediu de personal s-a redus în 2012 cu aprox. 20 % fa ță de anul anterior (2012: 26.358 angajați, 2011:22.052 angajați) iar restrângerea continuă și în 2013, cu 7 % (2013:20.508 angajați).  Rata finanțării proprietarilor din valoarea adăugată înregistrează valori fluctuante situate între 10-17 %, cu un maxim atins ăn anul 2012.  Finanțării obligațiilor bugetare îi este alocată o rată în scădere din valoarea adăugată, de la 10 % în anul 2011 la 8 % în anii următori.  Ratei finanțării capitalului împrumutat înregistrează valori nesemnificative de sub 2 % pe toată perioada de analiză și în restrângere.  Rezultatul brut din exploatare și rezultatul din exploatare prezintă diferențe de valoarea între 1,4-1,8 mld lei cu un ecart maxim înregistrat în anul 2013 în favoarea rezultatului brut din exploatare. Ecartul în creștere între rezultatul brut din exploatare și rezultatul din exploatare este explicat de volumul deprecierilor din exploatare în cre ștere perioada de analiză de la 1,4 mld. lei în 2011 la 1,8 mld. lei în 2013. b) Nivelul financiar Rezultatul financiar este un indicator care măsoară rentabilitatea unei întreprinderi la nivelul fluxurilor financiare, în cazul SC Beta SA, acesta prezentându-se grafic astfel: Graficul 7.26. Evoluţia profitabilităţii la nivelul financiar Sursa: prelucrări pe baza Anexei 5.1. “Analiza stării de profitabilitate şi evoluţiei accesteia pe nivele de activitate ” Pentru SC Beta SA rezultatul financiar se concretizează în pierdere financiară (atât la nivel brut cât și net). În 2012 pierderea financiară se diminuează de la 986 mil lei la 593mil lei, ceea ce reprezintă o ameliorare cu 40% a rezultatelor financiare ca urmare a reducerii cheltuielilor financiare într-un ritm mai intens comparativ cu veniturile reducerea veniturilor financiare. În 2013, performanțele financiare se deteriorează din nou ca urmare a reducerii veniturilor financiare cu 8 % și a creșterii cheltuielilor financiare cu 2 % ceea ce a determinat majorarea pierderii financiare cu 13 %. Investigînd evolu ția elementelor de venituri și cheltuieli financiare putem identifica drept cauze principale ale pierderilor financiare consistente realizate de entitate următoarele :  Scăderea dramatică a veniturilor din diferențe de curs valutar cu 55 % în 2012 și cu 23 % în 2013 (2011: 586 mld lei, 2012: 262 mld. lei ;2013:174 mld. Lei) ;  Creșterea accentuată cheltuielilor privind operațiunile cu instrumente derivate la 404 mld lei în 2012 și 2013. Entitatea deține instrumente financiare derivate sub formă de instrumente financiare de acoperire împotriva riscurilor referitoare la: riscuri din modificările ratelor dobânzii, ale cursurilor de schimb sau ale preţurilor mărfurilor şi sunt ulterior evaluate la valoarea justă. Pentru a proteja fluxurile de numerar ale entităţii în anul 2012, SC Beta SA a semnat contracte privind instrumente financiare derivate pentru un volum de 30.000 barili/zi (Datorii aferente contractelor de acoperire a riscurilor). c) Nivelul global Starea de profitabilitate la nivelul general, o reflectăm în graficul de mai jos: Graficul 7.27. Evoluţia profitabilităţii la nivel global Sursa: prelucrări pe baza Anexei 5.1. “Analiza stării de profitabilitate şi evoluţiei acesteia pe nivele de activitate”  Rezultatul curent coincide coincide cu rezultatul brut al exerci țiului în lipsa rezultatul extraordinar și se concretizează în profit. În 2012 acesta se dublează față de 2011, iar în 2013 crește doar cu 3 %.  Rezultatul exercițiului înainte de impozite și dobânzi (EBIT) urmează aproximativ același trend cu rezultatul brut al exercițiului deoarece cheltuielile cu dobînzile sunt relativ reduse raportat la volumul de activitate al entităţii.  Rezultatul exercițiului înainte de impozite și dobânzi,amortizări și deprecieri (EBITDA) înregistrează o creștere cu 60 % în 2012 după care ritmul de cre ștere se încetine ște la sub 1 %. Un rol important în evoluția acestui indicator îl au deprecierile, care înregistrează o creștere importantă (de 13 % în 2012).  Rezultatul net al exercițiului RNE) se dublează în 2012 îat în 2013 cre șterea se diminuează doar la 3 %. În 2011 rezultatul net realizat de entitate este de 1,8 mld. lei și cre ște la 3,85 mld. lei în 2013.  Capacitatea de autofinanțare (CAF) înregistrează o creștere cu 56 % în 2012 atingînd ivelul de 6 mld. lei valoare care se men ține aproximativ în aceia și parametri și în anul următor.  Autofinanțarea netă arată (CAFN) reprezintă volumul potențial de resurse financiare ce ramâne după retribuirea tuturor categoriilor de participan ți.Aceasta cre ște cu 40 % în 2012 și cu aprox. 6 % în 2013. Creșterea mai lentă a autofinan țării nete comparative cu cre șterea capacității de autofinanțare în 2012 se datorează unui ritm de cre ștere mai accentuat al repartizărilor la dividende decît ritmul de cre șetere al CAF (dividendele se dublează la o creștere a CAF cu 56 %). Oricum sursele proprii rămase pentru autofinan țare sunt consistente, de la aprox. 3 mld. lei în 2011 ajung la aproape 4,5 mld. în 2013. Evoluţia performanţelor generale ale entităţii pe perioada analizată trebuie explicată prin prisma evoluţiei veniturilor şi cheltuielilor entităţii, pe fiecare element de venituri şi cheltuieli, clasificate după natură. O explicare detaliată a cauzelor şi factorilor ce au condus la obţinerea de rezultat brut al exerciţiului o redăm exemplificativ pentru anul 2012, anul cu dinamica cea mai accentuată a perfomanțelor entităţii. În 2012 comparativ cu 2011 Rezultatul net al exercițiului își dublează valoarea în 2012 comparativ cu anul anterior, evoluția sa fiind explicată prin prisma factorilor de influen ță astfel: În cadrul activităţii de exploatare factorii care au condus la modificarea rezultatului brut al exerciţiului sunt: Factori cu influenţă pozitivă (ce au determinat creşterea rezultatului brut al exerciţiului):  Creșterea cifrei de afaceri nete cu 19 % ca urmare a următorilor factori: o Creșterii volumului producției vândute cu 20 % ; o Majorării veniturilor din vânzarea mărfurilor cu 11 % ; o Diminuarea la jumătate a reducerilor comerciale acordate ; o Dublarea veniturilor din productia de imobilizari și investiții imobiliare ; o Creșterea venituri din activele imobilizate detinute in vederea vanzării.  Reducerea cheltuielilor materiale cu 3 % ;  Reducerea cheltuielilor cu personalul cu aprox 7% ;  Diminuarea cheltuielilor privind prestații externe cu aprox. 9% ;  Reducerea cu 8 % a ajustărilor de valoare privind imobilizările ; necorporale , corporale și imobilizări financiare. Factori cu influenţă negativă (ce au determinat diminuarea rezultatului brut al exerciţiului):  Veniturilor aferente costului producției în curs de execu ție înregistrează sold debitor în 2012 ( în sumă de 215 mil. lei) față de 2011, când are sold creditor (în sumă de 86 mil lei). Situația reflectă o accelerare a vânzărilor de produse finite pe seama ob ținerilor de produse finite din anii anteriori ;  Diminuarea cu 13 % a altor venituri din exploatare ;  Creșterea ajustărilor de valoare privind activele circulante de la valori negative (-55 mld. Lei) la valori puternic pozitive (27 mld. Lei) ;  Creșterea cu 7 % a cheltuielilor cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate. În cadrul activităţii financiare factorii care au condus la modificarea rezultatului brut al exerciţiului sunt : Factori cu influenţă pozitivă:  Creșterea veniturilor din acțiuni deținute la filiale cu aproape 50 % ;  Creșterea veniturilor din acțiuni deținute la entități asociate și entită ți controlate în comun de la 0 la 5 mld. Lei ;  Creșterea veniturilor din operațiuni cu instrumente derivate de la 0 la 2,5 mld. lei ;  Creșterea veniturilor din dobânzi cu 3 % ;  Scăderea generală a cheltuielilor financiare cu 22 % la care principala contribu ție a avuto scăderea cheltuielilor cu dobânzile cu 35 %. Factori cu influenţă negativă:  Scăderea veniturilor financiare cu 34 % datorată în mod exclusiv scăderii venituri din diferențe de curs valutar, cu 55 %;  Creșterea ajustărilor de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile financiare deţinute ca active circulante cu 3 % ;  Cheltuielile privind dobânzile în relația cu entitățile afiliate cresc cu aprox. 56%.  Deși cheltuielile financiare se reduc considerabil în 2012 fa ță de 2011, această diminuare nu este însoțită de venituri financiare corespunzătoare pentru a înregistra un rezultat financiar pozitiv. !!! Concluzii Performanţele generale ale activităţii sunt bune, rezultatul net al exerciţiului este reprezentat în toţi anii de profit cu un ritm de creştere mai pronunţat în 2012 (când valorile profitului brut și net se dublează). Deşi la nivel global perfomanţele generale sunt bune, acest fapt este datorat performanţelor deosebite relizate de activitatea de exploatare, în condiţiile în care activitatea financiară se confruntă cu deficienţe. 1.2. Analiza structurii performanţelor financiare Presupune calculul următoarelor categorii de rate de structură a performanţelor financiare pe baza Contului de profit şi pierdere:  ratele generale de structură ale rezultatelor, veniturilor şi cheltuielilor;  ratelor interne de structură ale veniturilor şi cheltuielilor;  ratele de structură pe baza veniturilor totale. Conform rezultatelor analizei din cadrul Anexei 6 „Analiza structurii performanţelor financiare”, avem următoarele concluzii: A. Analiza ratelor generale de structură ale rezultatelor, veniturilor şi cheltuielilor ► Din analiza ratelor generale ale rezultatelor se constată următoarele: Rezultatul din exploatare participă în mod exclusiv la obţinerea de rezultat brut, într-un procent de peste 100 %, în condiţiile în care rezultatul financiar este unul negativ pe toată perioada de analiză, dar care se ameliorează căre sfârşitul perioadei de analiză. Rezultatul extraordinar înregistrează o valoare nulă. Impozitul pe profit deține o cotă moderată și justificată economic de 17-18 % în condi țiile în care asupra profitului brut rata de impozitare a profitului este 16% (diferen ța se explică prin nivelul superior al profitului impozabil comparativ cu profitul brut datorat). Evolu ția procentuală a ponderii impozitului pe profit urmează ca sens și intensitate evolu ția rezultatului brut. ► Din analiza ratelor generale ale veniturilor se constată următoarele: Veniturile totale sunt generate, în majoritate covărşitoare (între 94-97 %) și în u șoară cre ștere din activitatea de exploatare. Veniturie financiare participă într-o proporție redusă la generarea de venituri totale, propor ție care se reduce de la an la (2011:6 %, 2013:3%). ►Din analiza ratelor generale ale cheltuielilor se constată următoarele: Cheltuielile din exploatare dețin ponderea majoritară în total cheltuieli (86-92 %) în cre ștere de la an la an. Creșterea ponderii cheltuielilor de exploatare în total cheltuieli se datorează atât creșterii cheltuielilor din exploatare în mărime absolută cât și reducerii cheltuielilor financiare de la an la an. Ponderea cheltuielilor financiare în total cheltuieli din exploatare se reduce de la 14 % în 2011 la 8 % în 2013, datorită scăderii cheltuielilor financiare în mărime absolută cât și creșterii cheltuielilor din exploatare de la an la an. B. Analiza ratelor interne de structură ale veniturilor şi cheltuielilor ► Din analiza ratelor interne ale structurii veniturilor din exploatare se constată următoarele:  Cifra de afaceri netă reprezintă ponderea majoritară (între 95-97 %) în totalul veniturilor din exploatare,  În cadrul cifrei de afaceri nete, producţia vândută deţine o proporţie majoritară și în u șoară scădere, de la 83 % în 2011 la 77 % în 201 în condiţiile în care ponderea veniturilor din vânzarea mărfurilor crește de la 18 % în 2011 la 24 % în 2013.  Venituri din productia de imobilizari și investitii imobiliare de țin ponderi reduse între 2-3 % din veniturile din exploatare, în creștere ușoară de la an la an.  Alte venituri din exploatare dețin ponderile cele mai reduse, între 1-2 % din cifra de afaceri, în ușoară scădere de la an la an. ►Din analiza ratelor interne ale structurii cheltuielilor din exploatare se constată următoarele:  Ponderea în cadrul cheltuielilor de exploatare este de ținută de ”Alte cheltuieli din exploatare” care reprezintă peste 1/3 din totalul cheltuielilor de exploatare (între 35-36 %). Aceste cheltuieli sunt reprezentate în proporție semnificativă (60-70 %) de cheltuieli privind prestaţiile externe.  Ajustările de valoare privind imobilizările necorporale , corporale, investitiile imobiliare reprezintă o proporție remarcabilă situată între 13-17 % din totalul cheltuielilor de exploatare;  Cheltuielile cu personalul ocupă între 12-17 % din cheltuielile de exploatare, în reducere sistematică de la an la an pe fondul politicii de diminuare de personal adoptate de societate pe perioada de analiză.  Cheltuielile materiale se situează doar pe locul patru ca pondere în total cheltuieli de exploatare, cu ponderi situate între 13 -15 %, în scădere u șoară de la an la an. ►Din analiza ratelor interne ale veniturilor financiare se constată următoarele:  Ponderea majoritară este deținută de ven iturile din diferențe de curs valutar, în scădere extrem de accentuată de la an la an. Astfel dacă în 2011 acestea reprezentau aprox. 2/3 din totalul veniturilor financiare (64 %) în 2013 acestea ajung să reprezinte aprox.1/4 (27 %) în total. Scăderea dramatică a ponderii veniturilor din diferen țe de curs valutar în total venituri financiare este cauzată în principal de reducerea accentuată a veniturilor din diferențe de curs valutar (cu 70 % în 2013 față de anul de bază 2011) dar și de cre șterea altor elemente de venituri financiare (de exemplu a veniturilor din dobânzi sau a veniturilor din actiuni detinute la filiale). Se impune adoptarea din partea entităţii a unei politici mai accentuate de acoperire împoriva riscurilor valutare  Ponderea veniturilor din acțiuni deținute la filiale în totalul veniturilor financiare înregistrează o creștere accentuată, de la 22 % în 2011 la 45 % în 2013, pe fondul intensificării participațiilor financiare în capitalul altor companii din grup.  Veniturile din dobânzi ajung să reprezinte de la an la an ponderi semnificative în totalul veniturilor financiare. Astfel dacă în 2011 acestea reprezintă 13 % în veniturile financiare, în 2013 acestea ajung să reprezinte aproape ¼ din acestea (24 %). ►Din analiza ratelor interne de structură ale cheltuielilor financiare constatăm următoarele:  Ponderea majoritară este deținută de „Alte cheltuieli financiare”. Acestea fluctuează însă puternic de-a lungul perioadei de analiză. Dacă în 2011, aceste cheltuieli reprezintă 70 % din cheltuielile financiare, în 2012 ponderea acestora scade dramatic la 26 % după care se redresează în 2013 la 44 %.  Cheltuieli privind operațiunile cu instrumente derivate reprezintă aproape 1/3 din cheltuielile financiare în 2012 și 2013, pe fondul implicării active în opera țiuni cu instrumente derivate.  Ajustările de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile financiare deţinute ca active circulante dețin și ele o pondere importantă în cheltuielile financiare mai ales că societatea este activ implicată în activități pe pia ța de capital. Ponderea acestora în cheltuielile financiare variază semnificativ, de la 23 % în 2011 cre ște la 35 % în 2012 după care scade accentuat la 16 % în 2013.  Cheltuielile cu dobânzile reprezintă un procent redus în cheltuielile financiare, între 7-9 % C. Analiza ratelor de structură pe baza veniturilor totale ► În ce priveşte raportul structural efort/efect respectiv cheltuială/venit pe total activitate şi pe nivele se constată următoarele : Raportul între eforturile generale ale entităţii (concretizate în cheltuieli totale) de a genera efecte generale (sub formă de venituri totale) înregsitrează în medie o evoluție favorabilă pe perioada de analiză, respectiv scade de la 86 % în 2011 la 75 % în 2012 după care în anul următor se detriorează ușor (crește) la 78 %. Dacă ponderea cheltuielilor din exploatare în venituri totale urmează acela și trend fluctuant de evoluție (creștere în 2012 și scădere în 2013) ponderea cheltuielilor financiare în veniturile totale înregistrează un trend liniar de scădere, de la 12 % în 2011 la 6 % în 2013. Cheltuielile totale la 1000 lei cifra de afaceri înregistrează o evolu ție fluctuantă de la an la an (2011:955 lei , 2012:806 lei , 2013:840 lei). În anul 2012 constatăm o scădere a cheltuielilor totale cu 149 lei/1000 lei cifră de afaceri (evolu ție favorabilă) în timp ce în anul următor se înregistrează o creștere a acestor cheltuieli cu 34 lei/1000 lei cifră de afaceri. Cheltuieli salariale la 1000 lei cifra de afaceri înregsitrează valori superioare celor materiale, respectiv de: 2011:138 lei, 2012:108 lei, 2013:92 lei). Constatăm o evolu ție favorabilă (scădere) a acestor cheltuieli de la an la an. Cheltuieli materiale la 1000 lei cifra de afaceri evoluează ca trend în scădere de la 120 lei (2011) la 97 lei (în 2012 și 2013).  În ce priveşte raportul structural efect/efect respectiv venit/vent dar şi rezultat/venit pe total activitate şi pe nivele, concluzionăm următoarele: Raportul între efectele generate de activitatea de exploatare (sub formă de venituri din exploatare) şi efectele totale generate de întreaga activitate (sub formă de venituri totale) se situează la un nivel 94- 96 %, pe toată perioada analizată, cu tendinţă uşoară de creștere perioada 2011-2013. Ponderea rezultatului brut al exercitiului în veniturilor totale înregistrează valori foarte bune situate între între 14-25 %, cu un maxim înregistrat pentru anul 2012. !!!! Concluzii În general, situația structurală a performanțelor este apreciată drept favorabilă deoarece activitatea de exploatare deține ponderea cea mai mare și acționând la nivelul ei, efectele vor fi resimțite în rezultat cu siguranță. Apreciem de asemenea favorabilă ponderile în creștere la nivelul de exploatare, ceea ce va determina ca rezultatul financiar negativ să înfluen țeze din ce în ce mai puțin rezultat net al exercițiului. O apreciere sintetică de tip SWOT a structurii performanţelor generale ale entităţii, pe elemente componente se poate detalia astfel: Tabelul 7.19. „Sinteza analizei de ansamblu a performanţelor financiare a S.C. Beta S.A. pe perioada 2011-2013 ” Puncte forte (+) Puncte slabe (-) Nivel global  Profit pe toți anii de analiză.  Diminuarea generală a ritmului de creștere a  Aprecierea rezultatelor globale prin performanțelor globale în 2013 prisma majorității indicatorilor (în special în 2012) Nivel de exploatare  Activitatea de exploatare generează Producția exercițiului se majorează datorită ponderea covârşitoare a rezultatului creșterii prețului de vânzare și costului de exerciţiului producție și poate afecta negativ poziția  Tendința de creștere a gradului de concurențială. participare a activității de exploatare la Marja comercială scade dramatic în 2012 și obținerea de rezultate afectează negativ cota de piață pe carburan ți în România (scade cu 2%). Nivel financiar  Veniturile din acțiuni detinute la filiale Cheltuielile privind dobânzile în relația cu cresc accentuat în 2012; entitățile din grup cresc semnificativ.  Veniturile din dobânzi ajung să reprezinte Deși cheltuilile financiare se reduc considerabil de la an la an ponderi semnificative în în 2012 față de 2011, această diminuarea nu este totalul veniturilor financiare suficient de mare pentru a înregistra un rezultat  Pierderea financiară se ameliorează în financiar pozitiv 2012 7.3.2. Analiza ratelor de de profitabilitate la S.C. BETA S.A. Profitabilitatea reprezintă condiţia esenţială pentru a se asigura succesul în afaceri al unei entităţi economice. Pe lângă forma absolută a stării de profitabilitate, pusă în evidenţă prin indicatorii de profitabilitate pe nivele de activitate, prezentaţi în capitolul anterior, formele relative de exprimare a stării de profitabilitate sunt extrem de utile deoarece permit comparaţii în timp şi spaţiu cu competitorii sau cu media sectorială. Deoarece aceste rate caracterizează eficienţa activităţii comerciale şi competitivitatea produselor, ele mai sunt denumite şi rate ale profitabilităţii comerciale”. Calculul ratelor de profitabilitate comercială la nivelul SC Beta SA, pe perioada 20112013, îl redăm în Anexa 7 „Analiza ratelor de profitabilitate comercială” iar reprezentarea grafică a evoluţiei acestora se prezintă astfel: Graficul 7.28. Evoluţia ratelor profitabilităţii comerciale Sursa: prelucrări pe baza Anexei 7 „Analiza ratelor de profitabilitate comercială” Pe baza graficului de mai sus şi a informaţiilor oferite de Anexa 7 extragem următoarele concluzii privind starea de profitabilitate a SC Beta SA pe perioada de analiză 2011-2013: Din analiza ratei marjei brute a profitului se constată o evoluție fluctuantă, cu un maxim de 27 % atins în anul 2012. În toți anii însă rata marjei brute de profit se situează peste media de 10 %, media sectorială a industriei în care activează entitatea. În ceea ce priveşte rata marjei nete a profitului, se poate constata că aceasta evoluează în sensul ratei marjei brute a profitului, atingând un nivel maxim în anul 2012 în valoare de 23 %, după care scade ușor ăn 2013 la 20 %. Valorile ratei se situează pe toată perioada peste media sectorului de 8 % . Evoluţia ratei marjei brute a profitului din exploatare este de asemenea una fluctuantă, înregistrând valori cuprinse între 23-30 % cu un maxim atins în 2012. Comparativ cu media pe sector (de 11 %) valorile sunt cu mult superioare mediei, atingând valori duble chiar triple în anul de maxim 2012. Rata marjei comerciale se caracterizează printr-o evoluție diferită. Aceasta se reduce în 2012 de la 10 % (în 2011) la 2 % (în 2012) , rata crescând apoi la 6 % (în 2013). Comparativ cu media sectorului (5%), entitatea realizează valori duble ale ratei marjei comerciale (2011), valori sub jumătatea mediei în 2012 și valori la nivelul mediei în 2013. Ținând cont de faptul că societatea dezvoltă și activitate comercială prin propria re țea de benzinării, rata marjei comerciale ar trebui să descrie o evoluție mai stabilă, ceea ce nu se observă la nivelul SC Beta SA. Totuși ponderea redusă (sub 3 %) a marjei comerciale în valoarea adăugată reflectă reflectă faptul că entitatea nu este focalizată pe activităţi „comerciale” ci este o entitate cu profil „productiv”, astfel că politica ezitantă adoptată la nivelul acestei activită ți se justifică prin importanța redusă acordată acestei activități. La toate acestea se adaugă factorii externi precum creșterea prețului la țiței au afectat eficiența managementului financiar adoptat de entitate. !!! Concluzii Privind gradul de profitabilitate comercială constatăm că SC Beta SA înregistrează o stare foarte bună a profitabilităţii comerciale, cu mult peste media sectorului în care activează societatea. Anul 2012, se remarcă prin perfomanțele cele mai bune la acest nivel. Singura excepție o reprezintă reducere marjei comerciale. 7.3.3. Analiza stării de rentabilitate la S.C. BETA S.A. 3.1. Analiza rentabilităţii financiare Rentabilitatea financiară evidenţiază nivelul de renumerare a capitalului investit de către investitori şi este pus în evidenţă de următoarele rate: rata rentabilităţii capitalului propriu (ROE) şi rata rentabilităţii capitalului angajat (RCPM). La nivelul SC Beta SA, evoluţia ratelor rentabilităţii financiare pe perioada 2011-2013 se prezintă astfel. Graficul 7.29. Evoluţia ratelor rentabilităţii financiare Sursa: prelucrări pe baza Anexei 8 „Analiza stării de rentabilitate” Din graficul de mai sus dar şi analizând informaţiile furnizate de Anexa 8 „ Analiza stării de rentabilitate” se constată următoarele: În privinţa evoluţiei ratei rentabilităţii financiare în forma sa generală de rată a capitalurilor proprii (ROE) înregistrează o evoluție fluctuantă de la an la an, variind în intervalul 11-18 %, cu un maxim înregistrat în anul 2012. Comparativ cu media sectorului de 16 %, constatăm că valorile ROE înregistrate de entitate sunt superioare acesteia în 2012 și 2013 (cu precădere în 2012). Cauzele acestei fluctuații se pot determina prin prisma modelului multiplicativ, astfel:  Creșterea accentuată înregsitrată de ROE în 2012 este datorată în principal de creșterea ratei marje nete de profit (de la 13 % la 23 %) dar și datorită îmbunătă țirii modului de gestionare a activelor (viteza de rota ție a activelor totale cre ște de la 0,43 la 0,46 rotații în 2012), în condițiile în care gradul de finanțare a activelor totale din surse proprii (levierul financiar) înregistrează o ușoară scădere.  Scăderea ușoară a ROE în 2013 se datorează scăderii aprox 3% a Ratei marjei nete a profitului (de la 23 % la 20 %), scăderii levierului financiar cu 0,16 (de la 1,79 la 1,63) în timp ce viteza de rotație a activelor cre ște u șor cu 0,06 rota ții (de la 0,46 la 0,52) Rata rentabilităţii capitalului angajat creşte de asemenea semnificativ în 2012, de la 9 % la 15 % după care în anul următor se menține aproximativ în aceia și parametri. Creșterea din 2012 se datorează ritmului de creștere al EBIT mult superior celui al capitalului permanent (valorile EBIT se dublează iar capitalul permanent cre ște doar cu 14 %). !!! Concluzii Nivelul ratelor de rentabilitate financiară are valori bune încadrate în mediile sectoriale la nivelul anilor 2012 și 2013, cu precădere anul 2012 se remarcă prin valori maxime. Indicatorii reflectă astfel o încredere sporită acordată entităţii din partea acționarilor și a creditorilor pe termen lung . 3.2 Analiza rentabilităţii economice Ratele rentabilităţii economice arată eficienţa modului de utilizare a resurselor entităţii în vederea realizării de profit şi este pusă în evidenţă prin patru mari rate: Rata rentabilităţii activelor (ROA), Rata rentabilităţii economice (RRE), Rata profitabilităţii activelor (BEP), Rata rentabilităţii cheltuielilor (RRC). La nivelul SC Beta SA, evoluţia ratelor rentabilităţii economice pe perioada 2011-2013 se prezintă astfel. Graficul 7.30. Evoluţia ratelor rentabilităţii economice Sursa: prelucrări pe baza Anexei 8 „Analiza stării de rentabilitate” Din graficul de mai sus dar şi analizând informaţiile furnozate de Anexa 8 „Analiza stării de rentabilitate” se constată următoarele: În ce priveşte modul de utilizare a resurselor entităţii se constată o creştere accentuată a valorii ratelor de rentabilitate economică în 2012 (este vorba despre rata rentabilităţii activelor (ROA), rata rentabilităţii economice (RRE) şi rata profitabilităţii activelor (BEP)), după care valorile scad nesemnificativ în anul anterior. Comparativ cu mediile sectorului (de 5%, 7 % și respectiv 8 %), constatăm ca valorile ratelor de rentabilitate men ționate se situează la nivelul mediei în 2011 și cu mult peste nivelul mediei sectorului în anii 2012 și 2013. În ce priveşte eficienţa consumului total de resurse exprimat prin cheltuieli, reflectat sub forma ratei rentabilităţii cheltuielilor, se constată de asemenea o creștere accentuată în anul 2012 (valoarea se dublează), creștere datorată unui ritm accentuat de cre ștere a activelor (cu 11 %) pe fondul menținerii chletuielilor totale aproximativ la acela și nivel. Anul 2013 reflectă o deteriorare cu 4 % a ratei rentabilităţii cheltuielilor (acesta se depreciază de la 28 % în 2012 la 24 % în 2013). Situația se datorează de data aceasta unei cre șteri mult mai accentuate a cheltuielilor totale (de 25 %) comparativ cu ritmul mai lent de cre ștere al activelor (de doar 5 %). !!! Concluzii Per ansamblu se observă o tendință generală de creștere a ratelor de rentabilitate economică în 2012 și o ușoară reducere în 2013. Comparativ cu mediile sectorului constatăm valori ale ratelor de rentabilitate situate la nivelul mediei în 2011 și cu mult superioare mediei sectorului în anii 2012 și 2013. Analiza corelativă ROE şi ROA La nivelul entităţii analizate reflectarea corelativă a stării de rentabilitate financiară (reflectată prin ROE) cu starea de rentabilitate economică (reflectată prin ROA), o redăm prin reprezentarea grafică de mai jos: Graficul 7.31. Evoluţia ROE şi ROA Sursa: prelucrări pe baza Anexei 8 „Analiza stării de rentabilitate” Din comparaţia rentabilităţii financiare cu rentabiliatea economică putem constata valori ale ROE cu mult superioare valorilor ROA. Evoluţia ROE prin prisma ROA se explică astfel:  În 2012, creşterea ROE la 19 % se datorează exclusiv creşterii ROA la 10 % în condiţiile în care levierul financiar generează scădere. La creşterea ROA a contribuit în principal creşterea ratei marjei nete a profitului (R MRNE) dar și creşterea vitezei de rotaţie a activelor totale (KAB).  În 2013, scăderea ROE cu 2 % este cauzată în principal de efectul de levier financiar ce acţionează negativ. O apreciere sintetică de tip SWOT a stării de profitabilitate și rentabilitate a entită ții, se poate detalia astfel: Tabelul 7.20. „Sinteza analizei stării de profitabilitate și rentabilitate a S.C. Beta S.A. pe perioada 2011-2013 ” Puncte forte (+) Puncte slabe (-)  Indicatori de profitabilitate și  O ușoară deteriorare a stării de profitabilitate și rentabilitate peste mediile sectoriale rentabilitate în 2013 mai ales în anii 2012 și 2013  Anul 2013 reprezintă anul de vârf privind profitabilitatea și rentabilitatea activității 7.3.4. Analiza performanţelor bursiere 4.1. Analiza performanţelor bursiere prin rate bursiere Ratele bursiere (în alte accepţiuni ratele rentabilităţii investiţiilor de capital sau rate de piaţă) sunt cele mai cuprinzătoare măsuri ale performanţei unei entităţi deoarece ele reflectă influenţa coroborată a ratelor financiare de risc şi rentabilitate. Pe baza datelor calculate în Anexa 9 Analiza ratelor bursiere redăm mai jos reprezentarea grafică a principalelor rate bursiere pentru SC Beta SA, pe perioada 2011-2013: Graficul 7.32. Evoluţia MK, PER,PBR, PSR Sursa: prelucrări pe baza Anexei 9 „Analiza ratelor bursiere” Din analiza ratelor bursiere de creştere la SC Beta SA, pe perioada 2011-2013, apreciem următoarele: Capitalizarea bursieră (MK) înregistrează o creștere sistematică de la an la an, respectiv cu 13 % în 2012 față de anul anterior și cu 9 % în 2013 comparativ cu 2012. Acest indicator este influenţat semnificativ de preţul de piaţă al acţiunilor entităţii (în cre ștere sistematică), numărul acţiunilor menţinându-se la acelasi nivel pe întreaga perioadă supusă analizei. Valoarea de piață a SC Beta SA este situată între aprox.5,3-6,5 mil. USD cu mult peste media entităţilor europene care activează în același sector de activitate de aprox. 0,7 mil. USD. Rezultatul pe acţiune (EPS) este reprezentat de raportul dintre Rezultatul net al exercitiului şi numărul de acţiuni emise de entitate. Valorile EPS sunt destul de reduse, cuprinse între 0,030,06 lei/acțiune datorită numărului foarte mare de ac țiuni comune aflate în circula ție, de aprox. 56,6 mil. În anul 2012 se remarcă cre șterea cea mai accentuată a valorii EPS (dublarea sa față de anul anterior), creştere explicată de dublarea profitului net, în condiţiile în care numărul de acţiuni ale entităţii rămâne constant. Cash EPS sau Trezoreria ce revine pe o acţiune înregistrează o creştere de la an la an (cu 6 % în 2012 și respectiv 10 % în 2013). Valorile EPS sunt cuprinse între 0,06-0,11 lei cash din exploatare ce revine pe o acțiune. Rata PER arată cât de mult sunt dispuşi să plătească investitorii pentru o unitate monetară de profit. Indicatorul reflectă o valoare maxima în 2011 (de aprox. 10 ori) după care în anul următor se înjumătățeste, urmând ca în 2013 valorile să se men țină aproximativ în aceia și parametri (5,3-5,5 ori). Comparativ cu media sectorului de 11,5 ori, constatăm că la nivelul SC Beta SA, valorile PER sunt situate sub media sectorului, valori la jumătatea mediei fiind înregsitrate în 2012 și 2013. Evoluția nefavorabilă a valorii PER de-a lungul perioadei 20112013 este cauzată de un ritm de creștere al pre țului ac țiunilor mult mai lent comparativ cu creșterea profurilor entităţii. Cu alte cuvinte, piața nu este suficient de sensibilă la cre șterea economică (reală) a entităţii (eficiență informa țională slabă a pie ței de capital). Raportul valoare de piaţă/valoare contabilă acţiune (PBR) reflectă o valoare de piaţă acţiunilor situată în jurul valorii contabile pe toată perioada analizată (în jurul valorii 1). Valorile PBR se situează pe toată perioada de analiză peste media sectorului (de 0,82 ori), ceea ce reflectă faptul că, îm compara ție cu alte companii similare din sector, încrederea acordată SC Beta SA de către investitori este situată la un nivel superior. Se constată o ușoară deteriorare a indicatorului de la an la an. Raportul între preţul de piaţă al unei acţiuni şi cifra de afaceri netă ce revine pe o acţiune (PSR) este cuprins între 1,1-1,26 ori, în scădere u șoară de la an la an, maximul fiind înregistrat în 2011. Scăderea ușoară a PSR de la an la an se datorează unui ritm de cre ștere a prețului acțiunilor inferior ritmului de creștere al vânzărilor. Cu toate acestea valorile PSR sunt duble comparativ cu media sectorului (care este de 0,5 ori). Rata Tobin’s Q este supraunitară, în creștere de la 1,05 ori în 2011 la 1,17 ori în 2013, reflectând faptul că valoarea totală de piață a entităţii este supraevaluată, aceasta depă șind costul de înlocuire al activelor. Situația indică un avantaj competitiv al companiei existand o atracție pentru titlurile acesteia. !!! Concluzii Valorile indicatorilor bursieri MK, EPS, Cash EPS și Tobin’s Q înregistrează valori în general în creștere de la an la an. În schimb o evolu ție contrară este înregistrată de indicatorii bursierii PER, PBR și PSR, reflectînd o eficiență informa țională scăzută a pie ței de capital. În toate cazurile însă, valorile indicatorilor bursieri se situează peste mediile sectoriale, reflectând astfel rate bursiere de creștere superioare entităţilor din sector. Din analiza ratelor bursiere de dividend la SC Beta SA, pe perioada 2011-2013, apreciem următoarele: Valoarea dividendelor ce revin pe o acţiune (DIVA) înregsitrează valori cuprinse între 0,0150,031 lei/acțiune. Valorile DIVA fluctuează de la an la an, înregsitrând o dublare în anul 2012 datorată unei dublări ale valorii dividendelor în acest an an pe fondul unor perfoman țe financiare în creștere accentuată în acest an comparativ cu anul anterior. În anul 2013 dividendul pe acțiune se reduce cu 12 % fa ță de anul anterior pe fondul scăderii volumului dividendelor (cu 12 %), scădere cauzată în principal de reducerea ratei de plată a dividendelor din profit (de la 47 % în 2012 la 40 % în 2013). Randamentul dividendelor (DY) înregistrează valori de asemenea fluctuante cuprinse între 4,71%-8,84 %, cu un maxim atins în anul 2012. Comparativ cu randamentul mediu al dividentului la nivelul entităţilor ce activează în acela și sector de activitate (în valoare de 4,59 %), constatăm faptul că entitatea realizează un randament al dividendelor peste media sectorului, pe toată perioada analizată, remarcând valori aproape duble în anul 2012. Rata de plată a dividendelor (DP) este situată între 40-47 % cu un maxim atins în anul 2012 (entitatea a avut o rată de creștere ridicată a perfoman țelor generale) și un minim de 40 % înregistrat pentru anul 2013. Comparativ cu rata medie de plată a dividendelor din profit la nivelul entităţilor din sector (care este de 25,5 %) constatăm valori foarte bune, stimulative pentru acționari/investitori, înregistrate ale DY de SC Beta SA. !!!Concluzii Entitatea adoptă o politică activă de dividende, stimulativă pentru ac ționari/investitori, peste media sectorului. 4.2.Analiza performanţelor bursiere prin creare de valoare În contextul actual al dezvoltării durabile, criteriile supreme pentru evaluarea performanţei unei entităţi economice sunt criteriile bazate pe crearea şi maximizarea valorii aduse de entitate pentru acţionari în condiţiile satisfacerii intereselor tuturor categoriilor de participanţi la viaţa economică (parteneri de afaceri, angajaţi, stat, mediul înconjurător etc.) Indicatorii financiari ce reflectă crearea valorii pentru acţionari sunt: Valoarea economică adăugată (EVA), valoarea de piaţă adăugată (MVA), Valoarea lichidă adăugată (CVA), Rentabilitatea lichidă a investiţiilor (CFROI, Rentabilitatea totală a acţionarilor (TSR). Pe baza Anexei 10 Analiza performanţelor bursiere prin crearea de valoare pentru acţionari calculăm și reflectăm mai jos evoluţia EVA,CVA și MVA pe perioada 2011-2013, pentru SC Beta SA. Graficul 7.33. Evoluţia EVA, CVA, MVA Sursa: prelucrări pe baza Anexei 10 „Analiza performanţelor bursiere prin crearea de valoare pentru acţionari” Din analiza modului de calcul a valorii adăugate economice şi a rezultatelor obţinute, reflectate în Anexa 10 „Analiza performanţelor bursiere prin crearea de valoare pentru acţionari” şi Anexa 10. 1 „Calculul valorii economice adăugate” , concluzionăm următoarele:  Valoarea economică adăugată este pozitivă pe toată perioada de analiză ceea ce reflectă faptul că S.C. Beta S.A. este capabilă să producă plus valoare economică pentru investitori, prin realizarea unei rate de rentabilitate a capitalului investit peste valoarea costului mediu ponderat al capitalului.  Crearea de valoare economică adăugată se diminuează cu 40 % în 2012, atingând nivelul de 450 mil. comparativ cu o valoare de 782 mil. lei în anul anterior. Factorii principali ce au generat scăderea EVA în 2012 sunt reprezenta ți de: - creșterii costului mediu ponderat al capitalului datorată în principal cre șterii costului capitalurilor proprii de la 11 % în 2011 la 18 % în 2012 - creşterea ponderii capitalului propriu în total capital investit (creşterea autonomiei financiare)cu aprox. 7 %; - deși rata rentabilităţii capitalului investit înregsitrează o cre ștere în 2012 fa ță de anul anterior, rata costului mediu ponderat al capitalului întegistrează o cre ștere mai accentuată astfel încât diferen ța de rentabilitate ob ținută se reduce semnificativ în anul 2012.  În 2013, valoarea economică adăugată de entitate, deşi pozitivă, se diminuează puternic, cu aprox. 70 % faţă de valoarea creată anul anterior, situându-se însă uşor peste nivelul realizat în anul 2009. Scăderea accentuată a valorii economice adăugate de entitate în 2011, este explicată de următoarele cauze: - creşterea costului mediu ponderat al capitalului cu aprox. 1 % în condiţiile în care rata rentabilităţii capitalului investit scade uşor cu aprox. 2 %; - scăderea rezultatului din exploatare cu aprox. 16 %; - scăderea capitalului investit în entitate cu aprox. 15 %; Din calculul valorii lichide adăugate (CVA) reflectat în cadrul Anexei 10.2. „Calculul valoare lichidă adăugate” desprindem următoarele concluzii:  Pe toată perioada de analiză entitatea reuşeşte să producă un spor de valoare adăugată lichidă din activitatea de exploatare consistent, situat între situat între 1,9-2,7 mld. Lei, în creștere de la an la an.  Contrar evoluției EVA, valoarea CVA înregistrează creșteri de la an la an, respectiv cu 10 % în 2012 și 27 % în 2013, comparativ cu anul anterior.  Valoarea lichidă adăugată este cu mult superioară valorii economice adăugate de entitate, respectiv de 2 până la 6 ori mai mare. Situa ția reflectă un grad foarte bun de degajare de lichidități pentru acționari, din activtatea de exploatare, comparativ cu degajarea de profituri economice. Referitor la valoarea de piaţă adăugată, constatăm următoarele:  Valoarea MVA este pozitivă în 2011 însă se deteriorează sistematic în anii următori devenind puternic negativă.  Situaţia reflectă faptul că entitatea, deşi a creat profit economic real și lichidită ți pentru acţionarii existenţi (valorile EVA și CVA sunt pozitive), percepţia pieţei este una negativă, reflectând o „distrugere” din partea pieţei a capitalurilor investite.  Valorile MVA sunt corelate cu valorile Price to book ratio (PBR) care, am constatat în capitolul anterior, sunt sub valoarea unitară şi mai mult, se situează sub valoarea medie înregistrată la nivelul ţărilor dezvoltate.  O cauză a reducerii MVA cu precădere în 2013 poate consta în reducerea ratei de plată a dividendelor din profit de la 47 % în 2012 la 40 % în 2013, fapt ce ar fi putut să diminueze atracția investitorilor pentru investiții în entitate. Evoluţia rentabilităţii totale ale acţionarilor (TSR) o reflectăm mai jos: Grafic 7.34. Evoluţia TSR Sursa: prelucrări pe baza Anexei 10 „Analiza performanţelor bursiere prin crearea de valoare acţionari” pentru Din analiza rentabilităţii totale ale acţionarilor (TSR) constatăm că acestea fluctuează între 8-22 %, anul 2012 fiind anul în care se înregistrează valori maxime ale rentabilită ții totale ale acționarilor de 22 %. Această sunt explicate în principal de dublarea volumului dividendelor repartizate acționarilor în 2012 comparativ cu anul anterior. !!!Concluzii Entitatea reușește să creeze valoare economică adăugată cât și valoare lichidă adăugată pe toată perioada analizată însă nu crează valoare de piață adăugată decât în 2011. Cât prive ște evoluția indicatorilor, anul 2012 înregistrează perfomanțe în scădere la nivelul EVA, și MVA și în creștere la nivelul CVA. În anul 2013, entitatea înregistrează o redresare a majorității indicatorilor de creare de valoare pentru acționari, cu excepția valorii de pia ță adăugate care nu reușește sa se redreseze nici în acest an. Tabelul 7.21. „Sinteza analizei performanțelor bursiere la S.C. Beta S.A. pe perioada 2011-2013 ” Puncte forte (+) Puncte slabe (-)  Valorile indicatorilor bursieri MK, EPS și  Indicatorii bursierii PER, PBR și PSR, Cash EPS înregistrează valori în general înregistrează o deteriorare de la an la an în creștere de la an la an. reflectînd o eficiență informațională în scădere  Valorile indicatorilor bursieri se situează a pieței de capital. peste mediile sectoriale, reflectând astfel  Entitatea nu reușește să creeze valoare de piață rate bursiere de creștere superioare adăugată decât în primul an de analiză, după entităţilor din sector. care aceasta se deteriorează continuu devenind  Entitatea adoptă o politică activă de negativă dividende, stimulativă pentru  În anul 2012 se constată o deteriorare a acționari/investitori, peste media perfomanțelor prin creare de valoare la nivelul sectorului. EVA și MVA.  Entitatea reușește să creeze valoare economică adăugată cât și valoare lichidă adăugată pe toată perioada analizată.  În anul 2013, entitatea înregistrează o redresare a majorității indicatorilor de creare de valoare pentru acționari, cu excepția valorii de piață adăugate. 7.4. Analiza fluxurilor de trezorerie/numerar la S.C. BETA S.A. Fluxurile de trezorerie au căpătat o importanţă tot mai mare în analiza stării unei entităţi deoarece obţinerea de profit nu este neapărat o garanţie pentru existenţa unei bune capacităţi de plată care să asigure continuitatea activităţii şi să asigure pe această cale un risc de faliment scăzut. Situaţia fluxurilor de trezorerie este însă facultativă, fiind obligatorie doar pentru entităţile mari. Din datele ce reies încă din capitolul de prezentare al entităţii, se evidenţiază faptul că entitatea analizată face parte din cadrul entităţilor mari, şi este deci, obligată să constituie Situaţia fluxurilor de numerar Constatăm că metoda de construire a fluxurilor de numerar adoptată de către societate este metoda indirectă. Reprezentăm mai jos, evoluţia fluxurilor de numerar la S.C. Beta S.A., pe perioada 20112013, pe cele trei activităţi şi pe total activitate: Graficul 7.35. Evoluţia fluxurilor de numerar Sursa: prelucrări pe baza Anexei 11 „Analiza fluxurilor de numerar ” Graficul 7.36. Evoluţia raportului cash-flow/profit Sursa: prelucrări pe baza Anexei 11 „Analiza fluxurilor de numerar ” Din analiza Situaţiei fluxurilor de numerar ale S.C. Beta S.A. pe perioada 2011-2013 se constată următoarele: În 2011, entitatea înregistrează un excedent al fluxului total de numerar de 1,136 mil. Lei. În anul următor trezoreria entității se deteriorează puternic concretizându-se într-un deficit pronunțat în valoare de 848 mil lei. În 2013, gestionarea trezoreriei de și se ameliorează, trezoreria rămâne la nivelul de 9,7 mil. lei. Cauzele unei astfel de evoluții trebuie căutate în modificările fluxului de numerar pe cele trei tipuri de activități, astfel: Excedentul de numerar înregistrat în 2011 se datorează activității de exploatare și într-o măsură redusă și celei de finanțare. Trezoreria activită ții de exploatare manifestă o tendin ță ascendentă, crescând în 2012 cu 54,23%. Evolu ția foarte bună a acestor fluxuri în 2012 se datorează: - dublării profitului realizat de entitate în anul 2012 comparativ cu anul anterior; - ritmul de creștere a creanțelor și cheltuielilor în avans se diminuează cu 80 % - dublării volumului dobânzilor primite cu 92% - creșterii cu 50 % a dividendelor primite. Activitatea de investiții se încheie în toți anii cu un deficit de trezorerie, care se accentuează în 2012 (10,85%) și rămâne aproape constant în 2013. La nivelul activită ții de investi ții s-au produs următoarele mișcări: - în anul 2012 față de 2011 s-au accentuat plă țile privind achizi țiile de imobilizări corporale și necorporale cu 14,67 % și cele privind investi țiile financiare cu 22,21%. Încasările din vânzarea mijloacelor fixe s-au redus cu 42%, iar cele din vânzarea investițiilor financiare cu 26%; - în anul 2013 față de 2012 s-au accentuat plățile privind achizi țiile de imobilizări corporale și necorporale cu 2,84%. O influen ță favorabilă asupra fluxurior de numerar din investiții în 2013 o are dublarea împrumuturile primite de la filiale. Încasările din vânzarea mijloacelor fixe și cele din vânzarea investi țiilor financiare, generează o influență nefavorabilă asupra trezoreriei, acestea diminuîndu-se cu 45% și respectiv 80%. Activitatea de finanțare înregistrează excedent în 2011 și deficit în următorii doi ani. Deficitele se datorează în mare parte rambursării împrumuturilor și plă ții dividendelor. Analizând raportul dintre cas-flow-ul de exploatare și profitul din exploatare, observăm ca pe parcursul celor trei ani de analiză nivelul numerarului generat din activitatea de exploatare depășește nivelul profitului din exploatare, de 1,17-1,27 ori. Situa ția indică astfel o foarte bună gestionare a raportului profit din exploatare/numerar din exploatare. Gradul de generare de cash-flow din exploatare din profit net înregistrează valori foarte bune situate între 160-214 %. Situația reflectă un grad foarte bun de generare de cash-flow din exploatare din profitul net, pe toată perioada de analiză, de și acesta înregistrează fluctua ții de la an la an. Pe întreaga activitate, datorită unor deficite de trezorerie accentuate în anii 2012 și 2013, raportul flux de numerar total/profit net scade dramatic în următorii doi ani înregistrând valori negative, indicând faptul că deși societatea î și încheie exerci țiul financiar cu profituri contabile susbstanțiale, acestea nu se reflectă în mod corespunzător asupra numerarului generat de societate pe parucrsul perioadei. În 2013, acest raport se apropie de zero, ceeea ce reflectă o ameliorare puternică a sa. !!! Concluzii Fluxul de numerar din exploatare reflectă excedente consistente de numerar, în cre ștere de la an la an, reflectând o activitate de exploatare extrem de bine gestionată prin prisma generării de lichidități. Concluzia este susținută și de rapoarte foarte favorabile între fluxul de numerar din exploatare și profitul companiei, reflectând o încredere ridicată în poten țialul activită ții de exploatare de a genera atât profit contabil cât și profit real (sub formă de cash-flow). Pe total activitate, entitatea reușește să genereze excedente de trezorerie doar în 2011, anii 2012 și 2012 înregistrând deficite de trezorerie consistente. În anii 2012 și 2013 se constată că activitatea de exploatare contribuie în mod exclusiv la obţinerea de fluxuri pozitive de numerar în condițiile în care activitățile de investiţii şi finanţare generează ambele deficite de trezorerie în acești ani. Faptul că activitățile de investiții și cele de finan țare se finalizează cu deficite de trezorerie nu ar reprezenta un aspect negativ atâta timp cât societatea ar reu și să î și acopere aceste deficite din excedentele de trezorerie generate din exploatare, deoarece reflectă preocupări de dezvoltare viitoare a activității (investiții viitoare). Nu este cazul SC Beta SA deoarece aceasta finalizează exercițiile financiare 2012 și 2013 cu puternice deficite de trezorerie, deși în 2013 deficitul se reduce considerabil. 7.5. Analiza riscurilor la S.C. Beta S.A. Evoluția scorului Z după modelul Altman se prezintă astfel: Graficul 7.37. Evoluţia scorului Z Altman Sursa: prelucrări pe baza Anexei 12 Analiza riscului de faliment În analiza riscului de faliment, pe baza modelului Altman se constată următoarele rezultate: Scorul Z al modelului Altman indică în anul 2011 un faliment iminent al companiei. Acesta înregistrează valori mai mici de 1.8 pe parcursul întregii perioade (Z=1,4). În anii următori starea financiară se redresează considerabil, valorile Z situându-se în jurul valorii de 1,8. Cu toate acestea există încă dificultă ți financiare majore și un risc relativ ridicat de faliment. Evoluția scorului Z după modelul Canon-Holder se prezintă grafic astfel: Graficul 7.38. Evoluţia scorului Z Canon-Holder Sursa: prelucrări pe baza Anexei 12 Analiza riscului de faliment Potrivit modelului Canon-Holder starea financiară a entităţii de-a lungul celor trei ani se prezintă mult consolidată. Valorile lui Z sunt cu mult peste limita de demarcaţie a intervalelor de siguranţă financiară. În mod detaliat, starea de risc de faliment se prezintă astfel: Pe parcursul întregii perioade analizate, entitatea este solvabilă și prezintă un risc de faliment mult sub nivelul de 10%, fapt ce se observă din valoare scorului Z cre este cu mult mai mare decât pragul de 16. (2011: 31, 2012: 46 și 2013:39) În dinamică, scorul Z Altman urmează acela și trend cu scorul Z Altman, reflectând o ameliorare accentuată a perfomanțelor în 2012 (cu 52 %) urmată de o deteriorare în anul 2013 (scădere cu 16 %) a performanțelor generale. Evoluția scorului Z după modelul Robu-Mironiuc se prezintă grafic astfel: Graficul 7.39. Evoluţia scorului Z Robu-Mironiuc Sursa: prelucrări pe baza Anexei 12 Analiza riscului de faliment Potrivit modelului Robu-Mironiuc, valorile Z sunt situate în intervalul 0,55-0.88, înregistrând o evoluție în creștere de la an la an. Valorile scorului Z indică un risc de faliment mediu (valorile Z sunt cuprinse în intervalul 0 ≤ Z < 0,6) pe toată perioada de analiză. !!!Concluzii finale privind analiza riscului de faliment Din interpretările rezultatelor indicatorilor din cele trei modele analizate (Altman, Conan-Holder și Robu-Mironiuc) se constată următoarele):  Modelul Altman (model american creat pentru economia americană) oferă varianta cea mai pesimistă a stării financiare a companiei și implicit a riscului de faliment pentru companiile românești, acest lucru fiind verificat și pentru SC Beta SA.  Modelul Conan-Holder (model continental, francez) oferă varianta cea mai optimistă a riscului de faliment, aspect verificat și pentru SC Beta SA.  Modelul Robu-Mironiuc ca model creat în spațiul românesc și de asemenea de mare actualitate-2012, oferă o omagine mult mai apropiată de realitatea actuală a perfomanțelor companiilor româneși, aspect verificat și pentru SC Beta SA.  Modelele Altman și Conan-Holder pot fi utilizate doar ca repere limitative ale riscului de faliment în entităţile românești, modelele create în spa țiul (și pentru spa țiul) românesc fiind mult mai relevante.  În general însă, orice model de risc de faliment trebuie combinat cu o analiză exhaustivă a stării financiare a entităţii (a poziției, perfomanțelor și fluxurilor acestora) și nu trebuie interpretate în mod exclusiv. !!!! Concluzii finale generale Puncte forte constatate: Performanţe generale bune la nivelul întregii activităţi - entitatea înregistrează profit în toţi anii. Entitatea reușește să creeze valoare economică cât și valoarea lichidă pentru ac ționari ; Fluxuri de numerar din exploatare puternic excedentare ; Politică de dividende stimulativă pentru acționari/investitori ; Reinvestirea profitului reprezintă o sursă ideală de autofinan țare ; Creșterea relațiilor intragrup cu impact favorabil asupra reducerii costurilor finan țării; Probabilitatea apariţiei riscului de faliment este medie. Puncte slabe constatate : Probleme de lichididate la toate nivelurile (lichiditate curentă, imediată, efectivă) ; Capital de lucru insuficient în raport cu nevoile companiei ; Trezorerie în scădere ; Viteze de rotație ale stocurilor, creanțelor, datoriilor sub media sectorului ; Activitatea financiară generează pierderi financiare în to ți anii ; Fluxuri de trezorerie deficitare în 2012 și 2013. Oportunităţi: Mărirea cotei de piaţă; Expansiunea rețelei grupului de distribuție retail și en-gros a carburan ților; Lărgirii sferei de influenţă pe piaţa externă ; Obţinerea de parteneriate cu mari societăţi de profil străine. Ameninţări Criza economico-financiară actuală ce ameninţă întreaga economie mondială ; Dependența majoră de furnzorii de utilități ; Volatilitatea pieței petroliere.