You are on page 1of 6

Victor Babeş

Victor Babeş (n. 4 iulie 1854, Viena - d. 19 octombrie 1926, Bucureşti) a fost un
bacteriolog şi morfopatolog român, fondator al şcolii româneşti de
microbiologie, membru al Academiei Române din 1893.
Medic bacteriolog si anatomopatolog; unul dintre fondatorii microbiologiei
moderne, al seroterapiei si precursor al ideilor moderne despre antibiotice Victor
Babes a studiat medicina la Budapesta si Viena. A fost asistent, docent si
profesor de histopatologie, la Facultatea de Medicina, din Budapesta (1881 1887), si profesor de anatomie patologica si bacteriologie, la Facultatea de
Medicina, din Bucuresti (1887 - 1926). A efectuat stagii de specializare la
München, Heidelberg, Strasbourg, Paris si Berlin.
Babeş îşi începe cariera ştiinţifică în Budapesta ca asistent în laboratorul de
Anatomie Patologică (1874 - 1881). În urma descoperirilor lui Louis Pasteur,
este atras de microbiologie şi pleacă la Paris unde lucrează un timp în
laboratorul lui Pasteur, apoi cu Victor Cornil. Împreună cu acesta publică primul
tratat de bacteriologie intitulat Les bactéries et leur rôle dans l'anatomie et
l'histologie pathologiques des maladies infectieuses (1885).
În 1881 primeşte titlul de profesor asociat (doctor-docent) iar în 1885 postul de
profesor de Histopatologie la Universitatea din Budapesta.
În anii 1885 - 1886 lucrează în Berlin în laboratoarele lui Rudolf Virchow şi
Robert Koch.
În 1887 Victor Babeş este chemat la Bucureşti ca profesor la catedra de
Anatomie Patologică şi Bacteriologie.
A fondat, in anul 1887, Institutul de Patologie si Bacteriologie din Bucuresti,
care-i poarta numele.
Tot el a pus bazele publicatiilor: "Analele Institutului de patologie si
bacteriologie" (1889), "Romania medicala" (1893) si "Archives des sciences
médicales" (1895).
Victor Babes a publicat circa1300 de lucrari si articole stiintifice. A fost
fondator, in 1900, al Societatii Anatomice din Bucuresti. A infiintat, in
Bucuresti, in anul 1888, al doilea Centru de vaccinare antirabica, din lume, dupa
cel infiintat de Louis Pasteur (1822-1895), la Paris.

lepră. A descoperit valoarea serului imun. Savantul roman a inventat un nou tip de termostat. De o deosebită importanţă este descoperirea unei clase de paraziţi .Victor Babes a fost membru al Academiei Romane. de catre Academia de Stiinte din Paris. despre procesul infectios. al Comitetului International pentru combaterea leprei. A fost cavaler al Legiunii de Onoare. precum si o serie de metode de colorare a bacteriilor si ciupercilor din culturi si din preparatele histologice. . cu premii academice. În anul 1893 este ales membru titular al Academiei Române. A demonstrat prezenţa bacililor tuberculozei în urina persoanelor bolnave şi a pus în evidenţă peste 40 de microorganisme patogene. al Academiei de Medicina. A studiat. de trei ori. de catre biologul german Iulius Richard Petri (1852-1921). A fost promotorul conceptiei morfopatologice. capabil sa inactiveze microbii. in 1887. vaccinare anti-rabică şi seroterapie antidifterică. folosita si astazi in toate laboratoarele de microbiologie. tehnica antibiogramei. pentru prima oara in lume.sporozoari intracelulari nepigmentaţi . "concurenta vitala" dintre speciile bacteriene si a introdus. A editat timp de mai mulţi ani Analele Institutului de Patologie şi Bacteriologie din Bucureşti. În 1892 publică împreună cu Gheorghe Marinescu şi Paul Blocq un Atlas de Histologie patologică a Sistemului Nervos. Pe lângă activitatea ştiinţifică a fost preocupat de îmbunătăţirea stării sanitare a populaţiei. A fost distins. cu un accent deosebit în problemele de tuberculoză.care cauzează febra de Texas la pisici şi alte îmbolnăviri la animale vertebrate. preluata imediat de elvetianul Karl Garsé care a folosit-o in cercetari similare de antagonism bacterian si. cu premiul Montyon. care a realizat placa de diagnostic Babes-Petri. La Congresul Internaţional de Zoologie din Londra (1900) aceşti paraziţi sunt clasificaţi în genul Babesia. din Paris. Activitatea ştiinţifică a lui Victor Babeş a fost foarte vastă. a enuntat principiul imunizarii pasive si a inventat o metoda originala. de imunizare antirabica (tratament asociat: vaccin si ser antirabic). si premiul Breant in 1913. cunoscuta in lume ca "Metoda romana de tratament antirabic" (1888). in 1886 si 1924. orientare biomedicala bazata pe sinteza dintre bacteriologie si anatomia patologica. în special în combaterea şi prevenirea pelagrei. al doilea dupa Louis Pasteur.

profesor universitar român. După terminarea studiilor. fondator al şcolii româneşti de imunologie şi patologie experimentală. lucrează în Institutul "Pasteur" din Paris ca asistent al lui Ilija Mecinikov în domeniul mecanismelor imunitare ale organismului. 1886 . preluata imediat de elvetianul Karl Garsé care a folosit-o in cercetari similare de antagonism bacterian si. in 1887. IOAN CANTACUZINO Ioan Cantacuzino (n. care explica antagonismul dintre microorganisme. medic. de catre biologul german Iulius Richard Petri (1852-1921). Victor Babes a enuntat si principiul teoretic al antibiozei.1886. dr. 25 noiembrie 1863. microbiolog. d. cât şi cele superioare (filosofie. el a fost primul care a emis ideea ce sta la baza principiului autoantibiozei. sinteză a microbiologiei cu histopatologia. datorită formaţiei sale ştiinţifice de bază.Victor Babeş.1891 şi medicină. ştiinţe naturale. 14 ianuarie 1934. Bucureşti ) a fost un academician. a creat concepţia ce poate fi denumită "patomorfologia procesului infecţios". 1882 . este numit profesor de Medicină experimentală la Facultatea de Medicină din Bucureşti (1901) şi Director general al Serviciului Sanitar din . al doilea dupa Louis Pasteur. A studiat. "concurenta vitala" dintre speciile bacteriene si a introdus. In Bucuresti se afla Muzeul memorial "prof. Ioan Cantacuzino urmează atât studiile liceale (Liceul "Louis le Grand"). pe baza secretarii de catre acestea a unor substante cu actiune reciproc inhibitorie. "Cercetări asupra modului de distrugere a vibrionului holeric în organism"). Victor Babes".1894) la Paris. Constatand ca aceste substante pot opri chiar dezvoltarea speciei care le-a indus. tehnica antibiogramei. folosita si astazi in toate laboratoarele de microbiologie. 1887 . pentru prima oara in lume. care a realizat placa de diagnostic Babes-Petri. În 1895 obţine titlul de Doctor în Medicină cu teza: "Recherches sur le mode de destruction du vibrion cholérique dans l'organisme" (în limba română. Bucureşti. infiintat in memoria sa. Întors în ţară.

Numeroase universităţi iau acordat titlul de Doctor honoris causa. Laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie şi Medicină în anul 1974. Montpellier (1930). . a Laboratorului de "Medicină Experimentală" (1901) din cadrul Facultăţii de Medicină. George E. prezente în toate celulele vii". (inclusiv cele umane). în Statele Unite. având germeni cu virulenţă atenuată. Ioan Cantacuzino a desfăşurat o bogată activitate de cercetare privind vibrionul holeric şi vaccinarea antiholerică.România (1907). Lyon (1922). Ioan Cantacuzino a fost un remarcabil organizator al campaniilor antiepidemice. Atena (1932) şi Bordeaux (1934). România a fost a doua ţară din lume. al societăţilor de Biologie. membru în Comitetul de Igienă al Ligii Naţiunilor. Începînd cu anul 1896 publică lucrări despre sistemele şi funcţiile fagocitare în regnul animal şi despre rolul fenomenelor electrofiziologice în mecanismele imunitare. "Annales de Biologie" (1911) şi "Archives roumaines de pathologie expérimentale et de microbiologie". Vocaţia sa de fondator şi organizator a fost demonstrată prin înfiinţarea unor instituţii ca "Institutul de Seruri şi Vaccinuri" (1921). Pe baza cercetărilor sale privind vibrionul holeric. Cantacuzino a pus la punct o metodă de vaccinare antiholerică. care astăzi îi poartă numele. precum şi a unor reviste de specialitate. metodă folosită şi astăzi în ţările unde se mai semnalează cazuri de holeră. specialist în domeniul biologiei celulare. Dr. calitate pe care a demonstrat-o în combaterea epidemiei de tifos exantematic şi holerei în timpul primului război mondial şi în campania antimalarică. după Franţa. De asemenea. cu înaltă organizare. cu Medalia Naţională pentru Ştiinţă -. George Emil Palade George Emil Palade (nascut la 19 noiembrie 1912. Datorită lui Ioan Cantacuzino. imunizarea activă împotriva dizenteriei şi febrei tifoide. "Revista Ştiinţelor Medicale" (1905). pentru vaccinarea profilactică a nou-născuţilor împotriva tuberculozei. Ioan Cantacuzino a fost membru titular al Academiei Române din anul 1925. care a introdus în 1926 vaccinul BCG ("Bacilul Calmette-Guérin").Palade a fost premiat în 1986. numită "Metoda Cantacuzino". Bruxelles (1924).în biologie (National Medal of Science) pentru: "descoperiri fundamentale a unei serii esenţiale de structuri supercomplexe. de Patologie Exotică şi al Academiei de Ştiinţe din Paris. etiologia şi patologia scarlatinei. Iaşi – decedat 8 octombrie 2008) a fost un medic şi om de ştiinţă american de origine română.

". În 1961 G. În anul 1974 Dr. a iniţiat o colaborare cu Philip Siekevitz. fiica industriaşului Nicolae Malaxa şi pleacă cu soţia sa în Statele Unite ale Americii fiind angajat ca cercetător la New York University. a editat revista "The Journal of Cell Biology" (Revista de Biologie Cellulară). În 1973 părăseşte Institutul Rockefeller.pentru descoperiri privind . numite ribozomi sau "corpusculii lui Palade". Acolo l-a întâlnit pe Albert Claude. E. Cel mai important element al cercetărilor lui Palade a fost explicaţia mecanismului celular al producţiei de proteine. În perioada 1942 . producând componenţi celulari care erau omogeni morfologic..1945. În 1930 este admis ca student la Facultatea de Medicină a Universităţii din Bucureşti. într-o familie de profesori. Împreună cu Keith Porter. Cum nu era biochimist. pe care l-a împărţit cu Albert Claude şi Christian de Duve. În 1946 s-a căsătorit cu Irina Malaxa. iar din 1990 lucrează la Universitatea din San Diego (California).Biografie S-a născut la Iaşi în 1912. Palade a fost ales Membru în National Academy of Science a SUA. iar mama sa profesoară de liceu. tatăl său fiind profesor de filosofie. adică. în traducere: . pe care o absolvă în 1940. George Palade a realizat importanţa excepţională a microscopiei electronice şi a biochimiei în studiile de citologie. omul de ştiinţă care i-a devenit mentor. George E. la nivelul cărora se realizează biosinteza proteinelor. Doctorul Claude lucra în Institutul Rockefeller (Rockefeller Institute for Medical Research) şi l-a invitat pe Palade să lucreze împreună cu el în Departamentul de Patologie celulară. obţinând titlul de Doctor în Medicină cu o teză asupra unor probleme de structuri histologice. George Palade a servit în Corpul Medical al Armatei Române. Palade primeşte Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină. mutându-se la Yale University. Împreună au combinat metodele de fracţionare a celulei cu microscopie electronică. El a pus în evidenţă particule intracitoplasmatice bogate în ARN."for discoveries concerning the functional organization of the cell that were seminal events in the development of modern cell biology. Analiza biochimică a fracţiunilor mitocondriale izolate a stabilit definitiv rolul acestor organule subcelulare ca un component major producător de energie. Mediul familial l-a încurajat în prodigioasa sa formaţie intelectuală.cu referire la cercetările Dânsului în Institutul Rockefeller pentru Cercetări Medicale (the Rockefeller Institute for Medical Research). una dintre cele mai importante publicaţii ştiinţifice din domeniul biologiei celulare.

în SUA. cu tema: " Intracellular Aspects of the Process of Protein Secretion. În anul 2008." Prezentarea Dr.în ştiinţele biologice. În data de 8 octombrie 2008. a avut loc în Decembrie 12.Ronald Reagan. l-a premiat Dr. (inclusiv cele umane). care a fost publicată în 1992 de Fundaţia Premiului Nobel (the Nobel Prize Foundation) A fost ales membru de onoare al Academiei Române în anul 1975. pentru merite deosebite constînd în: . La 12 martie 1986. " (în româneşte: .organizarea functională a celulei ce au avut un rol esenţial in dezvoltarea Biologiei Celulare moderne.Aspecte intracelulare în procesul de secreţie a proteinelor").-lui Palade de primire a Premiului Nobel (Nobel Lecture). George Emil Palade moare la vârsta de 96 de ani. . 1974. Preşedintele SUA.descoperiri fundamentale --'pioneering'-. Palade cu Medalia Naţională de Ştiinţă-.. Preşedintele Traian Băsescu l-a decorat cu Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Colan.a unei serii esenţiale de structuri super-complexe cu înaltă organizare prezente în toate celulele biologice"..