You are on page 1of 9

PROTECŢIA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

- SPEŢE –
Speţa nr. 1
În anul 2004, în statul Metodia, dra Yara Dumy, în vârstă de 15 ani, elevă la un liceu din oraşul
Barov, descoperă că este însărcinată. Părinţii săi insistă ca Yara să păstreze sarcina, dar o obligă să renunţe la
studii. Pentru a păstra secretul asupra situaţiei fetei, o reţin acasă, încuiată într-o cameră, unde primeşte
zilnic mâncare, apă şi mama ei o ajută la igienă. Colegul său şi presupusul tată al copilului, Yanni V., în
vârstă de 16 ani, publică un articol în revista liceului despre situaţia Yarei, precum şi câteva mesaje primite
de la ea prin SMS şi o fotografie a ei, goală, trimisă tot prin telefon. Atât articolul, cât şi fotografia, sunt
preluate de ziarul naţional „Metodia adevărată”, însoţite de un apel făcut autorităţilor de a lua măsuri.
În urma publicării articolului, directorul ziarului, T.M., este pus sub urmărire penală pentru
publicarea unor imagini contrare bunelor moravuri. Judecătoria din Eledur, capitala statului, îl condamnă la
2 ani de închisoare cu suspendarea executării.
Între timp, Yara dă naştere unui băieţel, dar părinţii, în calitate de tutori legali ai fiicei lor, semnează
actele de abandon. Băieţelul, Yaris, este adoptat. Yara încearcă să anuleze abandonul şi adopţia, dar cererea
sa este respinsă de instanţă, pe motiv că deja legăturile de filiaţie au fost întrerupte ca urmare a adopţiei.
Între timp, Yara îşi reia studiile la liceul din Barov, însă, ca urmare a unor materiale publicate în
revista liceului, despre încercările ei de a-şi recupera copilul, este sancţionată cu eliminarea, iar înscrierea în
orice altă unitate de învăţământ îi este interzisă pt o perioadă de 3 ani, sancţiunea fiind aplicată de un comitet
format din inspectori şcolari şi cadre didactice, a cărui decizie nu poate fi atacată în instanţă.
In anul 2006, Yara şi directorul ziarului sesizează Curtea europeană a drepturilor omului.

Rezolvare :
1 Violarea căror drepturi ar putea fi invocată de Yara? Analizaţi și îndeplinirea condiţiilor de
admisibilitate.
În primul rând, în viziunea proprie, în conformitate cu prevederile art.2 al Protocolului nr.1 al
Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, Yara Dumy ar putea invoca în fața Cur ții Europene a
Drepturilor Omului violarea dreptului la educație întrucât ,, nimănui nu i se poate refuza dreptul la
educație. Statul, în exercitarea funcţiilor pe care şi le va asuma în domeniul educaţiei şi al
învăţământului, va respecta dreptul părinţilor de a asigura această educaţie şi acest învăţământ conform
convingerilor lor religioase şi filosofice”. Curtea Europeană a stabilit ca fiind drepturi ocrotite1
următoarele: dreptul la acces la instituțiile de învățământ existente la un moment dat, dreptul la o
educație efectivă și dreptul la recunoașterea oficială a studiilor încheiate. Pornind de la această idee,
putem înţelege că statul are datoria de asigura pluralismul în educaţie , dar în acelaşi timpp acesta poate
impune anumite obligaţii instituţiilor de învăţământ sau chiar indivizilor.
Cu privire la reclamația de încălcare a art. 2 al Protocolului nr. 1 și anume, dreptul la instruire,
reflectă o importanță a dreptului fundamental, pentru că într-o societate democratică nimănui nu i se
poate refuza dreptul la instruire. În consecință reclamantul este victima unei încălcări a art. 2 al
1 Bianca Selejan Guţan, Protecţia Europeană a Drepturilor omului, Ediţia 4 revăzută şi
adăugită, Ed. C.H.Beck, Bucureşti 2011,, p.230

~1~

mai nou. dedus ca drept de sine-stătător din jurisprudența Curții europene. Domnișoara Yara Dumy ar putea invoca în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și violarea dreptul la respectarea vieţii private şi familiale.M. Dreptul la secretul vieții private este denumit „dreptul de a trăi la adăpost de privirile străine” sau „dreptul de a fi lăsat în pace”. statul trebuie să asigure libera circula ție a informațiilor. În consecin ță reclamantul este victima unei încălcări a art. El include. Această condiție este destinată a proteja suveranitatea statului împotriva unor proceduri internaționale intempestive. dar și obligații pozitive. dreptul la respectarea vieţii private şi familiale. cu multiple declinări datorate jurisprudenței Curții europene. iar informa ția trebuie asigurată prin toate mijloacele tehnice sau. cum a precizat Comisia. . 2 Ce drepturi ar putea invoca dl. dreptul la un mediu sănătos. deoarece în scopul unei eficiente protec ții a libertății de exprimare. ar putea invoca în fața Curții Europene a Drepturilor Omului violarea dreptului la liberatatea de exprimare. în primul rând dreptul la secretul vieții private. pentru că într-o societate democratică nimănui nu i se poate refuza dreptul la respectarea vieții private și familiale. 10 aliniat 1 Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Astfel.o cerere poate fi considerată incompatibilă cu prevederile Convenției atunci când obiectul ei nu intră sub incidența dispozițiilor acesteia. 8 din Convenție orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie. Dreptul la respectul vie ții private este un drept complex. Cu privire la reclamația de încălcare a art. prin orice „alte forme de expresie”. a domiciliului său şi a corespondenţei sale.cererea nu a fost introdusă într-un termen de 6 luni de la data deciziei interne definitive – acest termen are ca scop limitarea în timp a posibilității de contestare a unor acte sau măsuri interne.cererea să nu fie incompatibilă cu prevederile Convenției. ~2~ . 1 din Convenție. de exemplu. potrivit art. în scopul protecției intimității locului unde se desfă șoară via ța privată. un caracter cutumiar. reflectă o importanță a dreptului fundamental. Acest drept cuprinde libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. T. dar si dreptul la identitate personală. de a se abține de la orice îngrădire a acesteia. Obiectul protecției acestui drept îl mai formează și secretul opiniilor si datelor cu caracter privat.M. Calificarea unei cereri ca abuzivă poate interveni și în cazul unor cereri repetate care nu au nici un fundament sau care conțin afirmații insultătoare sau cereri fanteziste sau provocatoare. 8 din Convenție și anume.aceasta este o condiție întâlnită în dreptul Internațional general și are.Protocolului nr. . 3 Cum aţi argumenta dacă aţi fi agentul guvernamental? Răspuns: Dacă aș fi agentul guvernamental al statului Metodia aș argumenta că: . să vegheze la menținerea caracterului pluralist al informației. Cererea abuzivă este cea prin care se urmărește un scop contrar celui prevăzut de Convenție sau care dovedește folosirea șicanatorie a dreptului de recurs la Curtea Europeană. potrivit art. dreptul la integritate fizică si morală precum si.nu au fost epuizate toate căile de atac interne . de acțiune. Yarei Dumy îi este încălcat acest drept prin publicare datelor cu caracter privat fără acordul său. Sfera sa include și asigurarea respectului pentru domiciliu (spațiul privat al persoanei). la origine. manifest nefondată sau abuzivă . 8 din Convenția europeană.? Răspuns: Domnul T. (inclusiv sexuală). statul nu are doar o obligație generală negativă.

C. iar în urma epuizării tuturor căilor de recurs interne a sesizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului. nu şi-a putut contacta familia şi nu a fost adus în faţa vreunei instanţe. a fost pus în libertate 45 de zile mai târziu printr-o decizie a procurorului militar în care se dispunea neînceperea urmăririi penale pentru infracţiunea de atentat la siguranţa naţională şi schimbarea încadrării faptei de uneltire împotriva democraţiei în cea de tulburare a liniştii publice. precum şi continuarea cercetărilor în stare de libertate.C.C. s-a adresat instanţelor din Filistinia în vederea apărării drepturilor sale recunoscute prin Convenţie. a publicat un articol denigrator la adresa lui J. J. J.C. J. a fost supus unui control medical obligatoriu pentru persoanele deţinute într-un penitenciar de maximă siguranţă. a încercat să înfiinţeze Asociaţia Victimelor Autorităţilor Filistine. suferea de hermafroditism. în decizie afirmându-se că articolul publicat afectează în mod grav autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti. un al doilea tiraj al ziarului Vox Patriae în care se afla interviul cu J.C. În ciuda solicitărilor lui J. Tribunalul din capitala Filistina a respins în mod definitiv înregistrarea asociaţiei al cărei preşedinte era J. În urma acestei decizii. motivând că preşedintele acestei asociaţii este supus unei cercetări penale.C.C. 2 În perioada insurecţiei izbucnite în Filistinia.C. În urma demersurilor făcute. ziarul Tabloid Per Sempre. ar fi adusă în faţa unei instanţe.C. Două zile mai târziu. acesta suferind o primă intervenţie chirurgicală în acest sens. pentru săvârşirea infracţiunilor de atentat la siguranţa naţională şi uneltire împotriva democraţiei. şi mai ales din înregistrările convorbirilor telefonice efectuate cu acordul procurorului de caz pe întreaga perioadă a cercetării penale.C este cercetat într-un dosar penal iar dezbaterea în presă a acestui subiect ar impieta asupra desfă șurării actului de justiţie în momentul în care cauza în care este cercetat J. în temeiul prevederilor Codului Penal şi al celui de Procedură Penală filistine. a fost reţinut de către autorităţile statului. Filistinia este stat parte la Convenţie. control ce a arătat că J.C.. a fost retras de la comercializare ca urmare a unei decizii luate de o instanţă din capitala Filistiniei la solicitarea procurorului de caz. De asemenea.C. În perioada detenţiei J. a acordat un amplu interviu ziarului Vox Patriae în care critica abuzurile autorităţilor şi solicita tuturor victimelor autorităţilor filistine să lupte împotriva acestor abuzuri. După eliberare. îi fusese refuzată de către primarul capitalei Filistiniei o cerere de a se căsători pe motiv că „identitatea sa sexuală este incertă”. având în vedere că J. acesta nu a avut acces la un avocat.C.SPEȚA NR. cererea adresată Curţii? Răspuns: Principala sarcină a Curții Europene a Drepturilor Omului este asigurarea respectării angajamentelor care decurg pentru statele părți la CEDO. în care oferea informaţii din dosarul medical al lui J. 1 Care sunt articolele din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului pe care şi-ar putea întemeia J.C din perioada detenţiei şi dezvăluia că în urmă cu puţin timp lui J. rezultă că scopul asociaţiei este anticonstituţional urmărind să înlăture guvernul actual din Filistinia. iar din dosarul de cercetare penală al acestuia. J.. care reunea persoane ce au fost deţinute în perioada insurecţiei din Filistina.C. apropiat puterii din Filistinia.C. J. Orice persoană particulară poate invoca protec ț ia ~3~ . şi deţinut în penitenciarul de maximă siguranţă din capitala Filistiniei.

sau se află sub jurisdicția acestui stat are calitatea de reclamant. pentru securitatea naţională. siguranţa publică. 3 lit.C.și organiza apărarea. prevăzute de lege. persoanele arestate sau deținute au dreptul la examinarea de către instanță a legalității măsurii private de libertate. dreptul de a fi dus în fața unei instan țe și dreptul de a-și contacta familia. . Un alt articol pe care și-ar putea ăntemeia reclamantul ac țiunea aste art. iar dacă domnul J. Prezentul articol nu interzice ca restrângeri legale să fie impuse exercitării acestor drepturi de către membrii forţelor armate. 4 din Conven ția Europeană. aducând la cunoștință publicului abuzurile pe care le făcea statul filipinez. i s-a încălcat dreptul la libertatea de exprimare. reclamantul poate susține că prin reragerea ziarului Vox Patrie de la comercializare. din care reiese că garanțiile procesului echitabil se aplică oricărei persoane fizice sau juridice. Reclamantul poate invoca art. apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor. 5 alin.” 2 Cum aţi argumenta pe fond. este cetățean al avestui stat. În speța prezentată. Conform art. libertatea de opinie este protejată în strânsă legătură și cu libertatea de gândire și conștiință. precum și libertatea de informare. 4 din Convenția Europeană Din enunțul speței reiese că reclamantul nu a fost lăsat să-și exercite dreptul de a introduce un recurs în fața unui tribunal. Domnul J. ziarului Vox Patria.Art. 6 din Convenția Europeană. 1 stipulează că libertatea de expresie include libertatea de opinie. Conform art. Prin interviul acordat de J. . 6 alin.C.Art. 11 din Conven ția Europeană. prin explicarea în mod disciplinat a tuturor motivelor redate în raport de temeiurile de drept invocate. în care se afla interviul său.Potrivit art. acesta critica abuzurile autorităţilor şi solicita tuturor victimelor autorităţilor filistine să lupte împotriva acestor abuzuri.C. constituie măsuri necesare. în consecință presupunând că reclamantul a fost împiedicat să deschidă procedura recursului fiind deținut în penitenciarul de maximă siguranță din capital Filistiniei. Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care. pentru ca acesta să statuieze într-un termen scurt asupra legalității de ținerii sale și să dispună eliberarea sa dacă deținerea este ilegală. 10 alin 1. inclusiv dreptul de a constitui cu alţii sindicate şi de a se afilia la sindicate pentru apărarea intereselor sale. ai poliţiei sau ai administraţiei de stat. nu a dispus de toate facilitățile necesare pentru a. Art. dacă aţi fi avocatul lui J.? Răspuns: Dacă aș fi avocatul domnului J. c. 10 din Convenția Europeană potrivit căruia orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. . 5 alin.conven ț iei împotriva unui stat parte atunci când pretinsa încălcare a drepturilor a avut loc în cadrul jurisdicției statului respectiv.Art.Art. 9. 10 alin. care prevede că „ Orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire paşnică şi la libertatea de asociere. 11 din Convenția Europeană – Libertatea de întrunire și asociere. prin raportare la cerințele de procedură și de fond ~4~ . Filistinia. deoarece acesta a fost lipsit de dreptul de a se apăra în mod efficient. și-ar putea întemeia cererea adresată Curții pe următoarele articole din Convenția Europeană a Drepturilor Omului: .C. reclamantului I sinterzis dreptul de a avea acces la un avocet ales sau din oficiu. desigur că argumentarea mea ca apărător al acestuia ar fi formulată în favoarea sa.C. statul Filistinia fiind parte la Convenție este partea pârâtă. într-o societate democratică. după cum urmează: . protejarea sănătăţii sau a moralei ori pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor altora.

Din prezenta speță constatăm violarea drepturilor fundamentale garantate de dispozițiile art. A l i n i a t u l 2 a l a r t . cât și prin raportare la prevederile Convenției Europene. 2 și 3 lit. .În ceea ce privește reclamația de încălcare a art.C. statul Filistinian demostrează că potrivit dispozițiilor art. nu au fost realizate de un tribunal independent și imparțial.6 din Convena ția europeană prevede o serie de drepturi acordate persoanei impotriva căreia se formulează o acuzație în materie penală. să poată fi asistat în mod gratuit de un avocat din oficiu. Dezvoltările jurisprudențiale au făcut ca dreptul la un proces echitabil să fie privit atât ca o garan ție formală. fiind deținut într-un penitenciar de maximă siguran ță.” La rândul său alin.excepția preliminară a tardivității prin nerespectarea termenului de 6 luni. Privind această excepție. care este termenul de decădere sancționat cu respingerea cererii ca inadmisibilitatea pe motiv că este tardivă. pe fondul evenimentelor. Statul Filistinian arată că pentru a fi examinate pe fond de către Curte. atunci când interesele justiţiei o cer. 1. 3 lit.excepția preliminară a neepuizării căilor de atac interne – reclamantul ar fi putut invoca în mod direct Convenția în fața instanțelor statului Filistinian. Din speța prezentată rezultă că reclamantul. 6 d i n C o n v e ț i a e u r o p e a n ă v i z e a z ă p r e z u m ți a d e n e v i n o v ă ț i e : „Orice persoană acuzată de o infracţiune este prezumată nevinovată până ce vinovăţia sa va fi legal stabilită. în temeiul prevederilor Codului Penal şi al celui de Procedură Penală filistine. . constituie una dintre premisele asigurării principiului preeminenței dreptului intr-o societate democratică. 35 paragraful 1 din Convenție. alin. 3 al art. cât și ca un drept substantial. nu a fost lăsat să-și exercite dreptul de a introduce un recurs în fa ța unui tribunal. pentru săvârşirea infracţiunilor de atentat la siguranţa naţională şi uneltire împotriva democraţiei. denunțând inechitatea procedurii întrucât. având în vedere că reclamantul a fost împiedicat să deschidă procedura recursului. şi deţinut în penitenciarul de maximă siguranţă din capitala Filistiniei. în consecință.necesare pentru a se dispune o asemenea măsură atât din perspectiva dreptului intern. a fost reţinut de către autorităţile statului. 6 d i n C o n v e n ți a e u r o p e a n ă c a g a r a n ț i e procedurală a drepturilor și libertăților persoanei în fața instanțelor de judecată. cererile individuale trebuie să îndeplinească o serie de condiții de adminibilitate prevăzute de art. consider că i s-a încălcat dispozițiile art. ~5~ . r e g l e m e n t a t î n a r t . 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. 5 alin. 6. dacă nu dispune de mijloacele necesare pentru a plăti un apărător. Curtea nu poate fi sesizată decât după epuizarea căilor de recurs interne și într-un termen de 6 luni de la data deciziei interne definitive. 3 Cum aţi formula apărarea în cazul în care aţi fi agentul guvernamental al statului Filistinia? Răspuns: În cazul în care aș fi agentul guvernamental al statului Filistinia aș invoca: . alin.35 al Convenției și în consecin ța solicităm respingerea cererii ca inadmisibilitate pe motiv că este prematură. judecarea și codamnarea reclamantului. b și c din Convenția europeană. D r e p t u l l a u n p r o c e s e c h i t a b i l . c al Convenției – oricare ar fi motivul pentru care o persoană este privată de libertate. aceasta are dreptul de a se apăra ea însă și sau să fie asistată de un apărător ales de ea și. J. pentru ca acesta să statueze într-un termen scurt asupra legalității deținerii sale și să dispună eliberarea sa dacă deținerea este ilegală. 6.

A. deoarece Curtea nu poate fi sesizată decât într-un termen de 6 luni de la data deciziei interne definitive. dar nu precizează care era rolul său în noaptea aceea. este plasat într-o celulă de izolare. A.SPEȚA NR. ÎNTREBĂRI ȘI CERINȚE a Ce excepții de inadmisibilitate poate ridica Guvernul statului Burlania? Răspuns: Excepțiile de inadmisibilitate pe care le poate ridica statul Burlania sunt: . cu TV. Speriat. După câteva ore de anchetă. că din cauza lui au fost prinși și l/a amenințat că ”o să vadă el” în închisoare. este absolvent de liceu. O patrulă de poliție îi surprinde în flagrant. La 30 de ore de la arestare. șeful grupării. stat membru al Consiliului Europei și parte la Conven ția Europeană a Drepturilor Omului din iunie 2001.F.F. sesizate de mama lui A. grupul săvârșește mai multe spargeri într-un cartier rezidențial din BlackVille. intr-un apartament din orașul BlackVille. inclusiv A.F.inadmisibilitatea cererii pe motiv că este tardivă.și doar datele personale. A.M.. capitala statului Burlania. Instanțele din Burlania. mărturise ște tot în declarație. într-un penitenciar de maximă siguranță. ci doar privea de pe margine și avea sarcina să-i avertizeze pe ceilalți în caz că se apropia cineva. este condamnat la 2 ani de închisoare cu executare. fără activități fizice sau intelectuale. precum și mersul la dușul săptămânal. intră într-un grup de infractori. arătând doar că făcea parte din grupul de infractori. un infractor deosebit de periculos.M. resping cererile de schimbare a regimului de detenție al lui A.F. fără a fi chemat un avocat. care nu vorbește cu el. Nu este lăsat să ia legătura cu mama lui.inadmisibilitatea cererii pe motiv că este prematură. ~6~ . adăugându. nu a fost lăsat să meargă la toaletă și nici să bea apă. În noaptea de 22 spre 23 ianuarie 2001. (care a fost închis într-o celulă normală. Mama se adresează Curții europene a drepturilor omului. fără ocupație stabilă. cheamă întăriri și infractorii sunt toți arestați. A. autoritățile declară în fața instanței că această izolare este pentru protec ția lui A. 3 A. lui A. întreaga declarație a scris-o la dictarea polițiștilor. la momentul faptelor. cu alți 20 de deținu ți. este dus la secția de poliție. La sesizarea avocatului angajat de mama sa. fără a putea avea contact cu nicio persoană.F. În ianuarie 2001.F. După 3 luni și în urma sesizărilor repetate ale avocatului. De altfel.F. într/o curte interioară de 20 metri pătrați. În momentul arestărilor. adică nu lua parte direct la spargeri. specializați în spargeri de mașini. află de la colegii de celulă (care aflaseră de la avocații lor) că vor fi trimiși în judecată. D. deoarece reclamantul nu a epuizat toate căile de recurs interne disponibile și effective atât în practică cât și în teorie. După un proces de 3 zile.. este dus în arestul poliției. care se afla în programul de ”inițiere”.F.F. însoțit de un gardian. Odată ajuns..F. i se permite o vizită pe săptămână din partea unui preot și o vizită lunară a mamei lui. timp în care nu a mâncat. . Singurele momente de ieșire din celulă sunt câte o plimbare la două zile. de amenințările lui D. l-a acuzat pe A. program de muncă și religios).F. Este transportat la penitenciar (300 km) într-un camion fără geamuri și fără scaune. care a a șteptat în zadar la u șa tribunalului și apoi la poarta închisorii. plimbare care durează 30 de minute. unde este interogat. și anume celor accesibile. la data de 1 martie 2002. alături de alți 20 de condamnați. Locuiește cu mama sa.

Curtea se poate pune la dispoziția celor interesați. fără a. în scopul rezolvării cauzei pe cale amiabilă.interzicerea torturii. statele interesate vor furniza toate facilitățile necesare. să prezinte observaţii scrise sau să ia parte la audieri. cererea. împreună cu reprezentanții părților și. la o anchetă pentru a cărei desfășurare eficientă. Preşedintele Curţii poate invita orice Înaltă Parte contractantă care nu este parte în instanţă sau orice persoană interesată. care va hotărî. finalizate cu pronunțarea unei hotărâri prin care declară dacă a avut loc sau nu o încălcare a Convenției. în fața CEDO? Discutați calitatea de victimă a mamei. într-o în țelegere prin care statul pârât se obligă să plătească o compensație sau alte reparații.și asuma însă răspunderea pentru încălcarea Convenției.F. instituită de lege. De asemenea. c Cum ar putea răspunde Curtea acestor capete de cerere? Răspuns: În cazul în care. ea va proceda la examinarea cauzei în condiții de contradictorialitate. dar accesul în sala de şedinţă poate fi interzis presei şi publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părţi a acestuia în interesul moralităţii. nu se poate aplica o pedeapsă mai severă decât aceea care era aplicabilă în momentul săvârşirii infracţiunii. Hotărârea trebuie să fie pronunţată în mod public. . alta decât reclamantul.dreptul la un process echitabil. 2 din Convenție. 4 .b Ce drepturi poate invoca mama lui A. . în unanimitate. 36 alin. le poate invoca în fața Curții sunt următoarele: . potrivit dreptului naţional sau internaţional. 5 alin.nici o pedeapsă fără lege. fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil. de către o instanţă independentă şi imparţială. . în interesul bunei administrări a justiţiei. 1 Nimeni nu poate fi condamnat pentru o acţiune sau o omisiune care. o Cameră se poate pronunța asupra admisibilității și a fondului cererii. 1 Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil. nu constituia o infracţiune. o reparație echitabilă. pe baza respectării drepturilor omului garantate de CEDO. deoarece conform art. pentru ca acesta să statueze într-un termen scurt asupra legalităţii deţinerii sale şi să dispună eliberarea sa dacă deţinerea este ilegală. ~7~ .F. fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa. în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale. si dacă dreptul intern al statului pârât nu permite decât o înlăturare incompletă a consecin țelor acelei încălcări. nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante. deoarece conform art. Dacă nu s-a ajuns la rezolvarea cauzei pe cale amiabilă. Comitetul nu declară inadmisibilă și nu scoate de pe rol. în urma examenului prealabil. De asemenea. sau în măsura considerată absolut necesară de către instanţă atunci când. dacă este cazul. 6 alin. deoarece conform art. Curtea acordă părții lezate. În caz afirmativ. 3 Nimeni nu poate fi supus torturii. Răspuns: Conform art. al ordinii publice ori a securităţii naţionale într-o societate democratică. Orice persoană lipsită de libertatea sa prin arestare sau deţinere are dreptul să introducă un recurs în faţa unui tribunal.dreptul la liberate și la siguranță. Curtea va proceda la audieri. Rezolvarea pe cale amiabilă constă. atunci când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor la proces o impun. în împrejurări speciale publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiţiei. dacă este cazul. deoarece conform art. În cazul în care Curtea declară o cerere admisibilă. 7 alin. Drepturile pe care mama lui A. de obicei. în momentul în care a fost săvârşită.

plimbare care durează 30 de minute. dar nu precizează care era rolul său în noaptea aceea. 7..F. este obligat să scrie declara ția sub dictarea polițiștilor și nu este dus în fașa unei instanțe. precum și mersul la dușul săptămânal. în momentul în care a fost săvârşită. după 30 de ore de la arestare aflându-se în arest. fără a fi chemat un avocat.Dreptul de a nu fi supus torturii si altor tratamente sau pedepse inumane sau degradante prin care nimeni nu poate fi supus pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante. fără activități fizice sau intelectuale. arătând doar că făcea parte din grupul de infractori. De altfel. reclamantul nu are dreptul la un avocat. adăugându-și doar datele personale. mărturisește tot în declara ție.F. . fără a putea avea contact cu nicio persoană. potrivit dreptului naţional sau internaţional. nu se poate aplica o pedeapsă mai severă decât aceea care era aplicabilă în momentul săvârşirii infracţiunii. În cazul de fa ță reclamatului i s-a aplicat o pedeapsă mai severa decât fapta săvârșită fiind condamnat la 2 ani de închisoare cu executare.După examinarea prealabilă a drepturilor invocate de mama lui A. art.Dreptul la liberate și siguranță prin care orice persoană lipsită de libertatea sa prin arestare sau deţinere are dreptul să introducă un recurs în faţa unui tribunal. singurele momente de ieșire din celulă sunt câte o plimbare la două zile. După câteva ore de anchetă. nu constituia o infracţiune. prin care nimeni nu poate fi condamnat pentru o acţiune sau o omisiune care.Dreptul la un proces echitabil. 1 din Convenție spune că nici o pedeapsă fără lege. După constatările făcute Curtea constată că statul Burlania nu a respectat drepturile reclamatului fiind obligat să plătească o compensație și să facă reparațiile cuvenite față de reclamant. într-un penitenciar de maximă siguranță. după ce Comitetul nu declară inadmisibilă cererea și în urma celor analizate Curtea constată că reclamantului iau fost încălcate următoarele drepturi: . este dus la secția de poliție. însoțit de un gardian. nu a fost lăsat să meargă la toaletă și nici să bea apă. alin. . iar reclamantul este ținut într-un penitenciar de maximă siguranța. timp în care nu a mâncat. Speriat. în condițiile în care reclamantul A.Dreptul la o pedeapsă adecvată. este dus în arestul poliției. întreaga declarație a scris-o la dictarea polițiștilor. unde este interogat. este plasat într-o celulă de izolare. ~8~ . într-o curte interioară de 20 metri pătra ți. care nu vorbește cu el. De asemenea. .

 http://jurisprudentacedo. Protecția europeană a drepturilor omului. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.2011. Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Protecția europeană a drepturilor omului.  CONVENŢIA EUROPEANĂ PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE. Iași. Sibiu 2004.com/ ~9~ . Ediția 4. Protecția drepturilor omului.H.  Doina Balahur. Editura C. Beck. București.  Bianca Selejan Guțan. 2011.BIBLIOGRAFIE  Bianca Selejan Guțan.