You are on page 1of 18

Facultatea de Instalaţii

Alimentarea cu energie electrică
a unui oras prin intermediul unui
parc eolian
ING.
DRANCĂ REMUS VIOREL

Energia produsă din resurse regenerabile (energia eoliană. Aceste rezerve submarine sunt repartizate într-o fâșie a globului pământesc care cuprinde zonele Golfului Persic. rezervele mondiale ar urma să se epuizeze în 20 sau maximum 50 de ani. geotermală . devine posibilă implicarea mai activă a mediului de afaceri (mediu reprezentat de companii private din țară și străinătate). solară. et all. Resursele regenerabile sunt adesea relaționate cu producerea de energie electrică. din intemperii. utilizarea resurselor regenerabile oferind astfel posibilitatea introducerii în circuitul economic a unor zone izolate sau neproductive. Determinant este și faptul că la utilizarea acestor surse durabile de energie nu se produce nici dioxid de carbon și nu apar nici reziduuri atomice.A. Aceste surse regenerative de energie pot să apară în formă de energie eoliană. O bună parte din totalul rezervelor de petrol și gaze cunoscute până în prezent se află încă sub mări și oceane. consumul s-a dublat la aproape fiecare 10-15 ani. iar Orientul Mijlociu posedă 57% din rezervele mondiale cunoscute de petrol.. unde terenurile nu pot fi folosite pentru agricultură. să contribuie la asigurarea bunăstării și a unei calități superioare a vieții pentru generațiile următoare. înrăutățirea condițiilor pedoclimatice. Aceasta descrește costul de funcționare al sistemelor de energie regenerabile și reduce riscurile de funcționare. Diversificarea surselor de producție a energiei. Omenirea consumă azi mai mult combustibil decât poate produce. Numai Rusia. diminuarea progresivă a resurselor naturale și explozia demografică justifică căutarea unor soluții pentru reducerea dependenței de importurile de resurse de energie primară. China și S. Mării Caraibelor și Americii de Sud. având în vedere că ele nu folosesc combustibili fosili. . nulă. Utilizarea într. pentru îmbunătățirea siguranței în aprovizionare și combaterea schimbărilor climatice. T. un calcul aproximativ ne poate conduce la constatarea că. Un avantaj suplimentar este “insensibilitatea” la prețul combustibililor (“soarele răsare pentru nimic”). 2001). poate duce la crearea de noi locuri de muncă. în diferite zone ale țării.U. tehnologiei și de asemenea a infrastructurii a apărut ca şi răspuns la fenomenele de poluare și la distrugerea mediului înconjurător în primul rând. Acestea pot. a autorităților publice locale în procesul de valorificare a resurselor regenerabile de energie. în condițiile în care. precum și 20% din resursele de gaz natural. în ultimele 3-4 decenii. Principalul avantaj al sistemelor de energie regenerabilă este contribuția intrinsecă. în plus. dispun împreună de 85% din totalul resurselor.INTRODUCERE În ultimele decenii. Odată cu introducerea acestor zone în circuitul economic (zone deșertificate). lumina și căldura solară. Având în vedere că rezervele de combustibili fosili sunt limitate. Energia din surse regenerabile este energia produsă din surse durabile.. hidro). la extinderea gazelor cu efect de seră. dar și producerea de energie termică este posibilă (Ackerman. valorificabile energetic sunt foarte inegal răspândite. În același context poate fi amintit și faptul că zăcămintele cunoscute până astăzi. hidroenergie. temperatura pamântului și biomasă.un grad din ce în ce mai mare a surselor de energie regenerabile și aplicarea unor tehnologii care protejează mediul înconjurător reprezintă aporturi considerabile pentru dezvoltarea durabilă. care sunt inepuizabile.

precum și costul conectării la rețea (în cazul electricității) . importanța prezentei cercetări. având ca și scop prezentarea acesteia în scopul unei informări corecte. Nu în ultimul rând. de nivelul informațiilor pe care aceștia îl dețin în acest domeniu. Sursele regenerabile prezintă un interes din ce în ce mai mare. reprezintă cea mai scumpă variantă. subiective și obiective. datorită faptului că sunt nepoluante. utilizarea biomasei conduce la cel mai redus cost. tentant. realizat de acest studiu.Aspectele cele mai importante se referă la investițiile inițiale. nu presupun costuri mari pentru exploatare şi au un rol important în dozarea raţională a resurselor epuizabile. iar pe de altă parte obiectivă. Partea obiectivă este bazată pe importanța unui studiu de asemenea natură. Pentru atingerea acestei ținte comune. Dintre toate variantele de utilizare a surselor regenerabile. incluzând fotocelulele (Costea (Botici). 2007). iar celulele solare (fotocelulele). în primul rând.5% era în 2005). Partea subiectivă este bazată pe faptul că domeniul energiei din surse regenerabile este un domeniu nou. numeroase țări stimulează măsuri de susținere a sistemelor de energie regenerabile. fiind considerată a avea un rol important în creșterea securității resurselor energetice. electricitate și transport. pe locul secund situându-se energia eoliană . MOTIVAŢIA ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII Motivația pentru alegerea acestei teme de cercetare este pe de o parte subiectivă. prețul energiei. fiecare stat membru trebuie să își sporescă producția și utilizarea de energie regenerabilă în încălzire-răcire. Cu toate acestea. prin reducerea dependenței de combustibilii fosili importaţi şi în reducerea gazelor cu efect de seră. De asemenea legislația în continuă schimbare din acest domeniu a constituit un alt motiv pentru alegerea făcută. în general. au fost concretizate în obiectivul principal și obiectivele secundare ale prezentului studiu 3 . deoarece pe lângă un profil al acestora. necesar și totodată insuficient cercetat. oferă și o informare a posibilităților pe care aceștia le au. Toate aceste motive. Adriana Monica. care poate confirma sau infirma nevoia sau dorința producătorilor și potențialilor consumatori de a utliza acest tip de energie. energia regenerabilă trebuie să susțină 20% din consumul de energie final al statelor Uniunii Europene (8. costul combustibilului. folosită in instalații “on-shore” și instalațiile hidro. Până în 2020.Energia regenerabilă se bucură de multă atenție. constă și în completarea informațiilor în domeniu cu informaț ii care să reflecte realitatea producătorului/potențialului consumator.

energia geotermală. sursele de energie regenerabilă includ (Directiva 2001/77/EC): • energia regenerabilă pentru producerea de curent electric cum ar fi: forța eoliană și eco-curentul (microhidrocentralele. forța eoliană și fotovoltaică). în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. • biocombustibili cum ar fi: biodiesel. vine în întâmpinarea preocupărilor manifestate la nivel local/regional cu scopul de a crește vizibilitatea/transparența informa țiilor existente în domeniul surselor regenerabile dar și pentru a impulsiona utilizarea acestor surse alternative de energie. Platoul Transilvaniei. combustibili obținuți din ulei vegetal. . bioetanol. eficien ței economice și a restricțiilor de mediu. Dobrogea. în general și în particular. Câmpia de Vest. biogaz. Carpaţi. geotermie. vine în întâmpinarea preocupărilor manifestate la nivel local/regional cu scopul de a crește vizibilitatea/transparența informa țiilor existente în domeniul surselor regenerabile dar și pentru a impulsiona utilizarea acestor surse alternative de energie. • căldura din purtătorii de energie regenerabilă cum ar fi: căldura din centrale termice.. Sursele regenerabile de energie din România au un poten țial teoretic important. energia din biomasă: biodiesel. energia solară. Subcarpaţi şi Câmpia Română: 4 . datorită limitărilor tehnologice. energia solară. România poate dezvolta sisteme de producție pe toate tipurile de surse regenerabile. CLASIFICAREA ȘI DESCRIEREA RESURSELOR REGENERABILE DIN ROMÂNIA Realizarea unei analize în domeniul resurselor regenerabile de energie în România. în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. sistemele de energie regenerabilă se clasifică astfel: energia eoliană. lichidă sau gazoasă. curent din biomasă solidă. în funcție de specificul fiecărei zone geografice din țară. instalații cu biomasă. Moldova. hidrogen și metanol. În conformitate cu Directiva Europeană privind sistemele de energie regenerabilă. este prezentată distribuţia surselor regenerabile de energie în opt teritorii geografice ale României: Delta Dunării.2. În figura 1.OBIECTIVELE CERCETĂRII Realizarea unei analize în domeniul resurselor regenerabile de energie în România. Poten țialul utilizabil al acestor resurse este mult mai mic. În conformitate cu sursele de energie. geotermală și căldura de ambient. energia hidro. gaze provenite de la gropi de gunoi sau instalații de decantare.trecerea în revistă a legislației naționale în vigoare în domeniul producției de energie din resurse regenerabile. în general și în particular. gaz lichid.

IV2. VII .Fig.Carpații de Vest. VIII .Câmpia de Sud (biomasă. VII2– Subcarpații de Curbură.Subcarpații (VII1– Subcarpații Getici. micro-hidro). micro-hidro și eoliană).Carpații de Sud. energie eoliană. Distribuția teritorială a resurselor regenerabile I . VII3– SubcarpațiiMoldovei: potențial ridicat pentru biomasă. V . IV3.Platoul Transilvaniei (potențial ridicat pentru micro-hidro și biomasă). VI Câmpia de Vest (potențial ridicat pentru energie geotermică și eoliană). II .Moldova (câmpieși platou: micro-hidro. 5 .Delta Dunării (energie solară). potențialridicat în biomasă. IV . energie eoliană).Dobrogea (energie solară. III . 1. energie geotermică. biomasă).Carpați (IV1.Carpații de Est. energie solară).

744. Desigur.3%. dar şi judeţul Bistriţa-Năsăud. care este cel mai urbanizat din regiune. ENERGIA EOLIANĂ 1. Vântul in energia eolian Vânturile se datorează faptului că regiunile ecuatoriale ale Pământului primesc mai multe radiaţii solare decât regiunile polare. instituidu-se astfel un număr mare de curenţi de convecţie în atmosferă. cu 66. Producerea energiei eoliane a început foarte devreme cu secole în urmă.2% din popula ție trăind în mediul urban. Cluj.32 % din suprafața țării. sunt necesare evaluări mai detaliate pentru a cuantifica resursele în anumite zone. de asemenea. în timp ce 1% din aportul zilnic de energie eoliană este aproximativ echivalent cu consumul zilnic de energie pe glob. Regiunea de Nord-Vest (Transilvania de Nord) este una din cele 8 regiuni de dezvoltare din România și include 6 județe: Bihor. dar nefiind momentan o unitate administrativ-teritorială și neavând personalitate juridică.Mare. judeţului Cluj. cu nave cu pânze. Figura 1. Satu.REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD VEST Poziționarea geografică Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest (Transilvania de Nord) a fost creată în baza legii 151/1998 (modificată prin legea 315/2004) prin asocierea voluntară a administra țiilor publice locale. Potrivit estimărilor meteorologice. Maramure ș. cu o popula ție totală de 2. mori de vânt şi maşini de treierat pentru cereale.67% din populaţ ia României. dar. reprezentând 14. prin excepţie. în funcţie de orientarea axei rotorului.914 locuitori Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest reprezintă 12. aproximativ 1% din radiaţia solară de intrare este convertită în energie eoliană. cu puţin sub nivelul naţional (se remarcă. larg răspândite. Termenul de turbină eoliană este utilizat pe scară largă în zilele noastre pentru o maşină cu pale rotative care converteşten energia cinetică a vântului în energie utilă. În prezent există două categorii de turbine eoliene de bază: turbine eoliene cu ax orizontal (HAWT) şi turbine eoliene cu ax vertical (VAWT). Abia la începutul acestui secol au fost dezvoltate turbine eoliene de mare viteză pentru generarea de energie electrică. cu un grad de ruralizare de aproape 63%). în timp ce gradul de urbanizare este aproximativ 53.159 km . – Configuraţii de turbine eoliene 6 . Bistrita -Năsăud. Sălaj. iar gradul de feminizare depăşeşte 50% cu un procent. Asta înseamnă că resursele eoliene la niveln mondial se găsesc în cantităţi mari. aproape similar cu cel naţional. Suprafa ța 2 regiunii este de 34.

locuri de muncă la nivel local. de asemenea. Costul energiei eoliene se încadrează între 5-8 euro cenţi pe kWh şi se preconizează să scadă până la 4 euro cenţi pe kWh în viitorul apropiat. În prezent. aplicaţiile energiei eoliene presupun generarea de electricitate. turbinele eoliene nu ajunseseră încă la maturitate comercială). Industria eoliană este. Energia eoliană este o industrie cu creştere rapidă la nivel mondial. Câştigul ce rezultă din exploatarea energiei eoliene constă atât în consumul redus de combustibili fosili. la fel ca şi persoane fizice sau juridice. de obicei. şi a creat încă 4000 de locuri de muncă în 7 .2 Elementele si tipul turbinelor. nu se ia în calcul impactul acestora asupra mediului (ploile acide. Un studiu recent al Asociaţiei producătorilor danezi de turbine eoliene concluzionează că industria eoliană daneză numără 8500 de angajaţi danezi.Fig. cu turbine eoliene care operează în paralel cu sisteme de reţea sau de utilitate. energia eoliană concurează deja cu energia produsă din combustibilul fosil şi energia nucleară. Taxele pentru închirierea terenului plătite către fermieri oferă venituri suplimentare în comunităţile rurale. oferă pe termen scurt. Sistemele combinate de tip Eolian-diesel pot oferi o economie de combustibil mai mare de 50%. precum şi reducerea costurilor globale de generare a energiei electrice. Producerea de electricitate din vânt este o industrie destul de nouă (în urmă cu 20 de ani în Europa. Producţia de energie eoliană continuă să se îmbunătăţească prin reducerea costurilor şi a creşterii eficienţei. Utilităţile electrice au flexibilitatea de a accepta o contribuţie de aproximativ 20% din sistemele de energie eoliană. un angajator important. în paralel cu motoare alimentate cu combustibili fosili (sisteme hibride). Companiile locale care realizează lucrările de construcţie a parcurilor eoliene. cei mai mulţi dintre ei fiind europeni. etc. Există aproximativ 60 de producători la nivel mondial. în locaţii mai îndepărtate. Întreţinerea proiectelor folosind energia eoliană este simplă şi ieftină. efectele schimbărilor climatice. Mai mult de 10 dintre marile bănci europene şi mai mult de 20 de companii de utilităţi europene au investit în domeniul energiei eoliene. chiar fară a considera beneficiile energiei eoliene pentru mediu. În unele ţări.). La estimarea costului energiei electrice produse în centralele electrice convenţionale. în timp ce pe termen lung sunt create locuri de muncă pentru lucrări de întreţinere.

Aceasta este aleasă pentru a se potrivi regimului vitezei vântului din teren.afara ţării. Turbinele eoliene folosesc energia cinetică a fluxului de vânt. în ansamblul său. adică peste 25 la 30 m/s (furtună viguroasă). atunci când viteza vântului devine periculos de mare. Aceasta este viteza de deconectare a turbinei eoliene. la maxim.o viteză a vântului în spatele rotorului (figura 3). în funcţie de amplasament).5 ori mai mare decât viteza medie a vântului în teren. Industria eoliană daneză este acum un angajator mai mare decât industria pescuitului danez. dar la randament mai mic. Rotoare lor reduc viteza vântului de la v1 . Peste viteza vântului la putere nominală. Ocuparea forţei de muncă totale în cadrul industriei eoliene din Europa. Puterea produsă de turbina eoliană creşte de la zero. până la oprirea sa. ulterior a fost modificată pentru a include efectele vântului în teren. dar din nou. sub viteza vântului de pornire (de obicei în jurul valorii de 4 m/s. Acesta a fost iniţial concepută pentru marinari şi a descris starea mării. turbina eolienă continuă să producă aceeaşi putere nominală.viteza vântului neperturbat mult în faţa rotorului la v2 . şi în general. iar viteza vântului la care se atinge puterea nominală este "viteza vântului la putere nominală ". PUTEREA NOMINALA A UNEI TURBINE EOLIENE O cerinţă necesară pentru utilizarea vântului la producerea de energie este un flux cât mai constant de vânt puternic. 8 . Puterea maximă pe care turbinele eoliene (WTS) sunt concepute pentru a o genera se numeste "putere nominală". O modalitate de clasificare a vitezei vântului este Scara Beaufort care oferă o descriere a caracteristicilor vântului. însă. este estimată la peste 20000 de locuri de muncă. Specificaţiile exacte pentru identificarea energiei produse de o turbină eoliană depind de distribuţia vitezei vântului pe parcursul anului în teren. este de aproximativ 1. la viteza vântului la putere nominală (vezi figura 2).

maximul teoretic al cp este 16/27 = 0. în primul amplasament se poate obţine o putere medie anuală de 1232. Astfel se evidenţiază importanţa vânturilor puternice. În condiţii reale. Puterea produsă şi potenţialul de extragere diferă. În condiţii ideale. În terenurile cu viteze mari de vânt se va obţine mai multă energie.593 (cunoscut ca limita Betz) sau. Climatul din amplasament descrie această variabilitate statistic. Variabilitatea vântului implică deasemenea variabilitatea energiei electrice generate. aici putând apărea vânturi de mare viteză. în timp ce latitudinile temperate prezintă o variaţie mult mai mare a vitezei vântului. şi A aria discului rotoric. În cele mai multe dintre publicaţiile tehnice de astăzi valoarea cp include toate pierderile şi reprezintă. se consideră două amplasamente. Spre exemplu. ambele cu o viteză medie anuală a vântului de 10 m/s (vezi figura 5). Deoarece energia eoliană depinde de cubul vitezei vântului. este evident ca puterea medie anuală va varia de la teren la teren. coeficientul de putere nu ajunge la mai mult de 0.4 W/m2. cu alte cuvinte. 9 . în timp ce în al doilea amplasament se obţine 1739. Diferenţa în producţia de putere între două amplasamente cu aceeaşi viteză medie anuală a vântului dar cu o distribuţie statistică diferită. generatorul electric conectat. la care combustibilul este de obicei menţinut constant. de fapt. în funcţie de coeficientul de putere şi randamentul turbinei.5. deoarece include toate pierderile aerodinamice ale turbinei eoliene. şi de aici implicaţiile climatului de vânt asupra problemelor economice legate de producerea de energie eoliană. Tropicele au vânturi moderate pe tot parcursul anului. VARIABILITATEA VÂNTULUI Vântul poate varia în timp în funcţie de condiţiile climatice. Puterea produsă de o turbină eoliană este dată de relaţia: P = ρ/2*cp*η*A*v1³ unde ρ densitatea aerului. cp coeficient de putere. Locuri diferite au climate de vânt diferite. Aşa cum se poate observa în figură. Sursa primară de energie în producerea de energie eoliană nu are un flux constant.Această diferenţă de viteză este o măsură a energiei cinetice extrase care învârte rotorul şi.3% din energia fluxului de aer. η randament mecanic/electric.5 W/m2. produsul cp*η. o turbină eoliană poate extrage teoretic 59. Aceasta este deosebirea faţă de cele mai multe surse de energie convenţionale. la capătul opus al arborelui.

în timp ce al doilea este asociat cu turbulenţele din fluxul vântului. Prin urmare puterea medie anuală ce poate fi produsă va fi considerată la proiectarea instalaţiei. La latitudini temperate sunt găsite două vârfuri principale. 10 . VARIAŢIA IN TIMP Vântul fluctuează în mod constant. puterea disponibilă nu poate fi garantată tot timpul. Îmbunătăţiri suplimentare în asigurare pot fi realizate prin utilizarea mai multor echipamente cu separare geografică mare. considerând că vor fi incluse doar cantităţi mai reduse de energie eoliană în sistem. se poate identifica frecvenţa dominantă de variabilitate a vântului (figura 6). Acest lucru reprezintă un factor cheie în fezabilitatea economică a energiei eoliene. disponibilitatea vântului nu este controlată şi.În plus. se poate considera că o proporţie a energiei eoliene va fi asigurată. cu toate că poate fi prezisă cu o anumită precizie pentru următoarele 36 de ore. cel mai mare la interval de câteva zile. În cazul în care o serie de măsurători a vitezei vântului pe o perioadă lungă de timp se transformă în domeniul de frecvenţă ca un spectru de putere. De aceea se impune stocarea energiei sub diferite forme cum ar fi bateriile sau managementul ofertei de energie prin intermediul reţelei electrice. Acest lucru este descris de capacitatea turbinei sau de factorul de încarcare. al doilea la aproximativ 10 secunde. Această lipsă aparentă de siguranţă a producţiei în aprovizionare a fost folosită în trecut ca argument împotriva energiei eoliene. Atunci variabilitatea în disponibilitatea vântului în regiune va fi estompată. Totuşi vântul poate fi descris în mod statistic. La fel cum cererea de energie pentru reţeaua electrică este descrisă în termeni statistici. acest lucru poate fi observant din înregistrările instantanee ale unui anemometru de masură a vitezei vântului. puterea produsă de o singură turbină nu este asigurată. Primul este datorat variaţiei sistemelor meteorologice la scara largă. În terminologia energiei electrice.

sunt necesare cunoştiinţe cât mai sigure a condiţiilor de vânt predominant în zona de interes. şi prin urmare energia disponibilă pentru turbină eoliană. Cu toate acestea. Acest lucru este important nu numai pentru rentabilitatea pe durata de viaţă a exploatării. Ca un substitut. În cele ce urmează. ci şi pentru mobilizarea capitalului în faza iniţială de dezvoltare a proiectului.De cele mai multe ori în mod uzual. se prezintă un mod de a calcula producţia anuală de energie (PAE). sunt de multe ori evitate. În plus. şi anume: U (t) = U + U '(t). EVALUAREA POTENŢIALULUI EOLIAN O turbină eoliană poate fi plasată aproape oriunde într-un teren suficient de deschis. cele două vârfuri sunt separate printr-un gol de la aproximativ 10 minute la aproximativ 2 ore. Viteza medie trebuie mediată pe perioada cuprinsă în golul spectral. o fermă eoliană reprezintă un proiect comercial şi de aceea trebuie să se încerce optimizarea rentabilităţii acestuia. Soluţiile matematice sunt apoi mult simplificate. Producţia anuală de energie poate fi estimată prin următoarele două metode: * Histograma vitezei vântului şi curba de putere * Distribuţia teoretică a vântului şi curba de putere 11 . contribuie la incertitudinea totală a productiei de energie anuale prezise şi conduc la un risc financiar ridicat. Aceasta ar descrie apoi perioada de continuitate. de obicei 1 oră. metodele matematice pot fi folosite pentru a prezice viteze ale vântului de la fiecare locaţie. perioadele de măsurare pe termen lung. În acest gol este regăsită o cantitate foarte mică de energie eoliană. considerând turbulenţa ca o perturbare a fluxului pe scară largă. simularea condiţiilor de vânt poate fi folosită pentru a corela măsurătorile de vânt la un anumit amplasament cu condiţiile de vânt din locaţii învecinate. Acest lucru este foarte important deoarece permite tratarea celor două tipuri de mişcare separat. iar viteza vântului instantanee poate fi exprimată ca suma a vitezei medii a vântului şi o componentă fluctuantă. Pentru planificarea din punct de vedere economic a investiţiilor în energia eoliană. ESTIMAREA PRODUCŢIEI DE ENERGIE Producţia de energie anuală a unei turbine eoliene este cel mai important factor economic. Din lipsa de timp şi motive financiare. Incertitudinile în determinarea vitezei anuale şi privind curba de putere. Condiţiile de vânt şi producţia de energie rezultate din calcul pot servi drept bază pentru calculele economice. în scopul de a stabili regimul de vânt pentru o întreaga zonă.

CALCULUL PAE CU AJUTORUL HISTOGRAMEI VITEZEI VÂNTULUI MĂSURAT Histograma este rezultatul analizei statistice a măsurătorilor reale de vânt în amplasament. se poate face o estimare bună a PAE folosind histograma măsurătorilor şi curba de putere . Este important de reţinut că există o limită minimă a vitezei vântului de conectare a turbinei şi una maximă de ieşire din funcţionare sub şi peste care turbina nu funcţionează. aceste trepte de viteză trebuie excluse din suma totală. Dacă se cunoaşte histograma vitezei vântului din măsurători. Aceste valori sunt însumate pentru a determina producţia anuală de energie. Prin urmare.Pentru fiecare treaptă cu viteza vântului. 12 . numărul de ore din treaptă se înmulţeşte cu puterea corespunzătoare generată de turbină şi se obţine producţia de energie din acea treaptă. pentru că puterea produsă este zero.

Camera de comandă (opţional) .Trafo de ieşire din turbină ( de regulă livrat odată cu turbina) .Turbine eoliene .Punct de măsură anemometric 13 . inclusiv afectarea peisajului * apropierea de locuinţe * efectele de zgomot * interferenţa cu semnalele radio si TV STRUCTURA PARCULUI EOLIAN În esenţă structura centralei eoliene cuprinde: .Producţia totală de energie într-un an (PAE) este FACTORII CARE AFECTEAZĂ SELECŢIA LOCAŢIEI Pe lângă regimul vântului există mai mulţi factori care trebuie consideraţi la alegerea finală a locaţiei optime pentru instalarea centralei eoliene. În mare aceştia includ: * accesul la reţeaua electrică * drumul de acces * efectele locale asupra mediului.

care ar putea influenţa performanţele de funcţionare ale echipamentului.asigură rezistenţa mecanică a grupului eolian. .5 Principalele parti componente ale unei turbine eoliene.pilon de susţinere cu o înălţime suficient de mare pentru a evita curenţii de aer turbionari din zona solului. control şi automatizare.Fig.4 Structura generala a unui parc eolian .fundaţie .rotor compus din pale (forma şi concepţia lor este esenţială pentru a asigura forţa de rotaţie necesară) Fig. . amplasată în vârful pilonului care conţine echipamente de transformare a energiei eoliene în energie electrică şi echipamente de măsură. 14 .carcasă protectoare (nacelă). .

– sistemul de răcire al generatorului electric. – palele. turaţia arborelui principal poate să varieze între 20 . În interiorul pilonilor sunt montate atât reţeaua de distribuţie a energiei electrice produse de turbina eoliană. – multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate. Dispozitivul de frânare este un dispozitiv de siguranţă şi se montează pe arborele de turaţie ridicată. de la butucul turbinei la multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate. palele sunt realizate cu aceleaşi tehnologii utilizate şi în industria aeronautică. elasticitate şi greutate redusă. – dispozitivul de frânare. cât şi scările de acces spre nacelă. – generatorul electric. are valori între 1200 -1800 rot/min. – pilonul. – nacela. – sistemul de control (controller). – arborele principal (de turaţie redusă). din materiale compozite. respectiv reparaţii. sunt: – butucul rotorului. Arborele de turaţie ridicată denumit şi arbore secundar sau cuplaj. sau pentru frânarea completă a turbinei în cazul în care se efectuează operaţii de întreţinere sau reparaţii. – sistemul de pivotare. are rolul de a transmite mişcarea de la multiplicatorul de turaţie la generatorul electric. multiplicatorul de turaţie. Palele reprezintă unele dintre cele mai importante componente ale turbinelor eoliene şi împreună cu butucul alcătuiesc rotorul turbinei. arborele de turaţie ridicată. Generatorul electric are rolul de a converti energia mecanică a arborelui de turaţie ridicată al 15 . care se montează în interiorul acesteia şi anume: arborele principal. – anemometrul. Multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate are rolul de a mări turaţia de la valoarea redusă a arborelui principal. Turaţia acestui arbore. dispozitivul de frânare. la valoarea ridicată de care are nevoie generatorul de curent electric. iar uneori mecanic) este utilizat numai în cazul în care mecanismul de reglare a unghiului de înclinare a palelor nu funcţionează corect. – arborele de turaţie ridicată. flexibilitate. – girueta.În principiu. care să asigure simultan rezistenţă mecanică.400 rot/min. Dispozitivul de frânare (cel mai adesea hidraulic. ca şi cea a generatorului electric. Pilonul are rolul de a susţine turbina eoliană şi de a permite accesul în vederea exploatării şi executării operaţiilor de întreţinere. între multiplicatorul de turaţie şi generatorul electric. cele mai importante parţi componente ale turbinelor eoliene. Arborele principal al turbinelor eoliene are turaţie redusă şi transmite mişcarea de rotaţie. generatorul electric. În funcţie de tipul turbinei eoliene. Viteza de rotaţie a turbinei este menţinută constantă prin reglarea unghiului de înclinare a paletelor în funcţie de viteza vântului şi nu prin frânarea arborelui secundar al turbinei. Nacela are rolul de a proteja componentele turbinei eoliene. sistemul de răcire al generatorului electric şi sistemul de pivotare. Butucul rotorului are rolul de a permite montarea paletelor turbinei şi este montat pe arborele principal al turbinei eoliene. Cel mai adesea.

care controlează buna funcţionare a tuturor componentelor. iar generatoarele de putere mai redusă au răcirea asigurată de ventilatoare axiale. Sistemul de răcire al generatorului electric preia excesul de căldură produs în timpul funcţionării acestuia. respectiv oprirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 25 m/s. rotorul. În cazul turbinelor de dimensiuni reduse. în energie electrică. Principalul echipament al turbinei eoliene îl reprezintă rotorul.turbinei eoliene. sesizată de giruetă. La schimbarea direcţiei vântului girueta comandă automat intrarea în funcţiune a sistemului de pivotare al turbinei. Spirele rotorului se rotesc în câmpul magnetic generat de stator şi astfel. care cel puţin în cazul turbinelor de puteri mari. Ambele componente au prevăzute elemente de angrenare cu roţi dinţate. Controller-ul este calculatorul principal al unei turbine eoliene. caz în care există un circuit suplimentar pentru răcirea apei. amplasat în faţa nacelei. are rolul de a permite orientarea turbinei după direcţia vântului. Uneori sistemul de răcire a generatoarelor electrice este proiectat să funcţioneze cu apă de răcire. la orice schimbare a direcţiei vântului. Răcirea poate fi asigurată de un ventilator centrifugal. Există atât generatoare electrice care furnizează curent continuu (de regulă pentru aplicaţii casnice şi turbine de dimensiuni reduse). cât şi generatoare electrice cu curent alternativ într-o gamă extrem de variată de puteri. Componentele principale ale acestui sistem sunt motorul de pivotare şi elementul de transmisie a mişcării. fără a fi necesară prezenţa unui sistem suplimentar de pivotare. transformând energia eoliană (mişcarea aerului) în energie mecanică de rotaţie. se roteşte sub acţiunea vântului. Datorită formei aerodinamice. iar aIte calculatoare pot fi amplasate inclusiv la baza pilonilor. Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. în spire se induce curent electric. Sistemul de pivotare al turbinei eoliene. este integrat într-o reţea de calculatoare.Acest mecanism este antrenat în mişcare cu ajutorul unui sistern automatizat. Acest aparat este montat pe nacelă şi comandă pomirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 3 – 4 m/s. nacela este rotităautomat după direcţia vântului cu ajutorul giruetei. Girueta este montată pe nacelă şi are rolul de a se orienta în permanenţă după direcţia vântului. De regulă controller-ul este amplasat în nacelă. 16 .

nu au fost observate în zona studiată specii incluse în Listele roşii naţionale sau în anexele unor Convenţii şi Directive internaţionale care au ca scop conservarea formelor de viaţă sălbatice. chiar dacă unele dintre ele sunt menţionate în anexele Directivei Păsări. Asociaţiile vegetale identificate sunt comune pentru zonele intens afectate de activităţi agricole. Păsările. chiar dacă la nivel european este protejată. va avea un impact redus asupra florei şi faunei zonale. În ceea ce priveşte impactul amplasării de centrale eoliene asupra avifaunei. In ceea ce priveşte entomofauna. singura specie identificată fiind una comună in regiunea Nord-Vest. considerăm că amplasarea de centrale eoliene în zona localităţii Baia Mare. care ar necesita instituirea unor măsuri speciale de protecţie şi conservare a zonei conform Directivei Habitate (Directiva 92/43 EEC).. 1994. La marginea loturilor agricole şi a drumurilor de acces se dezvoltă comunităţi vegetale ruderale (de margini de drumuri) şi segetale (buruieni de culturi agricole) favorizate în dezvoltarea lor de activităţile agricole. în anexele Directivei Habitate sau în cele ale Convenţiei de la Berna. 17 . Gradul ridicat de antropizare al întregii zone este principala cauză a biodiversităţii reduse constatate în urma observaţiilor de teren. Reptilele sunt foarte slab reprezentate în locaţiile studiate. Negrean. Activităţile de monitoring realizate cu ocazia unor studii precedente. Prin urmare. anexele Convenţiei Berna sau în OUG 57/2007. Dihoru. în anexele OUG 57/2007. impactul amplasării de centrale eoliene este practic nul. Speciile prezente în zonă nu vor fi deranjate de turbinele eoliene mai mult decat sunt deranjate în prezent de activităţile cotidiene ale locuitorilor dinzonă. 2001).Nu au fost observate asociaţii vegetale cu valoare conservativă medie sau ridicată. 1994. Nu au fost observate în locaţiile studiate tipuri de habitate de interes conservativ. fiind lipsite de valoare conservativă. au arătat că turbinele eoliene nu reprezintă pentru păsări un pericol evident (dacă sunt respectate distanţele standard dintre stâlpi). Inventarierea speciilor de plante vasculare nu a dus la identificarea de rarităţi floristice. sunt reprezentate în general de specii rezistente la impactul antropic. adică a unor specii de plante menţionate în Listele roşii naţionale (Oltean & al. In cadrul entomofaunei nu a fost identificată nici o specie cu valoare conservativă. acest impact este unul neglijabil.CONCLUZII Locatiile în care se doreşte amplasarea de turbine eoliene se află în afara zonei de protecţie a Reţelei Natura 2000 (nu se află în SCI-uri sau SPA-uri) Tipurile de habitate prezente în zona de interes sunt deja intens afectate de prezenţa constantă a omului prin activităţile agricole desfăşurate în cea mai mare parte a anului. Cea mai mare parte a suprafeţelor de teren din zona observată sunt utilizate în scopuri agricole (agroecosisteme). mamiferelor şi reptilelor.

18 .