You are on page 1of 51

UMF Iaşi

Facultatea de Medicină
Direcţia de curs: Anestezie-Terapie Intensivă
Conf. Dr. Ioana Grigoraş

MEDICINĂ
Anul IV
L. Română
Suport de curs

RESUSCITAREA
CARDIO-RESPIRATORIE

2005 AHA
Guidelines
for Cardiopulmonary Resuscitation
and Emergency Cardiac Care
2005 International Consensus Conference on CardioPulmonary Resuscitation and Emergency Cardiovascular
Care Science With Treatment Recommandations
şi
ILCOR (International Liaison Committee on Resuscitation)
2005 CPR Consensus.
Aceste recomandări înlocuiesc sau completează recomandările pentru resuscitarea
cardio-respiratorie emise în 2000.
publicate în Circulation - decembrie 2005

Nivelul de evidenţă.
Datele din literatură au fost ierarhizate
în funcţie de gradul de certificare ştiinţifică a rezultatelor.

Nivel 1

Studii clinice randomizate sau metaanalize ale studiilor clinice cu
efecte terapeutice substanţiale

Nivel 2

Studii clinice randomizate cu efecte terapeutice mai puţin
semnificative

Nivel 3

Studii (serii de cazuri) prospective controlate nerandomizate

Nivel 4

Studii retrospective nerandomizate

Nivel 5

Serii de cazuri fără grup control

Nivel 6

Studii experimentale (pe animale sau mecanice)

Nivel 7

Exprapolări din studii pentru alte scopuri, analize teoretice

Nivel 8

Raţionamente şi uzanţe fără bazare pe dovezi

Ierarhizarea recomandărilor în funcţie de raportul risc/beneficiu.
Evaluarea raportului risc/beneficiu a fost făcută în funcţie de gradul de
certificare ştiinţifică a utilităţii acţiunii respective.

Clasa
I
IIa

Raport risc/beneficiu
beneficiu>>>risc
beneficiu>> risc

IIb

beneficiu >/= risc

III

risc >/= beneficiu

RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE
DEFINIŢII

• Oprire respiratorie = absenţa mişcărilor respiratorii.
• Oprire cardiacă (cardio-circulatorie) = tabloul clinic generat de
absenţa sistemică (generalizată) a circulaţiei.
• Moarte clinică = absenţa conştienţei, mişcărilor respiratorii şi
absenţa pulsului la arterele mari, stare cu potenţial de
reversibilitate.
• Moarte biologică = absenţa ireversibilă a funcţiilor organismului
datorită leziunilor celulare structurale ireversibile.
• Moarte cerebrală = absenţa ireversibilă a funcţiei creierului şi a
trunchiului cerebral generată de leziuni ireversibile (moarte
neuronală).
• Stare vegetativă persistentă = este statusul cronic caracterizat de
pierderea funcţiilor scoarţei cerebrale (pierderea funcţiilor de
relaţie) cu păstrarea totală sau parţială a funcţiilor trunchiului
cerebral (păstrarea totală sau parţială a funcţiilor vegetative).

FIZIOPATOLOGIA OPRIRII CARDIO-RESPIRATORII oprire respiratorie ? / oprire cardiacă ? • Există diferenţe semnificative de vârstă privind incidenţa opririi primar respiratorii (frecventă la sugar şi copil) şi primar cardiace (frecventă la adult şi bătrân). înţelegerea fiziopatologiei opririi cardio-respiratorii corectitudinea RCR eficienţa RCR . • Există diferenţe semnificative în aplicarea suportului vital bazal la victima cu oprire primar respiratorie sau oprire primar cardiacă.

aspiraţie de corpi străini. inhalare de toxice. stare de conştienţă în deteriorare. strangulare – Coma de orice cauză. depinde de: • Rezerva de oxigen în momentul opririi respiratorii (P AO2 şi PaO2) • Rezistenţa la hipoxie a cordului – Necorectată. traumatism. – Durata prezervării circulaţiei: variabil (secunde-minute). etc. oprirea respiratorie duce la oprire cardiacă.OPRIREA RESPIRATORIE • Fiziopatologie – Inima şi plămânii vor continua livrarea de sânge oxigenat către ţesuturi până la epuizarea rezervei alveolare de oxigen. AVC – Electrocuţie. • Cauze – Înec. epiglotită. puls prezent. • Semne clinice – – – – Absenţa mişcărilor cutiei toracice Cianoză progresivă Deteriorarea stării de conştienţă Hipotonie musculară • Tratament – Ventilaţie artificială (pentru a asigura oxigenarea sângelui şi a preveni oprirea cardiacă) .

etc. politraumatisme) Embolia pulmonară Tamponada cardiacă Semne clinice – – – – – • Lipsa aportului O2 la creier . Respiraţii agonice sau apnee (10-15 secunde) Absenţa pulsului la arterele mari Midriază (30-60 secunde) Aspect clinic general de “moarte” Semne ECG – – – – • Infarctul miocardic Tulburările de ritm (infarct demiocard. Pentru o scurtă perioadă de timp (invariabil secunde): respiraţie agonică (eforturi ventilatorii ineficiente. tulburări electrolitice.) Hipovolemia (exsanguinare.OPRIREA CARDIACĂ • Fiziopatologie – – Oprirea cardiacă induce oprirea circulatorie cu stoparea imediată a livrării de O2 la ţesuturi. Oprirea livrării de O2 la creier: • • • – – – • Pierderea conştienţei (10 secunde). EEG izoelectric în 15-30 secunde. Cauze – – – – – • Depleţia rezervelor de O2 în 10 secunde Depleţia rezervelor de fosfocreatină în 2 minute Depleţia rezervelor de glucoză şi ATP în 5 minute Fibrilaţie ventriculară Tahicardie ventriculară fără puls Activitate electrică fără puls Asistolie Tratament – Suport artificial al ventilaţiei şi circulaţiei .pierderea conştienţei şi oprire respiratorie. Întotdeauna oprirea cardiacă duce la oprire respiratorie. cu recrutarea musculaturii respiratorii accesorii). ischemie.

tehnici şi droguri utilizat în caz de oprire cardio-respiratorie cu scopul de a asigura livrarea artificială a sângelui oxigenat către circulaţia sistemică pentru păstrarea funcţiei organelor vitale şi pentru a promova reapariţia circulaţiei spontane.RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE Definiţie: = este un sistem standard de manevre. .

RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE FACTORII DE CARE DEPINDE SUCCESUL RESUSCITĂRII: Factori care ţin de victimă • Cauza opririi cardio-respiratorii • Statusul funcţional în momentul opririi cardio-respiratorii • Boli asociate/coexistente Factorul timp • Intervalul de resuscitabilitate “Lanţul supravieţuirii” • Acces precoce • SVB precoce • Defibrilare precoce • SVA precoce Factori care ţin de resuscitator • Precocitatea resuscitării • Corectitudinea resuscitării cardio-respiratorii .

RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE LANŢUL SUPRAVIEŢUIRII Acces precoce SVB precoce SVB în <4 min Defibrilare precoce SVA precoce SVA în <8 min .

. willing.• The most important determinant of survival from sudden cardiac arrest is the presence of a trained rescuer who is ready. able. however. and equipped to act. survival rates from sudden cardiac arrest fell..” (2005 AHA Guidelines for CPR and ECC. He atributted this decline to reduces emphasis on CPR. Circulation. 2005) • „In the 1990s some predicted that cardio-pulmonary resuscitation (CPR) could be rendered obsolete by the widespread development of community automated external defibrillator (AED) programs. as more Seatle first responders were equipped with AEDs. Cobb noted.. Circulation.” (2005 AHA Guidelines for CPR and ECC. 2005) .

Ce înseamnă succesul resuscitării cardio-respiratorii? Indicatori ai succesului resuscitării: – – – – reluarea circulaţiei spontane internarea în spital recuperarea neurologică externarea din spital .

Stabilizarea postresuscitare. • Evitarea modificărilor cerebrale ireversibile. • Reluarea circulaţiei spontane. . – Se practică fără echipament medical (“cu mâinile goale”). – Se practică cu echipament. Protecţia cerebrală postresuscitare. materiale sanitare şi droguri. • Păstrarea şanselor de resuscitabilitate. – Are ca scop: • • • • Păstrarea funcţiei organelor vitale. • Suportul vital avansat (medicalizat) – A doua/prima fază a RCR. Promovarea reluării circulaţiei spontane. aparatură.RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE Fazele RCR: • Suportul vital bazal – Prima fază a RCR. – Are ca scop: • livrarea artificială de urgenţă a sângelui oxigenat către organele vitale pentru a evita deteriorarea funcţională şi structurală.

Principalele etape ale suportului vital bazal – – – – – – – – – – – Scoaterea victimei din mediul periculos Evaluarea stării de conştienţă Alertarea serviciului medical de urgenţă (telefon 112) Poziţionarea victimei Eliberarea căilor aeriene Evaluarea respiraţiei spontane (10 secunde) Respiraţia artificială (2 ventilaţii) Evaluarea pulsului (10 secunde) Masaj cardiac extern (100/minut) Continuă secvenţa masaj:ventilaţie 30:2 Defibrilarea automată externă .

resuscitatorul trebuie să se concentreze pe efectuarea eficientă a masajului cardiac extern. – În primele minute după oprirea cardiacă bruscă (fibrilaţie ventriculară) ventilaţia artificială nu este la fel de importantă ca masajul cardiac.întreruperile masajului cardiac totalizau între 24%-49% din timpul total de oprire cardiacă. De aceea. scade şansele de reluare a circulaţiei spontane. – Orice întrerupere în masajul cardiac extern înseamnă scăderea presiunii de perfuzie coronariană.Recomandările de RCR 2006 .2 aspecte esenţiale pentru succesul RCR: • Evitarea hiperventilaţiei – – – – – pentru un schimb gazos pulmonar (fluxul sanguin pulmonar scăzut) creşte presiunea intratoracică scade umplerea cardiacă scade eficienţa masajului cardiac extern insuflarea stomacului (creşterea riscului de regurgitare/aspiraţie şi ridică diafragmul şi creşte presiunea intratoracică) • Evitarea întreruperilor în masajul cardiac extern – RCR efectuat de personal medical antrenat . pentru că hipoxia este cauzată în primul rând de absenţa perfuziei tisulare şi rezervele de oxigen din sânge sunt suficiente în primele minute. . care creşte lent la reluarea masajului şi deci. Noile recomandări privind secvenţa masaj:ventilaţie 30:2 au rolul de a minimaliza întreruperea masajului cardiac extern.

REPERE DE VÂRSTĂ • nou-născut – imediat după naştere şi până la externarea din spital. • copil – de la 1 an până la vârsta pubertăţii (12-14 ani). • sugar – până la vârsta de 1 an. • adult – de la vârsta pubertăţii indefinit .

medicaţie E (electrocardiography).evaluarea formei electrice de stop cardiac F (fibrillation treatment) .RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE ARSENALUL RESUSCITĂRII CARDIO-RESPIRATORII • • • • • • • • • A (airway) – eliberarea şi menţinerea libertăţii căilor aeriene B (breathing) – evaluarea respiraţiei şi ventilaţia artificială C (circulation) – evaluarea circulaţiei şi masajul cardiac extern D (drugs).defibrilarea G (gauging) – evaluarea postresuscitare H (human mentation) – protecţia cerebrală postresuscitare I (intensive care) – terapia intensivă postresuscitare NU ACEASTA ESTE ORDINEA DE APLICARE .

– MECA preced evaluarea respiraţiei spontane. – MECA sunt menţinute în cursul ventilaţiei artificiale. – Preced întotdeauna ventilaţia artificială. – MECA sunt menţinute în cursul evaluării respiraţiei spontane. .RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE A ELIBERAREA CĂILOR AERIENE: – Manevrele de eliberare a căilor aeriene (MECA)se aplică la orice pacient inconştient.

– Îndepărtarea corpilor străini solizi (deget cârlig) sau lichizi (poziţie laterală a capului şi deget înfăşurat în pânză) ÎN SUPORTUL VITAL AVANSAT: – Pipe nazo-faringiene.A ELIBERAREA CĂILOR AERIENE: ÎN SUPORTUL VITAL BAZAL: – – – – – – – Poziţia de siguranţă Hiperextensia capului Închiderea gurii (ridicarea mandibulei) Hiperextensia capului şi închiderea gurii Subluxaţia anterioară a mandibulei Subluxaţia anterioară a mandibulei şi deschiderea gurii Hiperextensia capului. oro-faringiene – Dispozitive pentru calea aeriană – Intubaţia traheală . subluxaţia anterioară a mandibulei şi deschiderea gurii (tripla manevră Safar).

A ELIBERAREA CĂILOR AERIENE: la pacientul cu suspiciune de fractură de coloană cervicală Când există suspiciunea de fractură de coloană cervicală? • Cunoaşterea mecanismului de producere a traumatismului – Strangulare – Cădere de la înălţime – Mecanism de decelerare sau accelerare. etc. deasupra liniei intermamelonare Menţinerea capului în poziţie neutră (indiferentă) . • Existenţa mărcii traumatice – – – – La extremitatea cefalică În regiunea cervicală În treimea superioară a toracelui Deci.

A ELIBERAREA CĂILOR AERIENE: la pacientul cu suspiciune de fractură de coloană cervicală ÎN SUPORTUL VITAL BAZAL: – – – – – – – Poziţia de siguranţă Hiperextensia capului Închiderea gurii (ridicarea mandibulei) Hiperextensia capului şi închiderea gurii Subluxaţia anterioară a mandibulei Subluxaţia anterioară a mandibulei şi deschiderea gurii Hiperextensia capului. – Îndepărtarea corpilor străini solizi (deget cârlig) sau lichizi (poziţie laterală a capului şi deget înfăşurat în pânză) ÎN SUPORTUL VITAL AVANSAT: – Pipe nazo-faringiene. subluxaţia anterioară a mandibulei şi deschiderea gurii (tripla manevră Safar). oro-faringiene – Dispozitive pentru calea aeriană – Intubaţia traheală .

Avantajele intubaţiei traheale în RCR • eliberarea şi menţinerea patenţei căii aeriene • protecţia căilor respiratorii faţă de aspiraţia de conţinut gastric • livrarea ventilaţiei mecanice • permite administrarea drogurilor • acces de durată la calea aeriană • permite aspiraţia traheală .

ELIBERAREA CĂILOR AERIENE Semne clinice de intubaţie traheală corectă – – – – – vizualizarea trecerii sondei printre corzile vocale expansiune toracică simetrică murmur vezicular prezent egal bilateral prezenţa vaporilor de apă pe sondă la ventilaţie lipsa zgomotelor aerice în epigastru .

RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE B EVALUAREA ŞI ASIGURAREA VENTILAŢIEI: • Evaluarea respiraţiei spontane – Cu menţinerea MECA – “ascultă. simte şi vezi” • Asigurarea ventilaţiei artificiale – În SVB • • • • • • Ventilaţia artificială “gură-la-gură” Ventilaţia artificială “gură-la-nas” Ventilaţia artificială “gură-la-traheostomă” Ventilaţia artificială “gură-la-gură şi nas” Aerul expirat conţine 16-18% O2 Evaluarea eficienţei ventilaţiei artificiale: observarea mişcărilor toracelui – În SVA • Mască şi balon Rueben • Sondă de intubaţie oro-traheală şi balon Rueben • Sondă de intubaţie oro-traheală şi aparat de ventilaţie artificială .

VENTILAŢIA ARTIFICIALĂ CARACTERISTICILE VENTILAŢIEI „GURĂ-LA-GURĂ” – Resuscitatorul face un inspir normal – Insuflaţia trebuie să dureze 1 secundă – Volumul curent trebuie să fie 500-600ml – Trebuie să inducă ridicarea toracelui – Frecvenţa trebuie să fie 10-12/minut .

VENTILAŢIA ARTIFICIALĂ CARACTERISTICILE VENTILAŢIEI MECANICE ÎN SVA LA ADULT – Volum curent 6-8ml/kg – Frecvenţa 8-10/minut – Oxigen 100% – Fără PEEP – Nu se întrerupe masajul cardiac extern pentru ventilaţie .

RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE C EVALUAREA ŞI ASIGURAREA CIRCULAŢIEI: Evaluarea circulaţiei – Întotdeauna şi numai la arterele mari – La artera carotidă sau artera femurală la adult. Masajul cardiac extern – Atât în SVB. cât şi în SVA – Realizează optim 25-30% din debitul cardiac spontan – Tehnica MCE: • • • • Poziţia victimei Poziţia resuscitatorului Tehnica propriu-zisă Parametri: profunzime. raport compresie/decompresie – Mecanisme de realizare a debitului cardiac în cursul MCE: • Teoria pompei cardiace • Teoria pompei toracice – Evaluarea eficienţei MCE: evaluarea pulsului în cursul MCE . la artera brahială la sugar. frecvenţă/min.

push fast. allow full chest recoil after each compression. and minimize interruptions in chest compression” .MASAJUL CARDIAC EXTERN „push hard.

Nu există contraindicaţii la aplicarea masajului cardiac extern .MASAJUL CARDIAC EXTERN Indicaţia masajului cardiac extern este absenţa pulsului la arterele mari.

MASAJUL CARDIAC EXTRN PARAMETRII LA ADULT • • • • • • Profunzimea compresiunii sternale 4-6cm Frecvenţa compresiunilor 100/minut Durata compresiunii/durata decompresiunii egale Revenirea completă a sternului la poziţia iniţială Compresiuni ritmice Evitarea maximală a întreruperilor în efectuarea masajului cardiac .

COMPLICAŢIILE MASAJULUI CARDIAC EXTERN Fracturi Costale Sternale Patologie în seroase Pneumotorax HemotoraxHemopericard Hemoperitoneu Rupturi viscerale Ruptură pulmonară Ruptură hepatică Ruptură splenică Ruptură gastrică Alte complicaţii Aspiraţia conţinutului gastric .

TEHNICI ALTERNATIVE DE MASAJ CARDIAC EXTERN • • • • Masajul cardiac cu frecvenţă mare Compresia abdominală interpusă Masajul cardiac intern RCR prin „tuse” .

DISPOZITIVE MECANICE DE SUPORT CIRCULATOR • • • • • Dispozitivul de compresie-decompresie activă Dispozitivul cu valvă-„prag de rezistenţă” Dispozitivul cu piston mecanic Vesta de RCR Dispozitiv manual de compresie-decompresie toracoabdominală fazică • Circulaţia extracorporală .

RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE C ADMINITRAREA MEDICAŢIEI: • Căi de administrare a drogurilor – – – – Calea intravenoasă periferică – cale standard Calea intraosoasă Calea intravenoasă centrală Calea intratraheală • Medicamente: – – – – – – – – – – Oxigenul Adrenalina Atropina Xilina Vasopresina Bicarbonatul de sodiu Amiodarona Procainamida Sulfatul de magneziu Dopamina .

ACCESUL VENOS PERIFERIC Avantaje •tehnică simplă fără riscuri semnificative •timp scurt de instalare •fără întreruperea masajului cardiac extern Dezavantaje •timpul lung de circulare a drogurilor •uşurinţa pierderii accesului venos .

• Doza medicamentelor în administrarea intraosoasă este aceiaşi ca în administrarea intravenoasă. • Oferă acces la un plex venos necolababil. . administrarea drogurilor este similară administrării venos centrale. • Există truse dedicate cu toate materialele necesare. • La bolnavul hipovolemic cu acces venos periferic imposibil accesul intraosos oferă o bună alternativă de refacere a volemiei. deci.ACCESUL INTRAOSOS • Este a doua opţiune de acces venos în RCR.

ACCESUL VENOS CENTRAL Avantaje •timpul scurt de circulaţie a drogurilor •administrarea de volum mare în timp scurt •acces venos sigur şi de durată •se pot administra soluţii hipertone/catecolamine Dezavantaje •întreruperea temporară a masajului cardiac extern •timp lung de instalare •complicaţii cu risc vital .

ADMINISTRAREA ENDOTRAHEALĂ A DROGURILOR ÎN RCR • • • • administrarea se face prin instilare pe sonda traheală doză de 2-2.5 ori mai mare decât la administrarea iv drogurile se diluează în NaCl 0.9% 5-10ml 5 ventilaţii viguroase cu balonul autogonflabil .

RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE E ELECTROCARDIOGRAFIA: – Forme electrice de oprire cardiacă • Fibrilaţia ventriculară • Tahicardia ventriculară fără puls • Activitatea electrică fără puls – – – – – Disociaţia electro-mecanică Pseudodisociaţia electro-mecanică Ritmul idio-ventricular Ritmuri de scăpare Bradiasistolia • Asistolia Identificarea formei electrice de oprire cardiacă permite aplicarea algoritmului optim de RCR .

Acest fenomen permite intrarea în funcţie a centrului cardiac cu funcţie spontană de pacemaker. Deci.RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE F DEFIBRILAREA: Defibrilarea este un termen utilizat pentru a desemna livrarea nesincronizată cu complexul QRS a unui şoc electric. după şocul electric toate fibrele miocardice ajung la un numitor comun: ”zero” electric. . care va prelua controlul activităţii electrice şi mecanice a inimii. Şocul electric induce o depolarizare sincronă urmată de repolarizare sincronă a tuturor fibrelor miocardice.

DEFIBRILAREA TEHNICA DEFIBRILĂRII: – – – – – – Poziţia pacientului Poziţia resuscitatorului Pregătirea şi poziţionarea padelelor Atenţionarea Energia utilizată Verificarea eficienţei .

CARACTERISTICILE DEBIBRILĂRII • • • • • Precocitatea defibrilării „Shock first versus CPR first” Scurtarea intervalului între ultima compresie sternală şi şoc „1-Shock Protocol” RCR după şoc .

apoi energii crescânde de 300 J şi 360 J. . • În fibrilaţia ventriculară/tahicardia ventriculară fără puls recurentă .energia utilizată pentru următorul şoc va fi energia care a convertit ritmul.ENERGIA UTILIZATĂ ÎN DEFIBRILARE • curent monofazic – iniţial 360 J şi continuă cu aceiaşi energie la următoarele şocuri. • curent bifazic .iniţial o energie de 200 J.

ŞOCUL ELECTRIC EXTERN • Termenul de cardioversie este utilizat pentru livrarea sincronizată cu complexul QRS a unui şoc electric. • Termenul de defibrilare este utilizat pentru livrarea nesincronizată cu complexul QRS a unui şoc electric. Sincronizarea evită livrarea şocului în perioada refractară relativă a ciclului cardiac. . perioadă în care şocul electric poate induce fibrilaţie ventriculară.

.CARDIOVERSIA PREGĂTIRI PENTRU CARDIOVERSIE • Bolnavul trebuie să aibă monitorizare ECG şi monitorizarea noninvazivă a TA. • Se instituie oxigenoterapia. • Se practică analgezie şi sedare. • Instrumentarul. • Se instituie un acces venos. materialele şi drogurile de resuscitare trebuie să fie pregătite.

CARACTERISTICI COMPARATIVE ALE CARDIOVERSIEI ŞI DEFIBRILĂRII PARAMETRU CARDIOVERSIE DEFIBRILARE Energia iniţială 50-100 J 200 J Sincronizarea cu complexul QRS DA NU Indicaţii TPSV Flutter atrial paroxistic Fibrilaţia atrială paroxistică Tahicardia ventriculară cu puls Fibrilaţia ventriculară Tahicardia ventriculară fără puls Tahicardia ventriculară polimorfă cu puls .

MONITORIZAREA ÎN CURSUL RCR • CO2 expirat • ECG .

.STATUSUL POSTRESUSCITARE • după reluarea circulaţiei spontane • perioadă de mari dezechilibre homeostatice • generate de: – leziunile hipoxice – leziuni ischemice – leziuni de reperfuzie.

apoi reducerea fluxului sanguin cerebrale (chiar la valori normale ale TA medii) Hipertemie de origine centrală Convulsii Respirator Disfuncţie ventilatorie Tulburări de oxigenare sanguină Metabolic Acidoză metabolică Hiperglicemie .FIZIOPATOLOGIA STATUSULUI POSTRESUSCITARE Hemodinamic Disfuncţie miocardică (prin ischemia miocardică globală şi defibrilare) Sindrom de debit cardic scăzut Creştere tranzitorie a enzimelor miocardice Instabilitate hemodinamică Tulburări de ritm Neurologic Comă Iniţial hiperemie cerebrală.

STATUSUL POSTRESUSCITARE Tulburările pot fi: • modeste şi cu tendinţă progresivă spre rezoluţie • severe şi persistente coma persistentă hipertermia centrală convulsiile sindromul de disfuncţie multiplă de organe frecvente la 48-72 ore postresuscitare prognostic nefavorabil .