You are on page 1of 3

Cerne iarna, gospodina

de Aurora Luchian

Cerne iarna, gospodina,


Pulbere dalba si fina.
Iar pe geamuri pune flori
Crosetate doar in zori.
Peste sate aninata,
De spate usor plecata,
Varsa valuri, si iar varsa,
Facand lumea sclipicioasa.
A turnat bogatul strat,
Iar gerul l-a inghetat.
Uite cat e de frumos,
Argintat, alunecos!
Ispravi treaba si-i mandra.
Vantul, jucaus, la panda,
Se tara, sfidand pe ger,
Salta neaua pan' la cer!

A sosit iarna. Copiii ies cu mic cu mare afara, la zapada, bucurandu-se de magia si farmecul
anotimpului iarna, cu albul ei, cu zapada si fulgii de nea. Iata cateva poezii despre fulgii de nea
si omul de zapada pe care le puteti recita impreuna cu copilul tau, la gura sobei, la caldura, intro atmosfera relaxata si plina de armonie.
Primii fulgi de Grigore Vieru
A venit un fulg la geam
Si s-a asezat pe ram.
Ramul bate-n geam - Vedeti?
Vine iarna, mai baieti!
Si-au iesit copiii, voi,
Mai micuti, mai maricei,
Sa-i culeaga albi si moi,
Ca pe niste ghiocei.
Fulgii de nea si omul de zapada
Fulgule de nea
Vino-n palma mea
Eu m-oi bucura

Si te-oi mangaia.
Omule de nea
Stai in curtea mea!
Vom inventa jocuri mii
Si de soare te-om pazi.
Fulg de zapada
Fulg de zapada, puf usurel,
Ningi peste case incetinel
Si-mbraci copacii cu haina ta.
Tu, picatura alba de nea,
Te-asezi cuminte in palma mea.
- Ce-o fi cu tine, mic fulg de nea,
Te-ai ratacit de mama ta?
- Nu. Eu, impreuna cu toti fratii mei,
Astern zapada asa cum vrei!
Fulg de nea
Fulg de nea, mai fulg de nea,
Vino colea-n palma mea,
Fara aripioare zbori
De sus, de-acolo din nori.
Jos la noi cand ai venit
Pamantul l-ai invelit,
De sub el v-a inverzi
Zapada cand s-o topi.
Iarba verde si frumoasa,
Grau cu fir ca de matase,
Flori frumoase prin gradini
Si cu zumzet de albini.
Iar tu, fulgule de nea,
Ramai in amintirea mea
Pan' la iarna care vine
Cand iar o sa ma joc cu tine.
Omul de zapada
Tantos sta-n ograda
Parca-i o minune
Omul de zapada
Cu ochi de carbune.
Dintr-un morcov nasul,

Cusma o tigaie
Si-n jur la tot pasul
Mare harmalaie!
Iarna si omul de zapada
Au facut un om de zapada
Si-ntr-atat l-au dichisit,
Ca nu vor sa-l lase-n strada
Singurel si parasit.
- Un prieten, de, nu strica.
Hai cu noi, la noapte-i frig;
O sa stai la caldurica
Si-o sa bei ceai cu covrig.
El, cu ochii de taciune,
Cata lung si-i vine greu:
- Rostul meu, de-acum, le spune,
E sa stau aici mereu.
Mi-ar placea, de buna seama,
Si cu drag v-as insoti,
Insa tare mi-este teama
Ca de drag eu m-as topi!