You are on page 1of 11

BOALA VARICOASA

Varicele = dilatatii permanente ale venelor superficiale ale membrelor
inferioare, cu aspect sinuos sau ampular, care evolueaza pe fondul
modificarilor de structura ale peretelui venos.



Date de anatomie
sistemul venos superficial (prefascial) - 10-20% din debitul sanguin :
vena safena interna (safena mare) si vena safena externa (safena
mica)
sistemul venos profund (subfascial) - 80-90% din debitul sanguin :
vene care insotesc arterele membrului inferior
cele 2 sisteme venoase comunica intre ele prin venele comunicante
venele membrului inferior - prevazute cu valve bi- si tricuspide : de-a
lungul trunchiurilor venoase - valve axiale , la nivelul comunicantelor,
la nivelul orificiilor de varsare

Aparatul valvular al sistemului venos : asigura sensul circulatiei
venoase :
o dinspre venele superficiale spre cele profunde
o dinspre periferie spre vena cava inferioara
o impiedica refluxul sanguin din venele profunde in cele superficiale
Circulatia venoasa la nivelul membrelor inferioare
Factori pozitivi (favorizanti) :
 activitatea cardiaca
 prin presiunea arteriala
 prin aspiratia diastolica
 contractiile musculare ("inima musculara")
 aparatul valvular (impiedica refluxul venos)
 pulsatiile arterelor invecinate venelor profunde
 aspiratia toracica (presiunea intratoracica negativa din inspir)
Factori negativi (defavorizanti) :
 gravitatia
 vascozitatea sangelui
 presa abdominala
 Boala varicoasa
 boala cronica a sistemului venos al membrelor inferioare caracterizata
prin:
 alterari ale peretilor venosi si aparatului valvular

(ectazie = stelute pigmentate dermice). supraincarcare venoasa. Sindrom posttrombotic 3. hipertrofia unui membru pelvin si angiom plan. compresii interne prin tumori pelvine.predispozitia familiala.sindromul Klipper-Trenauney : cu varice. 8. 5. ortostatism prelungit. 2. pot fi congenitale sa dobandite .cu localizare la membrele pelvine. dobandite: 1.dupa pubertate. frecventa mai mare la femei (60%). prin debit crescut din venele uterine. tipic este sindromul Parcks-Weber in care apar tril. aparatul valvular slab dezvoltat. hernii. sporturi de performanta cu cresterea presiunii intraabdominale. factori de mediu . reflux sanguin din sistemul venos profund in cel superficial  dilatatii ale venelor superficiale Clasificarea varicelor  primitive = esentiale . fistula arterio-venoasa. sarcina . ligaturi de vene profunde. agenezia sau cand exista trunchiuri venoase profunde nedezvoltate sau slab dezvoltate: . factori endocrini . distrofia peretelui venos (scaderea fibrelor elastice) 5. reprezinta un simptom in cadrul altor boli bine cunoscute. 2.compresiuni pe venele pelvine. fistule arterio-venoase dobandite posttraumatic. obezitate. 3. Varice primitive (hidrostatice) 1.sunt fara o cauza aparenta. . varicocel 6. statiunea bipeda. indivizii longilini. alimentatia saraca in vitamine. 9. ascita 4. retroperitoneale. varice. apar dupa pubertate. Varice secundare congenitale: 1. 7. sunt mai frecvente la 45-60 ani  secundare .conditii de munca. 2. asociere cu alte boli datorate "distrofiei" de colagen: hemoroizii. suflu pe fistula. in sarcina. factori ereditari .cand au o cauza bine cunoscuta. 4.

Apare insuficienta venoasa cronica. venele sunt sinuoase.Mecanismul formarii varicelor In ortostatism prelungit. ulcer varicos. apar VARICELE HIDROSTATICE Venele comunicante devin insuficiente si sangele trece in sistemul profund invingand si celelalte valve. . ulcerul varicos). Coloana de sange apasa pe valva ostiala a venei safene. cand contractia musculara nu mai compenseaza gravitatia. insuficienta comunicantelor. apar dermatita pigmentara. cu peretele hipertrofiat. apar tulburari trofice (dermatita ocra. apoi se instaleaza procese de fibroza. microscopic . in clinostatism dilatatiile dispar. edemul creste distanta intre capilar si celule. tensiune in molet. Anatomo-patologic venele varicoase sunt dilatate. creste presiunea venoasa hidrostatica. 3.          Fiziopatologic sangele stagneaza in venele dilatate. invingerea si insuficienta izolata a safenei. Sangele patrunde in venele superficiale.se vad venele dilatate pe traiectul safenei interne. cu edem care dispare in clinostatism. 2. care cedeaza. cade continuu de la nivelul coapsei.apare hipertrofia fibrelor musculare si elastice. staza venoasa depaseste presiunea oncotica din lumenul vascular. Clinica  debutul (stare prevaricoasa) . Varicele apar prin 3 etape: 1. valvele sunt diminuate sau complet disparute.este insidios. cu simptomatologie nespecifica: parestezii. apare lichid in spatiul interstitial. insuficienta sistemului profund. alungite. scleroza venoasa.  perioada de stare  inspectie .

varicele sunt ca niste cordoane elastice depresibile. dezechilibru intre filtrare si resorbtie (filtrarea depaseste resorbtia) -> ca edemul venos (flebedem) sa devina limfatic(limfedem). Este depresibil (pastreaza godeul). la tuse apare o unda la nivelul crosei si trunchiului venei safene (proba Sicard). aderent de planul fascial subiacent (celulita scleroasa). proliferarea fibroblastilor. dilatatii venoase cilindrice sau sinuoase pe traiectul venei safene sistematizate in unul din teritoriile safene Stadiul II 1. avalvularea axiala . scleros. insuficienta ostiala afecteaza si comunicantele 2. ulcer de gamba. depilare. . reapar aproape instantaneu la revenirea in ortostatism. 3. dispar la declivitate. insuficienta valvulara ostiala numai a crosei safenei interne (avalvularea axiala e redusa) 2. dispare noaptea (clinostatismul favorizeaza intoarcerea venoasa).Celulita scleroasa apare ca o induratie ce determina aderenta tegumentului pe planul fascial.edemul este decliv (perimaleolar). 4. -> tesutul celular subcutanat devine dur. se reduce in clinostatism  tulburarile trofice se agraveaza treptat .simptome care apar in ortostatism 4.reflux important din sistemul venos profund in cel superficial.  in insuficientele venoase cronice edemul e permanent apare impotenta functionala. nedureroase.  edemul este initial subcutanat. Cresterea in continuare a presiunii venoase duce la deschiderea anastomozelor arterio-venoase cu scurtcircuitarea capilarelor nutritive si aparitia tulburarilor trofice Clinic: . exista greutate. Este o leziune ireversibila. acoperite de tegumente normale. 2. . apare seara (dupa ortostatismul din timpul zilei). celulita. 1. oboseala precoce . multiplicarea zonelor de reflux (gamba) face ca presiunea hidrostatica sa creasca in timp ce presiunea coloid-osmotica ramane constanta. tensiune in gamba.pigmentare. depresibile.  palpare . Stadiul I 1. 3. reflux ortostatic moderat 3. Stadiul III. ca urmare a insuficientei sistemului profund. dilatatii venoase sacciforme sistematizate in unul din teritoriile safene.

1.dupa tromboflebite profunde.apare ca o ulceratie cutanata care se produce dupa traumatisme minore si evolueaza lent progresiv. Ulcerul de gamba .dilatarea safenei pana la gamba Gr 4 . se opreste prin compresie sau ridicarea piciorului.- Dermatita pigmentara eczematiforma apare ca o pigmentatie bruna in treimea inferioara a gambei (ireversibila). .favorizata de staza sau de leziuni ale endoteliului. .cu echimoze. varice uni. 2.posttraumatice .interstitiala . . profunde).dilatarea safenei depaseste maleola Forme clinice: varice ale safenei . tulburari trofice complexe. . se instaleaza insuficienta valvulara la nivelul trunchiurilor venoase profunde. coapsa (afectarea venelor intradermice. varice prin agenezia venelor profunde. Clasificarea Hach Gr 1 . varice . Complicatii ale varicelor Ruptura varicelor . Stadiul IV.sau bilaterale.interne / externe.vena e indurata. varice . dureroasa.destul de mare. apar varicozitati gigante. varicele prin fistule arterio-venoase varicele din sarcina pot dispare dupa nastere si reapar la o noua sarcina.sistematizate / nesistematizate .prin traumatism -> hemoragie externa . cu tegumente rosii (= "periflebita varicoasa = "flebita").reflux ostial v. progresiva putand da multiple complicatii. scaderea capacitatii de munca sau chiar impotenta functionala a membrului respectiv. hematoame.rar se extinde la colaterale sau la sistemul profund.dilatarea safenei pana la genunchi Gr 3 . Tromboza varicoasa . safena mare Gr 2 . fara tendinta la vindecare. Evolutia este cronica.pe toata gamba.

Proba celor 3 garouri o se ridica membrul inferior la zenit. o se ia garoul de la coapsa -> insuficienta ostiumului venei safene. altul deasupra genunchiului.e agravat de dilatarea venelor din jurul lui. ce formeaza un cerc cu multiple ramificatii (cap de meduza). pentru ca trombusul este aderent la vena. unul sub genuncchi. o se ia garoul de sub genunchi. . . o dupa 30-40 secunde venele se umplu de jos in sus.zone pigmentare galben-brune localizate antero-medial la nivelul gambei. Dermatita pigmentara . apar eczeme. o se pune un garou la radacina coapsei. muguri carnosi pe fundul ulcerului. o o o Proba Trendelenburg bolnavul este in decubit dorsal. Probe de explorare clinica 1. venele se umplu retrograd (indica insuficienta ostiumului venei safene). se observa venele goale. dure. 3. in adancime. apar secretti murdare. apoi bolnavul se ridica in picioare. se aplica garoul la radacina coapsei.apare pe fata antero-mediala a gambei. . ca urmare a insuficientei venoase cronice prin tulburari metabolice date de hipoxie. perforante. daca apar dilatatii = insuficienta safenei externe.se extinde in suprafata. o se ia garoul de deasupra genunchiului -> insuficienta comunicantelor de la nivelul coapsei daca apar dilatatii . .marginile sunt neregulate. . se desface brusc garoul. Ulcerul varicos . Proba Perthes o valoare orientativa pentru aprecierea permeabilitatii sistemului venos profund o bolnavul in decubit dorsal cu membrul inferior ridicat vertical ..putin dureros.rar da embolie pulmonara.pielea e subtire. o daca la ridicare in orotstatism se umplu venele = insuficienta v. se ridica membrul inferior la zenit. 2.

ciorap. cand exista contraindicatii de tratament chirurgical la gravide. absenta fluxului 5. TBC. in diabet. cancer.obstructia axului venos profund al membrului inferior . E.  evitarea tusei. Detralex)  fizioterapie . Flebografia Investigarea radiologica (cu substanta de contrast hidrosolubila) a sistemului venos al membrului inferior Poate evidentia : . se aplica dimineata pentru ameliorarea tabloului clinic.sistem venos profund permeabil o apare durerea la mers . inot.axul venos profund este obstruat 4.o bandaj compresiv de la haluce pana in triunghiul lui Scarpa sa comprime sistemul venos superficial sa nu jeneze circulatia in venele profunde o mers in ritm obisnuit (30 minute) o bolnavul tolereaza .  hidroterapie. constipatiei. Medical  compresie cu banda elastica. Vit. Terapia sclerozanta . C.  evitarea cresterii presiunii abdominale. Venuroton. imposibilitatea compresiunii venei cu traductorul (datorita trombului).refluxul sanguin in sistemul venos superficial Tratament Profilactic  evitarea profesiilor ce necesita ortostatism prelungit.  banda elastica se pune sub genunchi sau pana la jumatatea coapsei.  practicare de ciclism.  Venotonice si venotrofice (Tarosin.masaje (nu cand exista inflamatii). Ecografia Doppler o investigatia principala pentru aprecierea permeabilitatii sistemului venos profund o prezenta fluxului sanguin o modificarea fluxului cu respiratia o modificarea fluxului la compresiune o obstructia axului venos femuro-popliteu se evidentiaza prin vizualizarea trombului venos profund.recanalizarea incompleta a axului femuro-popliteu .

excizia comunicantelor. pomezi cu AB trofice pana la epitelizare.tromboza si obstruarea pachetului varicos  rolul tratamentului sclerozant:  tratament adjuvant pentru tratamentul chirurgical (sclerozarea varicelor restante)  pentru cazurile incipiente poate fi suficient ca tratament curativ Tratamentul chirurgical vizeaza :  suprimarea refluxului ostial  suprimarea refluxului prin colateralele crosei venei safene interne  suprimarea refluxului prin comunicante  extirparea pachetelor varicoase  contraindicat in varice secundare. . extirpare a trunchiului venei safene interne. dupa linistirea inflamatiei.  tromboze varicoase . pomezi.  pentru ulcerul varicos se pune pansament local. circumvalatie (excizie in jurul ulcerului care sa impiedice circulatia in "cap de meduza"). metode : .smulgerea venei safene interne pe sub piele (stripping).se face ligatura si se tine membrul la zenit.ciorap elastic 1 luna.  pentru dermatita pigmentara se pun lotiuni. .  excizia pachetelor varicoase.antiinflamatoare (fenilbutazona).cu heparina.  se fac sectiuni de crosa. arteriopatii cronice obstructive. cu extirpare de varice. la bolnavi cu insuficienta cardiaca. salicilat de sodiu) in dilatatiile varicoase  se produce o reactie inflamatorie .  tromboza extensiva . Tratament minim invaziv  Laser endoluminal  RFA  Abord subfascial Tratamentul complicatiilor  varicele rupte .incizii etajate pe sub piele.  pentru evitarea emboliei pulmonare .ligatura crosei venei safene. apoi se trateaza chirugical. injectarea unei substante iritante (moruat de sodiu. se evita ortostatismul prelungit 2 luni. simptomatice.

 predispozitia constitutionala. Secundar . se varsa in vena renala stanga (pe partea stanga) in unghi drept si in vena cava inferioara (in dreapta) in unghi ascutit. Macroscopic  scrotul sau hemiscrotul e usor dilatat. vena spermatica.apare dupa pubertate la 15-35 ani. poate fi o tumora renala care invadeaza direct sau prin muguri cornosi vena renala.Varicocelul = dilatarea venelor spermatice ale plexului pampiniform. . Primitiv . .deficit hemodinamic reprezentat de un defileu aortomezenteric mai strans. tortuoase. . .  traiectul spiralat al arterei spermatice in jurul venei.  lungimea mare a venei spermatice stangi. apare staza.cauze .  apare deficit hemodinamic. epididim. reflux. alungit.idiopatic = esential . pot fi si tumori suprarenale. . cu perete subtire. ca urmare a unui obstacol spre varsare.cauza = obstacol pe calea de intoarcere.venele spermatice aduna sangele din testicul.  ortostatismul prelungit.se localizeaza mai ales pe stanga.  leziuni cutanate prin lipsa de igiena. Varicocelul esential Cauze favorizante:  unghiul de varsare de 90 grade in vena renala. artera ezenterica superioara comprima vena renala stanga sau vena spermatica stanga. cu staza si dilatare a venelor spermatice.  venele funiculului sunt dilatate.  lipsa valvelor in vena spermatica stanga. cu piele usor intinsa.  compresia de catre colonul stang.apare pe ambele parti.

apoi apare atrofie. alergat).  Varicocelul simptomatic secundar .  examen Doppler. Paraclinic  flebografia venelor renale. Clinic  debutul e nezgomotos.  hidrocel comunicant .  palpare  senzatie de pachet de rame. subtire. Gradul IV = varicocelul e voluminos. dupa raport sexual. atrofie de testicul.  senzatie de greutate in scrot. Gradul II = dilatatia varicoasa e mai mare decat testicolul. ambele testicule sunt hipotrofice. azospermie irecuperabila postoperator. Dg. ireversibilitate a functiei spermatice.  cresterea temperaturii locale prin reflux si staza venoasa. diferential  hernia inghinoscrotala (refacerea herniei de sus in jos). acesta e normal.  bilateralitatea leziunii da tulburari grave. flasca. lent.nu are vene dilatate. testiculul are volum initial normal. cu tulburari de spermatogeneza.  durere in functie de vreme.  venele se golesc in clinostatism. se descopera intamplator.  dilatatie de vene. testiculare (formatiunile tumorale sunt dure). cand se si accentueaza.  obiectiv  pielea e usor intinsa. bilateralizat.  orhiepididimita. Complicatii . Gradul I = dilatatia varicoasa nu depaseste volumul testicolului cu functie normala. se umplu DE JOS IN SUS in ortostatism. apare oligospermie.  hematom scrotal.  chist de cordon ( e localizat). Gradul III = varicocelul e voluminos.  colica dupa eforturi sustinute (mers.  testiculul are volum normal sau e hipotrofic. apare deficit genitosexual avansat. testicolul nu se palpeaza.persista in clinostatism. Gradul V = apare in plus atrofie. cu consistenta  scazuta.  tumori scrotale.

Tehnici Clasice/Laparoscopice  abordarea venelor spermatice retroperitoneal si ligaturare.in varicocelul secundar se trateaza cauza. . .purtare de suspensor.prin suspensii ale testiculului la formatiunilevecine.pentru varicocelul primar .  abordarea plexului spermatic prin canalul inghinal. tusei. tunica de perete venos. . embolii pulmonare. flebite spermatice cu tromboze.conservator .interventie chirurgicala pentru a preintampina alterari ale functiei spermatogenetice.se impiedica refluxul venos. .- tulburari de spermatogeneza. evitarea constipatiei. disfunctii testiculare. Tratament . rezectie de hemiscrot.  corectare a defectului .