P. 1
Criminal is Tic A Curs

Criminal is Tic A Curs

|Views: 258|Likes:
Published by VROSU123

More info:

Published by: VROSU123 on Apr 10, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/04/2014

pdf

text

original

I. CRIMINALISTICA STIINTA TEHNICA, TACTICA SAU JURIDICA Criminalistica I .

Progresul realizat in toate domeniile cunoasterii umane a favorizat aparitia noii stiinte – criminalistica, care s-a impus intr-un moment in care mijloacele de lupta impotriva criminalitatii devenisera insuficiente fata de cresterea numarului infractorilor, acestia devenind mereu mai versati, folosind mijloace si metode noi in modul lor de operare Privita ca stiinta – o vedem intr-un continuu progress, ce pune la indemana instantelor civile sau penale, mijloace noi pt aflarea adevarului Notiunea de criminalistica poate fi cercetata sub trei aspecte diferite: - dimensiunea artistica – o regasim in romanele politiste in filmele de factura politista in care eroul pozitiv se lupta cu tot felul de criminali , hoti, traficantisi toate cazurile au un final fericit gasindu-si rezolvarea - dimensiunea teoretica a criminalisticii are la baza cunostintele pe care fiecare student trebuie sa le dobandeasca pt a deveni un bun practician al dreptului - dimensiunea practica unde fiecare practician al dreptului isi foloseste cunostintele dobandite, le pune in practica, folosindu-se de toate mijloacele pe care le are la indemana, teorie, tehnica, tactica, etc Ca o definitie – criminalistica – este stiinta care elaboreaza si foloseste mijloacele tehnice , metodele si procedele tactice necesare descoperirii si cercetarii infractiunilor si a persoanelor care le-au savarsit , precum si a prevenirii faptelor antisociale. Obiectul criminalisticii - initiaza metode tehnice destinate cercetarii urmelor infractiunilor - adapteaza metodele altor stiinte la necesitatile ei proprii - elaboreaza reguli si procedee tactice destinate efectuarii unor acte de urmarire penala - studiaza practica judiciara , valorificand experienta pozitiva acumulata de-a lungul timpului - analizeaza modul de operare pt a veni in intampinarea acestuia prin combatere si prevenire - isi perfectioneaza metodele de cercetare a diferitelor categorii de infractiuni acestora.

1

Metodele criminalisticii - foloseste atat metodele proprii (descoperirea, fixarea si interpretarea urmelor si mijloacelor materialelor de proba, examinarea comparative, efectuarea de experimente, identificarea pers si a cadavrelor, cercetarea falsului etc) cat si alte metode preluate din alte stiinte (spectroscopia, cromatografia, holografia, anatomia comparata, etc) - C.E.O”hara considera ca metodologia anchetei penale se fundamenteaza pe “regula celor trei I : informatia, interogatoriul si instrumentarea Caracterele criminalisticii: - judiciar – dataorita procesului laborios destinat strangerii probelor, clarificarii imprejurarilor in care a fost comisa fapta, identificarii autorului, a victimei, cu toate fazele procesului. - Autonom – datorita metodelor si mijloacelor tehnico-stiintifice de descoperire, ridicare, examinare a urmelor infractiunii sau de identificare a infractorilor. - Unitar – pt ca insumeaza cele trei: Tehnica criminalistica – elaboreaza mijloacele tehnice folosite de organelle de urmarire penala si de experti pt descoperirea , ridicarea, fixarea, examinarea si interpretarea urmelor si a mijloacelr de proba Tactica criminalistica – cuprinde metodele si procedeele de ascultare a persoanelor participante la procesul penal precum si alte procedee ca: cerceatrea la fata locului, reconstituirea, pechezitia, etc Metodologia criminalistica –vizeaza cercetarea unor categorii de infractiuni , impotriva vietii, sustragerile din avutul obstesc sau personal, accidentele rutiere, navale areriene, etc..
-

pluridisciplinar – pt ca este socotita ca o punte inttre stiintele naturii si cele juridice

2

II PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE CRIMINALISTICII Principiul legalitatii , aflarii adevarului, prezumtiei de nevinovatie, existentei urmelor orcarui fapt penal, identitatii, operativitatii
-

-

-

-

-

legalitatii – prevazut atat in Constitutie cat si in Codul penal si Codul de procedura penala – potrivit caruia intreaga acrivitate procesula penala sau de investigare sa se faca in conformitate cu prevederile legii, astfel ca- nimeni san u se sustraga raspunderii pt incalcarea legii sis a nu ramana nepedepsit, dar totodata nimeni san u fie sanctionat pe nedrept. Aflarii adevarului – munca specialistilor, procedeele , mijloacele si metodele folosite de specialisti trebuie in final sa duca la solutionarea cauzei si aflarea adevarului Prezumtia de nevinovatie – cf acestui principiu orice pers impotriva careia a fost pornit un process penal este prezumata nevinovata, numai organelle judiciare revenindu-le obligatia de a administra probele necesare dovedirii vinovatiei – toate astea facandu-se cu professionalism si folosind metodele noi atat ale criminalisticii cat si celorlalte stiinte. Existentei orcarui fapt penal – potrivit tezei ca nu poate exista infractiune fara urme, eliminand afirmatiile ca exista crima perfecta Principiul identitatii – ce are ca scop identificarea subiectilor infractiunii, active sau pasivi, stabilirea exacta a tuturor faptelor si imprejurarilor in care a fost savarsita o fapta penala. Operativitatii in efectuarea investigatiei penale – potriv caruia constatarea la timp si in mod complet cu maxima urgenta si rapiditate face ca identificarea autorului faptei sa fie realizata , acesta neavand timpul necesar pt a se ascunde sau a ascunde precum si a-si lua masuri care ar incetini aflarea adevarului.

III . IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA Identificarea unei personae este posibila nu numai prin intermediul unor metode tehnice ci si pe baza unor declaratii ale unor martori oculari sau ale victmei Este un process prin care se deosebesc trasaturile caracteristice ale unei personae sau a unui obiect ce se individualizeaza in raport cu alte finite sau lucruri asemanatoare Aceasta se poate face :
3

- stabilirea caracteristicilor esentiale prin care fiinta sau obiectul se diferentiaza de altele - stabilirea caracteristicilor temporare daca au fost create – fragmentul unei cisme care a creat sau lasat urma - identificarea in mod dialectic chiar daca asupra anumitor elemente caracteristice au actionat factori externi finalitatea identificarii este de a stabili ca obiectul are legatura cu fapta penala, obtinandu-se astfel probe judiciare pt stabilirea adevarului in procesul judiciar. Obiectul identificarii criminalistice – - obiectul material – al identificarii criminalistice poate fi orice persoana , fiinta sau lucru care poate fi identificat dupa urmele pe care le-a creat in campul infractional - este un obiect concret – deoarece are legatura cu fapta cercetata avem: - obiecte scop – ce urmeaza a fi identificate – persoana infractorului, instrumente folosite in comiterea infractiunii si obiecte care au format o urma - obiecte mijloc de identificare – cele ce servesc la identificarea celor de mai sus – ex – cisma infractorului este obiectul scop – iar urma lasata de aceasta este obiectul mijloc de identificare principiile identificarii criminalistice - principiul identitatii - principiul delimitarii obiecttelor identificarii in obiecte scop si obiecte mijloc de identificare - principiul stabilitatii relative a caracteristicilor de identificare - si anume ca in intervalul cuprins de la momentul descoperirii urmelor si momentul efectuarii examenelor comparative trasaturile caracteristice ale obiectului nu s-au modifica si coincide cu momentul in care a lasat urma si momentul in care aceasta este verificata..Trebuie avuta in vedere natura factorilor externi daca au influentat sau nu - principiul dinamicitattii caracteristicilor de identificare – priveste atat obiectul scop cat si obiectul mijloc , daca acestea au suferit sau nu modificari , dataorita timpului sau datorita interventiei anumitor factori

4

fazele identificarii sunt doua faze: - delimitarea grupului caruia ii apartine obiectul scop - determinarea obiectului concret prin individualizarea lui pe baza trasaturilor lui specifice, metodologia identificarii – dupa ce a fost determinat grupul persoanelor sau obiectelor suspecte se trece la compararea caracteristicilor asemanatoare ajungandu-se fie la obiectul cautat fie la eliminarea celor care sunt asemanatoare, importante fiind determinarile calitative si nu cantitative,

-

IV Constatarea tehnico-stintifica; aspecte procesual penale - se dispune efectuarea sa at cand exista pericol de disparitie a unor mijloace de proba sau de schimbare a unor situatii de fapt si este necesara lamurirea urgenta a unor fapte sau imprejurari ale cauzei. se efectueaza de maxima urgenta, de catre specialisti(tehnicieni criminalisti) asigura obiectivitate si corectitudine urmaririi penale se dispune numai in cazul urmaririi penale, iar in faza de judecata se poate dispune refacerea sau completarea acesteia se dispune de organul de urmarire penala din oficiu sau la cererea partilor prin rezolutie , si cuprinde: 1. – obiectul constatarii 2. intrebarile la care sa raspunda specialistul sau tehnicianul 3. termenul de efectuare a lucrarii

Specialistului I se pun la dispozite datele si materialele ce apartin cauzei, face constatarea , consemneaza totul intr-un raport - avand aceeasi valoare probatorie ca si celelalte probe cu care trebuie se coroboreze pt ca numai asa este utila. In cazul in care raportul tehnico- stiintific nu este complet sau concluziile acestuia nu sunt precise organul de urmarire penala sau instanta poate cere refacerea acestuia.

5

V . Expertiza criminalistica ; aspecte procesuale – - este un mijloc de proba valoros - se face de catre experti - reprezinta o cercetare stiintifica a probelor materiale destinata identificarii persoanelor, obiectelor, substantelor sau fenomenelor aflate in legatura cauzala cu fapta - este facultativa si se dispune at cand sunt necesare cunostintele unui expert pt clarificarea anumitor fapte - alaturi de expertul numit de instanta la expertiza poate participa si un expert numit de parti poate fi simpla at cand este facutta de un expert sau complexa at cand participa si alti specialisti ai medicinei legale Reguli tactice in dispunerea constatarilor tehnico-stiintifice si a expertizelor criminalistice 1. oportunitatea expertizei – trebuie avut in vedere daca este sau nu necesara efectuarea unei expertise deoarece dispunerea premature a acesteia sau intarzierea poate avea consecinte negative asupra solutionarii cauzei 2. stabilirea corecta a obiectului expertizei - adica sa serveasca la lamurirea unor fapte sau imprejurari ce reclama cunostintele unui expert, nu la probleme de drept cum ar fi stabilirea vinovatiei sau nevinovatiei unei persoane 3. formularea clara a intrebarilor adresate expertului , clare, precise si concise 4. asigurarea calitatii materialelor trimise spre expertiza – provenienta si calitatea lor Tactica efectuarii expertizelor criminalistice Efectuarea propriu-zisa a expertizelor – - corectitudinea si probitatea profesionala - operativitatea si limitarea stricta la obiectul indicat prin actul de dispunere a expertizei 1. cunoasterea obiectului expertizei – expertul stabilind daca materialul corespunde d.p.d.v. calitativ si cantitativ si daca a fost manipulat, pastrat si expediat in conditii corespunzatoare

1.

6

2. 3.

examinarea separata a fiecarui obiect pt a scoate in evidenta caractersticile fiecarui obiect examinarea comparativa se face prin: - confruntare - juxtapunere - suprapunere a doua imagini

2 Redactarea raportului de expertiza - cuprinde :
a) partea introductiva – in care este mentionat organul judiciar care a

dispus efectuarea expertizei, data la care s-a dispus efectuarea, numele si prenumele expertului, data si locul unde a fost executata lucrarea, data intocmirii raportului de expertiza, obiectul acesteia, intrebarile la care trebuia sa raspunda expertul., daca partilece au participat au dat explicatii in cursul expertizei. b) Partea descriptiva mijloacele si metodele ce s-au folosit, eventualele obiectii, sau explicatii ale partilor, c) Partea finala – in care sunt expuse concluziile expertului cu privire la obiectul cauzei precum si raspunsurile care i-au fost adresate Raportul trebuie sa fie redactat in termini clari si precisi , evitandu-se formulari incomplete sau tehniciste, respectand prevederile legale, sa fie la obiect, sis a duca la un rezultat bun Concluziile trebuie sa fie – certe si categorice, , ele putand fi positive sau negative in functie de obiectul expertizei. – concluzii de probabilitate at cand materialul are elemnte insuficiente cantitativ sau calitativ Conditii de imposibilitate – at cand materialul propus pt expertiza este insufficient, sau nu s-a pastrat, transportat sau ridicat in conditii optime.

Elemente tactice aplicate in aprecierea si valorificarea concluziilor expertizei de catre organul judiciar Verificarea raportului de expertiza – verificarea respectarii prevederilor legale referitoare la experitiza si verificarea continutului stiintific al raportului de expertiza - conditiile de numire a expertului - daca raspunsurile au fost clare si complete - citarea partilor - daca rap a fost semnat si datat potriv procedurilor
7

VI . Cercetarea la fata locului Importanta – presupune cunoasterea imediata , directa si completa a locului in care s-a comis infractiunea, sau acolo unde s-au descoperit urmele sau consecintele acesteia - locul savarsirii unei fapte este cel mai bogat loc in urme sau date referitoare la actul infractional sau autorul acestuia. Cercetarea la fata locului are doua faze: - faza statica - faza dinamica. Actiuni premergatoare cercetarii la fata locului: - stabilirea locului comiterii infractiunii, punerea si protejarea lui de curiosi sau alte personae ce ar putea distruge urmele - acordarea primului ajutor victimei si inlaturarea pericolelor iminente - fixarea tuturor imprejurarilor care pe parcurs se pot schimba sau modifica Cercetarea propriu-zisa: - faza statica – primele masuri - inlaturarea eventualelor pericole - delimitarea locului - constatarea mortii victimei - selectionarea martorilor asistenti - retinerea persoanelor suspecte - examinarea generala a locului faptei - stabilirea modificarilor intervenite in campul infractional - pe cat posibil nu este miscat sau atins nici un obiect, se trece la fixarea acestora prin fotografiere, filmare faza dinamica – este cea mai complexa, este permisa miscarea obiectelor si examinarea lor optima, se executa fotografii de detaliu - se clarifica imprejurarile negative in cazul in care acestea exista Cercetarea se face cu ajutorul truselor criminalistice universale, specializate, sau alte categorii de truse in functie de natura infractiunii Mai exista laboratoarele criminalistice mobile atunci cand avem de-a face cu infractiuni cu pericol social ridicat
8

Cercetarea la fata locului - se efectueaza atunci cand sunt necesare: 1. constatarea situatiei locului savarsirii infractiunii 2. – descoperirea si fixarea urmelor infractiunii 3. – stabilirea pozitiei si starii mijloacelor materiale de proba si a imprejurarilor in care a fost comisa infractiunea Obiective: - descoperirea urmelor si a imprejurarilor care sa poata conduce la identificarea faptuitorului , la clarificarea circumstantelor in care s-a savarsit infractiunea, la descoperirea corpurilor delicate - obitinerea de catre organul de ancheta si de catre magistrate a unor date exacte , cunoasterea scenei infractiunii , modul de savarsire si persoana infractorului VII . FOTOGRAFIA JUDICIARA OPERATIVA - este un document care reproduce fidel faptele , permitand magistratului care se ocupa cu ancheta de a avea in fata ochilor in orice moment , imaginea exacta a locului , sau a lucrurilor unde s-a savarsit crima Principalele avantaje ale acesteia: - fidelitatea in fixarea si redarea imaginii de la locul faptei, a urmelor de la fata locului - obiectivitatea in prezentarea datelor obtinute - rapiditatea si relative simplitate de executarea a fotografiei ceea ce permite urgentarea anchetei si rezolvarea cazului. Evidenta probatorie a fotografiei - influenta psihologica pe care o poate avea asupra invinuitului sau inculpatului

I. FOTOGRAFIILE DE LA LOCUL FAPTEI Dupa continutul si scopul lor, fotografiile de cercetare a locului faptei sunt de orientare, schita, ale obiectelor principale si ale detaliilor: 1. Fotografia de orientare – cuprinde tabloul general al locului faptei cu toate imprejurimile sale. Ea trebuie sa cuprinda intreaga cladire in care a fost comisa fapta cercetata, obiecte fixe de pe strada etc. poate fi:
9

- schita reda intregul loc al faptei - schita unitara, cand se realizeaza o singura pozitie cu integul loc al faptei - schita panoramica in cazul fotografiei pe segmente a locului respectiv. Fotografia panoramica circulara se face in cazul cand locul faptei este atat de intins incat nu poate fi cuprins intr-o singura imagine care sa intruneasca calitatile fotografiei de orientare. Aparatul fotografic se aseaza pe un stativ cu cap mobil spre a putea fi rotit pe un arc de cerc de 180 grade, apoi locul faptei se fotografiaza pe segmente. Fotografia panoramica liniara se recomanda cand obiectul de fotografiat ar fi un imobil de dimensiuni mari, situat pe o strada ingusta ce nu permite fotografierea de la o distanta mare. 2. Fotografia schita – oglindeste locul savarsirii faptei cu toate particularitatile sale, fara imprejurimi avand in prim plan obiectul central al cercetarii criminalistice. pot fi - unitare cand obiectivul aparatului fotografic cuprinde dintr-o singura pozitie intregul loc al faptei, realizand astfel o singura fotografie schita, si - fotografii schite in serie cand locul faptei este fixat prin mai multe fotografieri din pozitii diferite. Fotografiile schite in serie pot fi : panoramica, pe sectoare, contrara si incrucisata Fotografia schita panoramica – in prealabil se imparte intregul sau perimetru in zone astfel delimitate incat fiecare in parte sa poata fi fotografiata dintr-o singura pozitie. Metoda fotografiei contrare – consta in fixarea locului faptei din doua pozitii diametral opuse. In acest fel se obtin doua fotografii schite ale unuia si aceluiasi loc. Metoda fotografierii incrucisate – consta in fixarea aceluiasi loc din patru extremitati ale sale, astfel incat sa fie doua cate doua diametral opuse. Fotografia pe sectoare – se face prin respectarea acelorasi conditii ca si la fotografia panoramica. Fiecare din aceste fotografii va oglindii un sector, o parte din locul faptei. La executarea fotografiei schite, spre deosebire de cea de orientare, se ridica si problema folosirii uneori a luminii artificiale. Este necesar ca locul faptei sa fie iluminat in mod uniform fara sa se creeze umbre puternice care

10

ar putea sa atenueze unele detalii sau sa eclipseze anumite obiecte din perimetrul sau. 3. Fotografia obiectelor principale – Ca obiecte principale de la locul faptei sunt socotite obiectele corp-delict, cele care au suferit modificari de pozitie ori deteriorari in procesul savarsirii infractiunii. Iluminarea obiectelor principale pentru a le putea fotografia se face cu lumina artificiala cand lipseste sau este insuficienta cea naturala. 4. Fotografia de detaliu – se executa in faza dinamica si cercetarii locului faptei. Ea trebuie sa redea detaliile urmelor si ale obiectelor fotografiate separat. In cadrul fotografiei detaliilor se fixeaza leziunile de pe corpul victimei astfel incat sa se poata aprecia caracterul, dimensiunile si localizarea lor precisa II. FOTOGRAFIA DE RECONSTITUIRE Aceasta fotografie se face de catre organul de urmarire penala cu ocazia efectuarii reconstituirii, in scopul fixarii locului respectiv reproduse artificial. Fotografia locului reconstiuirii – oglindeste intregul loc in care se desfasoara procesul de reproducere artificiala a comiterii infractiunii Fotografiile secventelor reconstituirii – au ca scop redarea fidela a celor mai insemnate momente din procesul comiterii faptei, momente reproduse artificial. In cursul efectuarii reconstituirii, organul de urmarire penala trebuie sa fixeze numai acele secvente din procesul reproducerii artificiale a comiterii infractiunii, prin care se confirma sau se infirma anumite sustineri ale faptuitorilor, martorilor ori ale victimelor, sau prin care se stabilesc date ce ar putea duce la descoperirea de probe noi. Fotografia de perchezitie – se executa de catre organul de urmarire penala in conditiile de loc si de timp in care se desfasoara activitatea tactica respectiva. La perchezitie se fotografiaza: Ansamblul locului perchezitionat - care cuprinde ansamblul locului respectiv, cu imprejurimile sale intrunind astfel elementele unei fotografii de orientare. Fotografia ascunzatorii obiectelor descoperite – reda insusi locul in care au fost gasite obiectele cautate, fara imprejurimile locului respectiv. Fotografia obiectelor descoperite – cuprinde fiecare obiect in mod izolat. Scopul fotografiei de detaliu a obiectelor gasite la perchezitie este de a reda marimea exacta, forma si diferitele lor particularitati.
11

Masuratori fotografice – unele fotografii judiciare operative trebuie sa redea si dimensiunile locului fotografiat ale urmelor sau obiectelor din perimetrul sau, distanta dintre ele. In practica se aplica metode speciale de fotografiere: Metoda fotografierii la scara – este cea mai simpla. Obiectele sunt fixate astfel incat dupa fotografie sa li se poata stabili dimensiunile in lungime si latime. Ea consta in asezarea alaturi de obiectul fotografiat a unei rigle gradate in centimetri, care este fotografiata impreuna cu obiectul respectiv. Metoda metrica de fotografiere – se aplica la fotografia schita si mai rar la cea a obiectelor principale. Aceasta metoda cunoaste mai multe variante: fotografierea cu panglica gradata pentru profunzime, fotografia prin utilizarea patratului, fotografia cu ajutorul unuei aparaturi speciale si in anumite conditii care este urmata de lipirea fotografiilor obtinute pe niste formulare metrice confectionate in acest scop. Metoda stereometrica – se aplica la executarea fotografiei schite metrice, daca se dispune de aparate special construite in acest scop. Prin ea se obtin imagini spatiale ale obiectelor, dimensiunile lor si distantei dintre ele. Aparatele fotografice stereo au doua obiective so doua camere obscure spre a realiza simultan doua fotografii din unghiuri diferite ale aceluiasi obiect ori ale aceluiasi spatiu. Fotografia semnalmentelor – are ca scop inregistrarea persoanelor care au savarsit o fapta penala, urmarirea si identificarea cadavrelor necunoscute, prin fixarea trasaturilor exterioare. Fotografiile semnalmentelor se subdivid in: Fotografia de identificare a persoanelor – pentru inregistrarea penala persoanelorli se fac doua fotografii bust: una din fata si alta din profil. Persoana trebuie sa fie cu capul descoperit, fara ochelari, ochii deschisi si privirea indreptata inainte, tinuta corpului si a capului dreapta, iar daca este barbat sa fie si barbierit. Fotografia din fata trebuie sa redea multa claritate particularitatile fetei cum sunt: desimea parului, insertiunea parului in jurul fruntii, marimea fruntii, forma ridurilor, conturul si desimea sprancenelor, marimea si pozitia ochilor, lungimea si latimea nasului, forma gurii, grosimea buzelor, pozitia si forma unor cicatrice sau negi de pe fata. Fotografia din profil persoana trebuie sa aiba urechea descoperita si tinuta capului dreapta. Persoanele care poarta ochelari ar fi potrivit sa li se faca inca o fotografie bust cu ochelari, in pozitie a fetei semi intoarsa. Totdeauna fotografiile de identificare a persoanelor se fac in conditii de laborator cu aparate fotografice speciale construite in acest scop. Iluminarea persoanei se realizeaza cu ajutorul unui izvor de lumina dispersata asezata in spatele aparatului fotografic. Fotografiile de identificare a persoanelor insotesc fisa
12

personala a infractorului. In caz de sustragere de la urmarire, fotografiile servesc organelor de cercetare la urmarire si descoperirea sa. Fotografiile de identificare a cadavrelor necunoscute – se fac in numar de doua: una bust din fata si alta bust din profil. Inainte de fotografiere cadavrul este pregatit in acest scop facandui-se asa numita toaleta care consta in : cusutul lesiunilor ce deformeaza fata , spalarea de sange, pieptanatul parului, deschiderea ochilor, rujatul buzelor spre a le da un contur precis. Pentru fotografiere cadavrul se aseaza daca se poate pe scaun dandui-se corpului si capului o pozitie dreapta cu ochii deschisi, indreptati inainte Fotografia de urmarire – se efectueaza in procesul de urmarire activa a persoanelor care pregatesc savarsirea unor infractiuni sau intreprind activitati de inlaturare de ascundere a urmelor infractiunilor deja comise. Aceasta fotografie se face pentru prevenirea infractiunilor, surprinderea faptuitorilor in flagrant delict si in cazul cand infractorii deja descoperiti incearca sa sustraga probele.

VIII. Urmele Prin urma a infractiuniise intelege orice modificare intervenita in campul infractional intervenita in conditiile savarsirii unei fapte penale , intre fapta si relatarea ei materiala existand un raport de cauzalitate. Criterii de clasificare a urmelor: - dupa factorul creator de urma: - corpul omului, obiecte sau instrumente, animale, fenomene, - sau factorul primitor de urma - - om, obiect, animal, etc.

dupa tipul sau natura urmei : - urme care reproduce forma suprafetei de contact a obiectului creator – urme de maini, de picioare, a instrumentelor de spargere - urme sub forma de pete sau resturi de materii organice si anorganice – petele de sange, firul de par, praful, ciobul, pilitura, resturi vegetale - urme sonore – vocea, vorbirea, zgomotele obiectelor - urme olfactive – mirosul specific persoanelor si obiectelor - urme vizibile si urme latente - care se vad cu ochiul liber si cele care nu se vad
13

- macrourmele si microurmele – cele care se cunosc din a doua categ fac p[arte cele care nu se vad cu ochiul liber – sunt invizibile si greu de evitat si de catre infractor – praful sau scamele de pe covor, dupa modul de formare a urmelor : - statice – create prin atingere, apasare, lovire, fara ca una dintre suprafete sa se poata misca - dinamice – ca rezultat al miscarii de translatie, alunecare, - urmele de franare, cele lasate de un cleste in mom taierii unui belciug - urme de suprafata – de stratificare – cele formate prin depunerea unui strat de substanta(grasime, transpiratie, sange) – urme de destratificare – formate prin ridicarea substantei aflate initial pe support - urme de adancime – specifice obiectelor primitoare de urma - in care se imprima suprafata obiectului ce a format urma alte criterii – - urmele locale - urmele negative - pozitionale – scaun rasturnat, sau masa, sertare deschise etc Dactiloscopia – ramura criminalisticii care se ocupa cu examinarea si calsificarea desenelor papilare in vederea identificarii persoanelor Cercetarea si interpretarea urmelor de – maini, picioare, a celorlalte extremitati ale corpului, urmelor de sange, de saliva si de sperma, (seminale), a firului de par, olfactive (cu ajutorul cainelui), IX . CERCETAREA CRIMINALISTICA A URMELOR DE MAINI Dactiloscopia – este ramura criminalisticii care se ocupa cu examinarea si clasificarea desenelor papilare in vederea identificarii persoanei Desenul pailar este unic la fiecare persoana, fix sin u poate fi modificat sau inlaturat, astfel incat prin particularitatile sale caracteristice permit identificarea certa a individului. Descoperirea, revelarea, fixarea si ridicarea urmelor de maini de la fata locului se realizeaza in functie de modul cum s-a format urma.Exista urme de maini statice sau dinamice, de suprafata sau de adancime, vizibile sau latente, , descoperirea lor presupunand o cautare sistematica, in functie de natura locului si modul de savarsire a faptei

14

Specialistul criminalist trebuie sa aiba rabdarea si intuitia unui mare artist atunci cand cauta urmele, in mintea lui trebuie sa-si imagineze intregul drum facut de infractor, iar obiectele purtatoare de urme trebuie luminate oblic, O alta metoda este pulverizarea pe obiectul presupus purtator de urma a unei solutii pe baza de luminal care sub actiunea radiatilor ultraviolete , urma va aparea pt scurt timp intr-o luminiscenta specifica. Aceasta lampa portabila se gaseste in trusa criminalistica si este procedeul cel mai indicat pt descoperirea amprentelor papilare. Stabilirea vechimii urmelor de maini depinde de obiectele putatoare de urme, de actiunea anumitor factori asupra urmelor si continua pana in momentul expertizei dactiloscopice. Vechimea urmelor este si ea un element care ajuta la interpretarea modului de formare a urmelor, oferind indicii privitoare la fapta si la persoana autorului. Cerinte ca – rapiditatea efectuarii cercetarii, perseverenta, rabdarea, calmul precum si limitarea numarului de personae trebuie sa le aiba specialistul si organul care conduce ancheta pt a obtine rezultatele dorite. In ceea ce priveste revelarea urmelor : - revelarea prin metode fizice – consta in prafuirea sau pudrarea prin pulverizare pe obiectul ori suprafetele purtatoare de urme. Substantele(ceruza, negrul de fum, argentoratul, praful de Xerox, etc) pe langa finetea lor trebuie sa fie in contrast de culoare cu suportul pe care s-a format urma, sa evite imbacsirea urmei, - cand avem suprafete multicolore revelarea se face cu substante fluorescente – pudra galbena fluorescenta – - raspandirea sau indepartarea pudrelor se face cu o pensula din par de veverita, puf de strut sau fibre de carbon. Pt suprafete mari se folosesc pulverizatoare speciale sau sprayuri, pt suprafete din piele, cauciuc sau mase plastice se fol pensule magnetice iar pt suprafetele nichelate sau cromate se practica afumarea cu funingine de camfor sau polistiren espandat
-

revelarea prin metode chimice – se bazeaza prin reactia dintre anumite substante chimice(nitratul de argint) si componentele transpiratiei odata cu desoperire si revelarea urmelor – urmeaza fixarea acestora si ridicarea

-

15

-

Prin fixarea urmelor – intelegem consemnarea acestora intr-un process – verbal prin detalierea acestora, pozitia lor pana la anumite obiecte principale, sunt facute mentiuni asupra fotaografiilor executate, care trebuie sa redea cu claritate caracteristicile urmelor. Pt fotografiere, - este necesar sa se urmeze anumite tehnici si procedee, functie de obiectul purtator de uram si de urma. Ridicarea urmelor – se face cu ajutorul unei pelicule adezive, cu ajut mulajelor sin u se face pana nu sunt fotografiate si marcate, Transportarea acestora se face in conditii necesare pt a asigura integritatea urmelor – se ambaleaza, se eticheteaza si se depun in colete care se vor sigila de catre cel ce conduce ancheta Prin interpretarea urmelor – tragem concluziile cu privire la infractor, in functie de urmele care le-a lasat, ce obiecte au intrat in sfera lui de interes, ce fel de infractiune a avut loc, ce fel de infractor a fost – daca era calm, grabit, nervos, incepator sau experimentat, familiarizat sau nu cu locul respectiv, ce inaltime aproximativa are, sexul, etc Expertiza dactiloscopica – va fi cea care va clarifica aspectele legate de formarea urmelor de maini iar daca va avea si posibiliataea compararii cu amprentele cercului de suspecti, va putea duce la clarificarea cauzei functie de numarul minim de detalii sau puncte caracteristice identice gasite. Raportul de expertiza va fi insotit si de plansele fotografice pt demonstrarea rezultatului, in cazul in care se face compararea X. CERCETAREA CRIMINALISTICA A URMELOR LASATE DE ALTE PARTI ALE CORPULUI

-

-

-

-

-

-

Cercetarea criminalistica a urmelor de picioare, dinti, buze,urechi, nas, frunte, unghii. 1. Cercetarea criminalistica a urmelor de picioare - au un numar mai redus de elemente caracteristice, cu exceptia celor specifice crestelor papilare de pe talpa piciorului

16

Clasificarea urmelor de picioare: - urmele plantei piciorului - urmele piciorului semiincaltat sau urme de ciorapi - urmele de incaltaminte Urmele plantei piciorului – cele formate cu piciorul descaltat , sunt cele mai numeroase, datorita amprentei talpii piciorului Planta piciorului se imparte in: - regiunea metatorsofalangiana - metatarsiana - tarsiana - regiunea calcaiului Urmele piciorului semiincaltat – sau ale ciorapilor reproduce forma generala a piciorului , regiunilor sale, a tesaturii si pot prezenta urme de individualizare cum ar fi cusaturile si unele uzuri specifice. Urmele de incaltaminte – daca sunt formate in conditii corespunzatoare pot relecta elemente caracteristice identificarii. Formarea urmelor de picioare – asemanatoare urmelor de maini, pot fi de adancime, suprafata, vizibile sau latente, in functie de cum s-au creat, se pot stabili anumite caracterstici ce pot ajuta la investigatie, cum ar fi, deplasarea de la locul faptei , incet sau fugind, etc. Cercetarea criminalistica la fata locului a urmelor de picioare: - se cauta printre primele - se cerceteaza suprafetele pe care s-au creat - se poate asocial cautarea urmelor de picioare cu cea de cautare si prelucrare a urmelor de miros - urmele piciorului gol se descopera si se reveleaza asemanator ca la urmele de maini - cele de incaltaminte – secauta cu ajutorul unei raze incidente de lumina Dupa descoperire urmele trebuie conservate si protejate, de actiunea factorilor externi, ai mediului, de valul de curiosi ce pot aparea De asemeneea dupa descoperire si revelare, urmele trebuiesc masurate. Fixarea si ridicarea urmelor de picioare – se face intr-un process verbal de cercetarea la fata loculuicu descrierea detaliata a numarului si tipurilor de
17

urme descoperite, formei , particularitatilor acestora, natura suportului pe care s-au format, modul derevelare, fotografiere, ridicare prin mulaj, ambalare , etc Fotografierea urmelor de picioare – se impune fixarea imaginii de ansamblu, fixarea unei urme care contine cele mai multe si mai clare elemente de individualizare a obiectului creator Ridicarea prin mulaj a urmei formate in adancime – in functie de conditiile formarii urmelor, nisip, pamant zgrunturos, umiditate multa, zapada, se folosesc pt ridicarea de mulaje anumite materiale : - plastilina, parafina, amestecul de gips cu ciment, latexul etc. Paricularitati in cercetarea carari de urme – Cararea de urme reflecteaza caracteristicile individuale ale unei persoane, , pot oferii indicii pretioase in legatura cu persoana care a creat. Este analizata in functie de: - directia de miscare - linia mersului - latimea pasului - unghiul de mers interpretarea la fata locului - priveste atat urmele cat si cararea de urme, in urma interpretarii pot fi desprinse date referitoare la nr de persoane, sexul, talia si varsta, greutatea aproximativa, viteza de deplasare, .Anumite neregularitati pot duce la indicarea unei anumite stari patologice a individului creator de urma, precum si la intentia de a deruta cercetarea, daca cunostea locul, daca a stat la panda, etc Expertiza criminalistica a urmelor de picioare poate indica, varsta, sexul, talia , greutatea, mecanismul de formare, vechimea urmei, tipul de incaltaminte care a creat urma,

18

Cercetarea urmelor de dinti, buze si alte parti ale corpului uman Odontologia judiciara se ocupa cu studiul dintilor si urmelor acestora Urmele de dinti descoperite pe corpul persoanelor, alimente, sau diverse obiecte, se prezinta sub forma statica sau dinamica, de suprafata sau de adancime, si redau numeroase caracteristici, , cum ar fi, modul de operare, varsta persoanelor, diferentierea intre cei pana la 20 – 25 ani la care dintii prezinta un microrelef characteristic. Cercetarea la fata locului a urmelor de dinti – se intalnesc pe diverse alimente, fructe, corpul victimei, al agresorului, anumite obiecte cu care agresorul a luat contact. Fixarea urmelor de dinti – se face prin consemnarea in p-v, prin fotografiere, insistandu-se pe detalii dar sip e pozitia corpurilor purtatoare de urma. Ridicarea si transportarea urmelor de dinti se face in functie de natura obiectului purtator de urma pt a preveni alterarea si deformarea acestuia, precum si protejarea urelor , altele decat cele de dinti care pot exist ape obiectul purtator de urma. Expertiza odontologica - ca exemplu in investigarea unui mar sau unui fruct incepe cu fotografierea in vederea ilustrarii modului de muscatura, prelevarea si cercetarea eventualelor urme de saliva, sau maini, in final ajungandu-se la examinarea odontologica. Cercetarea urmelor de buze – au anumite particularitati anatomice: - unicitatea dispunerii formei papilelor sau santurilor coriale - unghiurile comisurale - gropita mediana - tuberculul buzei superioare Cercetarea la fata locului a urmeor de buze – se pot gasi pe pahare, cani, tacamuri, port-tigaret, pipa, dar si pe imbracaminte. Procedeele de fixare si revelare a urmelor de buze sunt asemanatoare ca la maini si picioare Interpretarea la fata locului a urmelor de buze – in coroborare si cu celelalte date obtinute din cercetare seveste la casificarea actiunii, succesiunea faptelor petrecute, stabilirea varstei cu aproximatie, a sexului persoanei creatoare de urma, la raporturile cu victima.

19

Expertiza criminalistica a urmelor de buze – stabileste mecanismul de formare a urmelor, vechimea urmelor, varsta, sexul, tipul anthropologic, , alte categorii de urme formate odata cu cele de buze, Cercetarea urmelor formate de alte parti ale corpului uman Urechile, nasul, fruntea, unghiile, barbia Urmele de urechi – sunt cele mai valoroase prin faptul ca urechea este diferita de la o persoana la alta, prin caracteristicile ei specifice, Ca mod de formare pot fi –statice sau dinamice, latente, uneori vizibile Urmele nasului – se pot forma in sol moale, zapada sau nisip, , characteristic nasului fiind parrticularitatile lui, fiind diferit de la o persoana la alta, Urmele fruntii – se pot identifica prin caracteristicile fruntii, ridurilor, formandu-se prin transpiratia fruntii, revelarea si fixarea se face ca la urmele de maini. Urmele de unghii – se intalnesc pe corpul persoanelor, victima sau aggressor, in functie de natura infractiunii, sau pe anumite obiecte moi, Characteristic unghiilor sunt striatiile de pe suprafata unghiilor, caracteristice fiecarei persoane, Interpretarea la fata locului a urmelor corpului uman – urmele corpului uman pot furniza date referitoare la celel petrecute in mom savarsirii infractiunii , la raportul intre victima si aggressor , la modul cum a actionat agesorul, la nr de persoane, care in coroborare cu alte date ale anchetei duc la clarificarea cauzei. Expertiza criminalistica a urmelor lasate de corpul uman - ne ofera date cu privire la modul de formare al urmei, vechimea urmei, eventuale caracteristici care sa identifice persoana sau grupul de persoane creator de urma, , stabilirea inaltimii cu aproximatie, sexului, varstei,

20

XI . CERCETAREA CRIMINALISTICA A URMELOR BIOLOGICE SI URMELOR OLFACTIVE Urmele biologice sunt produsele de secretie, excretie si tesuturile umane Secretie – saliva, secretia nazala, laptele matern Excretie – urina, fecalele,sperma, sputa, vomismentele, meconiul Tesuturile moi – sange, piele, tesut muscular, masa cerebrala Tesuturi dure – oase, unghii, fierele de par Cele mai importante sunt cele de sange, saliva, sperma, fire de par Cercetarea urmelor de sange – in campul infractional se prezinta sub forma de picaturi de sange, dare, balti, manjituri ca urmare a unei actiuni violente exercitate aspra corpului uman In functie de natura suportului , ele pot fi absorbite, sau se pot prezenta ca o crusta ramanad la suprafata Culoarea urmelor de sange difera in functie de vechime, cantitate, natura suportului si factorii care actioneaza asupra lor. Cautarea urmelor de sange trebuie efectuata in functie de fiecare caz in parte si anume pe: - imbracamintea si corpul persoanei, ele ramanand in tesaturi chiar daca se va incerca inlaturarea acestora - portiunea de teren si obiectele aflate la locul savarsirii infractiunii sau in locul unde s-a descoperit cadavrul - instrumentele folosite in savarsirea infractiunii – cutite, topoare sau alte tipuri de arme - instalatiiile sanitare – vase sau obiecte folosite la inlaturarea urmelor Depistarea petelor suspecte a fi de sange se face cu sursa de lumina cu filtre de culoare rosii verzui, care scot in evidenta urma. Odata descoperita urma este necesar a se stabili daca este sau nu de sange. Dupa descoperire are loc fixarea si descrierea in procesul –verbal, , fotografierea pt punerea in evidenta a urmelor Ridicarea urmelor de sange – Daca sunt pete usacate se razuie impreuna cu o portiune din support, daca sunt sunb forma de balti se absorb cu pipeta sau cu hartia de filtru, trebuie examinate cu maxima urgenta

21

Crengile sau vegetatia se taie iar pamantul ce contine urme de sange se ridica cu totul Ambalarea se face in saci de hartie sin u de plastic si de asemenea nu se ambaleaza urmele in stare uda Interpretarea XII . INREGISTRAREA PENALA XIII. CERCETAREA INSTRUMENTELOR URMELOR DE SPARGERE XIV . BALISTICA – CERCETAREA URMELOR FORMATE PRIN FOLOSIREA ARMELOR DE FOC, , CE ESTE MAI IMPORTANT, CARE SUNT URMELE, CUM SE IDENTIFICA XV. TACTICA EFECTUARII CERCETARII LA FATA LOCULUI

XVI. TACTICA ASCULTARII MARTORILOR Principalele cauze ale relativitatii marturiei - imperfectiunea organelor de simt - procese psihice distorsionate - convingerea cvasi-generala - particularitatile psihologiei organului judiciar Astfel subiectul official trebuie sa cunoasca o bogata cultura juridical pt a reusi sa obtina o proba testimoniala cat mai apropiata de realitate, de adevar prin care sa iasa in evidenta sinceritatea martorului , a bunei sale credinte, iar dispozitiile martorului sa corespunda realitatii obiective.
22

Procesul psihologic de formare a declaratiilor martorilor Marturia este ca o definitie – rezultatul unui process de observarea si memorare involuntara a unui fapt juridic , urmat de reproducerea acestuia intr-o forma orala sau scrisa, in fata organelor de urmarire penala sau a instantelor de judecata. Procesul de cunoastere a realitatii obiective cunoaste patru faze mai importante: - receptia(perceptia) informatiilor - prelucrarea - memorarea - reproducerea sau reactivarea 1. Receptia este parcursa de mai multe etape: - senzatia - perceptia - fenomenul de iluzie- pers vazuta intr-un grup - fenom de expectanta – trezirea mamei de catre copil - efectul halo – cazul escrocului
-

-

factorii de natura obiectiva - : vizibilitatea audibilitatea durata perceptiei disimularea infatisarii

- factori de natura subiectiva: - calitatea organelor de simt - personalitatea si gradul de instruire a individului - varsta si inteligenta - temperamental - starile de oboseala - starile affective - atentia 2.Prelucrarea informatiilor - Aprecierea spatiului si a dimensiunilor - Perceptia timpului - Aprecierea vitezei
23

3 .Stocarea memoriala - Rapiditatea si durata stocarii memoriale – scurta, medie sau lunga - timpul de memorie a martorului - uitarea 4. Reactivarea memoriala - reproducerea care depinde de: a- priceperea cu care este condusa ascultarea de catre organul judiciar b- crearea unei atmosphere propice marturiei c- adaptarea audierii la personalitatea martorului -recunoasterea Reguli tactice aplicate in ascultarea martorilor Studierea dosarului cauzei – presupune o cunoastere aprofundata a dosarului, cuzelor, imprejurarilor in care s-a petrecut fapta, cercul de persoane, ce informatii exista, o eventuala documentare Stabilirea martorilor care pot fi audiati o clasificare a acestora, natura relatiilor lor cu pers implicate in savarsirea infractiunii si selectarea acestora daca sunt multi. Cunoasterea personalitatii martorilor – date despre acestia, pozitia lor fata de fapta, pregatirea, ocupatia, etc. Elemente tactice aplicate in pregatirea ascultarii martorilor Determinarea ordinii de audiere – - martori principali care au perceput nemijlocit faptele vor fi ascultati primii - in functie si de natura relatiilor cu partile din process Stabilirea momentului audierii – precum si a locului audierii se va face tinandu-se cont sa nu aiba loc o legatura intre cei audiati si cei ce urmeaza a fi, se face de urgenta, daca e posibil in aceeasi zi, in incaperi separate si la intervale mici de timp. - momentul audierii – se tine cont si de activitatea si profesia persooanei ce urmeaza a fi audiate - locul audierii – de regula este la sediul organului judiciar darn u este exclus nici locul de munca, al faptei, spital, domiciliu, resedinta.
24

Pregatirea audierii – impune deseori intocmirea unui plan care va cuprinde: - probleme de clarificat - intrebarile si ordinea de adresare a lor - eventuale date din dosar ce il pot ajuta pe organul judiciar - pregatirea de inscrisuri sau fotaografii necesare prezentarii martorului pt lamurirea sau verificarea de date Reguli si procedee tactice criminalistice aplicate in asultarea martorilor Conduita tactica in etapa de identificare a martorului Este etapa depunerii juramantului - se iau datele de identificare ale martorului, se intreaba daca este sau nu ruda cu vreuna din parti, sau daca a suferit vreun prejudiciu, se depune juramantul specificandui-se ca marturia mincinoasa se pedepseste. - primirea martorului intr-o maniera civilizata - crearea unui cadru de ascultare sobru – seriozitate, singur in incapere, fara a avea pe langa aparate sau instalatii ce ii pot starni curiozitatea sau teama - comportarea organului judiciar intr-un mod calm, incurajator – nu aroganta, nu, sfidare, raceala, etc toate pt a nu il pune pe martor in situatia de a nu declara tot ce stie. Un climat psihologic favorabil se obtine prin discutii libere. Conduita tactica din momentul relatarii libere a martorului Este etapa a doua – a relatarii martorului asa cum isi reaminteste ceea ce a perceput el, - o depozitie libera reprezinta garantia unei mari fidelitati daca acesta nu ascunde sau protejeaza pe cineva. Magistratul sau anchetatorul : - asculta martorul cu rabdare, calm si fara a-l intrerupe] - evitarea orcarui gest, reactie sau expresie , mai ales ironica - ajutarea cu tact a martorului mai ales daca nivelul intellectual il impiedica - aducerea la subiect daca acesta se abate - notarea aspectelor mai seminificative intrebari de natura sa lamureasca relatarile martorului: - de completare - de precizare – timpul si modul de desfas a unui eveniment, - ajutatoare – de inlaturare a denaturarilor sau reactivarea memoriei - de control – destinate verificarii afirmatiilor
25

Intrebarile trebuie sa fie: - clare, precise, concise potriv personalitatii martorului - vor viza strict faptele percepute - Nu vor contine elemente de intimidare - Nu trebuie sa sugereze raspunsul - Sa fie determinative - Sa il puna pe martor in situatia de a allege un raspuns Ascultarea raspunsurilor la intrebari sa se faca cu mare atentie, seriozitate, Daca apar contradictii san u reactioneze imediat, sa se urmareasca modul de reactie al martorului la intrebari, ioar daca se constata ca martorul minte se reaia audierea, se face o confruntare, cu alti martori sau faptuitori Verificarea si aprecierea declaratiilor martorilor Verificarea marturiilor unui martor se face prin probe existente la dosar, reconstituiri sau prin intrebari. Aprecierea declaratiilor presupune un studio comparative al faptelor, al calitatii surselor si daca aceste se coroboreaza cu alte date In cazul minorilor Persoana care nu a implinit varta de 18 ani poate fi ascultata ca martor , pana la varsta de 14 ani , ascultarea se face in prezenta unui parinte sau tutore si nu depune juramant dar I se face precizarea sa spuna adevarul. Ascultarea minorilor se face in functie de varsta acestora, , pregatirea, ascultarea, identificarea, relatarea este asemanatoare ca la adulti, insa cu un grad mai mare de blandete si incredere ce trebuie afisata de anchetator. Consemnarea declaratiilor

XVII PARTICULARITATILE TACTICE ALE AUDIERII PARTII VATAMATE

26

XVIII . TACTICA ASCULTARII INVINUITULUI, INCULPATULUI, procedee, mod de ascultare, elemente, XIX TACTICA EFECTUARII CONFRUNTARII XX . TACTICA EFECTUARII PERCHEZITIEI XXI . TACTICA EFECTUARII RECONSTITUIRII XXII . TACTICA SI METODOLOGIA INFRACTIUNII DE OMOR

27

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->