You are on page 1of 6

Școala Națională de Studii Politice și Administrative

Facultatea de Administraţie Publică
Master : Spatiul Public European

Politici ale Uniunii Europene si reforma managementului
public

Student: Vladimirescu Iulia-Larisa

si guvernanta. Eikon.Guvernant ṭa O prima distinctie care trebuie facuta este aceea dintre guvern cu actiunea sa. împreună cu organismele economico-financiare internaţionale şi cu alţi agenţi economici. i se potriveste modelul deciziei rationale si comprehensive. au ca finalitate mentinerea ordinii publice si facilitarea actiunii colective” (Stoker 1998:20). sfârşitul 1 “Procesele formale si institutionale care.. 2007. Pagedon prima utilizare a termenului de guvernantă în sensul actual. de tendinţe de evoluţie pe care aparatul categorial tradiţional nu are totdeauna capacitatea de a le oglindi. Banca Mondială încerca astfel să introducă o depolitizare şi o dezideologizare a economiei şi finanţelor. Ed. eficient şi integru. Conform lui A. Daca Guvernul este mecanismul de stat investit cu autoritatea si legitimitatea de a actiona asupra cetatenilor prin cele trei mari puteri – legislativa. privind dezvoltarea economică în ţările africane. societăţile civile. scria despre o . lăsând să se înţeleagă faptul că este necesară o nouă structurare a relaţiilor internaţionale astfel încât între state. Negocierile in viata social-politica.aparţine Băncii Mondiale. 266 . 2 Liviu-Petru Zapartan. care vizeaza (re)distribuirea puterii in spatiul public printr-o (re)negociere a autoritatii si o abordare incrementala a deciziei in retele parteneriale: parteneriate sociale (guvern – patronat – sindicate). in procesul elaborarii politicilor. o alternativa la actiunea guvernamentala. guvernanta2 este o „altfel de guvernare”. privită ca manieră de a exercita în sens pozitiv actul guvernării de către statele constituite în ţările postcoloniale. in schimb. oricare ar fi forţele politice aflate la guvernare. referindu-se la institutiile oficiale ale statului iar guvernarea la interventia centrala bazata pe autoritate (Stoker 1998)1 si careia. Reaşezarea rolului statului. guvernarea. prezentate ca elemente ale oricărei societăţi moderne care trebuie să funcţioneze bine. p. parteneriat public – privat (structuri de stat – mediul de afaceri) sau parteneriat civic (autoritati publice – societate civiala). între organizaţiile internaţionale (mai ales cele cu atribuţii economico-financiare). Pierre de Senarecles consideră că relaţiile internaţionale sunt marcate de transformări profunde.criză a guvernantei". executiva si judiciara – si prin institutii care concentreaza puterea si aplica deciziile. in esenta. afirmarea proceselor de integrare regională. care într-un raport din 1989. întreprinderile şi societăţile multinaţionale să se stabilească raporturi prin care economia şi finanţele acestor ţări să fie bine gospodărite. de apariţia unor raporturi noi între agenţi noi. la nivelul statului natio-nal. oricare ar fi structura valorilor culturale ale unei ţări 2 .

Dezintegrarea URSS.războaie etnice şi religioase. evoluţiile modurilor de producţie. descompunerea şi recompunerea unor tipuri de solidarităţi colective. care contribuie cu toate. realizate prin aportul unui cât mai mare număr de actori. nu mai pot explica dinamica globalizării pieţelor. participând la reglarea economică şi socială". creşterea tehnicilor internaţionale. Aceasta deoarece mecanismele de gestiune şi control ai afacerilor publice implică un nivel local. de Senarcles scrie că „guvernanta traduce ideea că guvernămintele statelor nu au monopolul puterii legitime. de întreprinderi. probleme umanitare care cer noi soluţii globale. de a regla noile relaţii pe care le impune întâlnirea unor proiecte de interes larg. 3 Ibidem. creşterea rolului întreprinderilor multinaţionale şi accelerarea mondializării. chiar dacă guvernanţa nu este încă bine definită. de întreprinderi private şi de mişcări sociale. dar şi la scara globului. conducere şi negociere sunt asigurate de un larg evantai de organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale. P. grupuri de presiune private. de capacitatea oamenilor de a stăpâni. încercarea de a întări vechile mecanisme instituţionale internaţionale (ONU) a dovedit faptul că în faţa unor situaţii anarhice ele sunt inoperante 3 . în ansamblu la anumite forme de reglare politică. că exista alte instituţii şi actori care contribuie la menţinerea ordinii. Au apărut procese noi . mişcări sociale faţă de care guvernele nu au monopolul funcţiilor de comandă şi arbitraj politic. Funcţiile de organizare. deregularizarea schimburilor de pe pieţele monetare şi financiare au sporit interdependenţele la scara ţărilor dezvoltate. economică şi socială la nivel naţional şi internaţional. de puteri publice mai mult sau mai puţin ierarhizate. un ansamblu complex de structuri birocratice. de pace şi dezvoltare. 276 . Guvernanta a fost pentru mulţi autori conceptul salvator care să pună în evidenţă un nou mod de a soluţiona problemele internaţionale înglobând vechile formule ale guvernării pentru a propune un proiect de ordine internaţionale. prăbuşirea regimurilor comuniste. naţional şi regional.Războiului Rece şi tendinţele de globalizave şi mondializare pun probleme noi legate de raporturile de putere. Astfel vechile clasificări geopolitice nu mai au valoare. progresul exploziv al sistemelor de informaţie şi comunicare. creşterea economică rapidă.

Adrian Ivan. adesea bazată pe capacitatea unui stat de a oferi cetăţenilor săi servicii de bază care să permită reducerea sărăciei şi promovarea dezvoltării. proceduri şi norme care permit oamenilor să-şi exprime preocupările şi să lupte pentru apărarea intereselor lor într-un context relativ previzibil şi echitabil. sprijinul pentru buna guvernanţă a devenit un instrument fundamental al ajutorului pentru dezvoltare. la scară internaţională. 284. în general. menirea lui ar consta în identificarea problemelor şi funcţiilor în dezvoltarea cărora este interesată o colectivitate. 2003. Acest concept acoperă mai multe aspecte. procesele şi comportamentele prin care sunt organizate interesele. acest termen se referă. prin urmare. Acest element este integrat în programele de cooperare ale Comisiei. De aici ideea unor analişti pentru care guvernanta este un ghid al orientării conduitelor viitoare în relaţiile sociale naţionale şi internaţionale. Cu toate că nu există o definiţie clară a bunei guvernanţe. Calitatea guvernanţei este. obiective. . La scară locală guvernanţa poate soluţiona problemele unei comunităţi solicitând puterii publice un stil nou de guvernare. în integrarea şi reglementarea globală a înfăptuirii lor şi responsabil izarea celor ce îşi asumă soluţiile. Pentru Oran Young baza unei bune guvernante o constituie ansamblul de instituţii. între ele precum şi între ele şi sistemul statal. Structurile internaţionale nu reflectă numai ierarhiile de putere. p. Perspective teoretice ale construcţiei europene. rolul statelor în gestionarea problemelor comunităţii proprii nu poate fi eludat şi este greu de imaginat disoluţia structurilor şi funcţiilor lui la nivel macro-social. Eikon. o sensibilitate sporita faţă de cerinţele populaţiei şi un comportament care să ducă Ia o ameliorare a condiţiilor de viaţă ale oamenilor. Cluj. care s-a elaborat pe „modelul" occidental dar nu este sigur că el se va confirma în evoluţia viitoare 4 . În ultimii zece ani. la elementele de bază ale legăturii dintre stat şi societate: normele. interese şi preferinţe pe care şi le urmăresc împreună cu guvernămintele 5 4 5 Ibidem. ci şi interacţiunile dintre variaţii agenţi care au aşteptări. prin care sunt gestionate resursele şi prin care puterea este exercitată în societate.Guvernanta îşi defineşte natura şi practicile în afara puterii statului care este redus la rolul de partener al celorlalţi actori. legi. p39 .

Iniţiativa cetăţenească permite cetăţenilor europeni să invite Comisia să prezinte o propunere legislativă cu privire la un subiect specific.  cetăţenii semnatari trebuie să provină din cel puţin un sfert din statele membre. prin intermediul căruia pot să invite Comisia să prezinte propuneri legislative. Rolul comitetului este de a asigura organizarea şi coordonarea iniţiativei cetăţeneşti. Persoanele care sprijină o iniţiativă trebuie să completeze o declaraţie de susţinere şi sunt desemnaţi ca semnatari ai iniţiativei. Prezentul regulament stabileşte regulile şi principiile care vizează punerea în aplicare a unei iniţiative de acest gen. un instrument de referinţă pentru alte acorduri ale UE cu ţările terţe. adică cetăţeni care au naţionalitatea unui stat membru. Acesta stabileşte. Această procedură se desfăşoară în mai multe etape. Prezentul regulament stabileşte principiile privind o iniţiativă de acest gen. Printre altele. de asemenea. Iniţiativa europeană este un drept strict reglementat. astfel. un număr minim de cetăţeni semnatari care provin din fiecare stat membru reprezentat. . Dialogul regulat şi participarea actorilor nestatali fac parte din acest proces. Obiectivul este garantarea faptului că iniţiativa reflectă interesul Uniunii şi nu numai cel al unui stat membru sau al unui grup restrâns de state membre. Acest comitet este alcătuit din şapte membri care provin din şapte state membre diferite şi din reprezentanţii care fac legătura cu instituţiile europene pe întreg parcursul procedurii. de a contribui la promovarea unor chestiuni de anvergură europeană şi de a stimula reflecţia cetăţenilor asupra anumitor subiecte. Cetăţenii dispun în prezent de oportunitatea de a-şi face auzită vocea la nivel european şi de a fi asociaţi cu drepturi depline în procesul decizional al UE. un comitet al cetăţenilor este constituit pentru fiecare iniţiativă cetăţenească. Aceasta a fost introdusă prin Tratatul de la Lisabona şi obiectivul său este de a consolida dimensiunea democratică a Uniunii Europene (UE). În vederea garantării legitimităţii şi caracterului său european. Cetăţenii europeni dispun de dreptul la iniţiativă. Un număr minim este stabilit pentru fiecare stat membru în Anexa I a regulamentului. de asemenea.Acordul de la Cotonou include un angajament în favoarea bunei guvernanţe şi este. procedura prin care o iniţiativă cetăţenească este implementată. de asemenea. mai multe condiţii sunt necesare în vederea implementării unei iniţiative cetăţeneşti:  iniţiativa trebuie să fie sprijinită de minim un milion de semnatari europeni. Comitetul are sarcina.  prezentul regulament stabileşte.

2003 3. Cluj. http://www. Adrian Ivan. Editia a cincea. Negocierile in viata social-politica. Eikon. A (2006) Elaborarea politicilor in Uniunea Europeana.ro/ 5. Bucuresti. Wallace.Bibliografie 1..euractiv. 2007 2. Institutul European din Romania. H. Liviu-Petru Zapartan. W. Perspective teoretice ale construcţiei europene. Wallace. http://europa. Pollack. 4. Ed.eu/ . Eikon.