You are on page 1of 9

www.referat.

ro

ROLUL INVESTIŢIILOR ÎN
DEZVOLTAREA ECONOMICĂ

Masterand: Filos Roxana
-Management financiar si managementul calitatii-

asigură premisele ridicării standardului de viaţă al populaţiei. . cât şi neproductiv. construirea de clădiri de locuit. şcoli. plasare. profitul aşteptat. apariţia de noi capacităţi de producţie într-o ramură a economiei. În acelaşi timp se fac importante cheltuieli de investiţii pentru dezvoltarea bazei materiale a activităţilor social-culturale. În condiţiile conducerii economiei prin plan centralizat. Tot o investiţie poate fi utilizarea veniturilor pentru procurarea hârtiilor de valoare (acţiuni. 2. în sensul că de ele depind creşterea şi perfecţionarea potenţialului productiv al unei întreprinderi. obligaţiuni) de pe piaţa capitalurilor cu scopul final de a obţine un câştig în viitor. Conceptul de investiţie Noţiunea de investiţie are două sfere de cuprindere: 1. de lupta concurenţială. În aceste condiţii problematica investiţiei este abordată de la sursa ce acoperă cheltuielile respective. cu mari efecte benefice în ramurile social-culturale” (Schumpeter) I. orice plasament de capital cu scopul de a obţine profit. precum şi construcţia de locuinţe. Trecerea la economia de piaţă implică o schimbare a opţiunii privind noţiunea de investiţie. Investiţiile sunt o categorie de cheltuieli care vor influenţa în cea mai mare parte viitorul. teatre.Introducere „Creditul reprezintă pentru economie ceea ce sângele este pentru organismul omenesc. atât productiv.. Acumularea de capital fix. În orice economie investiţiile fac legătura dintre prezent şi viitor. Astfel investiţiile sunt înţelese ca acea parte din venit destinată formării capitalului. sfera lărgită reprezentată prin investiţiile financiare. etc. pe principii administrative. A investi înseamnă a aloca resurse pentru sporirea capitalului real existent la un moment dat. Noţiunea de investiţii într-o accepţiune mai largă este sinonimă cu: alocare. determinată de circulaţia capitalului pe piaţă. care constituie în esenţă. în toate ramurile productive. iar într-un sens mai restrâns (financiar-contabil) reprezintă o cheltuială făcută pentru obţinerea de bunuri materiale şi servicii cu valoare mare şi durată de folosinţă îndelungată. dotare. sfera restrânsă se referă la achiziţionarea de noi mijloace fixe şi se cheamă investiţii de capital Este de înţeles că prima sferă o cuprinde pe cea de-a doua. el pune în mişcare întregul angrenaj economic. investiţiile reprezintă numai ceea ce se alocă pentru crearea şi dezvoltarea bazei materiale de producţie şi a celei pentru sectorul social-cultural.

iar destinaţia lor poate fi activitatea economică propriu-zisă sau plasamentele financiare. cele pentru creşterea mijloacelor circulante. umane) şi scopul final – beneficiul.  pentru a produce acumulări viitoare de capital fix este necesară funcţionarea normală a întregului sistem economic. iar investiţiile nete cuprind cheltuielile pentru creşterea capitalului fix şi a celui circulant.  reprezintă un flux al valorilor care au ca punct iniţial de pornire fondurile financiare. financiare. cheltuieli pentru reparaţii capitale. cu atât este mai mare ritmul ei de dezvoltare. Noţiunii de investiţii îi este alăturată noţiunea timpului – element definitoriu al procesului investiţional. Aceste formulări pun în evidenţă conţinutul concret. adeseori incerte.  sunt o cheltuială efectuată în prezent. În accepţiunea dată de ONU investiţiile brute includ cheltuielile pentru realizarea de noi mijloace fixe. investiţiile reprezintă angajarea resurselor cu speranţa realizării unor beneficii în decursul unei lungi perioade de timp în viitor sau acţiune prin care se cheltuiesc bani sau alte resurse în speranţa că în viitor se vor obţine alte beneficii. proiect sau operaţie pentru a crea un spor de avuţie.  există un decalaj de timp între momentul investirii şi de al obţinerii rezultatelor şi veniturilor scontate. .  scopul urmărit nu constă numai în obţinerea de bunuri şi capacităţi de producţie. material al investiţiilor (resurse materiale. din care reiese că investiţiei îi este inerent riscul. Sintetizând consideraţiile menţionate.Aşa cum subliniază unii specialişti. În acest sens investiţia este o cheltuială certă pentru un viitor incert. o parte a veniturilor şi economiilor realizate. definirea investiţiilor trebuie să releve faptul că:  reprezintă o plasare de fonduri băneşti într-o acţiune. Se consideră că cu cât este mai mare nivelul investiţiilor de capital într-o economie. certă. Mijloacele băneşti alocate pentru investiţii au ca sursă economiile întreprinderilor şi cele ale populaţiei. în scopul obţinerii unor efecte viitoare. ci şi a unui câştig (profit).

astfel. dacă vine. Recompensa pentru el vine mai târziu.  Investiţii asimilate: lucrări geologice. . obligaţiuni. titluri de stat). efectele presupun numai speranţe.  Programe informatice. Investiţii corporale. incertitudine privind rezultatele aşteptate). dezvoltare). investiţii defensive. Investiţii financiare sau de portofoliu:  Cumpărarea de hârtii de valoare (acţiuni.  Investiţii conexe. 3. organizare de şantier.  Investiţii cu risc mediu (modernizare. studii şi diagnostic.riscul Sacrificiul este făcut în prezent şi este sigur. După relaţia dintre investiţia realizată şi proiectul principal:  Investiţia de bază. dezvoltare. Atributele principale ale investiţiilor sunt: . creditele sau surse împrumutate.  Investiţii cu risc mare (costuri importante. După scopul realizării investiţiilor:  Investitţii de creştere economică.timpul Cheltuiala se face în prezent. 2. dacă cheltuielile au un grad de certitudine rezonabil. warantul – emisiunea de titluri de valoare care îi conferă deţinătorului dreptul de a cumpăra acţiuni ale emitentului într-o perioadă bine determinată. iar recompensa vine mai târziu. sponsorizări.II.  Investiţii strategice: investiţii ofensive. Investiţii necorporale:  Realizarea de analize. Clasificarea investiţiilor După natura investiţiilor avem următoarele categorii de investiţii: 1. 6. 5.  Formare şi perfecţionare personal. Se încadrează în elementele de capital fix.  Cercetare şi dezvoltare pentru atragerea de clienţi potenţiali. După gradul de risc:  Investiţii cu risc minim (strategice cu garanţii guvernamentale). . leasing. construcţie.  Investiţii cu risc redus (înlocuirea utilajelor uzate existente).  Investiţii propriu-zise: achiziţionarea de mijloace fixe pentru modernizare. Altfel spus. între momentul investirii şi cel al obţinerii profiturilor există un decalaj în timp. proiectare. Sursele de finanţare pot fi capitaluri proprii (profitul nerepartizat). 4.  Investiţii colaterale (anexe). înlocuire. şi oricum mărimea ei este incertă.

resurse umane etc.). aspect care prezintă o importanţă deosebită în cazul statelor central şi est europene. fapt ce se realizează diferenţiat funcţie de forma pe care o îmbracă investiţia străină directă.sunt superioare cheltuielilor iniţiale. Generează efecte pozitive asupra balanţei comerciale. firmele locale pot dobândi acces la canalele de distribuţie ale investitorului străin. . Susţin creşterea investiţiilor de capital. permiţând supravieţuirea pe termen lung a întreprinderii privatizate. apariţiei unui nou consumator şi plătitor de taxe. la următoarele aspecte: Susţin creşterea economică.conţinutul material concret al efortului investiţional Investiţiile reprezintă un flux al valorilor care au ca punct iniţial de pornire o structură de resurse diverse ca natură şi ca volum (fonduri financiare. investiţiile străine pot acoperi acest deficit deoarece reprezintă o sursă directă de capital străin. Sprijină restructurarea şi privatizarea. În cazul participării la privatizare. implicaţiile pozitive la nivel macroeconomic se referă. o parte a veniturilor şi a economiilor realizate. dacă investitorul direct produce prioritar pentru export sau în cazul producţiei destinate pieţei interne care substituie importurile. caz în care vor fi interesate în creşterea producţiei şi a calităţii bunurilor realizate. în special în cazul firmelor care necesită un volum mare de capital şi capacitatea de a reorganiza şi eficientiza activitatea. Stimulează investiţiile interne. datorită accesului investitorilor străini la sursele externe de capital. prin finanţarea deficitului de cont curent. pot avea efecte pozitive asupra balanţei de plăţi externe. creşterea economică se datorează creării unei noi capacităţi de producţie. întrucât producătorii autohtoni vor fi interesaţi în creşterea eficienţei activităţii şi îmbunătăţirea calităţii output-urilor fie pentru a face faţă concurenţei datorate prezenţei investitorlior străini în sectorul de activitate respectiv. în principal. în măsura în care efectuează ulterior investiţii în vederea eficientizării rapide a activităţii firmei. Astfel. Rolul investiţiilor în dezvoltarea economică Din punct de vedere conceptual. III. Astfel. fie pentru a dobândi calitatea de furmizori ai investitorului străin. În cazul în care pieţele locale de capital nu dispun de resurse financiare pentru finanţarea unor proiecte importante. investitorii străini pot contribui nu numai cu resursele financiare necesare privatizării. efectele pozitive apar în situaţia eficientizării activităţii agentului economic şi creşterii competitivităţii acestuia.eficienţa O investiţie este acceptată şi declanşată doar atunci când efectele suma totală absolută a încasărilor viitoare . În plus. În cazul unei investiţii „pe loc gol”. . locurilor de muncă suplimentare..

caz în care. pe măsură ce investiţiile realizate ajung la maturitate. Chiar şi în cazul în care se acordă anumite stimulente fiscale. pot genera noi locuri de muncă (prin dezvoltarea unor activităţi aflate în amonte sau în aval). Pe termen lung. ca de exemplu: Creşterea importurilor. Creşterea şomajului datorită restructurării întreprinderilor privatizate cu scopul eficientizării rapide a activităţii. în funcţie de condiţiile concrete existente la nivel economic. Deşi investiţiile străine directe pot genera o serie de efecte pozitive la nivelul ţării de implantare. însa. De remarcat faptul ca aceste doua regiuni detin prima si respectiv penultima pozitie în ceea ce priveste ponderea în fluxurile de ISD atrase. decalajul existent fiind. prin efecte de antrenare. veniturile bugetare cresc ca urmare a creşterii încasărilor din impozitele pe salarii. în general.Susţin creşterea veniturilor la bugetul statului datorită apariţiei de noi contribuabili în economia ţării gazdă. pe de o parte. în principal. pe termen lung. reflectată negativ asupra soldului balanţei comerciale. se poate înregistra o creştere a veniturilor la bugetul statului datorită impozitelor şi taxelor plătite de noii contribuabili (firme şi salariaţi). fără de care implementarea investiţiei nu ar fi posibilă. se datorează importului de maşini şi utilaje finanţat de investitorul străin. se poate înregistra o diminuare a deficitului comercial. O parte dintre aceste efecte negative sunt inerente şi se manifestă. Impact negativ asupra bugetului datorat. în acest caz. în măsura în care retehnologizarea activităţii se concretizează în creşterea productivităţii şi competitivităţii. facilităţilor fiscale acordate investitorilor străini (politica de stimulente) care au ca efect imediat reducerea veniturilor bugetare. atunci când investitorul străin este orientat preponderent către export sau substituirea importurilor. cu mult mai accentuat. În opinia noastră. si regiunea cea mai putin reprezentativa. în special între zona cu cea mai mare pondere. nu este exclusă posibilitatea apariţiei unui impact negativ atât la nivel macroeconomic. cât şi la nivel sectorial. se poate înregistra o reducere a numărului locurilor de muncă în întreprinderile privatizate. Aşadar. acest dezavantaj este nesemnificativ în situaţia în care întreprinderile restructurate beneficiază de creşterea eficienţei şi competitivităţii activităţii. creşterea numărului şomerilor ca urmare a privatizării şi restructurării întreprinderilor de stat generează cheltuieli suplimentare la buget. social şi politic şi de gradul de pătrundere a capitalului străin. Pe de altă parte. apariţia lor fiind strâns legată de implementarea investiţiei şi/sau eficientizarea acesteia. Pe termen lung. Comparativ cu situatia înregistrata la nivel national. pe termen scurt. întrucât forţa de muncă disponibilizată de sectoarele restructurate nu este imediat absorbită de activităţile aflate în dezvoltare. si anume zona de Sud-Vest care contribuie numai cu 9% la formarea PIB. .respectiv Bucuresti-Ilfov care detine peste 19% din PIB. impactul ISD asupra economiei ţării gazdă este diferit de la o ţară la alta. Datele empririce cu privire la contributia fiecarei regiuni de dezvoltare la realizarea PIB evidentiaza existenta unor decalaje. la nivelul regiunilor de dezvoltare nu se constata o corelatie directa si puternica între fluxurile de capital strain atrase si nivelul de dezvoltare decât în cazul regiunii Bucuresti-Ilfov . Este evident că.

5%). Cresterea semnificativa a gradului de absorbtie a fondurilor europene si utilizarea eficienta si eficace a acestora (în 2007 absorbtia de fonduri europene a fost sub 1%. posibilitatea atenuarii acestora prin participarea capitalului strain sub forma investitiilor directe. Analizele efectuate au demonstrat importanta infrastructurii fizice si institutionale în atragerea investitorilor straini. valoare mai scazuta decât cea înregistrata de regiunea de Sud-Est (8. si anume: 1. sugerând.4%) a carei contributie la formarea PIB este de 11. apropierea de un aeroport. zonele de Sud. lipsei proiectelor fezabile de investitii). inclusiv prin participarea capitalului strain. situata la nivelul de peste 12% ca si în cazul regiunii NordEst. În opinia noastra. respectiv sub 7. Asadar. De asemenea. care sa includa toate zonele tarii. dar si de existenta fortei de munca calificate si a infrastructurii fizice necesare dezvoltarii afacerilor. ar trebui sa reprezinte o prioritate reala a factorilor de decizie. atenuarea decalajelor regionale.4% din fluxurile de ISD. existenta unor centre universitare si a unei infrastructuri fizice dezvoltate.În consecinta. atrag numai o parte nesemnificativa a intrarilor de ISD. motiv pentru care consideram ca esentiala fructificarea oportunitatilor care au aparut în acest sens odata cu integrarea României în Uniunea Europeana. regiunea Bucuresti-Ilfov a atras peste 60% din intrarile de capital strain în timp ce zona de Sud-Vest care înregistreaza cel mai scazut nivel de dezvoltare economica a receptat numai 3. nivelul de dezvoltaredin punctul de vedere al industriei respective. consideram ca primii pasi ar trebui sa vizeze câteva directii principale. în opinia noastra.3%.3%) contribuie semnificativ la realizarea PIB (12. Aplicarea mai eficienta a politicii UE în domeniul ajutoarelor de stat (acordate astfel incat sa se evite crearea unor distorsiuni ale mediului . de exemplu. analizele efectuate au evidentiat dezechilibrul înregistrat în dezvoltarea economiei românesti.Astfel. concretizat în existenta unor decalaje accentuate între diferitele regiuni. datorita. Alegerea amplasamentului de catre investitorii straini a fost influentata de o multitudine de factori. acesti factori în ansamblul lor ar putea explica preferinta investitorilor straini pentru regiunea Bucuresti-Ilfov care beneficiaza nu numai de un nivel de dezvoltare mai ridicat. dintre care cei mai importanti sunt:existenta fortei de munca calificate si a personalului cunoscator de limbi straine. regiunea Nord-Est care detine cea mai scazuta pondere în stocul de ISD receptate la nivel national (1. aproape de 0% . datele de mai sus sugereaza faptul ca nivelul de dezvoltare regionala desi influenteaza intrarile de capital strain nu reprezinta singurul criteriu în stabilirea deciziei de a investii într-o anumita zona. 2. Centru si Nord-Vest desi detin o pondere relativ ridicata în PIB. precum si apropierea de furnizori si de clienti. în acelasi timp.În acelasi timp.comparativ cu regiunile de Nord-Est si Sud-Vest defavorizate sub aceste aspecte. Dat fiind faptul ca o crestere economica sustinuta si durabila este posibila numai în conditiile unei dezvoltari armonioase. În acest sens. având în vedere aspectele prezentate pe parcursul elaborarii lucrarii.5%. ceea ce ar genera o dezvoltare a infrastructurii fizice si institutionale cu impact pozitiv asupra fluxurilor de ISD atrase.

investitorul să exercite controlul asupra activelor în care s-a realizat investiţia. investiţia străină directă presupune internalizarea unor active tangibile şi intangibile în următoarele condiţii: agenţii economici implicaţi să fie situaţi în spaţii naţionale diferite.. se acorda pe sectoarele care au potential de dezvoltare). 3. Concluzii Sub aspect conceptual. inclusiv a celor privind investitiile (straine si autohtone). în special în zonele defavorizate sub aspectul dezvoltarii economice. Atragerea unor investitori straini prin proiecte punctuale care urmaresc specificul zonei si valorificarea la maximum a potentialul acesteia. dezvoltarea activitatilor de inovare si C&D. firmele realizează investiţii străine directe atunci când dispun de “avantaje” ce pot fi valorificate cu rentabilitate mai mare în afara graniţelor naţionale. acestea internalizează pieţele externe.concurential. servicii. . generând fluxuri interne (în cadrul structurilor lor organizatorice) de bunuri. ceea ce implică. ar putea contribui la reducerea decalajelor regionale. prin eliminarea ajutoarelor de tip „salvare-restructurare” si directionarea acestora cu prioritate catre obiectivele care vizeaza efectele benefice pe termen lung. cunoştinţe etc. sustinerea întreprinderilor mici si mijlocii care constituie coloana vertebrala a economiei românesti. cum ar fi:dezvoltarea regionala. Aşadar. interesul investitorului să se manifeste pe termen lung. Prin investiţiile străine directe realizate. Drept urmare. firmele urmăresc obţinerea celui mai mare câştig posibil din valorificarea „avantajelor” proprii. faptul că s-a atins un anumit nivel de dezvoltare economică al ţărilor sursă. în opinia noastră. Implicarea mai activa a agentiilor de dezvoltare si a agentiei pentru investitii straine (ARIS) în promovarea regiunilor tarii ca zone investitionale prin elaborarea unor proiecte concrete si identificarea si abordarea potentialilor investitori straini. cresterea nivelului de pregatire a fortei de munca.

A. Buc. 3. Didactică şi pedagogică. Didactică şi Pedagogică. M. Edit. Vasilescu. Camasoiu. Cistelecan. I. V. D. Buc. “Eficienţa şi finanţarea investiţiilor”.Bibliografie 1. 1981 2. Editura Politică. 1995 . Dimitriu. Edit. “Eficienţa economică a investiţiilor”. Buhea. M. Dumitriu. I. F. Stoian. Pârvu. R. I. D. Nicolae. Staicu.A. “Investiţiile şi factorul timp”.