You are on page 1of 106

MANAGEMENTUL

SERVICIILOR
LUCRARE APLICATIVĂ
PRIVIND CREŞTEREA EFICIENŢEI SERVICIILOR PRIN
REABILITARE ŞI MODERNIZARE

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

Lect. univ. dr. Andreea ZAMFIR

MANAGEMENTUL
SERVICIILOR

Lucrare aplicativă
privind creşterea eficienţei serviciilor prin
reabilitare şi modernizare

EDITURA ASE
BUCUREŞTI
2009

Copyright © 2009, Editura ASE
Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii.

Adresă: Editura ASE
Piaţa Romană nr. 6, sector 1, Bucureşti,
România cod 701631
www.ase.ro
editura@net.ase.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

ZAMFIR, ANDREEA
Managementul serviciilor: lucrare aplicativă /
Andreea Zamfir. – Bucureşti : Editura ASE, 2009
Bibliogr.
ISBN 978-606-505-273-4

ISBN 978-606-505-273-4

Editura ASE
Redactor: Luiza Constantinescu
Tehnoredactare computerizată: Carmen Ştefania Creangă

TEMA LUCRĂRII

Volumul Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă privind creşterea
eficienţei serviciilor prin reabilitare şi modernizare se adresează studenţilor
Facultăţii de Management din cadrul Academiei de Studii Economice din
Bucureşti de la învăţământul la distanţă şi constituie suportul model pentru
lucrările aplicative la disciplina „Managementul serviciilor”.
Prin întocmirea lucrării se urmăreşte determinarea eficienţei creşterii
capacităţii de servire a unei companii care prestează serviciul de alimentare
cu apă şi de canalizare, prin reabilitarea şi modernizarea sistemului în strânsă
corelaţie cu nevoile clienţilor şi cu cerinţele păstrării echilibrului ecologic.
Pentru întocmirea lucrării sunt furnizate următoarele informaţii de bază:

-

definirea termenilor specifici utilizaţi în managementul serviciilor
comunitare de utilităţi publice;
stadiul actual al prestării serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare în România;
analiza SWOT a prestării serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare în Municipiul Moreni;
tabelul nr. 3.1: Parametri tehnico-economici ai proiectului de
reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu
apă şi de canalizare în Municipiul Moreni.

Pentru rezolvarea lucrării în sistem individualizat sunt necesare
următoarele precizări:
1.

se recomandă citirea integrală a lucrării înainte de rezolvarea acesteia

în sistem individualizat;
2. informaţiile incluse în tabelele 2.1, 2.2, 3.1, 3.5 şi 3.6 sunt
comune pentru toţi studenţii de la învăţământul la distanţă;
3. informaţiile din tabelele 3.2, 3.10 şi 3.11 sunt individualizate
pentru fiecare student de la învăţământul la distanţă;
4.

modificările care intervin în tabelele 3.2, 3.3, 3.4, 3.10 şi 3.11 sunt
precizate în VARIANTA INDIVIDUALĂ pe care studenţii o primesc de
la cadrul didactic care le coordonează activitatea de rezolvare a

6

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

lucrării; studenţii vor introduce în tabelele menţionate individualizarea
primită şi pe această bază, vor întocmi lucrarea aplicativă la disciplina

Managementul serviciilor;
5. structura costului pentru activităţile de demontare, remontare
şi management este comună pentru toţi studenţii;
6. modificările care intervin în tabelele 3.7, 3.8 şi 3.9 decurg din
calculele efectuate (în regim individualizat) anterior întocmirii
acestor tabele;
7. profitul anual obţinut înainte de reabilitare, modernizare,
dezvoltare este comun pentru toţi studenţii;
8. primul element de calcul îl constituie fundamentarea investiţiilor
necesare pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de
alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni;
9. informaţiile din anexă, cu excepţia factorilor de actualizare, sunt
individualizate pentru fiecare student de la învăţământul la distanţă;
10. factorii de actualizare necesari pentru realizarea lucrării sunt
comuni pentru toţi studenţii şi se preiau din anexă;

Rezolvarea integrală şi corectă a lucrării aplicative constituie
condiţie pentru prezentarea la examenul de Managementul serviciilor.

CUPRINS

1. CONCEPTE FUNDAMENTALE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL
SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITĂŢI PUBLICE.................9
1.1 Serviciile publice de interes general.................................................9
1.2 Serviciile comunitare
de utilităţi publice din România......................................................11
1.3 Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare – componentă
a serviciilor de utilităţi publice......................................................14
1.3.1 Definiţia şi sfera de acţiune a serviciului de alimentare
cu apă şi de canalizare......................................................14
1.3.2 Stadiul actual al prestării serviciului de alimentare cu apă
şi de canalizare în România.............................................. 16
2. ANALIZA PRESTĂRII SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU APĂ
ŞI DE CANALIZARE ÎN MUNICIPIUL MORENI.............................. 23
2.1 Caracteristici generale ale operatorului............................................ 24
2.2 Caracteristici tehnico-economice ale operatorului..............................35
3. REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA SISTEMULUI PUBLIC
DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE
DIN MUNICIPIUL MORENI..........................................................43
3.1 Oportunitatea şi obiectivele lucrărilor de reabilitare, modernizare şi
dezvoltare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare
din Municipiul Moreni.................................................................. 43
3.2 Fundamentarea investiţiilor necesare pentru reabilitarea şi modernizarea
sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare

din Municipiul Moreni...................................................................46
3.3 Graficul de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare
a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare........................52
3.3.1 Graficul de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare. 52
3.3.2 Eşalonarea investiţiilor........................................................54

8

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

3.4 Parametri necesari pentru realizarea analizei eficienţei economice
a reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi

de canalizare................................................................................ 48
4. EFICIENŢA REABILITĂRIIŞI MODERNIZĂRII SISTEMULUI
PUBLIC DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE
DIN MUNICIPIUL MORENI..........................................................61
4.1 Indicatori de bază pentru evaluarea eficienţei proiectelor de reabilitare
şi modernizare............................................................................62
4.2 Indicatori de performanţă specifici serviciului de alimentare cu apă
şi de canalizare.......................................................................... 78
4.3 Indicatori pe bază de cash-flow pentru fundamentarea deciziei de
reabilitare şi modernizare în sectorul serviciilor de alimentare

cu apă şi de canalizare...............................................................88

5. EFECTE ALE REABILITĂRII ŞI MODERNIZĂRII SISTEMULUI
PUBLIC DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE
DIN MUNICIPIUL MORENI.......................................................... 97
5.1 Efecte cantitative şi calitative ale reabilitării şi modernizării
sistemului public de alimentare cu apă şi a celui de canalizare......97
5.2 Efecte colaterale ale investiţiilor din infrastructura locală asupra
altor sectoare economice................................................................101
BIBLIOGRAFIE.................................................................................103
LISTA TABELELOR...........................................................................107
LISTA FIGURILOR............................................................................108
ANEXĂ...............................................................................................109

1. CONCEPTE FUNDAMENTALE UTILIZATE ÎN
MANAGEMENTUL SERVICIILOR COMUNITARE

DE UTILITĂŢI PUBLICE
Studierea metodică a unei discipline universitare cum este
Managementul serviciilor şi rezolvarea în regim individualizat a lucrării
aplicative presupune clarificarea unor noţiuni şi concepte, cum ar fi:
serviciu public de interes general, serviciu comunitar de utilităţi publice,
serviciu de alimentare cu apă şi de canalizare etc.

1.1 Serviciile publice de interes general
Serviciile publice de interes general fac parte din ansamblul valorilor
recunoscute de toate ţările membre ale Uniunii Europene şi constituie un
element esenţial al modelului european de societate. Ele joacă un rol
important pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii tuturor cetăţenilor, pentru lupta
împotriva excluderii şi izolării sociale, precum şi pentru producerea altor
bunuri şi servicii. Eficienţa şi calitatea serviciilor publice de interes general
constituie factori de competitivitate şi de coeziune maximă, în special datorită
faptului că permit atragerea investiţiilor în regiuni mai puţin favorizate.
Furnizarea serviciilor publice de interes general într-o manieră performantă
şi nediscriminatorie constituie, la rândul său, o condiţie pentru buna
funcţionare a pieţei unice şi pentru o mai bună integrare economică în
Uniunea Europeană. În plus, aceste servicii alcătuiesc o bază a edificării
societăţii europene, întrucât accesul la ele este unul dintre drepturile de care
beneficiază cetăţenii europeni şi oferă o posibilitate de dialog cu autorităţile
administraţiei publice locale în cadrul unei corecte administrări.
Uniunea Europeană promovează o liberalizare „controlată” a acestor
servicii, adică o deschidere progresivă a pieţei, însoţită de măsuri care să
protejeze interesul general, îndeosebi prin introducerea conceptului de serviciu universal,
în vederea garantării accesului tuturor, indiferent de situaţia economică şi socială
sau de poziţia geografică, la un serviciu de calitate, cu un preţ accesibil.

Serviciile de interes general acoperă o gamă largă de activităţi din
marile ramuri industriale (industrii de reţea), cum ar fi energia, telecomunicaţiile,
transportul, transmisiile audiovizuale şi serviciile poştale, dar şi din educaţie,

10

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

distribuţia de apă, gestionarea deşeurilor, servicii medicale şi sociale (European
Commission, 2007). Obiectivele acestor servicii şi modul lor de organizare diferă
sensibil în funcţie de tradiţia şi politica în materie de intervenţie a statului. Cu toate
acestea, serviciile de interes general pot fi definite (European Commission, 2007) ca fiind
servicii (cu caracter economic şi neeconomic) pe care autorităţile publice le includ
în categoria celor care servesc interesul general şi sunt supuse unor obligaţii
specifice de serviciu public. Din această definiţie reiese faptul că autorităţile publice
au responsabilitatea de a decide cu privire la natura şi scopul unui serviciu de
interes general. Autorităţile publice pot decide să furnizeze ele însele aceste
servicii, sau să le încredinţeze altor entităţi publice sau private.

Din punctul de vedere al modului în care serviciile de interes general sunt
reglementate de dispoziţiile comunitare, putem deosebi:
- servicii de interes economic general;
- servicii de interes general fără caracter economic.
Furnizarea şi organizarea serviciilor de interes economic general intră sub
incidenţa normelor privind piaţa internă şi concurenţa din Tratatul Comisiei
Europene, întrucât activităţile de servicii sunt de natură economică. În cazul marilor
industrii de reţea, cu o dimensiune europeană evidentă (telecomunicaţii, energie
electrică, gaz, transport şi servicii poştale), serviciile sunt reglementate de un cadru
legislativ specific la nivel comunitar. În mod similar, anumite aspecte privind difuzarea
serviciilor publice sunt incluse în legislaţia specifică a Uniunii Europene, cum ar fi
Directiva „Televiziunea fără frontiere”. Alte servicii de interes economic general,
cum ar fi serviciile din domeniul gestionării deşeurilor, aprovizionării cu apă sau
tratarea apelor reziduale, nu fac obiectul unui regim de reglementare de sine
stătător la nivelul Uniunii Europene. Cu toate acestea, normele comunitare specifice,
cum ar fi legislaţia privind achiziţiile publice, protecţia mediului şi a
consumatorului, se aplică anumitor aspecte ale serviciilor. În plus, unele servicii de
interes economic general fac de asemenea obiectul cadrului normativ stabilit de Directiva
serviciilor (European Commission, 2007: 4).

Serviciile de interes general fără caracter economic (de exemplu
prerogativele tradiţionale ale statului, cum ar fi poliţia, justiţia şi sistemele
obligatorii de securitate socială), nu fac obiectul legislaţiei specifice a
Uniunii Europene şi nici nu sunt incluse în normele pieţei interne şi ale
concurenţei, prevăzute de tratat. Unele aspecte privind organizarea acestor
servicii pot face obiectul altor norme din tratat, cum ar fi principiul
nediscriminării (European Commission, 2007: 4).
Concepte fundamentale utilizate în managementul serviciilor comunitare de utilităţi publice

11

Nu de puţine ori, s-a pus problema privind modul în care se poate face
deosebirea între serviciile cu caracter economic şi serviciile fără caracter
economic. Răspunsul la această întrebare necesită o analiză de la caz la caz,
întrucât realitatea acestor servicii este adeseori specifică şi diferă mult de la un
stat membru la altul şi chiar de la o autoritate locală la alta. De asemenea, modul în
care aceste servicii sunt furnizate evoluează constant, ca răspuns la noile
evoluţii economice, sociale şi instituţionale, cum ar fi modificarea cerinţelor de
consum, transformările tehnologice, modernizarea administraţiilor publice şi

transferarea responsabilităţilor în plan local (European Commission, 2007: 5).

1.2 Serviciile comunitare de utilităţi
publice din România
În sfera serviciilor publice de interes general se includ serviciile
comunitare de utilităţi publice, care prezintă o serie de particularităţi
(Legea nr. 51/08.03.2006; OUG nr. 13/20.02.2008):
- răspund unor cerinţe şi necesitaţi de interes şi utilitate publică;
- au caracter economico-social;
- au caracter tehnico-edilitar şi presupun existenţa unei
infrastructuri tehnico-edilitare adecvate;
- au caracter permanent şi regim de funcţionare continuu, care
poate avea caracteristici de monopol;
- aria de acoperire are dimensiuni locale: comunale, orăşeneşti,
municipale sau judeţene;
- sunt înfiinţate, organizate şi coordonate de autorităţile
administraţiei publice locale;
- sunt organizate pe principii economice şi de eficienţă;
- pot fi furnizate/prestate de către operatori care sunt organizaţi şi
funcţionează în baza reglementărilor de drept public sau privat.;
- sunt furnizate/prestate pe baza principiului „beneficiarul plăteşte”;
- recuperarea costurilor de exploatare sau de investiţie se face prin
preţuri şi tarife reglementate sau taxe speciale.
Serviciile comunitare de utilităţi publice pot fi întâlnite în literatura de
specialitate şi sub denumirea de servicii de utilităţi publice şi pot fi definite
(Legea nr. 51/08.03.2006; OUG nr. 13/20.02.2008) ca fiind totalitatea acţiunilor şi

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

12

activităţilor reglementate prin care se asigură satisfacerea nevoilor de
utilitate şi interes public general ale colectivităţilor locale cu privire la:
a) alimentarea cu apă;
b) canalizarea şi epurarea apelor uzate;
c) colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale;
d) producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea de energie termică
în sistem centralizat;
e) salubrizarea localităţilor;
f) iluminatul public;
g) administrarea domeniului public şi privat al unităţilor
administrativ teritoriale, precum şi altele asemenea;
h) transportul public local.
Serviciile de utilităţi publice

sunt

în

responsabilitatea

autorităţilor

administraţiei publice locale şi se înfiinţează, se organizează şi se gestionează
potrivit hotărârilor adoptate de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativteritoriale, în funcţie de gradul de urbanizare, de importanţa economico-socială a
localităţilor, de mărimea şi de gradul de dezvoltare ale acestora şi în raport cu
infrastructura tehnico-edilitară existentă (OUG nr. 13/20.02.2008).

Organizarea şi administrarea serviciilor de utilităţi publice trebuie să
se realizeze respectând o serie de principii (Legea nr. 51/08.03.2006), cum ar fi:
- principiul dezvoltării durabile şi corelării cerinţelor cu resursele;
- principiul autonomiei locale;
- principiul descentralizării serviciilor publice;
- principiul subsidiarităţii şi proporţionalităţii;
- principiul responsabilităţii şi legalităţii;
- principiul participării şi consultării cetăţenilor;
- principiul asocierii intercomunitare;
- principiul protecţiei şi conservării mediului natural şi construit;
- principiul asigurării igienei şi sănătăţii populaţiei;
- principiul administrării eficiente a bunurilor din proprietatea
publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale;
principiul liberului acces la informaţii privind aceste servicii publice.
Serviciile de utilităţi publice trebuie să îndeplinească o serie de cerinţe
(exigenţe) fundamentale (OUG nr. 13/20.02.2008), dintre care amintim:
- universalitate;
- continuitate din punct de vedere calitativ şi cantitativ, în condiţii
contractuale reglementate;
Concepte fundamentale utilizate în managementul serviciilor comunitare de utilităţi publice

13

adaptabilitate la cerinţele utilizatorilor şi gestiune pe termen
lung;
- accesibilitate egală şi nediscriminatorie la serviciul public, în
condiţii contractuale reglementate;
- transparenţă decizională şi protecţia utilizatorilor.
Sectorul serviciilor de utilităţi publice din România a suferit
transformări profunde în ultima perioadă de timp din punct de vedere
legislativ, organizatoric şi tehnico-administrativ. Raportate la situaţia din alte
-

ţări membre ale Uniunii Europene, serviciile de utilităţi publice din România
marchează o rămânere în urmă deosebit de accentuată atât sub aspectul
performanţelor tehnice, al calităţii, al continuităţii, cât şi sub aspectul
costurilor şi consumurilor de materii prime, materiale şi energie:
- sistemele cu care se operează au o pronunţată uzură fizică şi
morală, ceea ce conduce la randamente scăzute, consumuri mari,
pierderi nejustificate şi poluare accentuată a mediului;
- calitatea serviciilor este sub nivelul standardelor europene şi
acestea nu sunt oferite majorităţii consumatorilor la preţuri
accesibile şi în mod nediscriminatoriu;
- cadrul legislativ este permisiv şi favorabil relansării ramurii, dar
necesită completări şi modificări pentru acele sectoare unde
legislaţia este încă discriminatorie şi contradictorie;
-

starea economică a operatorilor, în mod deosebit a celor din domeniul
serviciilor de încălzire urbană este aproape de falimentul financiar;

-

sursele proprii, ca şi cele ale bugetelor locale şi ale bugetului
central nu pot asigura modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii.

Serviciile de utilităţi publice au un impact major asupra mediului, fapt pentru
care măsurile de eliminare sau diminuare a disfuncţionalităţilor existente în acest
sector sensibil al economiei trebuie corelate cu cerinţele păstrării echilibrului
ecologic. În acest sens, una dintre direcţiile strategice prevăzute în Programul
Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013 elaborat în anul 2007 este
îmbunătăţirea accesului la utilităţi publice în România şi sprijinirea condiţiilor de
dezvoltare economică în regiuni. Astfel, cea mai importantă parte din acest
program prevede sprijin pentru îmbunătăţirea sistemelor integrate de apă şi
management al deşeurilor printr-o abordare regională care să genereze rezultate
favorabile până la sfârşitul perioadei de programare.

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

14

1.3 Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare –
componentă a serviciilor de utilităţi publice

1.3.1 Definiţia şi sfera de acţiune a serviciului
de alimentare cu apă şi de canalizare
Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare face parte din sfera
serviciilor de utilităţi publice şi cuprinde totalitatea acţiunilor şi activităţilor
prin care se asigură satisfacerea nevoilor colectivităţilor locale cu privire la
alimentarea cu apă; canalizarea şi epurarea apelor uzate; şi colectarea,
canalizarea şi evacuarea apelor pluviale (OUG nr. 13/20.02.2008).
Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare este definit (Legea
nr. 241/22.06.2006) ca fiind totalitatea activităţilor de utilitate publică şi de
interes economic şi social general efectuate în scopul captării, tratării,
transportului, înmagazinării şi distribuirii apei potabile sau industriale
tuturor utilizatorilor de pe teritoriul unei localităţi, respectiv pentru
colectarea, transportul, epurarea şi evacuarea apelor uzate, a apelor
meteorice şi a apelor de suprafaţă provenite din intravilanul acesteia.
Serviciul de alimentare cu apă cuprinde activităţile necesare pentru:
- captarea apei brute din surse de suprafaţă sau subterane;
- tratarea apei brute;
- transportul apei potabile şi/sau industriale;
- înmagazinarea apei;
-

distribuţia apei potabile şi/sau industriale (Legea nr. 241/22.06.2006).
Serviciul de canalizare cuprinde activităţile necesare pentru:

colectarea, transportul şi evacuarea apelor uzate de la utilizatori la
staţiile de epurare;
- epurarea apelor uzate şi evacuarea apei epurate în emisar;
- colectarea, evacuarea şi tratarea adecvată a deşeurilor din gurile
de scurgere a apelor pluviale şi asigurarea funcţionalităţii acestora;
- evacuarea, tratarea şi depozitarea nămolurilor şi a altor deşeuri
similare derivate din activităţile sus-menţionate;
- evacuarea apelor pluviale şi de suprafaţă din intravilanul localităţilor
(Legea nr. 241/22.06.2006; OUG nr. 13/20.02.2008).
Derularea activităţilor specifice serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare, indiferent de forma de gestiune aleasă, se realizează pe baza unui
regulament al serviciului şi a unui caiet de sarcini, elaborate şi aprobate de
-

Concepte fundamentale utilizate în managementul serviciilor comunitare de utilităţi publice

15

autorităţile administraţiei publice locale sau de asociaţiile de dezvoltare
intercomunitară de apă şi de canalizare. Acestea din urmă sunt constituite în
scopul înfiinţării, organizării, finanţării, exploatării, monitorizării şi controlului
furnizării/prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, inclusiv
pentru crearea, modernizarea şi/sau dezvoltarea sistemelor publice de
alimentare cu apă şi de canalizare (OUG nr. 13/20.02.2008).
Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare are o dimensiune
economică

şi o dimensiune socială, indisolubil corelate între ele. Din punct de vedere economic,
acest serviciu creează premisele desfăşurării proceselor de producţie din alte
ramuri ale economiei naţionale şi reprezintă o piaţă de desfacere pentru o serie de
produse finite din alte sectoare economice. Din punct de vedere social, serviciul de
alimentare cu apă şi canalizare asigură locuri de muncă pentru un număr
considerabil de salariaţi şi totodată asigură apa potabilă necesară vieţii omeneşti
şi igienei corporale a unei importante părţi a populaţiei ţării.

Pentru a-şi îndeplini rolul fundamental de îmbunătăţire a calităţii vieţii,
serviciul de alimentare cu apă şi canalizare trebuie să aibă o serie de
caracteristici, cum ar fi: universalitate, egalitatea tratamentului, continuitate,
siguranţa persoanelor şi a serviciului, adaptabilitate şi gestiune pe termen
lung, transparenţă şi suportabilitate. De aceea, serviciul de alimentare cu apă
şi de canalizare trebuie abordat din perspectiva rolului pe care îl joacă
autorităţile publice într-o economie de piaţă. Pe de o parte, autorităţile publice
veghează la buna funcţionare a pieţei şi pe de altă parte, garantează interesul
general, în special satisfacerea nevoilor primordiale ale cetăţenilor şi
conservarea bunurilor publice atunci când piaţa eşuează în această acţiune.

Întărirea coeziunii sociale, globalizarea şi deschiderea pieţei
pentru libera concurenţă, extinderea parteneriatului public-privat şi
dezvoltarea durabilă sunt principalele probleme care se ridică azi cu
privire la viitorul serviciului de alimentare cu apă şi canalizare. Evoluţia
actuală a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare poate fi
caracterizată astfel:
- sectorul trece printr-o perioadă de schimbări majore în întreaga
Europă;
- deschiderea pieţei serviciilor şi globalizarea sunt două
provocări de mare actualitate, la care fiecare ţară membră a
Uniunii Europene trebuie să dea un răspuns pertinent;
- conştientizarea tot mai accentuată a dimensiunii sociale a
serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare şi a
impactului pe care acesta îl are asupra coeziunii sociale;

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

16

-

-

în ţările unde a fost deschisă piaţa şi s-a trecut la privatizarea
serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare a fost
necesară înfiinţarea unor autorităţi de reglementare;
serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare trebuie
organizat regional.

Calitatea României de stat membru al Uniunii Europene impune transformarea
economiei româneşti, care implică şi alinierea serviciului de alimentare cu apă şi
de canalizare la conceptul european. În acest sens, autorităţile locale trebuie să
elaboreze strategii proprii de modernizare şi dezvoltare a infrastructurii serviciului
public de alimentare cu apă şi de canalizare, fiind direct responsabile de
asigurarea populaţiei cu servicii de calitate corespunzătoare şi la un preţ accesibil.
De asemenea, societatea civilă, reprezentată prin patronat şi sindicate, asociaţii
profesionale şi ale consumatorilor trebuie să se implice, alături de autorităţile
publice centrale şi locale, în procesul de implementare a strategiei de dezvoltare
durabilă a serviciului de alimentare cu apă şi canalizare.

Dimensiunea economico-socială a serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare şi rolul acestuia în menţinerea coeziunii sociale reclamă şi justifică
adoptarea şi implementarea unui set de măsuri având ca obiective dezvoltarea
durabilă, atingerea standardelor Uniunii Europene şi eliminarea disparităţilor
economico-sociale dintre celelalte statele membre ale acesteia şi România.

1.3.2 Stadiul actual al prestării serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare în România
Pentru a se conforma directivelor europene privind calitatea apei
potabile şi epurarea apelor uzate, ţara noastră este în plin proces de construcţie
şi adaptare a sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare.
Recensământul populaţiei şi al locuinţelor efectuat în perioada 18-27
martie 2002 a scos în evidenţă faptul că România are o populaţie de 21.680.974
locuitori, din care: 11.435.080 locuitori în mediul urban (52,7%) şi

10.245.894 locuitori în mediul rural (47,3%). Din punct de vedere administrativ,
România are 42 judeţe, 268 municipii şi oraşe şi 2686 comune (cca. 15.700
localităţi rurale). Sisteme centralizate de distribuţie a apei potabile se regăsesc în
2.915 localităţi, din care toate municipiile şi oraşele (268) şi cca. 17% din numărul
localităţilor rurale (2647). Dintr-un total de 8.107.114 locuinţe de pe teritoriul
României, 5.724.125 sunt dotate cu instalaţii de alimentare cu apă (70,6%). În
Concepte fundamentale utilizate în managementul serviciilor comunitare de utilităţi publice

17

mediul urban există 4.259.574 locuinţe (52,54% din numărul total al locuinţelor de
pe teritoriul României), din care 4.078.180 locuinţe dispun de instalaţii de
alimentare cu apă (95,74%). În schimb, în mediul rural, dintr-un total de 3.847.540
locuinţe numai 1.645.945 locuinţe sunt echipate cu instalaţii de alimentare cu apă

(42,77%) (INS, 2003).
Reţelele de distribuţie a apei potabile au o lungime totală de 40.267 km,
asigurând o echipare în mediul urban de numai 71% din lungimea totală a

străzilor. Capacitatea actuală a sistemelor centralizate de alimentare cu apă
pentru centrele populate este de 120 mc/s, din care 48 mc/s furnizează sursele
subterane, iar 72 mc/s sursele de suprafaţă, inclusiv Dunărea. Cantitatea anuală
de apă potabilă distribuită consumatorilor însumează cca. 1.350 milioane mc, din
care pentru uz casnic cca. 811 milioane mc (Guvernul României, 2002).
În ultimii 10 ani se constată o scădere a cantităţii totale de apă distribuită în
reţea, cauzată în principal, de reducerea activităţilor industriale şi a contorizării,
precum şi o creştere a ponderii cantităţii de apă distribuită populaţiei.

Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării,
gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apă, poluarea
semnificativă a unor râuri interioare creează serioase dificultăţi în
alimentarea cu apă pe toată perioada anului în multe zone ale ţării.
Accesibilitatea serviciului de alimentare cu apă potabilă a sporit
considerabil în ultimii 30 de ani. Dintr-un total de cca. 21,7 mil. locuitori, 14,7
mil. locuitori (67,74%) beneficiază de un serviciu public de alimentare cu
apă potabilă, existând însă diferenţe majore între mediul rural şi cel urban.
Nivelul de echipare cu sisteme centralizate de alimentare cu apă potabilă
a populaţiei este net defavorabil mediului rural, doar 3,4 mil. locuitori
beneficiind de acest serviciu (ceea ce reprezintă 23,12% din populaţia
alimentată cu apă şi 33,33% din populaţia rurală) în comparaţie cu 11,3
mil. locuitori din mediul urban (ceea ce reprezintă 76,87% din populaţia
alimentată cu apă şi 99,12% din populaţia urbană).
Calitatea apei distribuite prin sisteme publice este permanent controlată prin
prelevarea de probe din zone reprezentative ale reţelelor de distribuţie. Se
apreciază că din punct de vedere microbiologic apa distribuită populaţiei prezintă
un grad ridicat de siguranţă. Calitatea chimică a apei distribuite prin sisteme
publice de aprovizionare se caracterizează doar prin indicatorii generali de
potabilitate, nefiind analizate în rutină substanţele toxice cum ar fi plumbul,
trihalometanii sau pesticidele. Se efectuează analize pentru determinarea
substanţelor toxice din apă, a consumului chimic de oxigen, a amoniacului şi a

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

18

azotaţilor. Supravegherea apei potabile este eficientă, siguranţa
microbiologică fiind asigurată pentru majoritatea populaţiei aprovizionate.
Serviciul de alimentare cu apă are o eficienţă scăzută, în principal
datorită numărului mare de operatori mici care, în mare parte desfăşoară
şi alte activităţi (transport public, încălzire urbană, electricitate locală etc.)
şi datorită slabelor investiţii pe termen lung, managementului ineficient,
lipsei strategiilor de dezvoltare pe termen lung şi a planurilor de afaceri etc.
(Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, 2007).
În prezent dispun de reţele de canalizare publică 644 localităţi de pe teritoriul
României, din care 266 municipii şi oraşe şi 368 localităţi rurale. Din numărul total
de 8.107.114 locuinţe de pe teritoriul României, 4.297.065 locuinţe sunt dotate cu
instalaţii de canalizare (53%). În mediul urban 3.744.665 locuinţe dispun de
instalaţii de canalizare (87,91%), în timp ce numai 552.400 locuinţe din mediul
rural sunt echipate cu instalaţii de canalizare (14,36%) (INS, 2003).

Reţeaua de canalizare are o lungime totală de 16.812 km, din care
15.736 km în mediul urban (93,6%). Lungimea străzilor echipate cu reţele
de canalizare este de cca. 12.540 km, asigurând în mediul urban o dotare de
numai 51,8% din lungimea totală a străzilor. În comparaţie cu străzile
echipate cu reţele de alimentare cu apă, numai 73% dintre acestea sunt
echipate şi cu reţele de canalizare. În cele 206 staţii de epurare a apelor
uzate existente în România se tratează numai 77% din debitul total evacuat
prin reţelele publice de canalizare. Există un număr important de localităţi
urbane care deversează apele uzate în emisari fără o epurare prealabilă
(47 localităţi urbane), dintre care putem aminti: Bucureşti, Craiova, DrobetaTurnu-Severin, Brăila, Galaţi, Tulcea etc. (Guvernul României, 2002).
Populaţia care beneficiază de serviciul de canalizare este de cca. 11,45 mil.
locuitori, adică numai 52,81% din totalul populaţiei României. Ca şi în cazul
alimentării cu apă potabilă, populaţia care beneficiază de serviciul de canalizare
publică este mult mai numeroasă în mediul urban (10,3 mil. locuitori, ceea ce
înseamnă 89,95% din populaţia care beneficiază de acest serviciu şi

90,35% din populaţia urbană) decât în cel rural (1,15 mil. locuitori, ceea ce
înseamnă 10,04% din populaţia care beneficiază de acest serviciu şi
11,27% din populaţia rurală).
Prin corelarea celor două echipări hidro-edilitare populaţia
României poate fi grupată în trei mari categorii şi anume:
Concepte fundamentale utilizate în managementul serviciilor comunitare de utilităţi publice

-

19

populaţia care beneficiază de ambele servicii – 51%;
populaţia care beneficiază de alimentare cu apă potabilă, dar
nu şi de canalizare – 14%;
populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici
de canalizare – 35%.

O influenţă majoră asupra calităţii apelor naturale o au evacuările de ape
uzate neepurate sau insuficient epurate, care sunt descărcate în receptorii

naturali. Din acest punct de vedere, bazinele hidrografice Prut, Argeş-Vedea

şi Litoral sunt cel mai grav afectate. Cele mai mari volume de ape uzate
neepurate provin de la sistemele de canalizare ale localităţilor (peste
89%), prelucrări chimice (3%), producerea energiei electrice şi termice
(8%). Se constată că în ultimii ani situaţia funcţionării staţiilor de epurare
şi pre-epurare nu a cunoscut o îmbunătăţire semnificativă.
Cei mai mari poluatori ai apelor de suprafaţă cu substanţe
organice, suspensii, substanţe minerale, amoniu, grăsimi, cianuri, fenoli,
detergenţi, metale grele sunt marile aglomerări urbane: Bucureşti, Craiova,
Miercurea Ciuc, Braşov, Sibiu, Râmnicu Sărat, Slatina, Târgovişte,
Ploieşti, Slobozia, Bacău, Bârlad, Vaslui, Botoşani, Iaşi şi Timişoara. Alţi
poluatori importanţi ai cursurilor de ape sunt: industria petrolieră, industria
chimică şi de medicamente, exploatările miniere şi prelucrarea metalelor,
industria siderurgică şi construcţia de maşini, industria alimentară,
industria celulozei şi hârtiei şi fermele zootehnice.
Trebuie menţionat că, la nivelul operatorilor apă/canal, se constată
rămâneri în urmă în domeniul activităţii laboratoarelor de proces din
staţiile de tratare sau staţiile de epurare. Acestea se manifestă în ceea ce
priveşte dotările cu echipamente, nivelul profesional al angajaţilor,
managementul de asigurare şi control al calităţii datelor de laborator.
România este considerabil în urmă în ceea ce priveşte furnizarea serviciilor
de tratare a apei potabile şi de colectare şi epurare a celei uzate. Calitatea cursurilor
de apă depinde în mare măsură de capacităţile şi calitatea epurării apei uzate
rezultate din activităţile umane. Apele de suprafaţă sunt utilizate ca surse de apă
potabilă şi de aceea, calitatea apei potabile depinde, în linii mari, de calitatea sursei
şi a tratării corespunzătoare a acesteia. În ceea ce priveşte starea fizică, chimică şi
biologică a apelor de suprafaţă din România şi pe baza a 781 de secţiuni de
supraveghere, aproximativ 22,4% dintre acestea aparţineau, în 2005, categoriilor de
apă IV şi V. Problemele legate de calitatea apelor de suprafaţă şi a celor subterane
provin în principal din apele uzate neepurate deversate în cursurile de apă şi

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

20

însumează 79% din totalul apei uzate produse în România (Ministerul
Mediului şi Dezvoltării Durabile, 2007).
Exigenţele manifestate în prezent la nivelul parametrilor de calitate ai
apei pe fluxurile tehnologice impun reconsiderarea modului de abordare a
activităţii de laborator în cadrul sistemelor centralizate de alimentare cu
apă şi canalizare, fiind necesară adoptarea următoarelor măsuri:
- dotarea laboratoarelor la nivelul exigenţelor actuale;
- instruirea personalului pe nivele de competenţe;
- certificarea şi acreditarea laboratoarelor;
- introducerea sistemului de asigurare şi control al calităţii;
- implementarea la nivel naţional a unui sistem cu o structură de
monitorizare şi intercalibrare a laboratoarelor de proces.
Prin măsuri legislative şi economice, statul sprijină dezvoltarea cantitativă
şi calitativă a serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi a
infrastructurii tehnico-edilitare a localităţilor afectată acestora, astfel încât aceste
servicii să îndeplinească următoarele condiţii de funcţionare: continuitate din
punct de vedere cantitativ şi calitativ, adaptabilitate la cerinţele utilizatorilor,
acces nediscriminatoriu la serviciu, respectarea reglementărilor specifice din
domeniul gospodăririi apelor şi protecţiei mediului.
România a adoptat aquis-ul de mediu şi urmăreşte dezvoltarea tratării
apei, creşterea gradului de racordare a cetăţenilor la reţea până la 70%,
precum şi colectarea a 60% din apele deversate până în anul 2015 (Ministerul
Mediului şi Dezvoltării Durabile, 2007). Nevoile de investiţii din acest
domeniu constituie o provocare majoră pentru ţara noastră din punct de
vedere financiar, economic şi administrativ.
Obiectivul conformării cu acquis-ul comunitar privind calitatea apei
potabile este acela de a proteja sănătatea oamenilor de efectele adverse ale
contaminării apei destinate consumului uman şi de a asigura apa potabilă şi
curată pentru consum uman. Obiectivul conformării cu legislaţia privind epurarea
apelor uzate orăşeneşti este de a proteja mediul înconjurător de efectele
adverse ale descărcărilor în receptorii naturali a apei uzate colectate de pe
teritoriul localităţilor şi a apei uzate provenite din anumite sectoare industriale, în
special din industria alimentară (H.G. nr. 246/16.02.2006).
În prezent, România nu poate îndeplini cerinţele acquis-ului
comunitar în domeniu din următoarele motive principale:
- tehnologia de tratare şi epurare este depăşită;
Concepte fundamentale utilizate în managementul serviciilor comunitare de utilităţi publice

-

-

-

21

instalaţiile şi echipamentele uzate fizic şi moral nu sunt
adecvate pentru tratarea apei din actualele surse de apă disponibile
sau pentru epurarea apelor uzate;
starea precară a reţelelor de distribuţie sau a sistemelor de
canalizare (reţele vechi, în care se produc avarii frecvente, se
înregistrează pierderi importante de apă şi care facilitează
contaminarea apei potabile);
ineficienţa echipamentelor de epurare a apei uzate;
pierderile din sistemul de canalizare etc.

În conformitate cu Tratatul de Aderare, România a obţinut anumite perioade
de tranziţie pentru conformarea cu acquis-ul pentru colectarea, descărcarea şi
epurarea apelor uzate municipale: până în anul 2015 pentru 263 aglomerări mai
mari de 10.000 locuitori echivalenţi (l.e.) şi până în anul 2018 pentru 2.346 de
aglomerări între 2.000 şi 10.000 locuitori echivalenţi (l.e.). De asemenea, au fost
obţinute perioade de tranziţie şi pentru calitatea apei potabile până în anul 2015,
pentru conformarea cu Directiva 98/83 (Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile,
2007). Mai mult, în urma negocierilor de aderare, România a declarat întregul său
teritoriu drept zonă sensibilă, acest aspect presupunând obligaţia ca toate
aglomerările umane cu mai mult de 10.000 locuitori echivalenţi să fie prevăzute
cu staţii de epurare cu grad avansat de epurare. Ca urmare, conformarea cu aquisul de mediu va necesita costuri suplimentare în majoritatea aglomerărilor urbane pentru
construcţia sau reabilitarea staţiilor de epurare a apei, astfel încât să se asigure
tratarea avansată (eliminarea azotului şi fosforului).

Axa prioritară 1 „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi
apă uzată” din cadrul Programului Operaţional Sectorial de Mediu 20072013 elaborat în anul 2007 de Guvernul României are următoarele
obiective:
- asigurarea serviciilor de apă şi canalizare, la tarife accesibile;
- asigurarea calităţii corespunzătoare a apei potabile în toate
aglomerările umane;
- îmbunătăţirea calităţii cursurilor de apă;
- îmbunătăţirea gradului de gospodărire a nămolurilor provenite
de la staţiile de epurare a apelor uzate;
- crearea de structuri inovatoare şi eficiente de management al apei.
Astfel, un domeniu major de intervenţie în constituie extinderea/
modernizarea sistemelor de apă/apă uzată, care include o serie de
activităţi eligibile pentru finanţare (Ministerul Mediului şi Dezvoltării
Durabile, 2007: 63-68), dintre care putem aminti:

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

22

-

construcţia/modernizarea surselor de apă în vederea potabilizării;

construcţia/reabilitarea staţiilor de tratare a apei potabile;
extinderea/reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei potabile şi a
sistemelor de canalizare;
- construcţia/reabilitarea staţiilor de epurare a apelor uzate;
- construcţia/reabilitarea facilităţilor de epurare a nămolurilor;
- contorizare, echipament de laborator, echipamente de detectare a
pierderilor etc.;
- asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor (inclusiv dosarele
de licitaţie), management şi publicitate (inclusiv conştientizarea
publicului), îmbunătăţirea guvernării instituţionale.
Investiţiile ce trebuie realizate în acest domeniu se vor reflecta într-o
creştere a tarifelor pentru furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apă
şi de canalizare. De aceea, este necesar să se ia în considerare faptul ca apa
potabilă nu poate fi privită ca o marfă, ci ca o componentă vitală a necesităţilor
umane. În acest context, măririle de tarif pentru serviciul de alimentare cu apă
şi de canalizare trebuie limitate la nivelul suportabilităţii populaţiei dar, în
acelaşi timp, trebuie să stimuleze economia şi reducerea consumului.
-

2. ANALIZA PRESTĂRII SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU
APĂ ŞI DE CANALIZARE ÎN MUNICIPIUL MORENI
Sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare sunt parte componentă
a infrastructurii tehnico-edilitare a unităţilor administrativ-teritoriale, sunt bunuri de
interes şi folosinţă publică şi aparţin, prin natura lor sau potrivit legii, domeniului
public sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale, fiind supuse regimului juridic
al proprietăţii publice sau private a acestora (Legea nr. 51/08.03.2006).

Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare este furnizat/prestat
prin intermediul unor operatori1 sau al unor operatori regionali2, care pot avea
următorul statut (OUG nr. 13/20.02.2008):
- compartimente funcţionale organizate în structura aparatului de
specialitate al primarului sau al consiliilor judeţene;
- servicii publice de interes local sau judeţean, fără personalitate
juridică, înfiinţate şi organizate prin hotărâri ale autorităţilor
deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale;
- servicii publice de interes local sau judeţean, cu personalitate
juridică, înfiinţate şi organizate prin hotărâri ale autorităţilor
deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale;
- societăţi comerciale cu capital social integral al unităţilor
administrativ-teritoriale;
- societăţi comerciale cu capital social privat;
- societăţi comerciale cu capital social mixt.
1

Operatorul poate fi definit (OUG nr. 13/20.02.2008) ca fiind persoana juridică de drept public/
privat înregistrată într-un stat membru al Uniunii Europene sau în alt stat sau, după caz,
structura fără personalitate juridică în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale,
care are competenţa şi capacitatea de a furniza/presta, în condiţiile reglementărilor în
vigoare, un serviciu sau o activitate din sfera serviciilor de utilităţi publice şi care asigură
nemijlocit gestiunea propriu-zisă a serviciului/activităţii, precum şi administrarea, funcţionarea
şi exploatarea sistemului de utilităţi publice aferent acestuia/acesteia.
2

Operatorul regional poate fi definit (OUG nr. 13/20.02.2008) ca fiind o societate
comercială cu capital social integral al unităţilor administrativ-teritoriale membre ale unei
asociaţii de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi
publice, înfiinţată în baza hotărârilor autorităţilor deliberative ale acestora. Operatorul
regional asigură atât gestiunea propriu-zisă a serviciului/activităţii de utilităţi publice pe
raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale asociate, inclusiv administrarea,
funcţionarea şi exploatarea sistemelor de utilităţi publice aferente acestora, cât şi
implementarea programelor de investiţii publice de interes zonal sau regional realizate
în comun în cadrul asociaţiei, destinate înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării
infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestor servicii/activităţi.

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

24

Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni este
asigurat de societatea comercială „Gospodărie Comunală Locativă şi Transporturi

Dâmboviţa” S.A. (S.C. G.C.L.T. Dâmboviţa S.A.).
Analiza prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare din
Municipiul Moreni trebuie să includă o serie de aspecte generale referitoare la
contextul serviciilor, respectiv caracterizarea globală a operatorului serviciilor de
alimentare cu apă şi de canalizare (obiect de activitate, capital social,
management, organizare, colaborare cu autorităţi şi instituţii publice,
colaborare cu alţi agenţi economici privaţi sau bugetari etc.). De asemenea,
este necesară o analiză tehnico-economică a operatorului serviciilor şi a
sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare, în urma căreia să se
contureze principalele puncte forte, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări şi
pe această bază, să se propună măsuri de îmbunătăţire a serviciului.

2.1 Caracteristici generale ale operatorului
Societatea comercială Gospodărie Comunală Locativă şi
Transporturi Dâmboviţa S.A. (S.C. G.C.L.T. Dâmboviţa S.A.) este
persoană juridică română, având forma juridică de societate pe acţiuni.
Sediul societăţii este în România, localitatea Târgovişte, judeţul
Dâmboviţa. Societatea are sucursale, filiale, reprezentanţe, agenţii situate
în alte localităţi din judeţul Dâmboviţa: Moreni, Fieni, Pucioasa şi Titu.
În urma privatizării societăţii comerciale Gospodărie Comunală şi
Transport Dâmboviţa S.A., în anul 2000 s-a înfiinţat societatea comercială
Gospodărie Comunală Locativă şi Transporturi Dâmboviţa S.A. (S.C.
G.C.L.T. Dâmboviţa S.A.), iar activităţile de apă şi canal au trecut în
patrimoniul consiliilor locale sau a Consiliului Judeţean Dâmboviţa. Acestea au
încheiat contracte de concesiune cu S.C. G.C.L.T. Dâmboviţa S.A. pentru
activităţile respective.
Obiectul de activitate al societăţii constă în:
- producerea şi distribuţia apei potabile, întreţinerea şi repararea
reţelelor aferente;
- colectarea, tratarea şi evacuarea apelor uzate;
- administrarea şi întreţinerea fondului locativ de stat;
- colectarea, transportul, depozitarea şi reciclarea resturilor
menajere de la populaţie şi a deşeurilor de la agenţii economici;
Analiza prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare în municipiul Moreni

-

25

operaţiuni de vidanjare a foselor septice;
salubrizarea străzilor şi a altor spaţii publice;
organizarea, administrarea şi întreţinerea pieţelor şi oboarelor;
transport de persoane şi de mărfuri în trafic intern şi internaţional;
lucrări de construcţii-montaj civile, industriale şi agro-zootehnice;
prestări de servicii în domeniul construcţiilor;
întreţinere şi reparaţii drumuri şi spaţii verzi;

-

activităţi de proiectare şi asistenţă tehnică în construcţii şi
instalaţii;

-

întreţinerea, repararea şi verificarea tehnică a aparatelor de
măsură şi control;

-

întreţinerea şi repararea de ascensoare pentru mărfuri şi persoane;

activităţi de autoservice;
reparaţii pompe şi obiecte electrocasnice şi bobinaj;
activităţi comerciale en gros şi en detail de produse şi mărfuri
alimentare şi industriale;
activităţi de import-export produse industriale şi bunuri de consum.
Capitalul social al societăţii este de 120.500 RON, împărţit în 50.000
acţiuni nominative în valoare de 2,41 RON fiecare.
Managementul societăţii comerciale Gospodărie Comunală
Locativă şi Transporturi Dâmboviţa S.A. este asigurat de:
- Adunarea Generală a Acţionarilor;
- Consiliul de Administraţie;
- Directorul General;
- Directorii executivi: Director Tehnic, Director Producţie, Director
Economic;
- Şefii de compartimente funcţionale şi operaţionale.
Atribuţiile, responsabilităţile şi competenţele organismelor
participative de management sunt evidenţiate în Statutul societăţii şi în
Regulamentul de Organizare şi Funcţionare. Pentru personalul de
management şi execuţie, documentele ce consemnează sarcinile,
competenţele şi responsabilităţile sunt fişele de post.
-

Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare este serviciu de interes general
prestat pentru o mare parte a locuitorilor şi firmelor publice şi private dintr-un oraş,
fapt pentru care asigurarea acestui serviciu presupune respectarea unor reguli,
regulamente şi standarde, precum şi verificarea acestor activităţi de către o serie
de autorităţi centrale şi locale. De aceea, în cadrul analizei S.C. G.C.L.T.
Dâmboviţa S.A., trebuie luate în considerare mai multe autorităţi şi instituţii publice

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

26

care joacă roluri diferite în planificarea, controlul, informarea consumatorilor şi
adoptarea deciziilor în zona în care operatorul serviciului de alimentare cu apă şi
de canalizare îşi desfăşoară activitatea. Analizând autorităţile şi instituţiile
publice care colaborează cu operatorul serviciului de alimentare cu apă
şi de canalizare din Municipiul Moreni, putem distinge două tipuri:

1. autorităţi centrale, inclusiv serviciile deconcentrate 3 şi instituţiile
subordonate sau de coordonare:
- Ministerul Administraţiei şi Internelor asigură realizarea
programului de guvernare, iar, prin Direcţia pentru Servicii de
Interes General, Investiţii şi Dezvoltare Locală, asigură
reglementarea şi monitorizarea serviciilor comunitare de utilităţi
publice şi formulează propuneri de îmbunătăţire;
-

Autoritatea

Naţională

de

Reglementare

pentru

Serviciile

Comunitare de Utilităţi Publice (A.N.R.S.C.), este instituţie publică, cu
personalitate juridică şi funcţionează pe baza regulamentului propriu de
organizare şi funcţionare, aprobat prin hotărâre a Guvernului (OUG nr.
13/20.02.2008). Ea eliberează licenţe, elaborează metodologii şi
regulamente cadru pentru domeniul serviciilor de utilităţi publice din
sfera sa de reglementare şi pentru piaţa acestor servicii şi
monitorizează modul de respectare şi implementare a legislaţiei
aplicabile acestor servicii (Legea nr. 51/08.03.2006). A.N.R.S.C. îşi
exercită competenţele şi atribuţiile care îi sunt acordate prin Legea nr.
51/2006 faţă de toţi operatorii serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare, indiferent de forma de organizare, de natura capitalului, de
modalitatea de gestiune adoptată sau de ţara de origine (Legea nr.
241/22.06.2006);

-

Ministerul Sănătăţii aplică strategia şi politica Guvernului în
domeniul asigurării sănătăţii populaţiei, răspunde de realizarea
reformei în sectorul sanitar şi are printre atribuţiile sale şi
monitorizarea calităţii apei potabile (H.G. nr. 1718/30.12.2008;
Legea nr. 95/14.04.2006 cu modificările şi completările ulterioare).

3

Este necesară distincţia între noţiunile de „descentralizare” şi „deconcentrare”
(Legea nr. 195/22.05.2006). Astfel, descentralizarea reprezintă transferul de
competenţă administrativă şi financiară de la nivelul administraţiei publice centrale
la nivelul administraţiei publice locale sau către sectorul privat. Deconcentrarea
poate fi definită ca fiind redistribuirea de competenţe administrative şi financiare de
către ministere şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice
centrale către propriile structuri de specialitate din teritoriu.
Analiza prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare în municipiul Moreni

27

La nivel judeţean, această atribuţie este îndeplinită prin
deconcentrarea serviciului unor instituţii denumite Direcţii Judeţene
de Sănătate Publică. Acestea au atribuţii de monitorizare a calităţii
apei potabile şi atribuţii de informare, raportare şi sancţionare;

-

Ministerul Mediului (conform Regulamentului de organizare şi
funcţionare al Ministerului Mediului din anul 2009) elaborează,
actualizează şi urmăreşte aplicarea strategiilor, planurilor şi
programelor naţionale sectoriale în domeniile protecţiei mediului şi

gospodăririi apelor (cum ar fi de exemplu, Strategia naţională şi
Planul naţional de acţiune pentru gospodărirea resurselor de apă).
Una dintre instituţiile aflate în subordinea Ministerului Mediului
este Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, care are
competenţe în implementarea politicilor şi legislaţiei din
domeniul protecţiei mediului. La rândul ei, Agenţia Naţională
pentru Protecţia Mediului are în subordine 8 agenţii regionale de
protecţie a mediului şi 42 de agenţii judeţene de protecţie a
mediului, cu statut de servicii publice deconcentrate;

-

Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi
conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale
celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din
unităţile administrativ-teritoriale;
autorităţi locale, care au competenţe exclusive privind înfiinţarea,
organizarea, coordonarea, gestionarea, monitorizarea şi controlul
furnizării/prestării reglementate a serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, judeţelor,
precum şi administrarea, exploatarea şi asigurarea funcţionării
sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare aferente acestora
(OUG nr. 13/20.02.2008). Aceste autorităţi locale sunt:

-

Consiliul Local, care are competenţă exclusivă, ce poate fi exercitată

2.

şi prin intermediul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară de apă
şi de canalizare4, în tot ceea ce priveşte: aprobarea strategiilor locale
4

Asociaţia de dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare are ca obiectiv
înfiinţarea, organizarea, reglementarea, finanţarea, exploatarea, monitorizarea şi
gestionarea în comun a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare pe raza
de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în
comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate
înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării sistemelor de alimentare cu apă şi de
canalizare (OUG nr. 13/20.02.2008; Legea nr. 241/22.06.2006; Legea nr. 51/08.03.2006).

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

28

de înfiinţare, organizare, gestiune şi funcţionare a serviciului
de alimentare cu apă şi de canalizare; aprobarea programelor
de investiţii privind înfiinţarea, dezvoltarea, modernizarea şi
reabilitarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciului;
aprobarea regulamentelor şi a caietelor de sarcini ale
serviciului; adoptarea modalităţii de gestiune şi aprobarea
documentaţiilor de organizare şi derulare a procedurilor de
delegare a gestiunii; aprobarea indicatorilor de performanţă ai
serviciului (OUG nr. 13/20.02.2008; Legea nr. 241/22.06.2006);
Primarul, care este şeful administraţiei publice locale şi al
aparatului propriu de specialitate al autorităţilor administraţiei
publice locale, responsabilitatea sa principală fiind aceea de a
pune în aplicare hotărârile Consiliului Local;
Consiliul Judeţean, care este autoritatea administraţiei publice
locale, constituită la nivel judeţean, pentru coordonarea activităţii
consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor
publice de interes judeţean.

-

-

Utilizatorii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul

Moreni sunt:
- 12.500 persoane care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă;

- 11.500 persoane care beneficiază de serviciul de canalizare;
- 120 agenţi economici privaţi şi bugetari care beneficiază de serviciul de

alimentare cu apă şi de canalizare.
Operatorul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare cooperează
cu agenţi economici, societăţi cu capital privat, agenţi bugetari şi populaţie.
Cooperarea are la bază contractele încheiate între părţi, contracte care se
reînnoiesc anual sau lunar, în cazul în care intervine un abonat nou. Societatea, care
furnizează/prestează servicii de alimentare cu apă şi de canalizare, îşi poate
desfăşura activitatea şi în alte localităţi, pe baze contractuale, participând astfel la
dezvoltarea pieţei libere a operatorilor furnizori/prestatori de servicii.

În scopul prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare,
se adoptă decizii de către:
- S.C. G.C.L.T. Dâmboviţa S.A. – conform contractului de concesionare
semnat cu primăria, adoptă decizii privind funcţionarea operaţională
a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, în scopul
asigurării continuităţii şi calităţii acestuia;
Analiza prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare în municipiul Moreni

-

-

29

Consiliul Local –adoptă decizii privind programele de reabilitare,
contractarea de împrumuturi şi de garanţii, aprobarea
regulamentelor şi a caietelor de sarcini ale serviciului etc.;
Primarul – în calitate de coordonator de credite, urmăreşte
îndeplinirea prevederilor hotărârilor Consiliului Local Moreni.

Societatea comercială G.C.L.T. Dâmboviţa S.A. este o unitate economică
de sine stătătoare, cu capital privat, care se conduce după principiul
autogospodăririi. Ea este delimitată din punct de vedere administrativ, tehnic şi

economic, dispune de resurse (materiale, umane, financiare etc.), pe care le foloseşte în
mod planificat pentru a-şi putea respecta contractele cu beneficiarii.
Pe lângă mijloacele de producţie proprii, societatea are încheiate contracte de
prestări servicii apă distribuită şi canalizare menajeră cu mai multe consilii locale din
judeţ. Pentru a putea respecta aceste contracte de concesiune, societatea este
structurată pe compartimente funcţionale, care asigură funcţionarea în condiţii
normale a serviciilor prestate în oraşele beneficiare ale acestor servicii.

În organizarea sa, datorită specificului de unitate prestatoare de servicii
de interes general, societatea urmăreşte respectarea următoarelor principii:

a)
b)
c)
d)
e)

securitatea serviciilor;
tarifarea echilibrată a serviciilor;
calitatea serviciilor şi eficienţa acestora;
transparenţa şi responsabilitatea publică;
consultarea cu sindicatele, precum şi cu utilizatorii şi asociaţiile
lor reprezentative.
Organizarea, exploatarea şi gestionarea serviciilor de utilităţi publice
trebuie să asigure (Legea nr. 51/08.03.2006; OUG nr. 13/20.02.2008):
- satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor,
corespunzător prevederilor contractuale;
- sănătatea populaţiei şi calitatea vieţii;
- protecţia economică, juridică şi socială a utilizatorilor;
- funcţionarea optimă, în condiţii de siguranţă a persoanelor şi a
serviciului, de rentabilitate şi eficienţă economică a construcţiilor,
instalaţiilor, echipamentelor şi dotărilor, corespunzător parametrilor
tehnologici proiectaţi şi caietelor de sarcini, cu instrucţiunile de
exploatare şi cu regulamentele serviciilor;
- informarea şi consultarea comunităţilor locale beneficiare ale
acestor servicii;
- introducerea unor metode moderne de management;

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

30

-

-

-

introducerea unor metode moderne de elaborare şi
implementare a strategiilor, politicilor, programelor şi/sau
proiectelor din sfera serviciilor de utilităţi publice;
dezvoltarea durabilă, protejarea şi valorificarea domeniului
public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale şi protecţia şi
conservarea mediului;
respectarea principiilor economiei de piaţă, asigurarea unui mediu
concurenţial, restrângerea şi reglementarea ariilor de monopol. Întreaga

activitate economică a societăţii reprezintă un proces continuu de

producţie/prestare, având la bază un plan de prestări servicii, care cuprinde
sarcinile ce revin unităţii în legătură cu volumul şi calitatea serviciilor prestate,
precum şi termenele de execuţie. Asigurarea continuităţii procesului de
producţie impune efectuarea aprovizionării tehnico-materiale a unităţii în
strânsă corelaţie cu nevoile reale de materii prime, materiale, combustibili,
piese de schimb şi cu disponibilităţile băneşti în contul de decontare şi casă,
fără a crea stocuri supradimensionate, fără mişcare sau cu mişcare lentă.
Funcţionarea optimă în condiţii de siguranţă, rentabilitate şi eficienţă
economică a construcţiilor, echipamentelor, instalaţiilor şi dotărilor,
corespunzător parametrilor tehnologici proiectaţi şi conform caietelor de sarcini
presupune o organizare funcţională la nivelul fiecărei secţii prestatoare de
servicii în fiecare oraş beneficiar. Aceste secţii (subunităţi) ale societăţii sunt
dotate cu depozite de materii prime şi materiale, mijloace de transport
(autocontainere, automăturătoare), sedii administrative, mijloace fixe în
dotare, echipamente de lucru şi protecţie necesare.

Aprovizionarea tehnico-materială a societăţii se efectuează prin
Compartimentul Aprovizionare constituit la nivel de societate, acesta planificând
necesarul de materii prime, materiale, combustibil pentru fiecare subunitate în parte.
Principala sarcină a Compartimentului Aprovizionare este aceea de a asigura
în mod ritmic cantităţile necesare de materii prime, materiale, combustibil, în
aşa fel încât să nu afecteze desfăşurarea în bune condiţii a producţiei,
prestaţiei sau planului financiar al societăţii. În acest sens, societatea are
contracte încheiate cu o serie de furnizori, după cum urmează:

furnizori de materii prime, materiale etc.:
- Baza Aprovizionare Floreşti Prahova
- S.C. Detubări S.A.
Analiza prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare în municipiul Moreni

- S.C. Comat S.A.

31

- S.C. Rigamo S.A.
furnizori de combustibil:
- S.N.P. PETROM S.A.
furnizori de energie electrică:
- S.C. Electrica S.A.
furnizori de apă cumpărată:
- Administraţia Naţională Apele Române – Direcţia Apelor Ialomiţa
Buzău ESZ – sucursala
Prahova furnizori de servicii:

- S.C. Magic Electronic 94, Bucureşti
În baza contractelor economice încheiate cu beneficiarii (populaţie,
agenţi economici privaţi, agenţi economici bugetari), societatea facturează
lunar contravaloarea serviciilor prestate, prin Compartimentul Producţie.
În Tabelul nr. 2.1 se prezintă principalii clienţi ai societăţii şi ponderea
acestora în totalul vânzărilor.
Principalii clienţi ai societăţii
Tabelul nr. 2.1
Nr. crt.
Beneficiari
1.
Agenţi bugetari, din care:
Penitenciar Mărgineni
Liceul I.L. Caragiale Moreni
Sanatoriu T.B.C. Floreşti
Liceul nr. 2 Moreni
Spitalul Orăşenesc Moreni
Primăria Municipiului Moreni
2.
Agenţi economici privaţi, din care:
S.N.P. PETROM S.A. Moreni
S.C. Recunoştinţa S.A. Moreni
S.C. Foraj S.A.Moreni
S.C. Romarm S.A.Moreni
S.C. Romarm S.A. Mija
S.C. Como S.A. Moreni
S.C. Cristim S.A. Moreni
S.C. Principal Construct S.A. Moreni
S.C. Petrom Service S.A. Moreni
3.
Populaţie + Asociaţii de locatari
şi proprietari

Pondere în totalul vânzărilor (%)
15,3
4,01
3,01
2,51
2,02
2,00
1,75
25,8
4,33
4,28
3,59
2,86
2,50
2,17
2,14
2,09
1,84
58,9

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

32

Tarifele pentru plata serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se
fundamentează pe baza costurilor de prestare şi exploatare, a costurilor de
întreţinere şi reparaţii, a amortismentelor aferente capitalului imobilizat în active
corporale şi necorporale, a obligaţiilor ce derivă din contractul de delegare,
incluzând cote pentru plata dobânzilor şi restituirea creditelor, pentru crearea
surselor de dezvoltare şi modernizare a sistemelor tehnico-edilitare, precum şi
profitul operatorului, cu respectarea anumitor condiţii prevăzute de lege.
Fundamentarea preţurilor şi tarifelor serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare se face de către operator, astfel încât structura şi nivelul acestora să
acopere costul justificat economic al furnizării/prestării serviciului, să asigure
funcţionarea eficientă şi în siguranţă a serviciului, protecţia şi conservarea
mediului, precum şi sănătatea populaţiei, să descurajeze consumul excesiv şi să
încurajeze investiţiile de capital, să garanteze respectarea autonomiei financiare a
operatorului, să garanteze continuitatea serviciului (Legea nr. 241/22.06.2006).

Stabilirea, ajustarea sau modificarea preţurilor şi tarifelor se aprobă
prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale
sau prin hotărâri ale adunării generale a asociaţiilor de dezvoltare
intercomunitară de apă şi de canalizare, în baza avizului de specialitate
eliberat de A.N.R.S.C. şi în condiţiile respectării următoarelor cerinţe (OUG
nr. 13/20.02.2008; Legea nr. 241/22.06.2006):
- asigurarea furnizării/prestării serviciului la nivelul indicatorilor de
performanţă stabiliţi de autorităţile administraţiei publice locale şi
precizaţi în hotărârea de dare în administrare sau în contractul de
delegare a gestiunii serviciului;
- realizarea, pe perioada angajată, a unui raport calitate-cost cât mai
bun pentru serviciul furnizat/prestat şi asigurarea unui echilibru
între riscurile şi beneficiile asumate de părţile contractante;
-

asigurarea

exploatării,

întreţinerii

şi

administrării

eficiente

a

infrastructurii aferente serviciului şi a bunurilor aparţinând domeniului

public sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale.
Tariful pentru apa potabilă cuprinde în principal cheltuielile pentru
captarea apei din râuri, tratarea acesteia pentru a deveni potabilă,
pomparea în reţelele stradale şi către consumatori. Tariful pentru canalizare
cuprinde în principal cheltuielile pentru colectarea apelor uzate şi pluviale
în reţeaua stradală, precum şi pentru transportul şi epurarea acestora
pentru a putea fi redate mediului natural.
Analiza prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare în municipiul Moreni

33

Tariful serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare în Municipiul
Moreni (acelaşi pentru consumatori casnici şi pentru societăţi
comerciale) este de 0,25 euro/mc, inclusiv TVA, din care 0,20 euro/mc
pentru apă rece şi 0,05 euro/mc pentru canalizare.
Principalele componente ale tarifului serviciului de alimentare cu
apă şi de canalizare din Municipiul Moreni sunt:
- operare – 63,82%;
- întreţinere – 5%;

- resurse umane – 31,18%.
În ceea ce priveşte resursele umane, încadrarea în muncă a
salariaţilor se realizează prin încheierea unui contract individual de
muncă între persoana care prestează munca şi persoana juridică,
reprezentată de Directorul General al societăţii. În contractul individual
de muncă sunt stipulate drepturile şi obligaţiile angajatului şi
angajatorului.
Încadrarea cu resurse umane a structurii organizatorice este
prezentată în tabelul nr. 2.2.

Încadrarea cu resurse umane a structurii organizatorice
Tabelul nr. 2.2
Nr.
crt.
1
2
3

4

5

6
7

Resurse umane
Management
Execuţie
Muncitori:
- direct productivi
- indirect productivi
Cu studii superioare:
- tehnice
- economice
- juridice
- alte specialităţi (chimie, fizică)
Cu studii medii:
- tehnice
- economice
Cu pregătire generală
Total

Număr
11
89
70
64
6
25
17
4
1
3
74
52
22
71
170

Pondere
(%)
6,47
52,35
41,18
91,43
8,57
14,70
68,00
16,00
4,00
12,00
43,53
70,27
29,73
41,77
100

34

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

În baza organigramei societăţii, structura resurselor umane este
următoarea:
- personal conducere;
- personal execuţie;
- personal administrativ, auxiliar.
Conducătorul societăţii este Directorul General, numit de Adunarea
Generală a Acţionarilor şi are în subordine directorii executivi: Director
Tehnic, Director Producţie, Director Economic. La rândul lor, directorii
executivi ai societăţii au în subordine compartimentele funcţionale
structurate pe activităţi, servicii, birouri.
Activităţile din cadrul societăţii şi implicit, compartimentele, sunt
încadrate cu personal, principalele meserii fiind:
- activitatea apă-canal: tehnician, laborant, mecanic, electrician,
sudor, instalator, muncitor necalificat, încasator;
- activitatea salubritate: maistru, şofer, sudor, muncitor necalificat,
încasator;
- activitatea energie termică: maistru, electrician, mecanic, sudor,
fochist;
- personalul administrativ: inginer, tehnician, economist.
Societatea comercială G.C.L.T. Dâmboviţa S.A. are în structura sa
12 compartimente, din care:
a) 6 compartimente funcţionale: birou producţie, investiţii; birou
personal, învăţământ, salarizare, raport producţie; oficiu vânzări
locuinţe fond locativ; birou analiză economică, facturare, control
financiar intern, marketing, tarife; birou aprovizionare, transport,
administrativ; compartiment aprovizionare, transport, administrativ;
b) 6 compartimente operaţionale: Secţia Moreni; Secţia Fieni; Secţia
Pucioasa; Secţia Titu; Secţia prestări; Atelier mecano-energetic,
PSI, mediu.
În desfăşurarea procesului de producţie/prestare al societăţii un rol
important revine resurselor umane întrucât, cu ajutorul mijloacelor de
producţie, acestea acţionează asupra materiilor prime şi materialelor în
vederea prestării unor servicii de calitate. Resursele umane existente
necesită o instruire adecvată în scopul cunoaşterii modului de operare cu
sisteme moderne automatizate. Planul de măsuri privind instruirea
personalului se va face concomitent cu introducerea noilor tehnologii.
Analiza prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare în municipiul Moreni

35

În procesul desfăşurării activităţii curente este necesară o evidenţă tehnicoperativă şi primară a muncii prestate, respectiv a timpului de muncă utilizat. În
acest scop societatea, prin angajaţii săi, întocmeşte pontaje, bonuri individuale şi
colective de lucru, raportul zilnic de control şi salarizare, fişa individuală de
salarizare. Datele sunt apoi prelucrate şi centralizate în statul de plată, în care se
regăseşte fiecare angajat până la concurenţa fondului efectiv de salarizare,
descompus individual pe elemente ce formează salariul brut (salariu de bază,
adaosuri, sporuri, indemnizaţii etc.) şi pe categorii de reţineri legale din totalul

brut.

Salariile plătite personalului sunt:
salarii de bază – cuvenite pentru munca prestată, timpul de lucru,
funcţia exercitată conform contractului individual de muncă;
- salarii suplimentare – cuvenite conform prevederilor specifice ale
legislaţiei muncii şi ale contractului colectiv de muncă (spor de
vechime, de toxicitate, de noapte, de fidelitate).
Pe lângă salariile de bază şi suplimentare, angajaţii mai beneficiază
pe parcursul anului de prime acordate (prime de Paşte, de Crăciun),
precum şi de dividende la finele anului, în raport cu numărul de acţiuni
deţinute în cadrul societăţii.
-

2.2 Caracteristici tehnico-economice ale operatorului
Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare se furnizează/prestează
prin exploatarea unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice, denumită sistem public
de alimentare cu apă şi de canalizare (OUG nr. 13/20.02.2008).
Reţelele de distribuţie apă şi de canalizare fac parte din domeniul public
al Consiliului Local Moreni, pentru exploatare şi funcţionare fiind încheiat un
contract de concesiune cu societatea comercială G. C. L. T. Dâmboviţa S.A.

Sistemul public de alimentare cu apă reprezintă ansamblul
construcţiilor şi terenurilor, instalaţiilor tehnologice, echipamentelor
funcţionale şi dotărilor specifice, prin care se realizează serviciul public de
alimentare cu apă (Legea nr. 241/22.06.2006). Sistemul public de alimentare
cu apă potabilă include următoarele componente:
- captări;
- aducţiuni;
- staţii de tratare;
- staţii de pompare, cu sau fără hidrofor;

36

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

- rezervoare pentru înmagazinarea apei potabile;
- reţele de transport şi distribuţie;
- branşamente până la punctul de delimitare.
Reţeaua publică de transport al apei este o parte a sistemului public
de alimentare cu apă alcătuită din reţeaua de conducte cuprinsă între
captare şi reţeaua de distribuţie (Legea nr. 241/22.06.2006).
Reţeaua publică de distribuţie a apei este o parte a sistemului public
de alimentare cu apă alcătuită din reţeaua de conducte, armături şi
construcţii anexe, care asigură distribuţia apei la doi sau mai mulţi
utilizatori independenţi (Legea nr. 241/22.06.2006).
Branşamentul de apă este partea din reţeaua publică de alimentare cu apă care
asigură legătura dintre reţeaua publică de distribuţie şi reţeaua interioară a unei
incinte sau a unei clădiri. Branşamentul deserveşte un singur utilizator dar, în cazuri
bine justificate şi atunci când condiţiile tehnice nu permit altă soluţie, se poate admite
alimentarea mai multor utilizatori prin acelaşi branşament. Părţile componente ale
unui branşament se precizează în regulamentul-cadru al serviciului de alimentare cu
apă şi de canalizare. Branşamentul, până la contor, inclusiv căminul de branşament
şi contorul, aparţin reţelei publice de distribuţie, indiferent de modul de finanţare a
execuţiei. Finanţarea execuţiei branşamentului se asigură de către operator,
respectiv de către utilizator, corespunzător punctului de delimitare a instalaţiilor.
Amplasamentul căminului de branşament se stabileşte la punctul de delimitare al
instalaţiilor, de regulă la limita de proprietate a utilizatorului, cu respectarea regimului
juridic al proprietăţii şi numai în baza unei documentaţii avizate de operator. În cazul
condominiilor existente, separarea şi individualizarea consumurilor la nivel de
proprietate/apartament individual se fac prin montarea repartitoarelor de costuri. Acestea
sunt aparate utilizate în imobilele condominiale dotate cu instalaţii interioare de
utilizare comune, în scopul individualizării consumurilor şi repartizării pe
proprietăţi/apartamente individuale a costurilor aferente consumului total de apă
înregistrat la nivelul branşamentului imobilului. Cheltuielile aferente individualizării
consumurilor sunt suportate de coproprietarii condominiului, operatorul având numai
obligaţia montării contorului principal de branşament la nivelul limitei de proprietate
(OUG nr. 13/20.02.2008).

Alimentarea cu apă a Municipiului Moreni, ce are o populaţie de
21.500 locuitori, se realizează prin mai multe surse, cele mai importante fiind:
1. sursa Paltinu – este o sursă de suprafaţă amplasată pe râul Doftana,
judeţul Prahova. Municipiul Moreni este racordat la această sursă
printr-o conductă de aducţiune cu o lungime de 17,3 km. Apa este
Analiza prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare în municipiul Moreni

37

înmagazinată în două rezervoare cu o capacitate totală de 5000 mc

(2 x 2500 mc), amplasate în punctul Bana. De la rezervoarele Bana
apa este distribuită gravitaţional spre consumatorii din
Municipiul Moreni. Această sursă asigură 90% din necesarul de
apă al municipiului, iar calitatea apei este foarte bună;
2. sursa Iedera – este o sursă formată din două puţuri de mare adâncime
(peste 70 m), amplasată pe malul stâng al râului Cricovul Dulce. Apa
extrasă este pompată spre Municipiul Moreni printr-o conductă din
oţel

cu o lungime de 7,4 km.
Lungimea totală a reţelei de distribuţie a apei potabile este de 21,4
km, prin aceasta asigurându-se necesarul de apă pentru 12.500 persoane,
precum şi pentru mai mult de 120 agenţi economici privaţi şi bugetari.
Reţeaua de distribuţie a apei potabile cuprinde conducte din oţel, fontă,
PVC, azbest şi beton cu diametre cuprinse între Φ50 şi Φ600.
Sistemul de alimentare cu apă potabilă a Municipiului Moreni are
următoarele caracteristici tehnice:
-

asigură apa potabilă pentru 58,14% din populaţia Municipiului Moreni;

-

asigură apa potabilă 24 ore/zi, 7 zile/săptămână;
staţiile de pompare şi reţelele sunt uzate fizic şi moral (multe
componente au timpul de viaţă expirat), sunt supradimensionate
comparativ cu actualul consum şi sunt ineficiente din punct de
vedere energetic (consumurile energetice sunt de cca. 0,5-0,75
kWh/mc apă, adică dublu comparativ cu sistemele moderne);
starea de degradare a reţelei de distribuţie conduce la pierderi
de apă estimate la 43%;
pierderile de apă din conducte şi ţevi conduc la creşterea
riscului de alunecare a terenurilor în zonele locuite;
nivelul contorizării este de 90% pentru societăţile comerciale şi de
47% pentru consumatorii casnici;
apa potabilă corespunde din punct de vedere fizico-chimic şi
bacteriologic legislaţiei în vigoare.

-

-

Sistemul public de canalizare reprezintă ansamblul construcţiilor şi terenurilor
aferente instalaţiilor tehnologice, echipamentelor funcţionale şi dotărilor specifice,
prin care se realizează serviciul public de canalizare (Legea nr. 241/22.06.2006).
Sistemul public de canalizare cuprinde următoarele componente:

-

racorduri de canalizare de la punctul de delimitare şi preluare;
reţele de canalizare;

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

38

-

staţii de pompare;
staţii de epurare;
colectoare de evacuare spre emisar;
guri de vărsare în emisar;
depozite de nămol deshidratat.

Reţeaua publică de canalizare este o parte a sistemului public de
canalizare, alcătuită din canale colectoare, cămine, guri de scurgere şi construcţii
anexe, care asigură preluarea, evacuarea şi transportul apelor de canalizare de la
doi sau de la mai mulţi utilizatori independenţi. Racordul de canalizare este partea din
reţeaua publică de canalizare care asigură legătura dintre instalaţiile interioare de
canalizare ale utilizatorului şi reţeaua publică de canalizare, inclusiv căminul de
racord. Părţile componente ale unui racord se precizează în regulamentul-cadru de
organizare şi funcţionare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.
Racordul de la cămin spre reţea, inclusiv căminul de racord, aparţine reţelei
publice de canalizare (Legea nr. 241/22.06.2006).

Reţeaua de canalizare a Municipiului Moreni are o lungime totală
de 20,2 km, la această reţea fiind racordate 11.500 persoane şi 120 agenţi
economici privaţi şi bugetari. Configuraţia terenului nu permite racordarea
la reţeaua de canalizare a tuturor locuitorilor. În perspectivă, până în anul
2015 s-au realizat programe ce au în vedere extinderea reţelei de
canalizare pentru toţi locuitorii municipiului.
Epurarea apelor uzate se realizează într-o staţie de epurare cu o
capacitate de 160 l/s şi trei trepte: mecanică, biologică şi chimică. Deversarea
apelor uzate epurate se realizează în receptorul natural Cricovul Dulce.
Sistemul public de canalizare din Municipiul Moreni are următoarele
caracteristici tehnice:
-

asigură canalizarea pentru 53,49% din populaţia Municipiului Moreni;

-

staţiile de pompare a apelor uzate şi reţelele de canalizare sunt
îmbătrânite;

-

capacitatea staţiei de epurare este de 160 l/s, iar epurarea se realizează

conform legislaţiei în vigoare.
Gestionarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, respectiv
exploatarea şi funcţionarea sistemelor aferente, se organizează astfel
încât să asigure respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare
privind calitatea apei potabile şi epurarea apelor uzate şi în funcţie de:
- nevoile comunităţilor locale;
Analiza prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare în municipiul Moreni

-

-

39

mărimea, gradul de dezvoltare şi particularităţile economicosociale ale localităţilor;
starea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare existente;
posibilităţile locale de finanţare a exploatării şi funcţionării
serviciului, respectiv a înfiinţării sau dezvoltării infrastructurii
tehnico-edilitare aferente;
raportul cost-calitate optim pentru serviciul furnizat/prestat
utilizatorilor (Legea nr. 241/22.06.2006).

Scopul principal al societăţii comerciale G. C. L. T. Dâmboviţa S.A. este să

asigure populaţiei şi agenţilor economici calitatea serviciului de alimentare cu apă
şi de canalizare, precum şi eficienţa acestui serviciu, securitatea serviciului, tarifarea
echitabilă, care să permită adaptabilitate la cerinţele utilizatorilor.

Activităţile organizaţiei trebuie să fie concepute şi derulate în aşa
fel încât să permită asigurarea calităţii apei potabile la nivelul standardelor
precizate în directivele Uniunii Europene. Totodată, societatea trebuie să
asigure îmbunătăţirea calităţii mediului prin utilizarea raţională a
resurselor de apă şi epurarea apelor uzate, reducerea pierderilor de apă
şi a consumurilor energetice, reducerea consumurilor specifice de apă
potabilă prin contorizarea tuturor branşamentelor utilizatorilor.
Este necesar ca organizaţia să îndeplinească principala condiţie
de funcţionare, respectiv continuitatea din punct de vedere cantitativ şi
calitativ, prin respectarea reglementărilor specifice din domeniul
gospodăririi apelor şi protecţiei mediului.
Din analiza prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare
din Municipiul Moreni de către operator se pot desprinde principalele puncte forte,
puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări, după cum urmează:
1. puncte forte:
- suficiente rezerve de apă, debite mari la sursele existente de
apă (capacitatea de a transporta cantităţi foarte mari de apă);
- alimentarea cu apă potabilă este continuă (24 ore pe zi, 7
zile pe săptămână);
- contorizarea consumatorilor este de 90% pentru societăţile
comerciale şi de 47% pentru consumatorii casnici;
- există personal calificat pentru prestarea serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare;

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

40

-

-

-

-

implicarea autorităţilor din administraţia publică locală şi
judeţeană în atragerea de fonduri europene necesare reabilitării
şi modernizării infrastructurii sectorului de apă şi canalizare;
sistemul public de alimentare cu apă şi de canalizare din
Municipiul Moreni asigură apa potabilă şi epurarea apelor uzate
la parametrii de calitate prevăzuţi de actele normative în vigoare;
creşterea încrederii populaţiei în serviciile prestate de
operatorul S.C. G.C.L.T. S.A.;
sprijin al guvernului, prin măsuri economice şi legislative,
pentru dezvoltarea serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare (atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ);
folosirea pe scară redusă a substanţelor chimice în agricultură,
ceea ce conduce la reducerea poluării surselor subterane de apă;

-

existenţa organizaţiilor non-guvernamentale
domeniul serviciilor prestate către cetăţeni.

interesate

în

2. puncte slabe:
- operarea cu reţele şi instalaţii învechite;
- ca volum pluviometric, râul Cricovul Dulce se caracterizează prin
ape mari primăvara datorate topirii zăpezilor şi viituri de vară
provocate de ploile ce au un caracter torenţial, nivelul record fiind
atins în anul 1991 – 550 cm. Debitul multianual este de 2,60 mc/s;
- instalaţii supradimensionate, care conduc la creşterea
accentuată a costurilor specifice;
- lipsa unui sistem de evaluare şi comparare a calităţii
serviciului prestat cu servicii similare din alte zone ale ţării;
-

lipsa unor instrumente de măsură la nivelul consumatorilor existenţi
(restul de 10% societăţi comerciale şi 53% consumatori casnici care
nu sunt contorizaţi) şi a echipamentelor de automatizare pentru
monitorizare şi control în timp real al proceselor tehnologice;

-

costul ridicat al materialelor necesare pentru reparaţiile
curente şi capitale;
dificultăţi în reducerea consumurilor tehnologice şi a
pierderilor de apă;
promovarea scăzută a investiţiilor în infrastructură;

Analiza prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare în municipiul Moreni

41

-

diferenţe de nivel între zonele inferioare şi zonele superioare ale

-

oraşului5, fapt care creează dificultăţi în alimentarea cu apă
şi racordarea la reţeaua de canalizare a tuturor consumatorilor;
finanţare redusă în domeniul cercetării şi dezvoltării;

-

cooperare redusă între sectorul academic, instituţiile de cercetare şi
dezvoltare şi operatorii serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare, fapt ce conduce la un transfer redus de tehnologie şi
inovaţii în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare.

3. oportunităţi:

-

-

-

-

posibilitatea de a obţine granturi/cofinanţări de la Uniunea
Europeană pentru reabilitarea sistemelor de alimentare cu
apă şi de canalizare;
armonizarea legislaţiei privind apa şi mediul cu directivele
Uniunii
Europene;
relansarea economică a zonei cu implicaţii directe asupra
creşterii numărului de consumatori;
dezvoltarea sectorului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor
cu impact puternic asupra transferului de date necesar
pentru calculul şi compararea indicatorilor de performanţă;
interes sporit din partea autorităţilor locale pentru
promovarea parteneriatului public-privat în domeniul protecţiei
mediului.

4. ameninţări:
- întârzierea plăţii serviciului prestat;
- scăderea consumului de apă potabilă;
- în sezonul de iarnă, marile cantităţi de zăpadă sunt un obstacol
important în cazul intervenţiilor programate/neprogramate la
sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare;
- poluarea mediului ambiant;
- slaba securizare a instalaţiilor;

5

Municipiul Moreni este amplasat în depresiunea Moreni, mărginită de dealuri, cele mai înalte
vârfuri atingând 500-600 metri în partea de nord, iar în partea de sud înălţimile sunt sub 500 m.
În partea sudică a municipiului se află zona de ,,Câmpie piemontană înaltă a Cricovului Dulce”,
cunoscută sub denumirea de ,,Câmpia Măgurii”, caracterizată prin denivelări de 100-150 metri
faţă de Subcarpaţi, de unde coboară în pantă lină până la înălţimea de 320 metri.

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

42

-

interferenţe externe negative, cum ar fi întreruperile de curent
electric;
migraţia tineretului din Municipiul Moreni către alte oraşe din ţară
şi din străinătate, unde pot găsi mai uşor un loc de muncă.

Necesitatea asigurării calităţii serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare, a îmbunătăţirii calităţii mediului, a asigurării continuităţii serviciului, a
reducerii pierderilor de apă şi a consumurilor energetice sunt numai câteva dintre
elementele care impun efectuarea unor lucrări de reabilitare şi modernizare a
sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni.

3. REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA SISTEMULUI PUBLIC
DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE DIN
MUNICIPIUL MORENI
3.1 Oportunitatea şi obiectivele lucrărilor de reabilitare,
modernizare şi dezvoltare a sistemului public de
alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni
Pe parcursul exploatării sistemului de alimentare cu apă şi canalizare au
apărut numeroase defecţiuni cauzate în principal de fiabilitatea redusă a unor
echipamente importante, cum ar fi: staţii de tratare a apei, staţii de pompare, hidrofoare,
rezervoare pentru înmagazinarea apei potabile, reţele de distribuţie, branşamente
până la punctul de delimitare etc. Tocmai de aceea, reabilitarea şi modernizarea
sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare constituie una dintre opţiunile
strategice prioritare ale societăţii comerciale G. C. L. T. Dâmboviţa S.A., având în
vedere impactul asupra competitivităţii serviciului şi eficienţei acestuia.

Necesitatea şi oportunitatea lucrărilor de reabilitare şi
modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din
Municipiul Moreni rezultă în principal din următoarele considerente:
soluţiile tehnologice adoptate sunt la nivelul anilor 1970;
în perioada de exploatare a sistemului de alimentare cu apă şi
canalizare au apărut deficienţe care au determinat eficienţă şi
calitate scăzute ale prestării serviciului;
echipamentele utilizate sunt în totalitate fabricate în ţară,
majoritatea înainte de anul 1985, într-o perioadă de economii mari la
materialele utilizate, fapt ce a afectat implicit calitatea echipamentelor;
datorită saltului tehnologic din ultima perioadă de timp, piesele de
schimb pentru o serie de echipamente au ieşit din procesul de
fabricaţie, se procură cu mare greutate şi au costuri ridicate;
acţiunea de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu
apă şi de canalizare se derulează într-un interval de timp de cel
puţin 1-2 ani, perioadă în care fenomenul de uzură fizică şi morală
se va accentua, ceea ce va conduce inevitabil la scoaterea din
funcţiune a unor echipamente şi instalaţii, generând în timp costuri
de exploatare şi întreţinere proporţional mai mari.

44

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

Oportunitatea lucrărilor de reabilitare şi modernizare reiese şi
din luarea în considerare a următoarelor elemente:
- prin extinderea reţelei de distribuţie a apei potabile se va obţine
creşterea numărului de ore de funcţionare şi de clienţi serviţi;
- îmbunătăţirea performanţelor energetice ale staţiilor de pompare şi
instalaţiilor anexe va conduce la creşterea randamentului;
- după realizarea lucrărilor de modernizare se va reduce numărul
personalului de exploatare;
- cu ocazia reabilitării se vor elimina punctele slabe la toate subansamblele
staţiilor de tratare a apei, ale staţiilor de pompare şi instalaţiilor anexe,
se vor înlocui echipamentele uzate moral, se vor introduce sisteme de
comandă, automatizare, protecţie, control şi diagnoză la nivelul
tehnologic actual, se vor efectua lucrări de reparaţie capitală cu
modernizare la toate echipamentele în vederea unui ciclu

complet de funcţionare.
Strategia de creştere a calităţii producţiei şi serviciilor societăţii
comerciale G. C. L. T. Dâmboviţa S.A. are în vedere realizarea următoarelor
obiective:
1. asigurarea apei potabile la nivel compatibil cu directivele Uniunii
Europene;
2. creşterea fiabilităţii echipamentelor şi implicit, a coeficientului
de disponibilitate a sistemului, care este în scădere;
3. eliminarea tuturor punctelor slabe la toate subansamblele
sistemului şi instalaţiilor auxiliare;
4. retehnologizarea echipamentelor pentru un ciclu complet de
funcţionare de 25 de ani;
5. reducerea pierderilor de apă pe reţele şi pe branşamentele
interioare şi reducerea consumurilor specifice de apă
potabilă ca efect al reducerii pierderilor şi al contorizării
tuturor branşamentelor utilizatorilor;
6. reducerea consumurilor energetice din sistemele de alimentare cu
apă şi canalizare de la 0,35 kWh/mc apă la 0,20 kWh/mc apă;
7. îmbunătăţirea stării de funcţionare a echipamentelor printr-un
control sistematic şi un sistem adecvat de întreţinere şi reparaţii;
8. promovarea unor soluţii tehnice şi tehnologice performante;
Reabilitarea şi modernizarea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni

45

9. promovarea investiţiilor în infrastructura municipiului şi
modernizarea acesteia prin stimularea soluţiilor performante, a
iniţiativei şi inovaţiei în domeniu;
10. îmbunătăţirea calităţii mediului ambiant prin utilizarea raţională a
resurselor naturale de apă şi epurarea apelor uzate, în conformitate cu

prevederile directivelor Uniunii Europene.
În vederea realizării obiectivelor propuse compania a efectuat o serie de
studii tehnico-economice privind posibilităţile de reabilitare şi modernizare a
sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni.

Parametri tehnico-economici ai proiectului de reabilitare şi modernizare
a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare

din municipiul Moreni
Tabelul nr. 3.1
Nr.
crt.

Specificaţie

Sporul debitului mediu anual la 1.000.000 euro
1 investiţii
Creşterea numărului de persoane care beneficiază
2 de servicii de alimentare cu apă şi de canalizare
la 1.000.000 euro investiţii
3 Debit mediu asigurat înainte de reabilitare şi
modernizare

U.M.

Valoare

mc/om/an

2,449

persoane

4361,187

l/om/zi

160

Populaţia rezidentă care beneficia de serviciul de
4 alimentare cu apă înainte de reabilitarea şi
persoane
12.500
modernizarea sistemului
Populaţia rezidentă care beneficia de serviciul de
5 canalizare înainte de reabilitarea şi modernizarea
persoane
11.500
sistemului
Lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile
6 înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului
km
21,4
de alimentare cu apă
Lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile
7 după reabilitarea şi modernizarea sistemului de
km
25
alimentare cu apă
Lungimea reţelei de canalizare înainte de
8 reabilitarea şi modernizarea sistemului de
km
20,2
canalizare
Lungimea reţelei de canalizare după reabilitarea
9 şi modernizarea sistemului de canalizare
km
25
NOTĂ: Informaţiile incluse în tabelul nr. 3.1 sunt comune pentru toţi
studenţii de la învăţământul la distanţă.

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

46

În tabelul nr. 3.1 sunt centralizaţi principalii parametri tehnicoeconomici ai proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de
alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni.
Parametrii tehnico-economici din tabelul nr. 3.1 se vor utiliza pentru
fundamentarea investiţiilor necesare pentru reabilitarea şi modernizarea
sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi pentru
aprecierea eficienţei proiectului.

3.2 Fundamentarea investiţiilor necesare pentru reabilitarea
şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de
canalizare din municipiul Moreni
Demersurile legate de reabilitarea şi modernizarea sistemului de
alimentare cu apă şi de canalizare necesită o dimensionare şi implicit, o
eşalonare calendaristică realiste, în funcţie de potenţialul financiar al societăţii.
În vederea asigurării continuităţii serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare, societatea va avea responsabilitatea planificării şi urmăririi unor
lucrări de investiţii necesare funcţionării sistemelor în condiţii de siguranţă şi la
parametrii prevăzuţi în prescripţiile tehnice. În acest sens este necesară
instituirea unor sisteme de planificare multianuală a investiţiilor, pornind de la
un plan director şi ţinând seama de ciclurile procesului bugetar.
În valoarea investiţiei totale, pentru reabilitarea şi modernizarea
echipamentelor sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare se includ:

-

-

costurile eliminării sursei de apă Podei;
costurile pentru modernizarea reţelei de apă potabilă a
municipiului Moreni;
costurile înlocuirii pompelor uzate în staţia de epurare Moreni;
costurile contorizării apei la blocurile de locuinţe şi la
consumatorii casnici;
costuri pentru demontare, remontare şi management pentru
modernizarea reţelei de apă a municipiului Moreni;
costurile lucrărilor de montaj al contoarelor la blocurile de locuinţe;
costuri pentru proiectare şi engineering aferente lucrărilor de
modernizare a reţelei de apă a municipiului Moreni;
costul de transport al echipamentelor noi şi retehnologizate
până la locul exploatării acestora.

Reabilitarea şi modernizarea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni

47

În mod sintetic, costurile pentru reabilitarea şi modernizarea
echipamentelor se regăsesc în tabelul nr. 3.2.
Costurile aferente lucrărilor de modernizare şi reabilitare a echipamentelor
din sistemul de alimentare cu apă şi de canalizare
Tabelul nr. 3.2
Nr.

Specificaţie

Cost total

crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Cost pentru eliminarea sursei de apă Podei
Cost pentru modernizarea reţelei de apă potabilă a
Municipiului Moreni
Cost pentru înlocuirea pompelor uzate în staţia de
epurare Moreni
Cost pentru contorizarea apei potabile la blocurile de
locuinţe
Cost pentru contorizarea apei potabile la consumatorii
casnici
Cost total pentru reabilitarea şi modernizarea
echipamentelor

(€)
15.000
1.051.800
3.750
42.500
101.872
1.214.922

NOTĂ: Informaţiile incluse în tabelul nr. 3.2 sunt individualizate pentru fiecare
student de la învăţământul la distanţă, fiind precizate în VARIANTA INDIVIDUALĂ.
Activităţile de demontare, remontare şi management necesar a fi
efectuate implică un cost de 170.000 €, având următoarea structură (figura nr.
3.1):

- 11,76% pentru rezervoarele în care este înmagazinată apa;
- 70,59% pentru conductele de aducţiune;
- 17,65% pentru pompe.
Pentru activităţile de montaj pur se consideră o valoare de cca. 80%
din valoarea totală a activităţilor de demontare, remontare şi management, iar
pentru activităţile de management se consideră o valoare de cca. 20% din
valoarea totală a activităţilor de demontare, remontare şi management.
NOTĂ: Costul pentru activităţile de demontare, remontare şi management
este individualizat pentru fiecare student de la învăţământul la distanţă, fiind precizat în

VARIANTA INDIVIDUALĂ, în timp ce structura acestui cost este comună pentru
toţi studenţii de la învăţământul la distanţă (figura nr. 3.1).

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

48

11,76%

Cost de demontare,
remontare şi
management pentru
rezervoarele de
înmagazinare a
apei

80%

Cost de montaj
pentru rezervoarele de
înmagazinare a apei

20%

Cost de management
pentru rezervoarele de
înmagazinare a apei

80%
Cost de

70,59%

demontare,
remontare şi management

Cost de demontare,
remontare şi
management pentru
conductele de
aducţiune

20%

80%
17,65%

Cost de demontare,
remontare şi
management pentru

pompe

20%

Cost de montaj
pentru conductele de
aducţiune

Cost de management
pentru conductele de
aducţiune

Cost de montaj
pentru pompe

Cost de management
pentru pompe

Figura nr. 3.1 Structura costului pentru activităţile
de demontare, remontare şi management

Costul pentru activităţile de demontare, remontare şi management
pentru rezervoarele în care este înmagazinată apa se calculează astfel:
Crezervoare

C
C

11,76

montajrezervoare

100 170.000 19.992 20.000 €, din care:

100

management rezervoare

80 20.000 16.000 €
100

20 20.000 4.000 €

Reabilitarea şi modernizarea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni

49

Costul pentru activităţile de demontare, remontare şi management
pentru rezervoarele în care este înmagazinată apa este de 20.000 €, din care
activităţile de montaj au valoarea de 16.000 €, iar managementul, asistenţa
tehnică inclusiv plata personalului de supraveghere au valoarea de 4.000 €.

Costul pentru activităţile de demontare, remontare şi management
pentru conductele de aducţiune se calculează astfel:
70,59
Cconducte
170.000 120.003 120.000 €, din care: 100

Cmontajconducte 100

80

120.000 96.000 €

20 120.000 24.000 €
100
Costul pentru activităţile de demontare, remontare şi management
pentru conductele de aducţiune este de 120.000 €, din care activităţile de
montaj au valoarea de 96.000 €, iar managementul, asistenţa tehnică
inclusiv plata personalului de supraveghere au valoarea de 24.000 €.
C

management conducte

Costul pentru activităţile de demontare, remontare şi management
pentru pompe se calculează astfel:
17,65
Cpompe
170.000 30.005 30.000 €, din care: 100

80

Cmontajpompe 100

30.000 24.000 €

20 30.000 6.000 €
100
Costul pentru activităţile de demontare, remontare şi management
pentru pompe este de 30.000 €, din care activităţile de montaj au valoarea de
24.000 €, iar managementul, asistenţa tehnică inclusiv plata personalului
de supraveghere au valoarea de 6.000 €.
C

management pompe

Valoarea totală a lucrărilor de montaj şi management pentru modernizarea
sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare este prezentată în tabelul nr. 3.3.

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

50

Costuri pentru demontare, remontare şi management
Tabelul nr. 3.3
Nr.
crt.
1.

2.

3.

Specificaţie
Montaj – total, din care:
1.1.
pentru rezervoare de înmagazinare a apei
1.2.
pentru conducte de aducţiune
1.3.
pentru pompe
Management – total, din care:
2.1.
pentru rezervoare de înmagazinare a apei
2.2.
pentru conducte de aducţiune
2.3.
pentru pompe
Total

Cost al lucrărilor
(€)
136.000
16.000
96.000
24.000
34.000
4.000
24.000
6.000
170.000

Pentru desfăşurarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a
sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt necesare
următoarele activităţi de proiectare şi inginerie:
- studii şi analize pentru verificarea noilor soluţii prevăzute,
precum şi pentru verificarea funcţionării echipamentelor şi
instalaţiilor în noile condiţii (debite majorate, schimbarea
condiţiilor termice, schimbarea condiţiilor dinamice etc.);
- proiecte pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului, cuprinzând
soluţiile de reabilitare şi modernizare;
- documentaţii tehnice privind lucrările de organizare, demontare
şi remontare;
- documentaţii de execuţie (detalii de execuţie) pentru
echipamente şi instalaţii;
- manuale de exploatare şi întreţinere;
- programe pentru verificările şi probele ce se vor efectua la
societăţile producătoare şi la amplasament (teste în timpul şi
după terminarea montajului, teste de punere în funcţiune, teste
de garanţie şi teste finale) etc.
Având în vedere experienţa specialiştilor români dobândită ca urmare
a executării unor lucrări similare, pentru activităţile de proiectare şi
inginerie pentru lucrările de modernizare a sistemului de alimentare cu
apă şi de canalizare se ia în considerare numai o valoare de 36.450 €.
Reabilitarea şi modernizarea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni

51

NOTĂ: Costul pentru activităţile de proiectare şi inginerie este individualizat
pentru fiecare student de la învăţământul la distanţă, fiind precizat în VARIANTA

INDIVIDUALĂ.

Prin însumarea costurilor pentru echipamente, pentru activităţile de
demontare, remontare şi management, precum şi pentru activităţile de
proiectare şi inginerie, rezultă că VALOAREA TOTALĂ A INVESTIŢIEI va
fi cea din tabelul nr. 3.4.

Investiţia totală pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului
de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni

Tabelul nr. 3.4
Nr.
crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Specificaţie
Cost pentru proiectare şi inginerie
Cost pentru activităţi de management
Costul altor lucrări din perioada de proiectare
Total cost în perioada de proiectare (1+2+3)
Cost pentru echipamente, inclusiv transport
Cost montaj echipamente
Costul altor lucrări din perioada de realizare a investiţiei
Total cost în perioada de realizare a investiţiei (5+6+7)
Total investiţie (4+8)

Investiţie totală
(€)
36.450
34.000
1.500
71.950
1.214.922
136.000
67.548
1.418.470
1.490.420

NOTĂ: Costurile altor lucrări din perioada de proiectare şi din cea de
realizare a investiţiei sunt individualizate pentru fiecare student de la învăţământul la
distanţă, fiind precizate în VARIANTA INDIVIDUALĂ.

Efortul investiţional total este de 1.490.420 €, din care suma de 1.418.470
€ este destinată achiziţionării de echipamente, incluzând transportul şi
montajul acestora. Ponderea acestor costuri în totalul investiţiei va fi:
1.418.470
PCe
100 0,9517 100 95 %
1.490.420

Ponderea costurilor de achiziţionare a echipamentelor (inclusiv
transport şi montaj) în totalul investiţiei este de 95%, restul de 5% revenind
activităţilor de proiectare, inginerie şi management.

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

52

3.3 Graficul de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a
sistemului de alimentare cu apăşi de canalizare

3.3.1 Graficul de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare

Ţinând cont de experienţa dobândită de specialiştii români pentru
lucrări similare, perioada pregătitoare luată în considerare (care cuprinde
proiectarea, engineering-ul, procurarea materialelor, lansarea comenzilor şi
începerea execuţiei pieselor cu ciclu lung de fabricaţie), este de 4 luni.
Perioada de execuţie efectivă a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a
sistemului de alimentare cu apă a fost estimată la 10 luni pentru fiecare segment al
reţelei (segmentul 1: sursa Paltinu – municipiul Moreni, segmentul 2: sursa Iedera – municipiul
Moreni), în condiţiile în carelucrările de reparaţii se execută succesiv la câte un singur
segment, iar lucrul se desfăşoară în două schimburi, şase zile pe săptămână. În
această perioadă sunt incluse şi lucrările necesare reabilitării staţiilor de tratare a apei
brute şi a staţiilor de pompare a apei potabile la consumatori. Lucrările necesare eliminării
sursei de apă Podei se execută în paralel cu cele de modernizare a celor două
segmente de reţea. De asemenea, în aceeaşi perioadă se vor executa şi lucrările de
contorizare a consumului de apă potabilă la blocurile de locuinţe şi la consumatorii
casnici. Perioadele de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de
alimentare cu apă din Municipiul Moreni sunt prezentate în tabelul nr. 3.5.

Perioade de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi
modernizare a sistemului de alimentare cu apă
Tabelul nr. 3.5
Nr.
crt.

Denumire activitate

Durata faţă de termenul
1

de referinţă (luni)

Segmentul 1
- scoatere din funcţiune
- predare în exploatare
2.
Segmentul 2
- scoatere din funcţiune
- predare în exploatare
TOTAL
3.
NOTĂ: Informaţiile incluse în tabelul nr.
studenţii de la învăţământul la distanţă.

Durata
modernizării
(luni)

1.

1

0
10

10

11
10
20
20
20
3.5 sunt comune pentru toţi

Termenul de referinţă reprezintă data începerii lucrărilor de modernizare a sistemului.

Reabilitarea şi modernizarea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni

53

Astfel, perioada totală de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi
modernizare a sistemului de alimentare cu apă este de 20 luni, începând
din momentul demarării lucrărilor (momentul 0 = începerea lucrărilor).

Lucrările de reparaţie cu modernizare a instalaţiilor auxiliare se
execută în perioada de reabilitare şi modernizare a reţelei de alimentare cu
apă, cu excepţia lucrărilor care trebuie executate în perioada
premergătoare începerii reparaţiei primului segment de reţea (reabilitarea

infrastructurii platformei montaj şi acceselor).
Înlocuirea pompelor uzate în staţia de epurare Moreni se realizează în
două etape a câte cinci luni fiecare, paralel cu lucrările de reparaţie şi reabilitare a
celor două segmente de reţea din cadrul sistemului de alimentare cu apă potabilă.

Graficul de execuţie a modernizării sistemului
public de alimentare cu apă şi de canalizare
Tabelul nr. 3.6
Nr.
crt.
1
2

ACTIVITATEA

PERIOADA (luni)
- 4 0 10
20
-4 0
0 10

Semnarea contractului
Modernizare primul segment de reţea (sursa Paltinumunicipiul Moreni)
3
Modernizare instalaţii auxiliare segment de reţea
0 10
(sursa Paltinu-municipiul Moreni)
4
Înlocuire pompe uzate în staţia de epurare
6 10
Moreni – etapa 1
5
Modernizare cel de-al doilea segment de reţea
11 20
(sursa Iedera-municipiul Moreni)
6
Modernizare instalaţii auxiliare segment de reţea
11 20
(sursa Iedera-municipiul Moreni)
7
Înlocuire pompe uzate în staţia de epurare
16
20
Moreni – etapa 2
8
Modernizare instalaţii auxiliare sistem de alimentare
0
20
cu apă
NOTĂ: Informaţiile incluse în tabelul nr. 3.6 sunt comune pentru toţi
studenţii de la învăţământul la distanţă.
Graficul de execuţie a lucrărilor de reparaţie a instalaţiilor auxiliare ale
sistemului de alimentare cu apă potabilă se suprapune peste graficul lucrărilor de
modernizare a segmentelor de reţea, rezultând graficul de execuţie a tuturor
lucrărilor necesare efectuării reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu
apă potabilă a municipiului Moreni. Totodată, se ia în considerare şi graficul de

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

54

execuţie a lucrărilor de înlocuire a pompelor uzate în staţia de epurare
Moreni, rezultând graficul de execuţie a modernizării sistemului de
alimentare cu apă şi de canalizare (tabelul nr. 3.6).
3.3.2 Eşalonarea investiţiilor
Pe baza graficului de execuţie a lucrărilor se poate face eşalonarea
investiţiilor pe luni (tabelul 3.7), considerându-se luna zero momentul de
începere a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de
alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni.
În perioada [- 4-0] se vor lua în considerare următoarele costuri:
- valoarea totală a lucrărilor de proiectare şi inginerie (36.450 €);
- 20% din costul total pentru activităţi de management
( 20% 34.000 6.800 €);
- valoarea altor lucrări (1.500 €).
Astfel, costul lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de
alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni pentru perioada [4-0] va fi de 44.750 €.
Pentru perioadele [0-10] şi [11-20], perioade în care costurile sunt egale,
se iau în considerare următoarele costuri:
- 50% din costul achiziţionării şi înlocuirii echipamentelor, inclusiv
transportul şi montajul acestora (50% 1.418.470 709.235 €;
-

40% din costul total pentru activităţi de management
( 40% 34.000 13.600 €).

Rezultă că atât în perioada [0-10], cât şi în perioada [11-20] costul
lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi
de canalizare din Municipiul Moreni va fi de 722.835 €.
Eşalonarea investiţiei totale
Tabelul nr. 3.7
Luna
- 4-0
0-10
11-20
Total

INVESTIŢIA TOTALĂ
(€)
44.750
722.835
722.835
1.490.420

Reabilitarea şi modernizarea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni

55

În concluzie, investiţia necesară pentru realizarea lucrărilor de
reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă potabilă şi de
canalizare în municipiul Moreni începe cu 4 luni înainte de scoaterea din
funcţiune a unor componente ale sistemului (demararea efectivă a
lucrărilor) şi are o valoare de 1.490.420 €, eşalonată în doi ani, astfel:
- 4 luni (înainte de scoaterea din funcţiune a unor componente
ale sistemului): 44.750 €;
-

10 luni (durata lucrărilor pentru primul segment de reţea): 722.835 €;
10 luni (durata lucrărilor pentru al doilea segment de reţea): 722.835 €.

3.4 Parametri necesari pentru realizarea analizei eficienţei
economice a reabilitării şi modernizării sistemului de
alimentare cu apă şi de canalizare
Investiţia necesară pentru reabilitare şi modernizarea sistemului
de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare în municipiul Moreni are o
valoare totală de 1.490.420 €, eşalonată în doi ani (tabelul nr. 3.8).
Investiţia necesară pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului
de alimentare cu apă şi de canalizare în Municipiul Moreni

Tabelul nr. 3.8
Nr.
crt.
1.
2.
3.

Perioada de realizare a investiţiei
Anul 1
Anul 2
TOTAL

Valoarea investiţiei
(€)
623.018
867.402
1.490.420

În valoarea investiţiei din primul an se include investiţia aferentă
lucrărilor efectuate înaintea scoaterii din funcţiune a unor componente ale
sistemului (44.750 € investiţi în primele patru luni), la care se adaugă
investiţia aferentă celor opt luni rămase până la sfârşitul anului. Se
consideră o valoare medie a investiţiei de 72.283,5 €/lună (722.835 €/10
luni), rezultând astfel o valoare a investiţiei pentru cele opt luni de 578.268 €.
În cel de-al doilea an, valoarea investiţiei va fi de 867.402 € (diferenţa
dintre investiţia totală şi cea aferentă primului an de realizare a investiţiei).

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

56

Durata de viaţă a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare
după reabilitare şi modernizare este estimată la 25 de ani.
Analiza indicatorilor de eficienţă tehnico-economică se va realiza
pornind de la premisa că investiţia se finanţează din surse proprii şi
fonduri nerambursabile, astfel (tabelul nr. 3.9).
Finanţarea investiţiei
Tabelul nr. 3.9
Nr.
crt.

Specificaţie

Valoarea investiţiei

Sursa de finanţare

1.051.800
3.750

Fonduri structurale
Consiliul Local Moreni
Consiliul Local Moreni

21.250

Consiliul Local Moreni

101.872

Consiliul Local Moreni

1. Modernizarea reţelei de apă potabilă a
municipiului Moreni
2. Înlocuirea pompelor uzate în staţia de
epurare Moreni
3. Contorizarea apei potabile la blocurile
de locuinţe
4. Contorizarea apei potabile la
consumatorii casnici
5. Total investiţie finanţată din alte surse
6. Total investiţie finanţată din surse
proprii
7. Total investiţie

(€)

1.178.672
311.748
1.490.420

NOTĂ: Din valoarea totală a lucrărilor de contorizare a apei potabile la blocurile de
locuinţe (42.500 €), 50% se finanţează de către Consiliul Local Moreni (21.250 €) şi

50% din surse proprii (21.250 €).

Cheltuielile anuale de exploatare în perioada de desfăşurare a lucrărilor
de reabilitare şi modernizare, precum şi în perioada de funcţionare economică
după reabilitare şi modernizare sunt centralizate în tabelul nr. 3.10.

Cheltuieli anuale de exploatare
Tabelul nr. 3.10
Nr.
crt.
1.
2.

Specificaţie
Perioada de realizare a investiţiei:
Anul 1
Anul 2
Perioada de funcţionare a sistemului
după reabilitare şi modernizare –
25 ani

Cheltuieli anuale de exploatare
(€)
20.270
15.466
31.037

Reabilitarea şi modernizarea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni

57

NOTĂ: Cheltuielile anuale de exploatare (în primul an de realizare a investiţiei, în cel deal doilea an de realizare a investiţiei şi în perioada de funcţionare după modernizare) sunt
individualizate pentru fiecare student de la învăţământul la distanţă, fiind precizate în

VARIANTA INDIVIDUALĂ.

Veniturile anuale obţinute în perioada de desfăşurare a lucrărilor,
precum şi în perioada de funcţionare economică după reabilitare şi
modernizare sunt centralizate în tabelul nr. 3.11.

Venituri anuale
Tabelul nr. 3.11
Nr.
crt.
1.

2.

Specificaţie
Perioada de realizare a investiţiei:
Anul 1
Anul 2
Perioada de funcţionare
a sistemului după reabilitare
şi modernizare – 25 ani

Venituri anuale
(€)
129.368
126.672
258.735

NOTĂ: Veniturile anuale (în primul an de realizare a investiţiei, în cel de-al
doilea an de realizare a investiţiei şi în perioada de funcţionare după modernizare) sunt
individualizate pentru fiecare student de la învăţământul la distanţă, fiind precizate în

VARIANTA INDIVIDUALĂ.

Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare şi
modernizare (tabelul nr. 3.1) se cunoaşte faptul că la 1 milion € investiţie se
obţine un spor al debitului mediu anual de 2,449 mc/om/an (ΔD/1mil.) şi un
plus de 4361,187 persoane care beneficiază de serviciul de alimentare cu
apă şi de canalizare (ΔPra/1mil.).
Debitul mediu asigurat înainte de reabilitare şi modernizare
(D0) este de 160 l/om/zi, adică 58,4 mc/om/an
(160 l / om zi 365 zile / an 58.400 l / om an 58,4 mc / om an ).
Numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de
alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitarea şi modernizarea
sistemului se determină conform relaţiei:

Pra1
în care:

Pra 0

Pra /1mil. I Pra 0 4361,187 I ,

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

58

Pra1

– numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de
alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitarea şi
modernizarea sistemului
– numărul populaţiei rezidente care beneficia de serviciul de
alimentare cu apă şi de canalizare înainte de reabilitarea şi
modernizarea sistemului

Pra0

ΔPra/1mil. – sporul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare
cu apă şi de canalizare ca urmare a unei investiţii de 1 milion € pentru

reabilitarea şi modernizarea sistemului
– volumul investiţiei

I

Pentru proiectul analizat, numărul populaţiei rezidente care
beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare după
reabilitarea şi modernizarea sistemului va fi:

Pra1

12.500 4361,187 1,490420 12.500 6.500 19.000 persoane

Cantitatea de apă furnizată în sistemul de alimentare cu apă
după reabilitarea şi modernizarea sistemului (Af1) se determină
utilizând următoarea relaţie de calcul:
I
Af1 Af0 Af ,
ΔD/1mil.
unde:
Af – cantitatea de apă furnizată după reabilitarea şi modernizarea sistemului Af0
Pra11
– cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului ΔAf
– sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului

Cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea
sistemului (Af0) se calculează conform relaţiei:

Af0

D0 Pra0 ,

unde:
Af0 – cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea
D0

sistemului
– debitul mediu anual înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului

Pra0. – numărul populaţiei rezidente care beneficia de serviciul de
alimentare cu apă şi de canalizare înainte de reabilitarea şi
modernizarea sistemului
Reabilitarea şi modernizarea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni

În cazul proiectului analizat, cantitatea de apă furnizată înainte de
reabilitarea şi modernizarea sistemului va fi:

Af0 160 l / om/ zi 365 zile/ an 12.500
persoane 58.400 l / om/ an 12.500 persoane

59

Af0 730.000.000 l / an 730.000 mc / an
Sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi modernizării
sistemului

(ΔAf) se determină folosind următoarea relaţie de calcul:

Af D0
unde:
ΔAf
D0

Pra /1mil. I D /1mil I Pra1

– sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi modernizării
sistemului;
– debitul mediu anual înainte de reabilitarea şi modernizarea

sistemului;
ΔPra/1mil. – sporul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare

cu apă şi de canalizare ca urmare a unei investiţii de 1
milion € pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului;
– valoarea investiţiei;
– sporul debitului mediu anual ca urmare a unei investiţii de 1
milion € pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului;
– numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de
alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitarea şi
modernizarea sistemului.
În cazul proiectului analizat, sporul de apă furnizată ca urmare a
reabilitării

şi modernizării sistemului se calculează astfel:

Af 58,4 4361,187 1,490420 2,449 1,490420 19.000 379.600 69.350 Af
448.950 mc/an
Prin însumarea cantităţii de apă furnizate înainte de reabilitarea şi
modernizarea sistemului (Af0) cu sporul de apă furnizată, ca urmare a reabilitării
şi

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

60

modernizării sistemului (ΔAf) rezultă cantitatea de apă furnizată după
reabilitarea şi modernizarea sistemului (Af1):

Af1 730.000 448.950 1.178.950 mc / an
În mod sintetic, parametrii necesari pentru realizarea analizei
eficienţei reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de
canalizare sunt prezentaţi în tabelul nr. 3.12.
Parametri necesari pentru realizarea analizei eficienţei proiectului
Tabelul nr. 3.12
Nr.
crt.

Specificaţie

Perioada de realizare a
investiţiei
1
2
623.018
867.402
20.270
15.466

Perioada de
funcţionare a
sistemului
0
31.037

Investiţii (€/an)
Cheltuieli de exploatare
(€/an)
3. Cheltuieli totale (€/an)
643.288
882.868
31.037
4. Venituri anuale (€/an)
129.368
126.672
258.735
5. Profit anual (€/an)
109.098
111.206
227.698
NOTĂ: Valoarea investiţiilor se preia din tabelul nr. 3.8. Cheltuielile de
exploatare se preiau din tabelul nr. 3.10. Cheltuielile totale se calculează prin
însumarea valorii investiţiei cu cheltuielile de exploatare. Veniturile anuale se
preiau din tabelul nr. 3.11. Profitul anual se determină ca diferenţă între veniturile
anuale şi cheltuielile de exploatare.
1.
2.

Aceşti parametri se vor utiliza pentru calculul indicatorilor de
eficienţă economică a proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului
public de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni.

4. EFICIENŢA REABILITĂRII ŞI MODERNIZĂRII SISTEMULUI
PUBLIC DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE DIN
MUNICIPIUL MORENI
Evaluarea atentă a eficienţei oricărei activităţi economice implică o
abordare sistemică, globală, ce presupune reliefarea aspectelor
economice, dar şi a celor politice, sociale sau ecologice, ţinându-se cont de
multiplele efecte create în avalul sau amontele domeniului respectiv.
Sensibilitatea deosebită a sectorului serviciilor de utilităţi publice şi în
special a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, particularităţile şi
interdependenţele cu celelalte sectoare ale vieţii economice şi sociale justifică
abordarea eficienţei acestora într-o viziune sistemică şi dinamică, ce implică
luarea în considerare a premiselor utilizării raţionale şi protecţiei resurselor de
apă, păstrării echilibrului ecologic, ocrotirii stării de sănătate a oamenilor.
Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare are un impact deosebit
asupra mediului: pe de o parte reprezintă un important factor poluator, iar pe de altă
parte participă în mod esenţial la limitarea gradului de poluare (epurarea apelor
uzate). De aceea, respectarea exigenţelor de mediu pe parcursul întregului ciclu
de viaţă a infrastructurii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare
dobândeşte o importanţă deosebită în cadrul conceptului de dezvoltare durabilă.

Pentru aprecierea oportunităţii alocării de fonduri de investiţii în
vederea realizării de obiective noi, reabilitării şi modernizării celor existente se
calculează o serie de indicatori tehnico-economici care fundamentează eficienţa
economică a investiţiilor. Deoarece aceste calcule se efectuează în vederea
obţinerii unor împrumuturi (credite) şi aprobări ale diverşilor factori de
răspundere (factori de mediu, consilii locale, consilii judeţene etc.), ele se
numesc note de fundamentare sau calcule economice de fundamentare.
Metodologia de evaluare a eficienţei sectorului serviciilor publice de
alimentare cu apă şi de canalizare trebuie să urmărească aprecierea exactă a
tuturor eforturilor investiţionale, dar mai ales a multiplelor efecte economice, directe
şi propagate. Tocmai de aceea, evaluarea eficienţei economice se realizează prin
apelarea la un sistem complex de indicatori, ce include indicatori de bază în
abordare statică şi dinamică, la care se adaugă o serie de indicatori de performanţă
specifici serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

62

4.1 Indicatori de bază pentru evaluarea eficienţei
proiectelor de reabilitare şi modernizare
Literatura de specialitate (Românu & Vasilescu, 1997; Staicu et al., 1995;
Topală, 1996; Vasilescu et al., 2000) propune o serie de indicatori de bază
(în abordare statică şi dinamică) ce pot fi adaptaţi şi utilizaţi în scopul
evaluării eficienţei proiectelor de reabilitare, modernizare, şi dezvoltare din
sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare. În acest
sens, se recomandă aprecierea eficienţei economice pe baza următorilor
indicatori: investiţie specifică, termen de recuperare a investiţiei, coeficient
de eficienţă economică a investiţiilor, cheltuieli totale actualizate, cheltuieli
totale actualizate specifice, randament economic al investiţiei.
Investiţia specifică (s) sintetizează corelaţia dintre efortul
investiţional, pe de o parte şi efectul obţinut sub forma capacităţii de servire,
pe de altă parte (Românu & Vasilescu, 1997). Relaţia de calcul este următoarea:
I

s

,

t

CS

în care:
It – investiţia totală
CS – capacitatea de servire, exprimată în număr de clienţi serviţi
În cazul reabilitării, modernizării sau dezvoltării unor obiective existente,
investiţia specifică (sm) se calculează astfel (Raţiu-Suciu et al., 2002):
s
,
I m
m

C S1

C

S0

în care:
Im – volumul investiţiilor pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare
CS1 – capacitatea de servire după reabilitare, modernizare, dezvoltare,
exprimată în număr de clienţi serviţi
CS0 – capacitatea de servire existentă înaintea reabilitării, modernizării,
dezvoltării, exprimată în număr de clienţi serviţi
Calculat astfel, indicatorul reflectă câte unităţi monetare investite
revin pe o unitate fizică spor de capacitate de servire (pe client) rezultată
în urma reabilitării, modernizării, dezvoltării.
În cazul reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de
canalizare din Municipiul Moreni capacitatea de servire înainte de reabilitare şi
Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului public alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni

63

modernizare este de 12.500 persoane, iar după efectuarea lucrărilor va fi
de 19.000 persoane. Rezultă că investiţia specifică va fi:
1.490 .420
sm
229 ,30 €/locuitor
19 .000 12 .500
Din analiza proiectelor în curs de execuţie şi/sau a studiilor de fezabilitate
aprobate au rezultat următoarele valori specifice de investiţie necesare pentru
modernizarea şi reabilitarea unor capacităţi existente din sectorul serviciilor de

alimentare cu apă şi de canalizare (Asociaţia Română a Apei, 2003):

-

pentru instalaţii de tratare a apei potabile: 110 €/locuitor;

-

pentru instalaţii de distribuţie şi transport apă potabilă: 140 €/locuitor;

-

pentru reţele de canalizare a apelor uzate: 160 €/locuitor;
pentru staţii de epurare a apelor uzate: 220 €/locuitor.

Astfel, investiţia specifică pentru modernizarea şi reabilitarea capacităţilor
existente din sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare este de 630
€/locuitor. Rezultă că în cazul reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare
cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni investiţia specifică este eficientă din
punct de vedere economic (229,30 €/locuitor, faţă de 630 €/locuitor).
Termenul de recuperare a investiţiei în abordare statică sau dinamică

(T, Ta) reflectă timpul în care se poate recupera investiţia realizată din
profitul anual obţinut (Raţiu-Suciu et al., 2002; Românu & Vasilescu, 1997).
În abordare statică, relaţia de calcul este:
I
t
,
T
P

h

în care:
It – investiţia totală
Ph – profitul anual
1.490 .420
6,55 ani
227 .698
Astfel, pentru recuperarea investiţiei din profitul anual obţinut în perioada
de funcţionare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt necesari
T

6,55 ani.
În viaţa economică reală nici prestarea/furnizarea de servicii, nici costurile
nu evoluează liniar în timp şi ca urmare, profitul anual va înregistra valori diferite.
Explicaţia decurge din faptul că după intrarea în funcţiune a obiectivului este

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

64

necesară o perioadă de atingere a parametrilor proiectaţi, profitul obţinut
în primii ani fiind astfel mai mic decât cel proiectat.
În consecinţă, termenul de recuperare a investiţiei se va calcula
după următoarea formulă:
I tP P '
Ph

T

în care:
It – investiţia totală
Ph – profitul anual
P – diferenţa dintre profitul proiectat şi cel realizat în cadrul perioadei de
atingere a parametrilor proiectaţi
P’ – profitul suplimentar realizat în cazul punerii în funcţiune a unor
capacităţi parţiale de servire în cadrul duratei de realizare a obiectivului
În primul an de realizare a investiţiei profitul este de 109.098 € (129.368
€ - 20.270 €), iar în cel de-al doilea an de realizare a investiţiei are o valoare de
111.206 € (126.672 € - 15.466 €). Rezultă că în perioada de realizare a investiţiei
se va obţine un profit total de 220.304 € (P’ = 109.098 € + 111.206 €).
Se presupune că în perioada de realizare a reabilitării şi modernizării
sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare au fost efectuate probe, încercări,
verificări şi simulări astfel încât perioada de atingere a parametrilor proiectaţi nu se
ia în considerare (ΔP=0). În acest caz, termenul de recuperare a investiţiei va fi:

T

1.490.420 220.304
5,58 ani
227.698

Calculat astfel, termenul de recuperare a investiţiei este de 5,58 ani,
mai mic cu 0,97 ani decât cel calculat anterior. Punerea în funcţiune a unor
capacităţi parţiale de servire în cadrul duratei de realizare a obiectivului
conduce la reducerea perioadei necesare recuperării investiţiei realizate.

Situaţia reabilitării, modernizării sau dezvoltării unor sisteme de
alimentare cu apă potabilă şi de canalizare existente implică sintetizarea
corelaţiei dintre efortul investiţional şi efectul generat de adoptarea uneia
dintre măsurile propuse. În acest sens, literatura de specialitate (Raţiu-Suciu et
al., 2002; Românu & Vasilescu, 1997) propune determinarea termenului de
recuperare (Tm) conform relaţiei:

T
m

Ph1

Im

Ph0

Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului public alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni

65

în care:
Im – volumul investiţiei pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare
Ph1 – profitul anual obţinut ca urmare a reabilitării, modernizării, dezvoltării
Ph0 – profitul anual obţinut înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare

Tm

1.490.420
15,46 ani
227.698 131.306

NOTĂ: Profitul anual obţinut înainte de reabilitare, modernizare,

dezvoltare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare (Ph0) este comun
pentru toţi studenţii de la învăţământul la distanţă şi are valoarea de 131.306 €.

Prin luarea în considerare a profitului suplimentar (parţial), obţinut
ca urmare a funcţionării unor capacităţi parţiale în cadrul perioadei de
realizare a investiţiei, termenul de recuperare va fi:

Tm 1.490.420 220.304 13,18 ani
227.698 131.306
În cazul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, perioada de
recuperare a investiţiilor pentru modernizare, dezvoltare sau reabilitare
este de obicei de 15-16 ani. De aceea, se poate afirma că proiectul analizat
poate fi acceptat, întrucât termenul de recuperare a investiţiei de 15,46
ani se încadrează în limitele considerate a fi normale.
Realizarea unor investiţii pentru modernizare sau reabilitare are drept
scop reducerea costurilor de prestare/furnizare a serviciilor, efectul obţinut ca
urmare a investiţiei concretizându-se într-o economie la aceste costuri. Astfel, termenul
de recuperare se poate calcula şi după relaţia (Raţiu-Suciu et al., 2002):

Tm

C0

Im
Cm

în care:
Im – volumul investiţiei pentru reabilitare/modernizare
C0 – costul de prestare/furnizare a serviciului înainte de reabilitare, modernizare,
dezvoltare
Cm – costul de prestare/furnizare
a serviciului (mai mic) după reabilitare,
modernizare, dezvoltare
În cazul proiectului analizat, reducerea costurilor de prestare/furnizare a
serviciilor este însoţită totodată de o creştere semnificativă a veniturilor ca urmare

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

66

a creşterii calităţii serviciului prestat şi a tarifului. De aceea, calculul termenului
de recuperare conform relaţiei de mai sus nu este relevant în acest caz.
Termenul de recuperare dinamic (T a) indică durata de recuperare a
investiţiei din profitul anual obţinut actualizat cu o rată de actualizare specifică
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare (Topală, 1996; Vasilescu et
al., 2000). Pentru calculul indicatorului se pleacă de la relaţiile 1:
I

ta

d Ta

1

h d1

1 a

Ph
1

d

Ih
h1

sau

h

1 a Ta

1
h

Ph

1
T

d

1 a

1 a

a 1 a

a

d

, întrucât: Ita Ih

1
h

h1

1 a

în care:
Ita – investiţia totală actualizată
Ih – investiţie anuală
Ph – profit anual
d – durata de realizare a proiectului
a – rata de actualizare
În cea de-a doua relaţie s-a considerat că profitul este constant pe
întreaga perioadă de funcţionare a obiectivului, aplicându-se formula sumei
unei progresii geometrice. Prin utilizarea relaţiilor de mai sus se va
determina termenul de recuperare dinamic astfel:

I
ta

Ph

1 a

d

1 a Ta 1

1

1 a Ta

1

a 1 a

1
Ta

I ta 1 a d

a 1 a Ta

Ph

1

1

Ita 1 a d

a

a 1 a Ta

P
h

Relaţiile de calcul au fost prezentate în cazul actualizării la momentul începerii
lucrărilor de execuţie a obiectivului.

Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului public alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni

1
a 1 a Ta
1
a 1 a Ta

Ita 1 a d

1

Ph

a
P I
h

ta

1 ad
a Ph

a

67

Ph

1

Ita 1 a d a

1 a Ta

Ph

1 a Ta

P I

Ph
1 ad a

ta

h

Prin logaritmarea relaţiei de calcul rezultă:
T

lg 1 a

Ph

a

lg Ph Ita 1 a d a

T lg 1 a lg P

lg[P I

a

h

ta

(1 a)d a]

h

Rezultă că termenul de recuperare dinamic se va determina cu ajutorul
relaţiei:

lg P lg[P
Ta

h

h

I

ta

(1 a)d

a]

lg(1 a)

în care:
Ita – investiţia totală actualizată;
Ph – profit anual;
d – durata de realizare a obiectivului;
a – rata de actualizare.
Un proiect este cu atât mai eficient, cu cât termenul de recuperare calculat
static sau dinamic este mai mic.
În cazul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se ia în
considerare în mod convenţional o rată de actualizare de 10%.

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

68

623.018

Ita

867.402

1

2

1 0,10

1 0,10

623.018 0,909 867.402 0,826 566.323,362
716.474,052 1.282.797,414 €
1
NOTĂ: Factorii de actualizare ( 1 a

h

) sunt comuni pentru toţi studenţii de la

învăţământul la distanţă şi sunt precizaţi în anexă.

Ta

lg 227.698 lg[227.698 1.282.797,414 1 0,10 2 0,10]
lg 1 0,10
lg 227.698 lg 72.479,513 5,357359 4,860215 12,01 ani
lg1,10
0,041393

Termenul de recuperare a investiţiei calculat dinamic este de 12,01
ani. Se poate aprecia că proiectul de reabilitare şi modernizare a sistemului
public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni este eficient,
întrucât valoarea indicatorului se încadrează în limitele considerate normale
pentru sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare.

Dacă în perioada de realizare a investiţiei funcţionează capacităţi
parţiale de servire şi se obţine profit, atunci acesta trebuie luat în considerare la
calculul termenului de recuperare. În acest caz, relaţiile de calcul utilizate
sunt cele prezentate în continuare:

1 P2

I
ta

I
ta

P1

P1

1 a

1 a

1

1

P 1 a P
1

1 a Ta

1

2

1 a2

1 a P2

I ta 1 a 2

Ph

1

1 a

d

a 1 a
1 a Ta

1
1 ad

Ph

1 a2

1 a Ta 1

1 ad

Ph

1

a 1 a Ta

1

2

1
Ta

a 1 a Ta
69

Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului public alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni

[Ita (1 a)2

P1 1 a P 2 ] 1 a d
Ph 1 a

1

2

1 [Ita (1 a)

a 1 a Ta

a

1
a 1 a Ta

P 1 a 2 [I

2

1

1

a

1 a Ta

P1 1 a P 2 a ] 1 a d
Ph 1 a 2

h

ta

(1 a)2 P
aP 1 a
h

2

1

1 a P] 1 ad
2

a

Ph 1 a 2

1
1 a Ta

[Ita (1 a)2 P1 1 a P2
P 1 a2

] 1 ad a

h

Ph

1 a Ta

1
Ph [I ta P1

1 a

1 a

1
P2

1 a

2

1
lg Ph
Ta

lgPh [I ta P1

1 a

]

a

1
P2 1 a

d

] 1 ad a
2

lg 1 a

Prin luarea în considerare a profitului suplimentar (parţial) obţinut
ca urmare a funcţionării unor capacităţi parţiale în cadrul perioadei de
realizare a investiţiei, termenul de recuperare dinamic va fi:
Ta

lg227.698 lg[227.698 (1.282.797,414 99.170,082 91.856,156) 1 0,10

lg227.698
lg95.593,688
lg1,10

2

0,10]

lg 1 0,10
5,357359 4,980429
0,041393 9,11ani

Termenul de recuperare a investiţiei calculat dinamic este de 9,11
ani. Se poate aprecia că proiectul este eficient, întrucât valoarea
indicatorului se încadrează în limitele considerate normale pentru sectorul
serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare.
Dacă se compară termenul de recuperare calculat dinamic (9,11 ani) cu
cel calculat static (5,58 ani) se constată că în cazul actualizării datelor rezultă o
perioadă de timp mai mare necesară recuperării investiţiei. Tocmai de aceea, în

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

70

evaluarea proiectelor este necesară folosirea calculelor de actualizare, care permit o
mai bună apreciere a eficienţei economice a proiectelor de reabilitare, modernizare, sau
dezvoltare din sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare.

Coeficientul de eficienţă economică a investiţiilor (e) sintetizează
corelaţia dintre profitul anual obţinut în urma realizării investiţiei şi efortul de
capital investit, calculându-se de obicei numai în formă statică, după relaţia

(Românu & Vasilescu, 1997; Staicu et al., 1995):

e

PI

h t

Ph – profit anual
It – investiţie totală
Indicatorul reflectă câte unităţi monetare profit anual se vor obţine
la o unitate monetară capital investit, indicând o eficienţă cu atât mai
mare, cu cât nivelul său este mai ridicat.

227.698
e 1.490.420 0,153 € profit la 1 € investit
În cazul reabilitărilor, modernizărilor sau dezvoltărilor sistemelor
publice de alimentare cu apă şi de canalizare indicatorul exprimă profitul
suplimentar faţă de situaţia iniţială obţinut la fiecare unitate monetară
investită şi se calculează conform relaţiei:
P P

e

h1

h0

Im

Im – volumul investiţiei pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare
Ph1 – profitul anual obţinut ca urmare a reabilitării, modernizării, dezvoltării
Ph0 – profitul anual obţinut înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare

227.698 131.306
e

1.490.420 220.304 0,076 € profit suplimentar la 1 € investit

Cheltuieli totale în abordare statică sau dinamică (Ct, Cta)
cuantifică efortul total (cu investiţia şi cu exploatarea) pe întreaga durată
de execuţie şi exploatare a obiectivului, din punct de vedere static sau dinamic.
Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului public alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni

71

În abordare statică, relaţiile de calcul sunt:

Ct It Ch De sau Ct It Ch T
It – investiţia totală
Ch – costurile anuale de exploatare
De – durata de funcţionare a obiectivului
T – termenul de recuperare a investiţiei

Pentru proiectul analizat se efectuează cheltuieli de exploatare şi
în perioada realizării investiţiei, care vor fi luate în considerare la calculul
indicatorului.

Ct 1.490.420 20.270 15.466 31.037 25 2.302.081 €
În situaţia în care duratele de funcţionare ale obiectivelor analizate sunt
foarte mari şi există riscul denaturării analizei economice, se recomandă utilizarea
celei de-a doua relaţii pentru determinarea cheltuielilor totale. Calculate astfel,
cheltuielile totale în abordare statică pentru proiectul analizat vor avea valoarea:

Ct 1.490.420 20.270 15.466 31.037 13,18 1.935.223,66 €
Prin luarea în considerare a termenului de recuperare a investiţiei, cheltuielile
totale în abordare statică vor fi mai mici (1.935.223,66 €) decât în cazul în care sunt
calculate în funcţie de durata de funcţionare a sistemului (2.302.081 €).

În abordare dinamică, indicatorul se calculează conform relaţiei:
C

d D

Ih

ta

h1

Ch

1
h

1 a

Ih – investiţia anuală
Ch – costurile anuale de exploatare
D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de
studiu) d – durata de realizare a obiectivului
a – rata de actualizare
Pentru determinarea cheltuielilor anuale de exploatare se va ţine
cont de costul pierderilor în reţelele de distribuţie a apei potabile, precum
şi de eventualele daune.
În principiu, pentru toate variantele de proiect analizate se adoptă
un orizont de timp de aceeaşi mărime, în scopul asigurării comparabilităţii
în timp a proiectelor.
Acest indicator răspunde preocupărilor de a atinge scopurile urmărite
cu eforturi minime, astfel încât variantele de proiect se vor ordona crescător,
pe primul loc situându-se varianta cu cheltuieli totale minime, statice sau actualizate.

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

72

Având în vedere faptul că pentru proiectul analizat perioada de
realizare a investiţiei este de doi ani, iar durata de funcţionare după reabilitare
şi modernizare este de 25 de ani, cheltuielile totale actualizate se vor calcula astfel:

1
Cta I1 C1
Cum C3 C4

1
C 1 a
C

ta

I2

1a
C5

1

1

1

C2 1 a 2 C3

1 a 3 C4

1

1 a 4 ... C27

1 a 27

... C27 C şi dând factor comun expresia

, rezultă că relaţia va deveni:
3

1

I C
1

1

I C 1

2

2

2

1a

1 1
3

C

1a

1

1
2

1a

1

...

24

1a 1a

1a

Cunoscând că suma unei progresii geometrice cu n termeni şi raţia q este:

1 q q

2

q

3

... q

qn 1
q 1 , atunci cheltuielile totale actualizate

n1

sunt:

1

C
ta

I1

C1

1
1 a I2

1
1 a2 C

C2

1

C
ta

I1 C1

1 a

1

1

C
ta

I1

C1

1

1 a2 C

I2 C2

1 a3

1

1 a I2

1 a2 C

C2

1
1 a3

1 a
1
1 a

1
25

1

1 1 a 25

1 a

1 a 25

11 a

1
1 a2

1 a 25 1
a 1 a 25

Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului public alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni

73

Pentru proiectul analizat, prin înlocuirea valorilor în relaţia de mai
sus, la o rată de actualizare de 10%, rezultă:

C
ta

1
623.018 20.270
1
31.037

1 0,10 2

1

867.402 15.466

1 0,10
1 0,10 25 1
0,10 1 0,10 25

1

0,10 2

1 0,10 25 1
25
9,0770400182 9,077
Factorul de anuitate 0,10 1 0,10

NOTĂ: Factorul de anuitate este comun pentru toţi studenţii de la
învăţământul la distanţă şi are valoarea de 9,077.

Cta 643.288 0,909 882.868 0,826 31.037 0,826 9,077

Cta 584.748,792 729.248,968 232.870,611
Cta 1.546.868,371 €
Cheltuieli totale actualizate specifice (C tas) exprimă efortul total
actualizat, cu investiţia şi cu prestarea, ce revine la o unitate de capacitate
de servire. Se determină prin utilizarea următoarelor relaţii matematice:
C
C
C
ta
ta
tas
sau
C
tas
d D
d D
1
q

Qh

h

h d1

h d1

1 a

h

Cta – cheltuieli totale actualizate
qh – cantitatea de apă potabilă şi respectiv apă epurată produsă sau
tranzitată anual prin zona respectivă de reţea (exprimată în mc)
D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de
studiu) d – durata de realizare a obiectivului
Qh – cantitatea de apă potabilă şi respectiv apă epurată produsă sau
tranzitată anual prin zona respectivă de reţea (exprimată valoric)
a – rata de actualizare

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

74

Calculând acest indicator pentru mai multe variante de proiect, va fi
preferată varianta în cazul căreia cheltuielile totale actualizate specifice
sunt minime.
Relaţiile de calcul prezentate sunt valabile în ipoteza că în perioada
de realizare a reabilitării şi modernizării nu funcţionează capacităţi de
servire. Având în vedere faptul că pentru proiectul analizat în perioada de
realizare a lucrărilor de reabilitare şi modernizare funcţionează capacităţi
parţiale de producţie/prestare, la calculul cheltuielilor totale actualizate
specifice se vor lua în considerare şi aceste capacităţi.
La calculul indicatorului în funcţie de cantitatea de apă potabilă şi
respectiv apă epurată produsă sau tranzitată anual prin zona respectivă
de reţea exprimată valoric (sub forma veniturilor anuale) se va utiliza relaţia:

C

C

ta

tas

1

1

1

Q1 1 a Q2

1 a2 Q

1 ,

1

1 a3 Q

1 a 4 ... Q

1 a 27

întrucât:

Q3

Q4 Q5

... Q27

Q

Prin aplicarea aceluiaşi raţionament utilizat la calculul indicatorului
cheltuieli totale actualizate rezultă că indicatorul cheltuieli specifice
actualizate se va determina după relaţia:

C

C

ta
tas

1
Q1 1 a Q 2

1
1 a2 Q

1

1 a 25 1

1 a2

a 1 a 25

În cazul proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public
de alimentare cu apă şi de canalizare a Municipiului Moreni cheltuielile
totale actualizate specifice vor fi:

C
tas

129.368 0,909

1.546.868,371
126.672 0,826 258.735 0,826 9,077

Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului public alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni

C
tas

C
tas

75

1.546.868,371
117.595,512 104.631,072 1.941.288,705
1.546.868,371
2.163.515,289

0,715 € cheltuit/1 € obţinut

Randamentul economic al investiţiei în abordare statică şi dinamică

(R, Ra) arată câte unităţi monetare profit final se vor obţine la fiecare

unitate monetară investită, după recuperarea investiţiei (Raţiu-Suciu et al.,
2002; Românu & Vasilescu, 1997). Relaţiile de calcul se prezintă astfel:
  în abordare statică: R

Pt I t

Pf
It

Pt 1
It

It

Pf – profit final;
It – investiţie totală;
Pt – profit total;

P

în abordare dinamică: R a

I

ta

ta

1 , iar prin înlocuirea în formulă a

investiţiilor actualizate şi a profitului total actualizat, se obţine:
d D

1

Ph
Ra

d

Ih

1 a

h1

Ra

Ph

1
1 ad
d

I

h

h1

h

1a
1

h d1

, în cazul în care profitul anual este diferit în timp;
h

1 aD 1
a 1 aD
1
1 a

, în cazul în care profitul anual este egal în timp.

h

Pta – profitul total actualizat;
Ita – investiţiile totale actualizate;
Ph – profitul anual;
Ih – investiţiile anuale;

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

76

D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de
studiu); d – durata de realizare a obiectivului;
a – rata de actualizare.
Pentru proiectul analizat, prin luarea în considerare a profitului din
perioada de funcţionare a sistemului de alimentare cu apă şi de
canalizare, precum şi a profitului din perioada de realizare a lucrărilor de
reabilitare şi modernizare se vor obţine următoarele valori ale indicatorului:
în abordare statică:

R

109.098 111.206 227.698 25

1 2,967 € profit final/ 1 € investit
1.490.420
sau, calculat mai riguros, prin luarea în considerare a sporului de profit:

R (109.098 131.306) (111.206 131.306) 227.698 131.306 25 1 0,588
1.490.420
€ profit net suplimentar/ 1 € investit
 în abordare dinamică: pentru a calcula randamentul actualizat este
necesară determinarea profitului total actualizat, după relaţia:

1
P2

P
ta

P
ta

P

1

P1

P1

P

1 a

1 a2

1

1

1 a P2

1

1 a2

1
P

1
... P

1 a3

1 a4

1

1 a 25 1

P 1 a2

1 a 27

a 1 a 25

1 0,10 25 1
1 111.206
1 227.698
1
ta 109.098 1 0,10
1 0,10 2
1 0,10 2 0,10 1 0,10 25

P
ta

R
a

99.170,082 91.856,156 1.708.418,094 1.899.444,332 €
1.899.444,332 1,481 € profit final/ 1 € investit
1.282.797,414

sau, calculat mai riguros, prin luarea în considerare a sporului de profit:
Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului public alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni

1
Pta P1 P0 1 a P2 P0
1
P P0

1 a 4 ... P P0

1
1 a 2 P P0
1

1
1 a3

1 a 27

unde P0 – profitul obţinut înainte de reabilitare şi modernizare.

77

P
ta

P
ta

P1 P 0

1

1

1 a

P2 P 0 1 a 2

(109.098 131.306)

(227.698 131.306) 1 0,10 2

P

ta

1 a 25 1

1 a2

a 1 a 25

1 (111.206 131.306)
10,10
1

P

P P0

1

1
1 0,10 2

1 0,10 25 1
0,10 1 0,10 25

22.208 0.909 20.100 0,826 96.392 0,826 9,077

20.187,072 16.602,600 722.708,852 685.919,180 €
685.919,180
Ra
0,535 € profit net suplimentar/ 1 € investit
1.282.797,414
ta

Prin prisma indicatorilor calculaţi se poate aprecia că proiectul de
reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de
canalizare din Municipiul Moreni este eficient, poate fi acceptat de către
decidenţi şi pus în aplicare.
În continuare, pentru a detalia analiza eficienţei proiectului, este
necesar să se calculeze o serie de indicatori de performanţă specifici
sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare.

78

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

4.2 Indicatori de performanţă specifici
alimentare cu apă şi de canalizare

serviciului de

Particularităţile serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare impun
calculul unor indicatori specifici de eficienţă economică, ce trebuie să surprindă
o serie de aspecte referitoare la: utilizarea cât mai eficientă a resurselor de
apă; reducerea consumurilor specifice; reducerea pierderilor în reţea etc.
Evaluarea atentă a eficienţei serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare implică şi calculul unor indicatori care să exprime siguranţa în
funcţionare a instalaţiilor şi echipamentelor sub aspectul continuităţii, datorită
faptului că întreruperea alimentării cu apă poate avea efecte negative asupra
populaţiei şi a economiei naţionale. Asigurarea unui grad înalt în alimentarea cu
apă, menţinerea în timp a debitului între anumite limite etc. sunt principalele
probleme care necesită atenţie în alimentarea cu apă a consumatorilor.
O importanţă deosebită în aprecierea eficienţei economice a
proiectelor de reabilitare şi modernizare din sectorul serviciilor de alimentare
cu apă şi de canalizare o au consumurile specifice, întrucât nivelul redus al acestora,
în condiţiile realizării unei prestaţii corespunzătoare din punct de vedere
cantitativ şi calitativ, reflectă un grad înalt de tehnicitate a instalaţiei.
Indicatorii de performanţă sunt folosiţi ca instrumente de lucru în toată lumea
în multe sectoare economice, fapt pentru care potenţialul acestora în sectorul serviciilor
de alimentare cu apă şi de canalizare este indiscutabil. Pentru a-şi realiza
obiectivele, operatorul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare trebuie să
atingă grade înalte de eficienţă şi eficacitate. Eficienţă înseamnă situaţia în care
resursele operatorului sunt utilizate optim pentru prestarea serviciului. Eficacitate

înseamnă situaţia în care obiectivele declarate (definite în mod specific şi
realist) sunt îndeplinite.
Un indicator de performanţă este o măsură cantitativă a unui aspect
particular al performanţei operatorului sau al standardului serviciului.
Indicatorul de performanţă asistă la monitorizarea şi evaluarea eficienţei şi a
eficacităţii operatorului, simplificând astfel o evaluare complexă.
Indicatorii de performanţă sunt împărţiţi în şase categorii (Alegre et
al., 2000), în concordanţă cu structura organizaţională a operatorului:
- indicatori ai apei;
- indicatori de personal;
- indicatori fizici;
- indicatori operaţionali;
Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului public alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni

79

- indicatori de calitate a serviciului;
- indicatori financiari.
Interpretarea performanţei unui operator nu poate fi evaluată fără a fi
luat în considerare propriul context, precum şi cele mai relevante caracteristici
ale sistemului şi ale regiunii. Contextul informaţional este organizat după cum
urmează: profilul operatorului, profilul sistemului şi profilul regiunii. Profilul
operatorului depăşeşte cadrul organizaţiilor. Profilul sistemului se axează în

principal pe volumele de apă, pe bunuri fizice, pe mijloacele tehnologice
folosite şi pe consumatori. Profilul regiunii este relevant pentru realizarea
comparaţiilor între operatori, deoarece acesta permite o mai bună înţelegere
a contextului demografic, economic, geografic şi de mediu.
Indicatorii de performanţă sunt mijloace de măsurare a factorilor
importanţi pentru durabilitate, precum şi a îmbunătăţirilor aduse sistemului
prin reabilitare. Evaluarea performanţelor se poate realiza cu ajutorul unor
date istorice, calculate pentru cel puţin doi ani. Pentru realizarea proiecţiilor
se recomandă calculul datelor pentru cel puţin cinci ani, pentru a acoperi
perioada de după terminarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare. Pentru a
demonstra durabilitatea proiectului, în cazul în care finanţarea implică şi
credite, această perioadă trebuie să acopere începerea rambursării creditului.
Calitatea informaţiilor pe baza cărora se calculează indicatorii este foarte
importantă. Utilizarea unor date sigure, generate printr-un control riguros dă mai
multă valoare acestor indicatori decât nişte simple estimări sau extrapolarea
tendinţelor din trecut. În acest sens, este necesară stabilirea unor valori ţintă
pentru măsurarea performanţei pe baza experienţei unor proiecte similare.

Literatura de specialitate (Alegre et al., 2000) propune o serie de
indicatori de performanţă pentru serviciile de alimentare cu apă şi de
canalizare, care să exprime:
- acoperirea serviciului;
- consumul şi producţia de apă;
- apa nejustificată;
- practicile de contorizare;
- performanţele sistemului;
- costuri şi personal;
- calitatea serviciilor;
- facturarea şi încasarea;
- performanţele financiare;
- investiţiile de capital.

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

80

În mod sintetic, aceşti indicatori sunt prezentaţi2 în tabelul nr. 4.1.
Indicatori de performanţă pentru serviciile de
alimentare cu apă şi de canalizare

Nr.
Indicator
Unitate
Descriere
crt.
de măsură
A. ACOPERIRE
1. Populaţie
%
Procentul populaţiei
asigurată cu apă
rezidente asigurate cu
(Paa)
apă (Praa) din totalul
populaţiei rezidente (Pr).
2. Populaţie
%
Procentul populaţiei
asigurată –
rezidente care
canalizare (Pac)
beneficiază de canalizare

Tabelul nr. 4.1
Relaţie de calcul

P
aa
P
ac

Praa 100

Pr
Pr

ac

Pr

100

(Prac) din totalul

3.

B.
4.

5.

6.

populaţiei rezidente (Pr).
Procentul din total ape
uzate colectate (Cauc) Tau Cauct 100
supus nivelelor de tratare
Cauc
primar, secundar, terţiar
(Cauct - cantitatea de
apă uzată colectată
şi tratată la nivel primar,
secundar, terţiar).
CONSUMUL ŞI PRODUCŢIA DE APĂ
Producţia de apă l/om.zi Cantitatea anuală totală
Af
Qa
(Qa)
de apă furnizată în
Paa 365
sistemul de distribuţie,
incluzând apa
cumpărată, dacă este
cazul (Af), raportată
la populaţia asigurată
cu apă (Paa).
Consumul de apă l/om.zi Cantitatea anuală totală
Av
(Ca)
de apă vândută (Av), Ca
Paa 365
raportată la populaţia
asigurată cu apă (Paa).
Consumul de apă l/om.zi Cantitatea anuală de apă
Capc
Tratarea apelor
uzate (Tau)

contorizat
(Ca cont)

2

%

consumată de populaţia Cacont
contorizată (Capc),
raportată la populaţia
contorizată (Pc).

Pc 365

Adaptat după: Alegre et al, 2000, Performance Indicators for Water Supply Services, IWA
Manual of Best Practice, IWA Publishing; Benchmarking Start Up Kit, World Bank;
Benchmarking Concept Paper, Financial and Operational Performance Program (FOPIP),
MUDPII; workshop materials from USAID SE Europe Regional Infrastructure Program;
SAMTID – Programul de dezvoltare a infrastructurii în oraşele mici şi mijlocii.
Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului public alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni

Nr.
Indicator
Unitate
Descriere
Relaţie de calcul
crt.
de măsură
C. APA NEJUSTIFICATĂ
7.
Apa care nu
%
Procentul apei care nu
Af Av 100
aduce venituri
aduce venituri (diferenţă Afv
(Afv)
între cantitatea anuală
Af
de apă livrată în sistemul
de distribuţie-Af
şi cantitatea anuală

81

de apă vândută-Av)
din cantitatea anuală
de apă livrată în sistemul
de distribuţie (Af).
D. PRACTICI DE CONTORIZARE
8.
Gradul de
%
Procentul
Gcc
contorizare la
branşamentelor
consumator (Gcc)
contorizate (Bc)
din numărul total
de branşamente (B).
9.

E.
10.

11.

12.
13.

3

Proporţia din apa
vândută care este
contorizată

Procentul volumului
total anual de apă
vândută care este
(PAvcont)
contorizată (Avcont)
din volumul total anual
de apă vândută (Av).
PERFORMANŢELE SISTEMULUI
Sursele de apă
Deficienţe la
%
Raport procentual între
sursă (Ds)
numărul de zile cu
deficienţe la sursă (ZDs)
şi numărul de zile din an
(365).
Reţeaua
Principalele avarii avarii/ Numărul total de spărturi
(A)
km/an pe an (Ns) în conductele
principale exprimat
pe km de reţea de
distribuţie (număr
avarii/km)
Pierderea de apă mc/km/an Pierderile anuale de apă
(Pa)
(Paa) pe kilometru reţea
de distribuţie.
Avarii în reţeaua
%
Raport procentual între
de distribuţie
numărul de avarii
reparate la timp3 (Art)
reparate la timp
(Ar)
şi numărul total de avarii
pe an (A).

Bc 100

B

Av

cont

%

PAvcont

Av

100

Z

Ds

Ds 365 100

Ns

A Lr , în care:

Lr-lungimea reţelei (km)

Pa
Ar

Paa
Lr
Art
A

100

Timpul obişnuit de remediere a avariilor este de 24 de ore dacă pierderea de
apă este vizibilă şi 3 zile dacă pierderea de apă nu este vizibilă.
Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

82

Unitate
Descriere
Relaţie de calcul
de măsură
Întreruperi în
Număr/ Numărul total anual al
furnizarea apei pe 1000
întreruperilor mai mari If Ni 1000
branşament (Îf) conexiuni de 12 ore planificate
Nc
şi neplanificate (exclusiv
furnizarea discontinuă
acoperită de indicatorul
25) (Nî) la mia de
conexiuni (Nc).
15. Blocări în
Blocări/ Numărul total de blocări
Bc Bca , în care:
sistemul de
km/an
pe an (Bca) exprimate
colectare a apelor
pe km de sistem de
Lrc
uzate (Bc)
colectare a apelor uzate. Lrc-lungimea reţelei de
colectare a apelor uzate
(km)
Pomparea
E
16. Consumul
kWh/ mc Energia electrică
c
specific de
consumată anual pentru e
Ap
energie (e)
pompare (Ec) /cantitatea
anuală de apă pompată

Nr.
crt.
14.

Indicator

17.

Avarii pe zi (Az)

General
18. Costul energiei în
costul apei (Pce)

nr./zi

%

F. COSTURI ŞI PERSONAL

19.

Costuri unitare de

lei/mc

operare (Cou)

vândut

lei/mc

(Ap)
Total număr de avarii
Az
la pompe pe an (Naa)
exprimat ca medie pe zi.

Naa
365

Ponderea costului anual
Ce
100
al energiei electrice (Ce) Pce
în totalul costurilor
Ct
de operare şi întreţinere
(Ct).
Costuri anuale

de operare4 (Co)
Cou
raportate la volumul
anual al apei vândute
(Av) sau consum normat
de apă.
Costuri anuale de

Co
Av

Co
Cou
Af
operare (Co) raportate
la volumul anual de apă
livrată în sistemul de
distribuţie (Af).
Angajaţi pe
Nr./1000 Număr angajaţi
branşament (Ns) conexiuni permanenţi (Nsp) la mia Ns Nsp 1000
de branşamente
Nc
(Nc – număr conexiuni).
Costul forţei de
%
Costul total al forţei
muncă din total
de muncă inclusiv prime Cfm Ctfm 100
Co
produs

20.

21.

4

Total costuri anuale de operare exclud amortizarea, dobânzile plătite şi obligaţiile
legate de serviciul datoriei.

Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului public alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni

Nr.
crt.

22.

Indicator
(Cfm)

Costul serviciilor
externe din total
(Cse)

Unitate
de măsură

%

Descriere

Relaţie de calcul

şi participarea
a beneficii (Ctfm)
exprimat procentual
din total costuri anuale
de operare (Co).
Total costuri servicii
Cse
contractate în exterior
(Ctse) exprimat ca
procent din total costuri
anuale de operare (Co).

Ctse 100
Co

G. CALITATEA SERVICIILOR
23. Continuitatea
%
Număr de ore pe zi
Cfz Nhp 100
furnizării (Cfz)
când sistemul are
24
presiune (Nhp)
exprimat ca procent.
24. Plângeri (P)
Plângeri / Numărul total
Np
an/
de plângeri primite pe an P
Nc Pa
branşament/ referitoare la serviciul
populaţie apă-canal (Np),
asigurată raportat la numărul
de branşamente (Nc)
şi la numărul populaţiei
asigurate cu servicii
de apă-canal (Pa).
25. Populaţia
%
Procentul populaţiei care
P
rf Nh r 100
confruntată cu
în mod curent are
P
P
restricţii în
restricţii în furnizarea
r aa Nhan
furnizare (ore sau
apei sau nu are presiune
presiune) (Pr)

(Prf) din totalul

83

populaţiei asigurate
cu apă (Paa). Se vor lua

în considerare numărul
de ore de restricţie (Nhr)

26.

Calitatea apei
furnizate (Calaf)

%

şi numărul de ore pe an
(Nhan).
Număr de teste ale apei
tratate (şi altă apă livrată Cal
în reţea) care nu
af
corespunde standardelor

T
T

af 100

afan

în vigoare (Taf), raportat

27.

Calitatea apei
uzate epurate
(Calae)

%

la totalul testelor
efectuate într-un an
(Tafan).
Număr de teste ale apei
epurate care nu
corespunde standardelor

T
Calae

T

ae 100

aean

în vigoare (Tae), raportat

la numărul total al
testelor efectuate într-un
an (Taean).
84

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

Nr.
Indicator
Unitate
Descriere
Relaţie de calcul
crt.
de măsură
H. FACTURARE ŞI ÎNCASARE
28. Costul mediu
Lei/mc/an Raportul dintre totalul
Vo
CM
pentru apă şi
veniturilor anuale
Av
canal (CM)
din operare (apă şi canal)
(Vo) şi totalul anual
de apă vândută
la consumatori
exprimată în mc (Av).
29. Cheltuieli pentru
%
Totalul cheltuielilor
Cfma c
Vfm 100
apă-canal în
anuale cu apă-canal pe o Cfm
totalul veniturilor
familie (Cfma-c)
unei familii (Cfm)
exprimat ca procent din
totalul veniturilor anuale
ale unei familii (Vfm).
30. Costuri fixe
Lei/
CF
(CFM)
consumator Cheltuielile fixe care nu CFM
sunt reflectate în tarif

31.

32.

33.
I.
34.

Pa
(CF) (spre exemplu,
cheltuielile de branşare)
raportate la numărul
populaţiei asigurate cu
servicii de apă-canal
(Pa).
Raport tarif
%
Tariful mediu (pe mc) la
casnic/industrial
populaţie (TMp) raportat RT TMp 100
(RT)
la media tarifelor la toate
TMac
celelalte categorii de
utilizatori (TMac).
Număr luni Sume din facturi
Întârzieri în
încasare (Îî)
echivalente neîncasate la sfârşit de Ii FN 12
an (cu întârzieri la plată)
F
(FN) exprimate ca
procent din total facturat
pe an (F) împărţit la
12 luni.
Perioada de plată Număr zile Numărul mediu de zile
a facturilor
de la emiterea facturilor
până la încasare.
PERFORMANŢE FINANCIARE
Rata de acoperire
%
Raportul procentual al
Vo 100
a costurilor totale
veniturilor totale anuale RCT
(RCT)
din operare (Vo) în
CT

35.

Rata de acoperire
a costurilor de
operare (RCo)

%

totalul cheltuielilor
anuale (CT).
Raportul procentual
al veniturilor totale
anuale din operare (Vo)
în totalul cheltuielilor
anuale de operare (Co).

R

Co

Vo 100
Co

Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului public alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni

85

Unitate
Descriere
Relaţie de calcul
de măsură
Rata de acoperire
%
Fluxul de numerar
Fn
100
a serviciului
înainte de finanţare (Fn) R
datoriei (RS)
împărţit la suma dintre S
D
dobânzi şi dividende
de plătit (D), exprimat
ca procent.
J. INVESTIŢII DE CAPITAL
37. Investiţia unitară Lei/mc Total investiţii anuale (I)
I
(Iu)
exprimat ca investiţia pe Iu
Av
mc de apă vândută (Av)
(sau consum normat
de apă).
38.
Investiţia anuală
%
Ponderea costului
Iia
100
pentru înlocuirea
de investiţie pentru
Ia
activelor (Ia)
înlocuirea activelor
I
existente (Iia) în totalul
costurilor de investiţie
(I).
Nr.
crt.
36.

Indicator

În continuare se vor calcula pentru proiectul analizat doar unii dintre indicatorii
de performanţă specifici sectorului de alimentare cu apă şi de canalizare.
Populaţia asigurată cu apă potabilă şi canalizare înainte de reabilitarea

şi modernizarea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din
Municipiul Moreni (Paa0 şi Pac0) şi după efectuarea lucrărilor (Paa1 şi Pac1):

12.500
21.500
11.500
P
ac 0
21.500
19.000
P P
P

aa 0

100 58,14 %
100 53,49 %

100 88,37 %

21.500
Înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu
apă şi de canalizare, 58,14% din populaţia Municipiului Moreni beneficia
de serviciul de alimentare cu apă şi 53,49% din populaţia Municipiului
Moreni beneficia de serviciul de canalizare.
După reabilitarea şi modernizarea sistemului, 88,37% din populaţia
Municipiului Moreni beneficiază de ambele servicii.
aa1

ac1

Producţia de apă după reabilitarea şi modernizarea sistemului
(Qa) va avea următoarea valoare:
1.178 .950 mc / an
Qa
0,170 mc / om zi 170 l / om zi
19 .000 persoane 365 zile / an

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

86

Din calcul rezultă că debitul mediu asigurat va fi de 170 l/om.zi,
valoare care corespunde standardelor europene.
Cantitatea totală de apă vândută anual reprezintă 90% din
cantitatea de apă furnizată anual:
Av 90% Af

Av 90% 1.178.950 mc / an 1.061.055 mc / an
În aceste condiţii, consumul de apă după reabilitarea şi
modernizarea sistemului de alimentare cu apă (Ca) se determină astfel:

Ca

1.061.055 mc / an
0,153 mc / om / zi 153 l / om / zi
19.000 persoane 365 zile / an

Consumul de apă contorizat se determină luând în considerare
cantitatea anuală de apă consumată de populaţia contorizată, care
reprezintă 90% din cantitatea totală de apă furnizată şi populaţia
contorizată, adică 90% din populaţia asigurată cu apă.

Cacont

1.061.055 mc / an
0,170 mc / om / zi 170 l / om / zi
17.100 persoane 365 zile / an

Apa care nu aduce venituri (Afv) se calculează conform relaţiei:

Afv 1.178.950 1.061.055 100 10%
1.178.950
Rezultă că din totalul apei furnizate, 10% nu aduce venituri, reprezentând
pierderi în sistem în sumă absolută de 117.895 mc/an. Raportate la lungimea
reţelei de distribuţie (25 km), pierderile de apă vor fi de:

Pa

117.895 mc / an
4715,8 mc / km / an
25 km

Proporţia din apa vândută care este contorizată va fi:

PAvcont

1.061.055100 100%
1.061.055

Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare şi modernizare a
sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni se cunoaşte
consumul specific de energie de 0,20 kWh/mc, ceea ce înseamnă o
Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului public alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni

87

reducere cu 42,86% faţă de situaţia iniţială (0,35 kWh/mc), fapt care se
apreciază favorabil.
Pentru determinarea ponderii costului anual al energiei electrice în costul apei se
calculează costul energiei electrice în funcţie de cantitatea de apă furnizată (Af),
consumul specific de energie electrică (e) şi tariful energiei electrice

(T = 0,08 €/kWh):
Ce Af e T

Ce 1.178.950 0,20 0,08 18.863,2 €/an
În aceste condiţii, ponderea costului anual al energiei electrice în costul
apei va fi:

18.863,2

Pce
100 60,77% 31.037
Este de remarcat faptul că ponderea costului anual al energiei electrice
în costul apei este ridicată (60,77%), ceea ce înseamnă că o creştere a tarifului
energiei electrice va influenţa în mare măsură tariful serviciului de alimentare
cu apă din Municipiul Moreni.
Costurile unitare de operare (Cou) calculate în funcţie de cantitatea de
apă furnizată, pe de o parte şi de cantitatea de apă vândută, pe de altă parte,
vor avea următoarele valori:
31.037
Cou
0,026 €/mc produs
1.178.950

Cou

31.037
0,029 €/mc vândut
1.061.055

Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare şi modernizare a
sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni se cunoaşte
faptul că din totalul costurilor anuale de operare 31,18% reprezintă costul total al forţei
demuncă, incluzând primele şi participarea la beneficii.

Costul mediu pentru apă şi canal se determină ca raport între totalul
veniturilor anuale şi totalul anual de apă vândută la consumatori:

CM

258.735
0,244 €/mc/an
1.061.055

Costul mediu pentru apă şi canal este superior costului unitar de operare calculat în
funcţie de cantitatea de apă vândută, fapt care se apreciază favorabil,

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

88

întrucât prestarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare
conduce la obţinerea de profit pentru S.C. G.C.L.T. S.A.
Investiţia unitară:
1.490.420 0,056 €/mc
Iu
1.061.055 25
Investiţia pentru înlocuirea activelor:

Ia

1.418.470

1.490.420 100 95,17 %

Investiţia unitară pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de
alimentare cu apă şi de canalizare a municipiului Moreni este de 0,056 €/mc,
din care 95,17% se utilizează pentru înlocuirea activelor existente.
Indicatorii de performanţă care exprimă performanţele sistemului, calitatea
şi continuitatea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nu pot fi calculaţi
decât după predarea în exploatare a sistemului reabilitat şi modernizat de
alimentare cu apă şi de canalizare. Aceşti indicatori se calculează începând din
cel de-al doilea an de funcţionare, pe baza datelor statistice colectate de
operatorul serviciului pe parcursul primului an de exploatare.

4.3 Indicatori pe bază de cash-flow pentru fundamentarea deciziei
de reabilitare şi modernizare în sectorul serviciilor de
alimentare cu apă şi de canalizare
Cash-flow-ul (fluxul de numerar) din activitatea de investiţii pentru
reabilitare, modernizare sau dezvoltare reprezintă diferenţa dintre veniturile
obţinute în urma realizării proiectelor de reabilitare, modernizare, dezvoltare şi
eforturile totale făcute în acest scop. Pe baza cash-flow-ului proiectului de
reabilitare, modernizare sau dezvoltare a sistemelor publice de alimentare cu
apă şi de canalizare se pot calcula indicatorii raportul venituri actualizate/cheltuieli
actualizate, venitul net actualizat şi rata internă de rentabilitate, indicatori
utilizaţi frecvent în cadrul studiilor de fezabilitate (Românu & Vasilescu, 1997; Staicu
et al., 1995; Topală, 1996; Vasilescu et al., 2000).
Importanţa incontestabilă a serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare, precum şi starea tehnică a echipamentelor şi instalaţiilor conduc la
necesitatea realizării unor investiţii apreciabile pentru reabilitarea, modernizarea şi
Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului public alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni

89

dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare. În condiţiile în care sursele interne de
finanţare a acestor acţiuni sunt insuficiente, se apelează la organisme şi fonduri
internaţionale, cum ar fi: Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
(BERD), Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), Banca
Europeană de Investiţii (BEI), programe ISPA, SAPARD, SAMTID etc. Aceste
instituţii dispun de metodologii proprii de evaluare a eficienţei proiectelor de
investiţii, utilizate frecvent în practica economică românească. O sferă largă de

aplicabilitate a cunoscut metodologia BIRD, care a fost adoptată de toate tipurile
de organizaţii din România (publice, private, parteneriat public-privat) în scopul
aprecierii eficienţei economice a investiţiilor, indiferent de sursele de finanţare
care vor fi utilizate. Această metodologie se bazează pe cash-flow-ul proiectului şi
implică determinarea indicatorilor mai sus menţionaţi.
NOTĂ: Pe baza relaţiilor de calcul prezentate în continuare, studenţii de la
învăţământul la distanţă vor calcula în anexă indicatorii venituri totale actualizate, cheltuieli
totale actualizate, venit net actualizat, investiţie actualizată, profit total actualizat pentru
diferite rate de actualizare. Cu excepţia factorilor de actualizare, indicatorii din anexă au valori
individualizate pentru fiecare student de la învăţământul la distanţă.

Analiza cost-beneficiu utilizează indicatorul raportul dintre veniturile
totale actualizate (Vta) şi costurile totale actualizate (C ta), calculat
conform relaţiei:
d D

V

V

R

h

ta

C

h1
d D

ta

Ih Ch
h1

1
1a

h

1

h

1a

Vh – veniturile anuale;
Ch – cheltuielile anuale;
Ih – investiţia anuală;
D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de
studiu); d – durata de realizare a obiectivului;
a – rata de actualizare.
Pentru determinarea acestui indicator este necesar să se calculeze în
prealabil indicatorii venituri totale actualizate şi cheltuieli totale actualizate.
Se consideră a fi cea mai eficientă acea variantă de proiect care asigură o
valoare maximă a indicatorului. Sensibilitatea indicatorului la mărimea ratei de

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

90

actualizare determină importanţa dimensionării cât mai corecte a acesteia pentru
a evita fie acceptarea de proiecte neeficiente, fie respingerea unor proiecte rentabile.

Principala limită a aplicării unui astfel de criteriu constă în faptul că
poate conduce la considerarea ineficientă a unui proiect caracterizat prin
cheltuieli de investiţii sau de exploatare ridicate, generate de nivelul ridicat
al performanţelor tehnico-economice şi calitative (Topală, 1996).
Venitul net actualizat (VNA) caracterizează, în valoare absolută,
aportul de avantaj economic al unui proiect. Pentru calculul acestui indicator se
porneşte de la venitul net anual (VN h), determinat ca diferenţă între volumul
anual al veniturilor (Vh) şi volumul costurilor anuale totale – de investiţii (Ih)
şi de exploatare (Ch) – conform relaţiei:

VNh

Vh

Ih C h

Prin actualizarea venitului net anual la momentul începerii lucrărilor
de execuţie a obiectivului se obţine venitul net actualizat:
d D

1

VNAVNh

h

1 a

h1

Diferitele variante de proiect sunt considerate acceptabile în cazul în care
venitul net actualizat înregistrează valori pozitive (VNA > 0), iar în situaţia
comparării mai multor proiecte va fi ales cel cu VNA maxim.
Evaluarea eficienţei economice a proiectelor de reabilitare,
modernizare, dezvoltare, a sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de
canalizare cu ajutorul acestui indicator prezintă o serie de avantaje: ia în
considerare toate informaţiile relevante pentru o oportunitate de investire,
inclusiv evoluţia în timp a fluxurilor de numerar estimate şi costul finanţării
investiţiei, furnizează rezultate clare, uşor de interpretat şi derivă direct din
obiectivul financiar al firmei, acela de maximizare a profitului.
Rata internă de rentabilitate (RIR) este acea rată de actualizare la care
valorile actuale ale cheltuielilor şi beneficiilor se egalizează şi arată care este
rentabilitatea capitalului investit în proiect. La rata internă de rentabilitate a unui
proiect se ajunge atunci când venitul net actualizat al acestuia este egal cu zero.

V
VNA a RIR 0

şi

ta

C

1

ta

Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului public alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni

91

Pentru determinarea ratei interne de rentabilitate se calculează
venitul net actualizat pentru diferite rate de actualizare alese în mod aleator, din
aproape în aproape ajungându-se la stabilirea acelei rate de actualizare care
conduce la anularea venitului net actualizat. În final se utilizează relaţia:

RIR amin

amax

amin

VNA
VNA VNA

amin – rata de actualizare corespunzătoare venitului net actualizat pozitiv
cel mai mic;
amax – rata de actualizare corespunzătoare primului venit net actualizat negativ.
În cazul proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de
alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni rata de actualizare
corespunzătoare venitului net actualizat pozitiv cel mai mic (26.163,876 €) este de
16%, iar rata de actualizare corespunzătoare primului venit net actualizat negativ (33.116,900 €) este de 17%. Ca urmare, rata internă de rentabilitate va fi:

RIR 0,16 0,17 0,16
0,16 0,01

26.163,876

26.163,876
26.163,876
33.116,900

0,1644 16,44%
59280,776

În condiţiile economiei de piaţă, rata internă de rentabilitate are
semnificaţia şi funcţia de criteriu fundamental pentru acceptarea proiectelor de
investiţii în modernizarea, dezvoltarea sau reabilitarea infrastructurii
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare şi formularea opţiunilor.
Indicatorul se calculează atât în cazul analizelor financiare, cât şi al celor
economice, după aceeaşi formulă matematică, deosebirea constând în
elementele incluse în componenţa veniturilor şi cheltuielilor.
Analiza financiară se realizează la nivelul operatorului serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare şi urmăreşte reliefarea avantajelor proiectului din
punctul de vedere al acestuia. Astfel, conceptele de venit sau cost se limitează la
încasările şi plăţile proiectului respectiv, iar exprimarea lor se va face în preţurile
pieţei, pe durata de viaţă a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare.

Rata internă a rentabilităţii financiare (RIRF) exprimă capacitatea
investiţiei pentru reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea sistemului public de
alimentare cu apă şi de canalizare de a asigura venit net în perioada de calcul
analizată, prin luarea în considerare a tuturor cheltuielilor efectuate
(investiţii, exploatare, fonduri circulante) şi recuperarea investiţiei.

92

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

Analiza economică pune în evidenţă eficienţa şi utilitatea
proiectului pentru societate în ansamblul său şi relevă contribuţia acestuia
la dezvoltarea economico-socială prin luarea în considerare a unor aspecte
cum sunt: acoperirea unor nevoi pentru sectoarele deficitare ale
economiei, absorbţia de forţă de muncă aflată în şomaj, intensificarea
activităţii comerciale sau industriale într-o anumită zonă etc.
Urmare a investiţiilor în sisteme publice de alimentare cu apă şi de
canalizare, pe lângă furnizarea serviciilor către populaţie şi agenţi economici,
se asigură relansarea economică a unor sectoare importante ale economiei
naţionale (construcţii de maşini, producţia de materiale de construcţii şi
instalaţii etc.), se asigură condiţiile de bază ale unui trai civilizat, precum şi ale
prezervării stării de sănătate a populaţiei. Astfel de aspecte se concretizează
în venituri şi cheltuieli anuale secundare, ce nu au legătură directă cu proiectul
de reabilitare, modernizare, dezvoltare a sistemului public de alimentare cu
apă şi de canalizare, dar sunt generate de acesta.
Rata internă a rentabilităţii economice (RIRE) cuantifică eficienţa
reabilitării, modernizării, dezvoltării sistemului public de alimentare cu apă
şi de canalizare la nivelul economiei naţionale şi exprimă rentabilitatea
medie a tuturor cheltuielilor efectuate în perioada de funcţionare a
sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare.
Deşi estimarea veniturilor şi cheltuielilor secundare generate de un
proiect de investiţii în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare
se realizează cu dificultate, acest tip de analiză se justifică, mai ales dacă se
are în vedere faptul că alimentarea cu apă potabilă a unei zone, spre
exemplu, contribuie decisiv la intensificarea activităţii economice în zona
respectivă, cu toate beneficiile ce decurg din aceasta. Nu de puţine ori,
proiectele de investiţii în modernizarea sau reabilitarea componentelor sistemului
public de alimentare cu apă şi de canalizare apar ca ineficiente tocmai datorită
faptului că nu sunt estimate aceste efecte secundare ale proiectelor.
Calculul celor mai semnificativi indicatori de eficienţă economică
(raportul venituri actualizate/cheltuieli actualizate, venitul net actualizat – VNA,
rata internă de rentabilitate – RIR, raportul beneficiu/cost) pe baza datelor
tehnice şi economice existente este prezentat în anexă.
Sensibilitatea indicatorilor la mărimea ratei de actualizare impune
dimensionarea cât mai corectă a acesteia pentru a evita fie acceptarea unui
proiect ineficient, fie respingerea unui proiect rentabil. Tocmai de aceea, la calculul
indicatorilor s-au utilizat diferite rate de actualizare (10%, 12%, 14%, 15%, 16%,
Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului public alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni

93

17%, 19%). Nu de puţine ori, în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de
canalizare se utilizează o valoare a ratei de actualizare de 10%, considerându-se
că investiţiile din acest sector nu se caracterizează prin riscuri şi rentabilitate mari.

Pe baza parametrilor tehnico-economici ai proiectului de reabilitare şi
modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din
municipiul Moreni (tabelul nr. 3.12) se calculează în manieră dinamică
indicatorii: cheltuieli totale, venituri totale, investiţie totală, profit total. Aceşti

parametri intermediari necesari pentru analiza eficienţei proiectului de
reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare
din Municipiul Moreni sunt preluaţi din anexă şi centralizaţi în tabelul 4.2.
Parametri intermediari ai analizei eficienţei reabilitării şi modernizării
Tabelul nr. 4.2
Nr. Rata de
crt. actualizare
(%)
1.
10
2.
12
14
3.
15
4.
16
5.
17
6.
7.
19

Costuri
actualizate (€)
1.546.868,371
1.472.269,452
1.407.336,872
1.378.786,587
1.351.020,716
1.326.115,592
1.277.603,555

Specificaţie
Venituri
Investiţie
actualizate (€)
actualizată (€)
2.163.515,289
1.282.797,414
1.835.129,368
1.247.674,478
1.580.092,124
1.213.418,924
1.472.752,137
1.197.781,572
1.377.184,592
1.181.521,202
1.292.998,692
1.166.751,252
1.147.915,737
1.135.720,932

Profit total
actualizat (€)
1.899.444,332
1.610.534,394
1.386.174,176
1.291.747,122
1.207.685,078
1.133.634,352
1.006.033,114

Profitul total se calculează ca diferenţă între veniturile totale şi
cheltuielile de exploatare, fără a lua în considerare investiţia. În costurile
actualizate s-au inclus cheltuielile de exploatare şi investiţia. De aceea, profitul
total actualizat = venituri actualizate – costuri actualizate + investiţie actualizată.

Se observă că veniturile actualizate sunt superioare cheltuielilor
totale actualizate (cu investiţia şi cu prestarea serviciului de alimentare cu
apă şi de canalizare) până la o rată de actualizare a = 16%. Calculate cu
ratele de actualizare a = 17% şi a = 19%, veniturile actualizate devin mai
mici decât cheltuielile totale actualizate, fapt ilustrat grafic în figura nr. 4.1.
Analizând graficul din figura nr. 4.1 rezultă că rata internă de rentabilitate,
care egalizează valorile actualizate ale prestării/furnizării serviciului cu costurile
totale actualizate (de prestare/furnizare şi de investiţii) are o valoare cuprinsă între
16% şi 17%. Se poate considera că proiectul de reabilitare şi modernizare a
sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni este

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

94

Costuri si venituri actualizate
(Euro)

eficient, întrucât va rezulta o rată internă de rentabilitate mai mare decât
eficienţa medie pe sector (de 10%).

2500000
2000000

Costuri actualizate
(Euro)

1500000

Venituri actualizate
(Euro)

1000000
500000
0
10 12 14 15 16 17 19
Rata de actualizare (%)

Figura nr. 4.1 Variaţia costurilor şi veniturilor actualizate în funcţie
de rata de actualizare

În continuare, se calculează indicatorii de eficienţă economică,
respectiv raportul venituri actualizate/cheltuieli actualizate, venitul net actualizat,
raportul beneficiu/cost, rata internă de rentabilitate (tabelul nr. 4.3).
Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare
cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni
Tabelul nr. 4.3
Specificaţie
Nr. Rata de
Raportul venituri
crt. actualizare actualizate /cheltuieli
(%)
actualizate
(€ ven. tot./1 € ch. tot.)
1.
10
1,399
2.
12
1,246
14
3.
1,123
4.
15
1,068
5.
16
1,019
6.
17
0,975
7.
19
0,899

Venit net
actualizat (€)
616.646,918
362.859,916
172.755,252
93.965,550
26.163,876
-33.116,900
-129.687,818

Raportul
beneficiu/cost
RIR
(€ profit tot./1 € ch. (%)
tot.)
0,399
0,246
0,123
0,068
16,44
0,019
-0,025
-0,102

Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului public alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni

95

Din analiza raportului venituri actualizate/cheltuieli actualizate reiese că la
o rată de actualizare cuprinsă între 8% şi 17% proiectul de modernizare este
eficient, întrucât indicatorul este supraunitar, ceea ce înseamnă că se obţin
efecte (venituri) mai mari decât eforturile (investiţia şi cheltuielile de
prestare/furnizare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare).
Venitul net actualizat (fluxul de numerar actualizat), care exprimă profitul
total actualizat realizat în urma reabilitării şi modernizării, permite o comparaţie în
cifre absolute între volumul total al încasărilor şi volumul costurilor totale. Similar

interpretării indicatorului precedent, putem spune că proiectul este eficient dacă
este analizat luându-se în considerare o rată de actualizare cuprinsă între 10% şi

16%, deoarece venitul net actualizat este pozitiv.
Prin prisma raportului beneficiu/cost, care exprimă profitul total actualizat
(venitul net actualizat) obţinut la 1€ efort total cu investiţia şi cu producţia,
proiectul de modernizare este eficient până la o rată de actualizare de 16%
(figura nr. 4.2).

0.5
Raportul
beneficiu/cost
(Euro profit
total/1 Euro
cheltuieli totale)

0.4
0.3
0.2

0.246
0.1230.068

0.1
0
-0.1
-0.2

Raportul
beneficiu/cost
(Euro profit total/1
Euro cheltuieli
totale)

0.399

10

12 14

15 16

0.019
17

-0.025

19

-0.102

Rata de actualizare (%)

Figura nr. 4.2 Variaţia raportului beneficiu/cost în funcţie de rata de actualizare

Rata internă de rentabilitate este acea rată de actualizare care
egalizează veniturile actualizate cu cheltuielile totale actualizate (VNA = 0),
fiind indicatorul decisiv ce stă la baza alegerii proiectelor de reabilitare şi
modernizare. Graficul din figura nr. 4.3. evidenţiază variaţia venitului net
actualizat în funcţie de rata de actualizare.

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

Venit net actualizat (Euro)

96

800000
600000
Venit net actualizat
(Euro)

400000
200000
0
-200000

10

12

14

15

16

17 19

Rata de actualizare (%)

Figura nr. 4.3 Variaţia venitului net actualizat în funcţie de rata de actualizare

Se constată că venitul net actualizat este zero pentru o rată de
rentabilitate cuprinsă între 16% şi 17%. De asemenea, din calcule a rezultat o
rată internă de rentabilitate de 16,44%, care reflectă eficienţa proiectului de
reabilitare şi modernizare, fiind superioară eficienţei medii pe sector.

Din analiza proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public
de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni prin prisma celor
mai semnificativi indicatori de evaluare a eficienţei economice a
proiectelor, rezultă că acesta poate fi acceptat, întrucât are o eficienţă
peste media pe sector, generând efecte favorabile atât la nivelul operatorului
serviciului şi administraţiei locale, cât şi la nivelul economiei naţionale.

5. EFECTE ALE REABILITĂRII ŞI MODERNIZĂRII
SISTEMULUI PUBLIC DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI
DE CANALIZARE DIN MUNICIPIUL MORENI

5.1 Efecte cantitative şi calitative ale reabilitării şi modernizării
sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare
Evaluarea viabilităţii oricărui proiect de modernizare şi reabilitare a unui
sistem public de alimentare cu apă şi de canalizare necesită stabilirea eforturilor şi
a eşalonării în timp a investiţiilor, a surselor de finanţare, precum şi a efectelor de
ordin cantitativ şi calitativ prognozate prin modernizarea tehnologiilor. Principalii
indicatori tehnico-economici ai sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare
după reabilitare şi modernizare (debit mediu anual, numărul populaţiei asigurate
cu apă şi canalizare, cantitatea medie de apă asigurată, valoarea investiţiei,
cheltuieli anuale totale după reabilitare şi modernizare în perioada de recuperare a
investiţiei etc.) sunt sintetizaţi în tabelul nr. 5.1.

Indicatorul cheltuieli anuale totale după reabilitarea şi modernizarea
sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare în perioada de
recuperare a investiţiei se determină prin însumarea cheltuielilor de
exploatare după reabilitare şi modernizare (Ch1) şi a cheltuielilor anuale de
recuperare a investiţiei pentru reabilitare şi modernizare (Chri).
Perioada de recuperare a investiţiei specifică sectorului serviciilor
de alimentare cu apă şi de canalizare este de 15 ani.
Astfel, cheltuielile anuale de recuperare a investiţiei pentru reabilitare
şi modernizare (Chri) vor fi:
Chri

1.490.420
99.361,3333 99.361
15

€/an

Ca urmare, cheltuielile anuale totale după reabilitarea şi
modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare în perioada
de recuperare a investiţiei (Cht1) vor fi:
Cht1 31.037 99.361 130.398 €/an
Costul apei potabile în perioada de recuperare a investiţiei (C1) se determină ca
raport între cheltuielile anuale totale după reabilitarea şi modernizarea sistemului de
alimentare cu apă şi de canalizare în perioada de recuperare a

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

98

investiţiei (Cht1) şi cantitatea medie de apă potabilă asigurată după
reabilitare şi modernizare (Af1):
C1

130.398
0,1106 0,11 €/mc
1.178.950

Indicatori tehnico-economici ai sistemului de alimentare cu apă
şi de canalizare după reabilitare şi modernizare
Tabelul nr. 5.1
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

Specificaţie

U.M.

Valoare

Debit mediu anual asigurat înainte de
reabilitare şi modernizare
Debit mediu anual asigurat după reabilitare şi
modernizare
Populaţia asigurată cu apă şi canalizare după
reabilitare şi modernizare
Cantitatea medie de apă potabilă asigurată
înainte de reabilitare şi modernizare
Cantitatea medie de apă potabilă asigurată
după reabilitare şi modernizare
Investiţia pentru reabilitare şi modernizare
Cheltuieli anuale totale după reabilitare şi
modernizare în perioada de recuperare a
investiţiei
Cheltuieli anuale după perioada de
recuperare a investiţiei
Costul apei potabile în perioada de
recuperare a investiţiei (7/5)
Costul apei potabile după perioada de
recuperare a investiţiei (8/5)
Costul mediu al apei potabile în perioada de
funcţionare de 25 de ani
Investiţia specifică (6/5)

L/om.zi

160

L/om.zi

170

persoane

19.000

Mc/an

730.000

Mc/an

1.178.950


€/an

1.490.420
130.398

€/an

31.037

€/mc

0,11

€/mc

0,03

€/mc

0,078

€/mc/an

1,26

Costul apei potabile după perioada de recuperare a investiţiei (C2) se
determină ca raport între cheltuielile anuale după perioada de recuperare
a investiţiei (Ch1) şi cantitatea medie de apă potabilă asigurată după
reabilitare şi modernizare (Af1):
31.037

C

2

1.178.950

0,0263 0,03

€/mc

Efecte ale reabilitării şi modernizării sistemului public alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni

99

Costul mediu al apei potabile în perioada de funcţionare de 25 de ani
(Cm) se calculează ca medie aritmetică ponderată a costului apei potabile
în perioada de recuperare a investiţiei (C1) şi a costului apei potabile după
perioada de recuperare a investiţiei (C2), după următoarea formulă:
C 15 C 10
2
25
Cm 1

Cm

0,11 15 0,03 10
0,078
25

€/mc

Proiectul de modernizare şi reabilitare a sistemului public de
alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni conduce la
obţinerea mai multor efecte cantitative, cum ar fi:
- creşterea capacităţii de servire, numărul de persoane
beneficiare ale serviciului sporind de la 12.500 la 19.000, ceea
ce înseamnă în termeni relativi un spor de 52%;
-

-

2

creşterea gradului de acces al populaţiei la serviciul de alimentare

cu apă şi de canalizare1 de la 58,14% în cazul alimentării cu
apă şi 53,49% în cazul canalizării la 88,37% pentru întregul
serviciu de alimentare cu apă şi de canalizare;
creşterea debitului mediu asigurat în conformitate cu standardele
Uniunii Europene, acesta ajungând la 170 l/om şi zi;
reducerea consumului specific de energie electrică prin
eliminarea sursei de apă Podei (reducere cu 6%) şi prin înlocuirea
pompelor uzate în staţia de epurare Moreni (reducere cu 15%);

-

creşterea randamentelor echipamentelor din sistemul de canalizare
prin îmbunătăţirea performanţelor energetice ale motoarelor la staţia
de pompare a apelor uzate şi înlocuirea pompelor uzate din staţia de
epurare Moreni (spor mediu de randament 5%);

-

creşterea randamentelor echipamentelor din sistemul de
alimentare cu apă potabilă prin îmbunătăţirea performanţelor
energetice ale motoarelor la staţiile de tratare a apei brute şi la
staţiile de pompare (spor mediu de randament 2%);

Gradul de acces al populaţiei la serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare
s-a determinat ca procent al populaţiei care beneficiază de aceste servicii din
totalul populaţiei municipiului.

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

100

-

creşterea fiabilităţii şi implicit, a indicelui de disponibilitate
mediu, acesta din urmă ajungând la peste 95%;

-

creşterea numărului de ore de funcţionare la căderi mai mici, ceea
ce implică un spor de producţie de apă potabilă şi apă epurată;

-

reducerea pierderilor pe reţele cu 20%;
conservarea resurselor de apă ca urmare a reducerii pierderilor
pe reţele;
reducerea pierderilor de apă potabilă pe branşamentele
interioare cu cca. 50% la blocurile de locuinţe şi cu cca. 30%
la consumatorii casnici ca efect al contorizării apei;
reducerea consumului de apă potabilă ca efect al reducerii
pierderilor pe branşamentele interioare în urma contorizării;
generarea unui nou ciclu de viaţă pentru echipamente,
pentru o perioadă de cca. 25 de ani;
creşterea veniturilor obţinute prin mărirea volumului
serviciilor oferite şi a calităţii acestora;
reducerea cheltuielilor de mentenanţă prin orientarea
treptată a personalului de exploatare excedentar către partea
de întreţinere a echipamentelor şi sistemului de alimentare cu
apă şi de canalizare în ansamblul său.

-

-

Lucrările de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare
cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni generează şi o serie de efecte
calitative, dintre care putem aminti:
- satisfacerea superioară a cererii pieţei;
- creşterea capacităţii de răspuns la schimbările care intervin în
mediul extern;
-

stabilirea reală a consumului de apă potabilă ca urmare a contorizării;

-

creşterea suportabilităţii serviciului;
îmbunătăţirea relaţiilor cu beneficiarii;
echiparea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare
cu instalaţii de ultimă generaţie, cu grad înalt de tehnicitate;
îmbunătăţirea imaginii operatorului serviciului de alimentare cu
apă şi de canalizare;
îmbunătăţirea calităţii mediului ambiant din Municipiul Moreni prin
utilizarea raţională a resurselor naturale de apă şi epurarea apelor
uzate, în conformitate cu prevederile directivelor Uniunii Europene.

-

Efecte ale reabilitării şi modernizării sistemului public alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni

101

5.2 Efecte colaterale ale investiţiilor din infrastructura locală
asupra altor sectoare economice
Efortul investiţional prognozat de 1.490.420 € nu trebuie să fie considerat
numai ca un consum de resurse financiare, ci trebuie judecat ca un proces complex

în cadrul căruia se produc bunuri materiale cu o perioadă lungă de

utilizare (infrastructura tehnico-edilitară specifică), se realizează condiţii de
viaţă la standarde europene pentru populaţia Municipiului Moreni şi se
îndeplinesc politicile de mediu şi de dezvoltare durabilă pe care România
şi le-a asumat în calitate de stat membru al Uniunii Europene.
Pregătirea şi realizarea lucrărilor de investiţii pentru reabilitarea şi
modernizarea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din
Municipiul Moreni va avea o serie de efecte pozitive asupra altor sectoare economice,
precum şi asupra ocupării forţei de muncă. O evaluare sumară a acestora
permite evidenţierea următoarelor consecinţe în plan economic şi social:
-

menţinerea în activitate a forţei de muncă din cadrul sectorului
serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare, cu tendinţa de
creştere în viitor, ca urmare a dezvoltării unor noi capacităţi de servire;

-

-

-

-

realizarea lucrărilor de construcţii-montaj prevăzute în
proiectul de investiţii va permite crearea de noi locuri de
muncă;
stimularea industriei româneşti producătoare de utilaje, maşini
şi echipamente specifice sectorului;
producerea echipamentelor şi instalaţiilor care se vor pune în
operă în cadrul lucrărilor de modernizare şi reabilitare a
infrastructurii (s-a presupus că 40% dintre acestea se vor
produce de către industria românească) va asigura locuri de
muncă pentru 5000 de salariaţi în industria orizontală;
din fondul investiţional de 1.490.420 € se consumă cu materiale,
manoperă şi echipamente cca 95%, ceea ce înseamnă şi un
aport proporţional la bugetul statului sub formă de taxe, impozite
şi TVA;
prin intermediul investiţiilor directe, a împrumuturilor rambursabile şi a
celor nerambursabile va intra în ţară monedă convertibilă de peste

1.000.000 €;
-

se pot dezvolta oportunităţi pentru companii străine producătoare de
echipamente specifice care să realizeze capacităţi de producţie în
România. Prin intermediul unor proiecte similare, care să asigure nu

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

102

numai modernizare şi reabilitarea, ci şi dezvoltarea pe termen
lung a sectorului public de alimentare cu apă şi de canalizare la
nivelul întregii ţări se asigură şi piaţa de desfacere necesară
pentru astfel de companii;
-

sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare va rămâne
deschis pentru tehnologie şi know-how de nivel internaţional;

-

-

se întăreşte autonomia locală, precum şi capacitatea de decizie
şi de administrare a autorităţilor publice locale în probleme
vitale pentru o aşezare umană;
utilizarea raţională şi protecţia resurselor de apă;
păstrarea echilibrului ecologic;
vor fi asigurate condiţiile de bază ale unui trai civilizat şi
respectiv, ale prezervării stării de sănătate a populaţiei.

Astfel de efecte secundare favorabile ale proiectului de reabilitare
şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare
din municipiul Moreni nu au fost luate în calcul în cadrul analizei eficienţei
proiectului, fiind mai dificil de cuantificat. Cu toate acestea, din calcule a rezultat
o eficienţă ridicată a proiectului şi în plus, el contribuie la dezvoltarea
economico-socială, întrucât economia naţională şi întreaga societate
românească vor beneficia de avantajele economice, sociale şi ecologice
ale unei amenajări hidroedilitare moderne.

LISTA TABELELOR
Tabelul nr. 2.1 Principalii clienţi ai societăţii……………………………..31
Tabelul nr. 2.2 Încadrarea cu resurse umane
a structurii organizatorice………………………………….33
Tabelul nr. 3.1 Parametri tehnico-economici ai proiectului de
reabilitare şi modernizare a sistemului public
de alimentare cu apă şi de canalizare
din municipiul Moreni…………………………………….45
Tabelul nr. 3.2 Costurile aferente lucrărilor de modernizare şi
reabilitare a echipamentelor din sistemul
de alimentare cu apă şi de canalizare……………………...47

Tabelul nr. 3.3 Costuri pentru demontare, remontare
şi management……………………………………………..50
Tabelul nr. 3.4 Investiţia totală pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului
de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul
Moreni…………………………………..…….51
Tabelul nr. 3.5 Perioade de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a
sistemului de alimentare cu apă…………...52

Tabelul nr. 3.6 Graficul de execuţie a modernizării sistemului public
de alimentare cu apă şi de canalizare……………..……….53

Tabelul nr. 3.7 Eşalonarea investiţiei totale……………………………….54
Tabelul nr. 3.8 Investiţia necesară pentru reabilitarea şi modernizarea
sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare în

Municipiul Moreni………………………………………...55
Tabelul nr. 3.9 Finanţarea investiţiei………………………………………56

Tabelul nr. 3.10 Cheltuieli anuale de exploatare……………………………56

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

108

Tabelul nr. 3.11 Venituri anuale…………………………………………….57
Tabelul nr. 3.12 Parametri necesari pentru realizarea analizei eficienţei
proiectului…………………………………………………60

Tabelul nr. 4.1 Indicatori de performanţă pentru serviciile de
alimentare cu apă şi de canalizare…………………………80
Tabelul nr. 4.2 Parametri intermediari ai analizei eficienţei
reabilitării şi modernizării……………………………...….93
Tabelul nr. 4.3 Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului
de alimentare cu apă şi de canalizare

din Municipiul Moreni…………………………………….94
Tabelul nr. 5.1 Indicatori tehnico-economici ai sistemului
de alimentare cu apă şi de canalizare
după reabilitare şi modernizare……………………………98

LISTA FIGURILOR
Figura nr. 3.1

Structura costului pentru activităţile de
demontare, remontare şi management...…………………..48

Figura nr. 4.1

Variaţia costurilor şi veniturilor actualizate

în funcţie de rata de actualizare…………………...……….94

Figura nr. 4.2

Variaţia raportului beneficiu/cost

în funcţie de rata de actualizare...………………………….95

Figura nr. 4.3

Variaţia venitului net actualizat

în funcţie de rata de actualizare …………………………...96
ANALIZA FLUXULUI DE VENITURI Ş
SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APĂ

I COSTURI PENTRU MODERNIZAREA

Ş

I DE CANALIZARE DIN MUNICIPIUL MORENI
NR. CRT.

INDICATOR

Durata de realizare

DURATA DE FUNCŢIONARE DUPĂ MODERNI

1

2

1

2

3

4

5

623018

867402

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

6

7

8

9

10

11

12

13

14

1

Investitii

2

Cheltuieli de exploatare

20270

15466

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

3

Cheltuieli totale

643288

882868

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

3103

4

Venituri anuale

129368

126672

258735

258735

258735

258735

258735

258735

258735

258735

258735

258735

258735

258735

258735

25873

5

Profit anual (L4-L2)

6

Flux de numerar (L4-L3)

7

Factor de actualizare pentru a=0.10

8

Profit anual actualizat pentru a=0.10

3103

109098

111206

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

22769

-513920

-756196

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

22769

0.909

0.826

0.751

0.683

0.621

0.564

0.513

0.467

0.424

0.386

0.350

0.319

0.290

0.263

0.239

0.21

99170.082

91856.156

171001.198

155517.734

141400.458

128421.672

116809.074

106334.966

96543.952

87891.428

79694.300

72635.662

66032.420

59884.574

54419.822

49638.16

9

VNA a=0.10

-467153.280

-624617.896

171001.198

155517.734

141400.458

128421.672

116809.074

106334.966

96543.952

87891.428

79694.300

72635.662

66032.420

59884.574

54419.822

49638.16

10

Venituri actualizate (a=0.10)

117595.512

104631.072

194309.985

176716.005

160674.435

145926.540

132731.055

120829.245

109703.640

99871.710

90557.250

82536.465

75033.150

68047.305

61837.665

56404.23

11

Cheltuieli totale actualizate (a=0.10)

584748.792

729248.968

23308.787

21198.271

19273.977

17504.868

15921.981

14494.279

13159.688

11980.282

10862.950

9900.803

9000.730

8162.731

7417.843

6766.06

12

Factor de actualizare a=0.12

0.893

0.797

0.712

0.636

0.567

0.507

0.452

0.404

0.361

0.322

0.287

0.257

0.229

0.205

0.183

0.16

13

VNA a=0.12

-458930.560

-602688.212

162120.976

144815.928

129104.766

115442.886

102919.496

91989.992

82198.978

73318.756

65349.326

58518.386

52142.842

46678.090

41668.734

37114.77

14

Factor de actualizare a=0.14

15

VNA a=0.14

16

Factor de actualizare a=0.15

17

VNA a=0.15

18

Factor de actualizare a=0.16

19

VNA a=0.16

20

Factor de actualizare a=0.17

21

VNA a=0.17

22

Factor de actualizare a=0.19

23

VNA a=0.19

24
25

0.877

0.769

0.675

0.592

0.519

0.456

0.400

0.351

0.308

0.270

0.237

0.208

0.182

0.160

0.140

0.12

-450707.840

-581514.724

153696.150

134797.216

118175.262

103830.288

91079.200

79921.998

70130.984

61478.460

53964.426

47361.184

41441.036

36431.680

31877.720

28006.85

0.870

0.756

0.658

0.572

0.497

0.432

0.376

0.327

0.284

0.247

0.215

0.187

0.163

0.141

0.123

0.10

-447110.400

-571684.176

149825.284

130243.256

113165.906

98365.536

85614.448

74457.246

64666.232

56241.406

48955.070

42579.526

37114.774

32105.418

28006.854

24363.68

0.862

0.743

0.641

0.552

0.476

0.410

0.354

0.305

0.263

0.227

0.195

0.168

0.145

0.125

0.108

0.09

-442999.040

-561853.628

145954.418

125689.296

108384.248

93356.180

80605.092

69447.890

59884.574

51687.446

44401.110

38253.264

33016.210

28462.250

24591.384

21175.91

0.855

0.731

0.624

0.534

0.456

0.390

0.333

0.285

0.243

0.208

0.178

0.152

0.130

0.111

0.095

0.08

-439401.600

-552779.276

142083.552

121590.732

103830.288

88802.220

75823.434

64893.930

55330.614

47361.184

40530.244

34610.096

29600.740

25274.478

21631.310

18443.53

0.840

0.706

0.593

0.499

0.419

0.352

0.296

0.249

0.209

0.176

0.148

0.124

0.104

0.088

0.074

0.06

-431692.800

-533874.376

135024.914

113621.302

95405.462

80149.696

67398.608

56696.802

47588.882

40074.848

33699.304

28234.552

23680.592

20037.424

16849.652

14117.27

Venituri actualizate (a=0.12)

115525.624

100957.584

184219.320

164555.460

146702.745

131178.645

116948.220

104528.940

93403.335

83312.670

74256.945

66494.895

59250.315

53040.675

47348.505

42173.80

Cheltuieli totale actualizate (a=0.12)

574456.184

703645.796

22098.344

19739.532

17597.979

15735.759

14028.724

12538.948

11204.357

9993.914

8907.619

7976.509

7107.473

6362.585

5679.771

5059.03

26

Venituri actualizate (a=0.14)

113455.736

97410.768

174646.125

153171.120

134283.465

117983.160

103494.000

90815.985

79690.380

69858.450

61320.195

53816.880

47089.770

41397.600

36222.900

31824.40

27

Cheltuieli totale actualizate (a=0.14)

564163.576

678925.492

20949.975

18373.904

16108.203

14152.872

12414.800

10893.987

9559.396

8379.990

7355.769

6455.696

5648.734

4965.920

4345.180

3817.55

28

Venituri actualizate (a=0.15)

112550.160

95764.032

170247.630

147996.420

128591.295

111773.520

97284.360

84606.345

73480.740

63907.545

55628.025

48383.445

42173.805

36481.635

31824.405

27684.64

29

Cheltuieli totale actualizate (a=0.15)

559660.560

667448.208

20422.346

17753.164

15425.389

13407.984

11669.912

10149.099

8814.508

7666.139

6672.955

5803.919

5059.031

4376.217

3817.551

3320.95

30

Venituri actualizate (a=0.16)

111515.216

94117.296

165849.135

142821.720

123157.860

106081.350

91592.190

78914.175

68047.305

58732.845

50453.325

43467.480

37516.575

32341.875

27943.380

24062.35

31

Cheltuieli totale actualizate (a=0.16)

554514.256

655970.924

19894.717

17132.424

14773.612

12725.170

10987.098

9466.285

8162.731

7045.399

6052.215

5214.216

4500.365

3879.625

3351.996

2886.44

32

Venituri actualizate (a=0.17)

110609.640

92597.232

161450.640

138164.490

117983.160

100906.650

86158.755

73739.475

62872.605

53816.880

46054.830

39327.720

33635.550

28719.585

24579.825

20957.53

33

Cheltuieli totale actualizate (a=0.17)

550011.240

645376.508

19367.088

16573.758

14152.872

12104.430

10335.321

8845.545

7541.991

6455.696

5524.586

4717.624

4034.810

3445.107

2948.515

2513.99

34

Venituri actualizate (a=0.19)

108669.120

89430.432

153429.855

129108.765

108409.965

91074.720

76585.560

64425.015

54075.615

45537.360

38292.780

32083.140

26908.440

22768.680

19146.390

16041.57

35

Cheltuieli totale actualizate (a=0.19)

540361.920

623304.808

18404.941

15487.463

13004.503

10925.024

9186.952

7728.213

6486.733

5462.512

4593.476

3848.588

3227.848

2731.256

2296.738

1924.29

61

BIBLIOGRAFIE
1. Agenţia Naţională pentru Misiunea Agenţiei Naţionale pentru
Protecţia
Protecţia Mediului
Mediului,
2005, accesat
la 05.09.2009,
<http://www.anpm.ro/index.aspx>
2. Agenţia pentru Protecţia
Mediului Dâmboviţa

Planul local de acţiune pentru protecţia
mediului,
2006, accesat
la 05.09.2009,
<http://www.apmdb.ro/index.php?p=plam>

3. Alegre, H.,
Hirner, W.,
Baptista, J.M.,
Parena, R.

Performance Indicators for Water Supply
Services – IWA Manual of Best Practice, IWA
Publishing, London, 2000

4.

Asociaţia Română a Apei Strategia de dezvoltare durabilă a serviciilor

publice de alimentare cu apă şi canalizare
„România 2025”, Asociaţia Română a Apei,
Bucureşti, 2003
5. European Commission Services of General Interest, Including Social
Services of General Interest: A New European
Commitment, Communication from the
Commission to the European Parliament, the
Council, the European Economic and Social
Committee and the Committee of the Regions,
Accompanying the Communication on “A
single market for 21st century Europe”,
Brussels, 20.11.2007, COM (2007) 725 final.
6. Guvernul României

Hotărârea Guvernului nr. 1718 din 30.12.2008
privind
organizarea şi funcţionarea
Ministerului Sănătăţii, publicată în Monitorul
Oficial nr. 5 din 06.01.2009

7. Guvernul României

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 13 din
20.02.2008 pentru modificarea şi completarea
Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

104

Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice
nr. 51/2006 şi a Legii serviciului de alimentare
cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, publicată
în Monitorul Oficial nr. 145 din 26.02.2008
8.

Guvernul României

Hotărârea Guvernului nr. 246 din 16.02.2006
pentru aprobarea Strategiei naţionale privind

accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare
de utilităţi publice, publicată în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 295 din 03.04.2006
9.

Guvernul României

10. Institutul Naţional
Statistică

Strategia Guvernului României privind
dezvoltarea şi modernizarea serviciilor publice
de gospodărie comunală, Guvernul României,
Bucureşti, 2002
de Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 18
martie 2002, INS, 2003

11. Ministerul Mediului

Programul Operaţional Sectorial de Mediu
2007-2013, Bucureşti, 2007, accesat la
05.09.2009,
<http://www.mmediu.ro/proiecte_europene/01_i
ntegrare_europeana/02_POS_mediu/00_Pos_M
ediu/POS_Mediu_RO.pdf>

12. Ministerul Mediului

Regulamentul de organizare şi funcţionare al
Ministerului Mediului, 2009, accesat la
05.09.2009,
<http://www.mmediu.ro/pdf/ROF_MM_2009.p
df>

13. Nistreanu, Valeriu,
Nistreanu, Viorica

Amenajarea resurselor de apă şi impactul
asupra mediului,
www.hydrop.pub.ro/vn_cap13.pdf

14. Plumb, I. (coordonator)

Managementul serviciilor publice, Bucureşti,
Editura ASE, 2003

Bibliografie

105

15. Raţiu-Suciu, I.,
Plumb, I.,
Pavelescu, F.,
Segal, Tatiana,
Zamfir, Andreea

Economia ramurilor. Lucrare complexă şi studii
de caz, Bucureşti, Editura ASE, 2002

16. Românu, I.,
Vasilescu, I.

Managementul investiţiilor, Bucureşti, Editura
Mărgăritar, 1997

17. Staicu, F. (coord.),
Pârvu, D.,
Dimitriu, M.,
Stoian, M.,
Vasilescu, I.

Eficienţa economică a investiţiilor, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995

18. Topală, E.

19. Vasilescu, I., Românu, I.,
Cicea, C.

Fezabilitate şi restructurare, Bucureşti, Editura
Semne, 1996
Investiţii, Bucureşti, Editura Economică, 2000

20. ***

Programul de dezvoltare a infrastructurii în
oraşele mici şi mijlocii (SAMTID), Ministerul
Administraţiei şi Internelor, Bucureşti, 2003

21. ***

SAMTID. Ghidul solicitantului pentru licitaţia
deschisă, Ministerul
Administraţiei şi
Internelor, Bucureşti, 2003

22. ***

Benchmarking Start Up Kit, World Bank

23. ***

Benchmarking Concept Paper, Financial and
Operational Performance Program (FOPIP),
MUDPII

24. ***

Workshop materials from USAID SE Europe
Regional Infrastructure Program

25. ***

Crearea capacităţii operaţionale pentru o
administraţie descentralizată în România –
Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

106

proiect
MATRA-BCD,
Strategia
de
descentralizare pentru alimentarea cu apă,
proiect pilot – Municipiul Suceava
26.

***

Legea nr. 51 din 08.03.2006 a serviciilor
comunitare de utilităţi publice, publicată în
Monitorul Oficial nr. 254 din 21.02.2006

27.

***

Legea nr. 241 din 22.06.2006 a serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare, publicată în
Monitorul Oficial nr. 563 din 29.06.2006

28.

***

Legea nr. 95 din 14.04.2006 privind reforma în
domeniul sănătăţii publicată în Monitorul
Oficial nr. 372 din 28.04.2006, cu modificările
şi completările ulterioare.

29.

***

Legea nr. 195 din 22.05.2006, legea-cadru a
descentralizării, publicată în Monitorul Oficial
nr. 453 din 25.05.2006