Anul II, nr.

16 mai 2008

Preþ: 50 de bani

Publicaþie editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº cu sprijinul

Din cuprins
Sfaturi celor cãsãtorite cu necredincioºi
Rãspunsurile Maicii Siluana la întrebãri despre aceastã situaþie, destul de des întâlnitã în familiile de azi. (pag. 9)

10 lucruri de fãcut cu copiii
Copilul pânã în 10 ani are neapãratã nevoie de interacþiunea cu un adult, de activitãþi zilnice care sã îi dezvolte mintea ºi sufletul. Iatã un set de 10 astfel de activitãþi care vã vor ajuta sã creºteþi copii sãnãtoºi fizic, mintal ºi spiritual.

Dragostea adevãratã aºteaptã
Eºti tânãr ºi þi se spune cã dacã ai o vârstã ºi nu þi-ai început viaþa sexualã eºti anormal? Cã poþi sã faci orice atâta timp cât foloseºti prezervativul sau mijloace anticoncepþionale? Nu fi aºa sigur, mai cerceteazã! (pag. 8)

O viaþã liniºtitã
A trãi în secolul XXI nu e deloc o sarcinã uºoarã. În acest numãr, psihologul Irina Constantinescu ne oferã câteva metode simple de a face faþã stresului ºi provocãrilor lumii contemporane. (pag. 13)

pag. 11

Editorial de Pr. Adrian Magda Dar peste câte bariere trebuie sã treci pânã acolo, câte obstacole trebuie sã ocoleºti, câte Sã gândim la fel unii piedici interioare trebuie sã depãºeºti? Cum pentru alþii vei putea sã îþi vezi orgoliul rãnit, sã accepþi În cea de-a doua pericopã a situaþia, sã laºi de la tine, când poþi sã rescrii Apostolului de la Taina Sfân- drama Arhidiaconului ªtefan ºi sã-l omori pe tului Maslu citim aºa: “Dum- cel de lângã tine cu piatra orgoliului care cere nezeul rãbdãrii ºi al mângâierii sânge? Lauda Iar dacã a-i gândi celuilalt cum doreºti sã vã dea vouã a gândi la fel unii În acest al patrulea episod pentru alþii, dupã Iisus Hristos, pentru ca toþi sã-þi gândeascã ºi el þie pare imposibil, al serialului „Principii de edujudecând la mãsura omului, rezolvarea o dã care creºtinã a copiilor“ vom laolaltã ºi cu o singurã gurã sã slãviþi pe tot Sf. Pavel: sã gândiþi unii pentru alþii, dupã Dumnezeu”(Romani 15, 5). Parcã îl vãd pe învãþa împreunã cum ºi când cum a gândit ºi Iisus Hristos. În Ortodoxie, sã-i lãudãm pe copii, dar ºi “apostolul neamurilor”, Sf. Pavel, oblojind acest lucru este cât se poate de simplu, de rãnile sufleteºti ale romanilor orbiþi de despre atitudinea noastrã genefiresc. Reciprocitatea în gândire are ca scop ralã faþã de ei ºi încrederea pe interese personale, recomandându-le a “gândi bucuria unitãþii ºi înþelegerii, ca toþi laolaltã ºi la fel unii pentru alþii”, mângâindu-i ºi care le-o acordãm. (pag. 10) îndemnându-i la rãbdare. Dar cum sã gândim cu o singurã gurã sã slãvim pe Dumnezeu. De ce m-am oprit la acest gând? Pentru cã la fel unii pentru alþii, atâta timp cât gânUltimul numãr al publicaþiei durile fiecãruia sunt conforme cu pre- duhul veacului în care trãim are nevoie de se poate citi ! pe INTERNET,ºi adresa ocupãrile, cu scopurile lui? Regula Apos- rãspunsul Apostolului. Împotriva oamela Împotriva cui luptãm? tolului este foarte simplã: sã îi gândeºti www.bzf.ro celuilalt cum ai dori sã îþi gândeascã ºi el þie. nilor sau a lui Hristos?

CMYK

2

Viaþa în Hristos

Drãguºul în straie de sãrbãtoare
În Duminica Sfântului Apostol Toma, prãznuitã anul acesta pe 4 mai, Parohia Ortodoxã Drãguº a fost îmbrãcatã în haine de sãrbãtoare. Credincioºii s-au adunat cu mic cu mare la bisericã pentru a-l întâmpina pe Prea Sfinþitul Irineu Duvlea, care a slujit aici prin binecuvântarea Înalt Prea Sfinþitului Laurenþiu, Mitropolitul Ardealului. La Drãguº, în fiecare primã duminicã dupã Paºti, a Sfântului Apostol Toma, se sãvârºeºte Taina Sfântului Maslu. O mare sãrbãtoare pentru localnici, pentru cã la eveniment participã ºi preoþii din satele din jur. Anul acesta bucuria a fost ºi mai mare, pentru cã slujba a fost oficiatã de un ierarh. Dupã ce vineri, 2 mai, a participat la hramul Mãnãstirii Brâncoveanu - Sâmbãta de Sus, Prea Sfinþitul Irineu, Episcopul-Vicar al Episcopiei Ortodoxe din America, a venit duminicã la Drãguº. A fost întâmpinat la intrarea în sat de oficialitãþile locale ºi sãtenii care nu s-au îmbrãcat doar ei în straie populare, ci ºi-au împodobit ºi casele cu covoare tradiþionale de Drãguº. Prea Sfinþitul Irineu, însoþit de Pãrintele Dionisie Rodila, egumenul Mãnãstirii “Înãlþarea Domnului” din

„Pentru libertatea ºi demnitatea noastrã“
În Biserica Ortodoxã sãrbãtoarea Înãlþãrii Domnului, prãznuitã anul acesta în 5 iunie, este ºi ziua dedicatã pomenirii ºi cinstirii eroilor neamului, zi în care în toate bisericile, mãnãstirile ºi catedralele ortodoxe din þarã ºi strãinãtate se face pomenirea tuturor eroilor români din “toate locurile ºi timpurile, cãzuþi pe câmpurile de luptã, în lagãre ºi închisori, pentru apãrarea patriei ºi a credinþei strãmoºeºti, pentru întregirea neamului, pentru libertatea ºi demnitatea noastrã”. În vremurile de demult, în primele secole de luptã pentru apãrarea neamului românesc, victoriile dar ºi jertfele de pe câmpul de luptã erau sãrbãtorite ºi cinstite prin rugãciuni de mulþumire ºi mijlocire cãtre Dumnezeu, care se concretizau în construirea unei biserici sau a unei mãnãstiri, aºa cum au fãcut mulþi domnitori, voievozi ºi boieri români. Sacrificiul a peste 800.000 de români în Primul Rãzboi Mondial a dus ºi la o preocupare a autoritãþilor pentru cei care ºi-au dat viaþa în luptã. La 4 mai 1920 regele Ferdinand promulga legea prin

Detroit ºi ierodiaconul Sebastian Dumitraºcu, s-a îndreptat apoi spre bisericã, unde a fost întâmpinat de pãrintele protopop Ioan Ciocan, preotul paroh Gheorghe Roºca ºi pãrintele diacon Calinic de la Mãnãstirea Brâncoveanu. A fost oficiatã Sf. Liturghie, dupã care cei prezenþi s-au bucurat de cuvântul de învãþãturã al Prea Sfinþitului, care la final a acordat pãrintelui paroh Gheorghe Roºca ºi pãrintelui diacon Calinic câte o cruce ºi un act de distincþie din partea Episcopiei Ortodoxe din America, ca semn de preþuire ºi respect. Pãrintele protopop a caracterizat aceastã zi ca fiind o triplã sãrbãtoare pentru Drãguº, la bucuria anualã a maslului de obºte care instituia o serbare naþionalã anualã de adãugându-se ºi bucuria prezenþei comemorare a eroilor, stabilindu-se sã se des- în mijlocul lor a Prea Sfinþitului fãºoare în ziua Înãlþãrii Domnului. Toate actele Irineu, dar ºi suprapunerea acestei normative ulterioare, pânã în anul 1948, au zile cu aniversarea preotului lor menþinut aceastã prevedere ºi au acordat zilei paroh, pãrintele Gheorghe Roºca. statut de sãrbãtoare naþionalã. Slujba a continuat cu Taina În 1948, printr-un decret, Ziua Eroilor a Sfântului Maslu ºi binecuvântarea fost stabilitã pentru data de 9 mai, pentru a nu recoltelor oamenilor, la care au mai avea nici o semnificaþie religioasã. Reveni- participat ºi preoþi din împrejurea la tradiþia sãrbãtoririi Zilei Eroilor în Ziua Înãl- rimi: Sâmbãta Rãsãriteanã ºi Aþãrii Domnului s-a realizat abia în anul 1995. puseanã, Lisa, Sâmbãta de Jos, Prin hotãrârile Sfântului Sinod al Bisericii Voila, Rucãr, Cincºor, Beclean ºi Ortodoxe Române din anii 1999 ºi 2001, sãrbã- Berivoi, dar ºi pãrintele Vasile toarea Înãlþãrii Domnului a fost consacratã ca Stan ºi pãrintele diacon Nicolae Zi a Eroilor ºi Sãrbãtoare Naþionalã Bisericeas- Lie de la Seminarul Teologic din cã. Biserica îºi îndreaptã în aceastã zi atenþia Fãgãraº. spre cei ce au pãtimit ºi ºi-au dat viaþa pentru Ziua de sãrbãtoare s-a încheiat adevãr ºi libertatea poporului în toate rãzboaiele, cu o agapã ºi apoi cu rãspândirea în închisori ºi lagãre de concentrare ºi depor- preoþilor invitaþi prin sat, unde au tare forþatã. Sã înãlþãm cu toþii, mãcar o datã pe oficiat la cererea credincioºilor an, un gând de rugãciune cãtre Dumnezeu pen- Taina Sf. Maslu ºi în casele lor, zãtru cei cãrora le datorãm libertatea noastrã, ba bovind aici pânã târziu în noapte. poate chiar ºi viaþa. Natalia Corlean Pr. Dorin Cristea

Eveniment

3

Izvorul Tãmãduirii la Mãnãstirea Brâncoveanu
În ziua Izvorului Tãmãduirii, prãznuit dispensa de cinstirea Maicii în Sãptãmâna Luminatã, acest “rai al anu- Domnului ºi prin aceasta de lui bisericesc”, aºa cum îi place Pãrintelui rolul mamei în sãdirea creTeofil sã o numeascã, mãnãstirea brânco- dinþei din sânul familiei. La rândul sãu, Înalt Prea veneascã de la Sâmbãta de Sus a reunit mulþime de credincioºi din toatã Þara Fãgãra- Sfinþitul Laurenþiu a definit ºului ºi din toate colþurile þãrii. Pe feþele Ortodoxia ca fiind credinþa tuturor strãlucea lumina Învierii, credin- care nu poate despãrþi cincioºii participând nu numai la Sfânta stirea lui Hristos de cinLiturghie, ci ºi la Taina Maslului, chiar stirea Maicii Domnului. Liturgic, Ortodoxia îmbinã dacã vremea nu era tocmai favorabilã. Cu toþii, preoþi ºi credincioºi, ne-am cultul de adorare adus lui bucurat de participarea Înalt Prea Dumnezeu cu acela de prea Sfinþitului Laurenþiu Streza, Mitropolitul cinstire adus Maicii DomArdealului, precum ºi a Prea Sfinþiei Sale nului. Pãrintele Mitropolit ºi-a încheiat din pãdurea de fagi. Întreaga adunare Irineu Duvlea, Episcop-Vicar al Episco- cuvântul de învãþãturã prin rostirea rugã- creºtineascã a plecat luminatã de miciunii de la Acatistul Maicii Domnului. nunatele cuvinte de învãþãturã, de frupiei Ortodoxe Române din America. Deºi Dumnezeu ploua a binecuvântare museþea slujbelor, împodobitã de razele de Cuvintele de învãþãturã, de îndemn, au fost pe cât de variate, pe atât de bine struc- din cer, în timpul Sfintei Taine a Maslului soare care s-au lãsat aºteptate. Pr. Cãtãlin Teulea turate teologic, transmiþând credincioºilor credincioºii nu au pãrãsit altarul de varã bucuria ºi valoarea trãirii Ortodoxiei. Predica exegeticã a Pãrintelui Profesor Vasile Mihoc ne-a fãcut urmând apoi preotul paroh cu Sfânta sã aprofundãm semnificaþiile adânci Evanghelie, doi preoþi care au tãmâiat înale Evangheliei racordatã la timpul continuu uliþele satului, pãrinþii cu Sfintele ºi civilizaþia Noului Testament. Iar Moaºte ºi mulþimea de credincioºi, procePãrintele Teofil a readus în faþa osiunea a ocolit satul în sunetul clopotelor ºi chilor noºtri duhovniceºti substanal Canonului Învierii, interpretat de un þa vie a textelor liturgice specifice grup vocal din Braºov. Deºi vremea nu a perioadei Penticostarului, sublinifost prea prietenoasã, oamenii, unii dintre ind faptul cã în fiecare duminicã ei îmbrãcaþi în costume tradiþionale putem fi pãrtaºi la Învierea lui româneºti, nu s-au speriat nici de ploaie, Hristos prin participarea la Sfânta Buciumenii au avut parte sâmbãtã, 3 nici de noroaiele prin care au trebuit sã treacã. Liturghie. Dacã Pãrintele Profesor Convoiul s-a oprit la poarta bisericii, unde a clarificat biblico-exegetic impor- mai, de o zi istoricã pentru ei: o pãrticicã din moaºtele Sfântului Nectarie din Eghina preoþii au sãvârºit sfinþirea apei ºi au sfinþit tanþa ºi valoarea cinstirii Maicii Domnului, Pãrintele Teofil a reuºit este adãpostitã acum în biserica satului. icoana cu sfintele moaºte, care a fost depusã în sã ne facã pãrtaºi cinstirii ei prin Evenimentul, organizat cu binecuvântarea bisericã pe un tetrapod special realizat de un cuvântul rostit, ce ne-a purtat ca o Înalt Prea Sfinþitului Laurenþiu Streza, a meºter din sat. rugãciune spre Maica Domnului. fost marcat de o procesiune în care oameVindecãtor de cancer Un cuvânt emoþionant a rostit nii, în frunte cu un sobor de preoþi, au strãCredincioºii au participat apoi la slujba apoi Prea Sfinþitul Irineu, cel care a bãtut uliþele satului, apoi au intrat în lãcafost stareþ al mãnãstirii între 1993- ºul de cult pentru a-l aºeza acolo pe Sfântul Paraclisului Sfântului Nectarie ºi au ascultat la final cuvântul Pãrintelui Matei. Stareþul schi2000. Acesta a mulþumit în mod care este acum ocrotitorul parohiei. tului de la ªinca Veche a povestit despre viaþa deosebit Înalt Prea Sfinþitului LauÎntâmpinat ca un ierarh Sfântului Nectarie (1846-1920) ºi câteva din renþiu cã l-a primit cu cãldurã acaMoaºtele Sfântului Nectarie au ajuns la nenumãratele minuni pe care acesta le sãvârsã, “acasã” pentru Prea Sfinþia Sa însemnând România, dar mai ales Mã- Bucium însoþite de Pãrintele Matei Bilauca, ºeºte ºi în zilele noastre, fiind cunoscut îndeonãstirea Sâmbãta, unde s-a format stareþul Schitului “Naºterea Maicii Domnului” sebi ca vindecãtor de cancer. Pãrintele le-a exca monah, mãnãstire pe care a avut de la ªinca Veche. La intrarea în sat, stareþul ºi cei plicat buciumenilor ºi cum au ajuns ca bisericinstea sã o slujeascã ºi ca stareþ, doi cãlugãri de la mãnãstire au fost întâmpi- ca lor sã-l gãzduiascã pe acest mare sfânt, responsabilitate deloc uºoarã, pe naþi de preotul paroh Marius Corlean, împreu- povestindu-le cum a dãruit o pãrticicã din care a preluat-o cu râvnã ºi dãruire nã cu alþi patru preoþi ºi mulþimea de credin- moaºtele Sfântului de la ªinca familiei preotuactualul Pãrinte Stareþ Ilarion Urs. cioºi. Sfântul Nectarie, care a fost episcopul Pen- lui lor, însã acesta a ales sã o aºeze în bisericã, A îndemnat pe toþi credincioºii sã tapolei, a fost primit ca un ierarh: în sunetul clo- pentru ca Sfântul Nectarie sã devinã ocronu-ºi piardã identitatea credinþei potelor, cu steaguri, Sfânta Cruce ºi Evanghelia. titorul satului ºi sã se poatã bucura de el întreaCu praporii ºi icoana Sfântului în frunte, ga comunitate. ortodoxe, credinþã ce nu se poate Natalia Corlean

Sfântul Nectarie la Bucium

4

Sãrbãtorile lunii
când L-au vãzut înãlþându-Se pe Domnul? Dacã ei s-au întors la Ierusalim cu bucurie mare, au fãcut-o pentru cã au crezut de acum în cuvintele lui Hristos, fãrã a mai avea vreun dram de îndoialã: “Nu vã voi lãsa orfani, ci Mã sui la cer, ca sã vã trimit un alt Mângâietor, Duhul Adevãrului, Care va fi cu voi pânã la sfârºitul veacului. Acela vã va învãþa toate”. ªi iatã cã doar peste zece zile, în ziua Cincizecimii, aceastã promisiune s-a împlinit. Duhul Sfânt, Mângâietorul, a treia persoanã a Sfintei Treimi, se pogoarã în chip vãzut sub semnul limbilor de foc peste Sfinþii Apostoli. Acum are loc transformarea totalã a lor din oameni pãmânteºti în mesageri ai cerului. ªi cum sã nu se schimbe, când trupul lor se transformã într-o clipã în templu în care se sãlãºluieºte Duhul Sfânt? ªi deodatã din ei încep sã curgã ca dintr-un izvor darurile Duhului: darul facerii de minuni, darul proorocirii, darul înþelepciunii, darul vorbirii în limbi strãine, darul iubirii de Dumnezeu ºi de aproapele. Dar ºtiþi care a fost cel mai mare dar primit? Înfierea lor de cãtre Dumnezeu. Rãmãseserã orfani timp de zece zile, dupã înãlþarea lui Hristos la cer, iar acum au fost înfiaþi definitiv de cãtre Duhul. Au intrat într-o mare familie, în familia lui Dumnezeu, cãci acum luase fiinþã Biserica lui Dumnezeu, comunitatea celor care credeau cu adevãrat în Învierea lui Hristos.

Praznicul Înãlþãrii ºi al Rusaliilor

Înãlþaþi-vã la cele înalte pentru a primi darurile Duhului
Sãrbãtorile! Praznicele bisericeºti! Zile deosebite de celelalte zile calendaristice obiºnuite. Îmi place sã le numesc popasuri duhovniceºti sau oaze de verdeaþã în acest deºert al vieþii cotidiene. Sãrbãtorile? Clipe de odihnã sufleteascã. Momente de refugiu ale sufletului într-o altã lume. O lume de poveste, de mit sau legendã pentru unii, dar atât de realã pentru cei care cred cã creºtinismul nu este o simplã poveste, ci este viaþã. Viaþã adevãratã. împãrãþie care, deºi Înãlþarea: existã real, pentru Hristos a plecat mulþi pare de poveste. dintre noi? Hristos S-a înãlþat ca sã-mi dovedeascã cã Înãlþarea Domnului ºi eu la sfârºitul cãlãla cer ºi Rusaliile sau toriei mele pãmânteºti Pogorârea Duhului Sfânt. mã voi înãlþa. Unde? Unii spun cã sunt eveniLa Rai, la Rai… mente mitice, petrecute Acolo unde locaºul cândva demult ºi a cãror mi-a fost pregãtit de poveste e frumos sã o Cel Care S-a înãlþat. asculþi ºi acum, dupã douã mii de ani. Alþii reuºesc sã treacã dincolo “Nu vã voi de acest vãl al ignoranþei lãsa orfani” ºi sã pãtrundã într-o altã dimensiune a lumii acesªi totuºi, de ce teia, în care timpul nu se sunteþi bucuroºi la mai mãsoarã în minute ºi ani, ci în veºnicie, în care totul este aºteptare dar ºi întâlnire continuã cu Cel pe care Îl aºtepþi. Pentru mulþi dintre noi viaþa este un fel de joc “de-a v-aþi ascunselea” pe care-l jucãm cu Dumnezeu. ªi ni se pare firesc sã jucãm acest joc cu Dumnezeu de vreme ce iatã ºi El, de douã mii de ani, spun unii, se cam ascunde de noi. A venit în mijlocul nostru. S-a pogorât în istorie. A stat pe pãmânt cu noi timp de 33 de ani, dar apoi s-a înãlþat la cer. ªi acum nu-L mai vedem. A plecat de pe pãmânt prin Înãlþare. ªi noi prãznuim Înãlþarea Sa la cer. Paradoxal, ar spune unii. Vã bucuraþi cã El a plecat? Ce bucurie? Ce praznic? Ce mai sãrbãtoare! Nu te poþi bucura când cineva drag pleacã de lângã tine. Dar mai ales atunci când ºtii cã nu-l vei mai vedea niciodatã. ªi totuºi, noi ne bucurãm. Pentru cã noi ºtim de ce a plecat. A plecat cu un scop pe care trebuia sã-l împlineascã. “Mã sui la Tatãl Meu ca sã vã pregãtesc ºi vouã locaº”. Aºa le spu- praznicul Înãlþãrii? Hristos a plecat. Aþi sese Apostolilor. El, care este Calea, s-a rãmas singuri, ai nimãnui, vor spune cei înãlþat la cer ca sã ne arate ºi nouã calea pe care nu înþeleg taina creºtinismului. Cum care o avem de urmat, drumul nostru cel putem sã nu ne bucurãm când aceastã adevãrat. Un drum care urcã sus, spre acea bucurie a înaripat sufletele Apostolilor

Ieºiþi din cotidian!
ªi noi facem parte din aceastã Bisericã. ªi noi am fost renãscuþi la aceastã viaþã nouã prin lucrarea Duhului. ªi acum Duhul continuã sã-ºi manifeste lucrarea Sa sfinþitoare în lume. ªi acum împarte daruri, la fel ca ºi atunci. Sunt sigur cã acum vã veþi întreba: “Dar noi nu vedem aceste daruri. Cum poþi spune cã ele existã ºi acum?” Dacã nu le vezi înseamnã cã este o problemã nu cu darurile Duhului, ci cu tine, care nu vrei sã-þi deschizi bine ochii. Duhul nu va intra niciodatã cu forþa în viaþa ta. Hristos spune: “Eu stau la uºã ºi bat. Dacã va deschide cineva voi intra la el ºi voi cina cu el.” De aceea vã îndemn ca în aceste zile de prãznuire sã ieºiþi puþin din cotidianul vostru ºi sã vã înãlþaþi cu sufletul spre cele înalte precum S-a înãlþat Hristos ºi în acelaºi timp sã vã deschideþi sufletul la fel ca ºi Sfinþii Apostoli, pentru ca Duhul Sfânt sã poatã sã-ºi gãseascã sãlaº în voi ºi sã poatã sã-ºi împartã darurile prin voi. Pr. Iosif Ciolan

CMYK

Dialoguri

5

„Fãrã Înviere creºtinismul nu ar fi existat“
Pe pãrintele Marcel Ivaºcu l-am gãsit în sânul familiei într-o atmosferã caldã ºi primitoare, într-o zi însoritã de mai ºi l-am rugat sã accepte sã purtãm un dialog despre bucuria Învierii care ar trebui sã ardã mereu în sufletele noastre. Pãrinte Marcel, Hristos a Petru ne pune în atenþie cel mai puternic argument, zicând: “pe înviat! acest Iisus, Dumnezeu L-a Adevãrat a înviat! Pãrinte, v-am cunoscut înviat ºi la aceasta noi toþi sunanul trecut cu prilejul Mas- tem martori”. Ce fel de marlurilor de obºte care au loc an tori? Martori oculari. Iatã de ce de an în Þara Fãgãraºului ºi zic Sfinþii Apostoli: “Nu putem recunosc cã m-au impresion- sã nu grãim cele ce am vãzut ºi at bucuria ºi cãldura cu care am auzit”. ªi sã nu uitãm cã nu vorbeaþi despre Învierea erau dintre cei care aºteptau Domnului. De ce e Învierea Învierea, ci erau cuprinºi de fricã ºi de deznãdejde. Toþi dãtãtoare de bucurie? Despre Învierea Domnului s-au îndoit când li s-a spus cã a toþi vorbim cu bucurie ºi cu înviat. Numai întâlnirea cu cuvinte înãlþãtoare, pentru cã Iisus înviat i-a convins. Este interesant cum cei ce este “praznic al praznicelor ºi sãrbãtoare a sãrbãtorilor”. E au urmat Domnului erau actul suprem prin care Mântui- cuprinºi de îndoialã, cu toate torul Hristos îºi încununeazã cã ar fi trebuit sã ºtie ce avea opera de mântuire a lumii, adu- sã urmeze. Aºa este. Din cuprinsul ce dovada supremã a dumnezeirii Sale ºi îºi sacralizeazã învã- Sfintelor Evanghelii ºtim cã þãtura. Fãrã Înviere nici aminti- Mântuitorul ºi-a anunþat rea, nici învãþãtura Lui n-ar fi Patimile, Moartea ºi Învierea ajuns pânã la noi; ar fi rãmas de mai multe ori. A þinut precum învãþãturile altor filo- anume sã se ºtie cã vine sã sofi, moraliºti, interesantã - dar împlineascã un plan al lui omeneascã. Fãrã Înviere creºti- Dumnezeu cu lumea, ºi în nismul n-ar fi existat, Biserica cadrul acestui plan se succed nu s-ar fi întemeiat, iar lumea mai multe etape ºi cã toate sunt cu rost, rânduite de sus. nu ºtiu cum ar fi arãtat… Odatã, Mântuitorul le-a Aproape în toate timpurile au existat voci care ºi-au vorbit metaforic: “Stricaþi exprimat neîncrederea în În- Templul acesta ºi în trei zile Îl vierea Domnului. Nouã de un- voi zidi”, referindu-se la temde ne vine aceastã credinþã? plul trupului Sãu, care trebuia Când vorbim de Înviere nu sã moarã ca sã învieze. Deºi au vorbim de ceva obiºnuit ci de fost preveniþi cã vor asista la un eveniment mai presus de acest mare ºi unic eveniment fire, un eveniment dumneze- care va întoarce tristeþea în iesc. Credinþa noastrã în bucurie, Sfinþii Apostoli, când Înviere nu vine din închipuirea L-au vãzut pe Iisus batjocorit, cuiva sau a noastrã, ci de la rãstignit ºi mort, n-au mai putut martori oculari, cum sunt gândi decât ca unii care ºtiau cã femeile mironosiþe, Sfinþii moartea e sfârºitul a toate. Apostoli, soldaþii care erau de Numai întâlnirea cu Iisus învipazã. Ei ne-au transmis-o din at i-a fãcut din fricoºi curajoºi. Pe Apostolii Luca ºi generaþie în generaþie, ca pe un testament, în cartea sfântã ce se Cleopa Mântuitorul i-a mustrat numeºte Noul Testament. Ca pentru neîncredere, zicându-le: sã ne convingã, Sf. Apostol "O, nepricepuþilor ºi zãbavnici
cu inima ca sã credeþi toate câte au grãit proorocii. Nu trebuia, oare, sã pãtimeascã acestea Hristos ºi sã intre în slava Sa?” ªi începând de la Moise ºi toþi proorocii le-a tâlcuit lor locurile despre El. Apostolii au fost încredinþaþi de Învierea Domnului atunci când l-au vãzut înviat, au vãzut ºi au crezut, iar noi suntem încredinþaþi de Învierea Sa prin credinþã, suntem dintre fericiþii despre care i-a zis Iisus lui Toma: “fericiþi cei ce nu au vãzut ºi au crezut”. Dar totuºi, la ce ne ajutã cre- Numele: Pr. Marcel Ivaºcu dinþa aceasta în Înviere? Data ºi locul naºterii: 7 august Învierea Domnului este 1958, Sâmbãta de Sus chezãºia credinþei în propria Studii: 1966-1970 - liceul la noastrã înviere ºi nemurire. Victoria; 1970-1974 - Institutul Mântuitorul a înviat ca sã ne Teologic din Sibiu. arate cã ºi noi vom învia la Familia: cãsãtorit cu Lucia, înÎnviere în Ziua cea de Apoi, vãþãtoare, au un fiu - Lucian, când, potrivit Scripturii, vor teolog ºi jurist, cãsãtorit, de la ieºi cei ce au fãcut cele bune, care au ºi o nepoþicã. spre învierea vieþii fericite, iar Parohia în care slujeºte: cei ce au fãcut cele rele, spre Sâmbãta de Sus - Rãsãriteanã. învierea vieþii nefericite. Iatã Pãrinte Marcel, în încheiecum Învierea Domnului alungã re spuneþi-ne un cuvânt pe cade la noi teama de moarte ºi re sã-l pãstrãm în inimã... neºtiinþa despre cele viitoare ºi În una din stihirile de la veºnice. Creºtinul adevãrat ºtie slujba Învierii se aratã clar cã cã peste toate stãpâneºte o rân- “acum toate s-au umplut de duialã divinã ºi de aceea poate luminã, ºi cerul ºi pãmântul ºi sã îºi ducã în liniºte morþii la cele dedesubt”, cãci Hristos mormânt, iar peste groapa “înviind din mormânt, precum mormântului aude mereu che- a zis mai înainte, ne-a dãruit marea Domnului: “Eu sunt nouã viaþã veºnicã”. De aceea Învierea, Viaþa ºi odihna, tot cuvântul meu este tot din cel ce trãieºte ºi crede în Mine, Utrenia Învierii: “Învierea Ta, Hristoase, îngerii o laudã în chiar de va muri, viu va fi”. Dacã existã înviere, nu ne ceruri, iar pe noi pe pãmânt ne este deloc indiferent cum ne învredniceºte cu inimã curatã trãim viaþa aici pe pãmânt, sã Te mãrim”. Pãrinte, vã mulþumim unde ne e dat de Dumnezeu sã ne pregãtim pentru veºnicie. frumos pentru cãldura ºi Toate acestea ne ajutã sã ospitalitatea cu care ne-aþi înþelegem cã nu venim întâm- primit ºi pentru cuvintele plãtor, nu trãim întâmplãtor ºi dãtãtoare de bucurie pe care nu murim întâmplãtor, ci toate ni le-aþi pus la inimã. Hristos au o logicã ºi o cauzã care ne a înviat! Adevãrat a înviat! duc mereu la cauza cauzelor, la Interviu realizat de Dumnezeu, Stãpânul vieþii ºi al Pr. Ovidiu Bostan morþii.

CMYK

6

Viaþa în Hristos

Catehism pe înþelesul tuturor

Sã înþelegem Ortodoxia (II)
pe om, dacã þinem cont de afirmaþia lui Simion Mehedinþi, care a spus cã atât valoreazã omul, cât a ajuns sã înþeleagã din Despre Ortodoxie nu vorbim ca despre Evanghelie. ceva exterior, strãin, aºa cum - de pildã - am Ortodoxia te cucereºte vorbi despre o operã de artã, admirând-o din afara ei. Ortodoxia nu se poate descrie, Nu se poate sã ajungi sã cunoºti frupentru cã cine încearcã sã descrie Orto- museþile Ortodoxiei ºi sã nu fi cucerit de doxia o circumscrie, o limiteazã la cuvin- ele. Existã în Ortodoxie o forþã de atracþie tele lui. Ori, Ortodoxia are atâtea posibi- direct proporþionalã cu mãsura în care te litãþi, cât este omul în stare sã descopere la implici în viaþa duhovniceascã. Pagina mãsura la care a ajuns. Din aceastã cauzã Scripturii pe care o rãsfoieºti pentru a nu Sfântul Simeon Noul Teolog a spus cã ºtiu câta oarã nu este deloc identicã cu “Hristos se aflã ascuns în poruncile Lui ºi aceeaºi paginã de data trecutã. Deºi conþinutul este neschimbat, fiecare lecturã Se descoperã pe mãsura împlinirii lor”. Ortodoxia este un mod de a-l mãsura a Scripturii te duce undeva mai departe, îþi

Ortodoxia este un mod de viaþã

Uitarea de a iubi…
Aº vrea sã încep articolul meu de aceastã datã cu o întrebare: Câte clipe frumoase pierdem noi din viaþã datoritã refuzului de a iubi? sau... sã vã întreb altfel: Câte momente frumoase ar fi putut exista, dar din cauza “neiubirii” noastre ele nu s-au întâmplat? Sunt sigurã cã majoritatea cititorilor se gândesc cã aceasta este o întrebare adresatã mai ales familiºtilor ºi cã, vorbind despre iubire, mã refer mai ales la iubirea dintre soþi, chiar ºi la iubirea conjugalã. Într-o oarecare mãsurã aveþi dreptate, însã este vorba nu doar de iubirea soþilor, ci de iubirea “familialã”. Cãci, dacã stãm sã ne gândim, fiecare dintre noi facem parte dintr-o familie, avem pãrinþii noºtri, sau soþii ºi copiii noºtri. Mai mult decât atât, toþi facem parte din Marea Familie al cãrei liant este Hristos. ªi veþi deduce în cele ce urmeazã cã afirmaþia mea este cât se poate de adevãratã. Cei mai mulþi dintre credincioºi în perioada Postului Paºtelui care tocmai a trecut, s-au spovedit iar apoi s-au împãrtãºit cu Trupul ºi Sângele Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Cu toþii, indiferent de biserica, oraºul, þara în care ne-am aflat, ne-am împãrtãºit la un moment dat cu Trupul ºi Sângele lui Hristos. Cu toþii ne-am împãrtãºit din acelaºi Trup ºi acelaºi Sânge, asta înseamnã cã pentru un timp am devenit fraþi de trup ºi fraþi de sânge, aºadar am devenit membri ai aceleiaºi familii. Împãrtãºirea cu Trupul ºi Sângele Domnului ne face hristofori, adicã “purtãtori de Hristos”, pentru cã Îl primim pe Hristos în trupul ºi în sufletul nostru. Astfel devenim, toþi cei care

adânceºte înþelegerea, te deschide. Cum i-a cucerit Hristos pe ucenici? Vedem din rãspunsul lui Petru: “Doamne, unde ne vom duce? Tu ai cuvintele vieþii veºnice.” Altfel spus, “Doamne, ne-ai cucerit într-o aºa mãsurã încât nu avem unde sã gãsim ceva mai bun, sau ceea ce ne oferi Tu. Ai pus stãpânire pe noi ºi ne ne împãrtãºim, fii ai Tatãlui ºi, automat, fraþi. place atât de mult sã fim stãpâniþi de Iatã deci cã familia se extinde, prin urmare ºi iubirea ar trebui sã se extindã... Tine încât nu ne mai intereseazã liFiind membri ai unei mari familii, ar trebui sã bertatea în afara Ta.” ne purtãm ca atare, ca ºi în familia “de bazã”. Iar la baza fiecãrei familii stau încrederea, respectul, ajutorul, sprijinul reciproc, înþelegerea, bunãtatea ºi, mai presus de toate, cea pe care se “clãdesc” acestea: IUBIREA. Deci între membrii unei familii ar trebui sã se dezvolte relaþii armonioase, plãcute, bazate pe cele amintite mai sus. Sunt convinsã cã aþi observat folosirea formei “ar trebui”. Am folosit-o pentru cã ºtiu cã nu întotdeauna ne manifestãm cum trebuie în relaþia cu ceilalþi. Am putea sã analizãm ºi sã cercetãm mult motivele comportamentului nostru - ciudat câteodatã - dar cred cã marea concluzie la care s-ar ajunge este aceasta: nu suntem cum trebuie câteodatã pentru ceilalþi din cauza lipsei iubirii. Sau (sã zicem mai blând) din cauza uitãrii de a iubi. Din când în când, “uitãm” cã iubim ºi mai “scãpãm” câte un lucru, o faptã mai “nelalocul” ei. Gândiþi-vã cã în locul momentelor tensionate, stresante, ar putea fi momente frumoase, de bucurie ºi cã vã stã în putere sã le transformaþi pe cele rele în bune prin dãruire ºi iubire. E drept cã pentru a-i iubi pe cei din jur ar trebui sã fim în permanenþã cu “mintea treazã”, cu inima deschisã, cu atenþia concentratã la maxim. ªi n-ar trebui sã ne fie greu sã fim astfel, pentru cã Însuºi “Dumnezeu este Iubire”. Ori, dacã Îl avem mereu pe Dumnezeu cu noi, avem ºi iubirea. Ramona Broscãþeanu

Ortodoxia este rãspunsul la cãutãrile fiecãruia
Omul este un perpetuu cãutãtor, un explorator neobosit. Progresul continuu al lumii este rezultatul unei escaladãri neîncetate a limitelor. Dar nici o descoperire fãcutã de om nu i-a adus mulþumirea deplinã, nu l-a fãcut sã se opreascã pentru cã a gãsit ceea ce cãuta. ªi nici faptul cã a pus piciorul pe lunã nu l-a apropiat mai mult de Dumnezeu. În schimb, am întâlnit oameni care l-au gãsit pe Dumnezeu pe pãmânt, în flori, în ei înºiºi ºi în ceilalþi..., în Sfântul Potir. Ortodoxia are o singurã regulã: iubirea dezinteresatã. De fapt, cartea de vizitã a Ortodoxiei este IUBIREA. “În aceasta vor cunoaºte oamenii cã sunteþi ucenicii Mei, dacã veþi avea dragoste între voi”, le spunea Mântuitorul ucenicilor. Iar la urmã ªi-a dat duhul îmbrãþiºându-ªi rãstignitorii cu mâinile larg deschise pe cruce. Aºadar, Ortodoxia este ceea ce îi trebuie fiecãruia, pentru cã Hristos “se face tuturor toate”. Ortodoxia ar trebui sã fie respiraþia noastrã. Pr. Adrian Magda

Viaþa în Hristos

7

Sã postim cu Sfinþii Apostoli

Jertfa de varã
Odatã cu începutul verii ne pregãtim pentru a intra într-o nouã perioadã de post, ºi anume Postul Sfinþilor Apostoli Petru ºi Pavel, care începe anul acesta în 23 iunie. Rânduiala postului este o practicã þinutã cu sfinþenie de cei cu adevãrat credincioºi, pentru cã postul izvorãºte din credinþã, iar cei care nu respectã rânduiala postului dau dovadã de insuficientã credinþã, aºa cum spune Pãrintele Teofil de la Mãnãstirea Brâncoveanu.

E mai uºor sã postim împreunã
Biserica a statornicit în decursul unui an patru mari perioade de post, câte unul pentru fiecare anotimp, postul Sfinþilor Apostoli fiind numit ºi postul verii. Acesta are o lungime variabilã de la un an la altul, începutul lui fiind în legãturã cu Sfintele Paºti. Regula este ca acest post sã înceapã în ziua de luni de dupã Duminica Tuturor Sfinþilor, care este a noua Duminicã dupã Paºti sau prima Duminicã dupã Rusalii. În acest an, Postul Sfinþilor Apostoli se întinde pe durata unei sãptãmâni. Practica postului a fost prezentã în rândul creºtinilor încã de la început, Domnul nostru Iisus Hristos postind înainte de a începe sã vesteascã oamenilor Evanghelia. De asemenea, zilele de miercuri ºi vineri au fost zile de post încã din perioada Apostolilor. Cunoscând Sfinþii Pãrinþi faptul cã omul cu greu se urneºte spre cele bune ºi cã din fire este aplecat spre cele rele, s-au hotãrât aceste perioade de post ca exerciþiu de înfrânare a poftelor ºi de întãrire a voinþei spre cele bune. Este mai uºor credinciosului sã posteascã atunci când ºtie cã ºi alþii postesc împreunã cu el, când ºtie cã toatã Biserica posteºte.

Postul ne disciplineazã

Înfrânarea de la anumite mâncãruri ºi bãuturi în perioada postului nu se face cu gândul cã acestea ar fi rele, sau cã ar putea sã ne dãuneze în vreun fel. Înfrânarea aceasta trebuie sã fie în conformitate cu gândul Sfântului Apostol Pavel, exprimat De la hrana trupului la în prima epistolã a sa cãtre cei din cetatea hrana sufletului Corint: “Toate îmi sunt îngãduite (cu Prin post ne exprimãm ºi pocãinþa, Îi putinþã), dar nu toate îmi sunt de folos. Toate îmi sunt îngãduite (cu putinþã), dar arãtãm lui Dumnezeu pãrerea de rãu pen-

nu mã voi lãsa biruit de ceva” (6, 12). Adicã sã nu lãsãm ca pofta sã punã în vreun fel stãpânire pe noi. Sã mâncãm pentru a trãi, nu sã trãim pentru a mânca. De asemenea este ºtiut cã omul are o mai bunã dispoziþie spre rugãciune atunci când posteºte, de aceea în aceastã perioadã de post se înmulþeºte rugãciunea atât în biserici cât ºi la casele oamenilor. Postul creeazã în om ºi o disciplinã. Dacã la început suntem atenþi la felul ºi cantitatea mâncãrii, aceastã atenþie se mutã mai apoi ºi asupra faptelor, cuvintelor ºi gândurilor noastre, pãzindu-ne ca nu cumva prin vreo acþiune rea sã ne facem postul nefolositor. Aceastã mutare a atenþiei noastre de la cele materiale la cele spirituale trebuie sã continue ºi dupã încetarea postului, prelungindu-se în toatã vremea vieþii noastre. Astfel, aceste perioade de post ni se fac nouã ca niºte trepte, în fiecare post cãutând sã evoluãm, sã creºtem duhovniceºte îndepãrtând câte un obicei rãu ºi punând unul bun în locul sãu.

tru pãcatele pe care le-am fãcut. Rugãciunile pe care le facem în zilele de post sunt unele de cãinþã, prin intermediul cãrora cerem ca milostivirea lui Dumnezeu sã biruiascã ºi sã risipeascã mulþimea pãcatelor noastre. De aceea postul este un mijloc de mântuire. În acelaºi timp postul este un act de cult, o renunþare de bunã voie, o jertfã fãcutã cu gândul la Dumnezeu, izvorâtã din credinþa ºi dragostea noastrã faþã de Dumnezeu ºi din dorinþa de a-i imita pe Sfinþii Bisericii noastre, care au adus ºi ei lui Dumnezeu aceastã jertfã a postului. ªi, ceea ce este mai important, foamea pântecelui pe care o simþim în timpul postului, necesitatea aceasta biologicã datã de Dumnezeu, trebuie sã ne înveþe ºi sã ne ajute sã dobândim ºi foamea duhovniceascã, foamea dupã mai multã credinþã, foamea dupã adevãr, foamea dupã dreptate, foamea de înþelepciune, de pace, de curãþie sufleteascã ºi în primul rând foamea de Dumnezeu. Ne hrãnim trupul, dar cu ajutorul postului simþim nevoia de a ne hrãni ºi sufletul, iar hrana sufletului este Cuvântul lui Dumnezeu. Postul este împlinit, este complet atunci când ne spovedim ºi ne împãrtãºim. Foamea postului trebuie sã ne aducã în minte cuvintele Mântuitorului Hristos: “Eu sunt pâinea vieþii. Cel ce vine la Mine nu va flãmânzi ºi cel ce crede în Mine nu va înseta niciodatã”. “Eu sunt pâinea cea vie, care s-a pogorât din cer. Cine mãnâncã din pâinea aceasta viu va fi în veci. Iar pâinea pe care Eu o voi da pentru viaþa lumii este Trupul Meu” (Ioan 6, 35; 51). De aceea, în perioada de post nu trebuie sã lipseascã din preocupãrile noastre Spovedania ºi Împãrtãºania cu Trupul ºi Sângele Domnului care se dau spre iertarea pãcatelor ºi pentru dobândirea vieþii veºnice. Pr. Ovidiu Bostan

8

Fii tânãr cu Hristos

Dragostea adevãratã aºteaptã
Într-o societate în care îndemnurile la începerea vieþii sexuale cât mai repede (cã altfel e ceva în neregulã cu tine!) ne bombardeazã din toate pãrþile, iatã cã existã tineri care au curajul sã spunã cã îºi doresc ºi altceva decât tendinþa turmei. În strãinãtate mai demult, la noi mai de curând, grupuri de tineri s-au organizat ºi au decis sã spunã ºi celorlalþi adevãrul ascuns în spatele aparenþelor. Þie ce þi se spune? Cã dacã ai o vârstã ºi nu þi-ai început viaþa sexualã eºti anormal? Cã poþi sã faci orice atâta timp cât foloseºti prezervativul sau mijloace anticoncepþionale? Nu fi aºa sigur, mai cerceteazã! Iatã mesajul unor tineri care au preferat sã ºtie adevãrul, l-au aflat cu ajutorul specialiºtilor ºi vor sã þi-l spunã ºi þie:

Meritã sã aºtepþi!

„CPPSPM este o campanie foarte

Sarcini nedorite în adolescenþã, boli cu transmitere îndrãzneaþã, "obraznicã" dupã unii, foarte sexualã, printre care se numãrã ºi SIDA, relaþii distruse de greu acceptatã de societate, o campanie vinovãþie ºi regret ºi inimi zdrobite sunt urmãrile unui stil care întâi provoacã râsul, apoi îþi de viaþã haotic din punct de vedere sexual. La fiecare provoacã urã faþã de ceea ce vrea sã schimb de partener(ã), încrederea, care este o condiþie de spunã. ªi asta pentru cã instinctiv omul se bazã pentru o relaþie stabilã, este tot mai zdruncinatã teme de a descoperi ceva ce îi va schimba total modul de a vedea lucrurile.“ lãsând loc liber suspiciunilor ºi geloziei. Soluþia cea mai bunã: fãrã experienþã sexualã înainte de cãsãtorie! Este un model de viaþã dinamic, care depãºeºte cu mult invenþiile societãþii, cum sunt pilula sau prezervativul. Tinerii miºcãrii DAA (Dragostea adevãratã aºteaptã) vor sã arate o alternativã la stilul de viaþã contemporan ºi nu se lasã amãgiþi de motto-ul “Just do it” (Fã-o pur ºi simplu). „Dragostea stã oare în carne? Nu, nici vorbã. EA ÞINE DE SUFLET. Da, este adevãrat, suntem totuºi ºi materiali. Însã sexul premarital degradeazã dragostea. În ultimul hal. Sunã absurd? Da? Pentru cã imaginea culturalã propovãduieºte sexul drept cea mai înaltã treaptã în fericirea unui cuplu? Sexul premarital nu apropie douã suflete. În schimb le desparte, pune accentul pe plãcere fizicã, astfel dragostea iniþialã (care era sau nu) care avea nevoie de inocenþã, moare uºor dar sigur. Nu vã vorbim din cãrþi. Unii dintre noi au avut aceste experienþe. Au vãzut ºi au comparat. ªi regretã enorm, ºi ar vrea sã poatã schimba trecutul. Însã sunt foarte puþini cei care s-au putut întoarce, ºi care nu au intrat în sclavia pãcatului, deoarece þineau totuºi mai mult la dragoste ºi adevãr decât la plãcere. Lupta lor a fost ºi este grea, cãci URMELE RÃMÂN... “

De ce meritã sã aºtepþi?
- dragostea adevãratã înseamnã cu mult mai mult decât o porþie de sentimente ºi un contact sexual. Ea se dezvoltã dintr-o relaþie de prietenie realã bazatã pe respect autentic ºi dedicare totalã. - viaþa sexualã ajunge desãvârºitã numai în relaþia de cãsnicie lipsitã de comparaþii ºi suspiciuni - este singura protecþie sigurã faþã de boli cu transmitere sexualã, inclusiv SIDA - este singura protecþie sigurã faþã de sarcinã sau avort - este singura protecþie realã pentru inima ta - numele tãu nu va fi “aia...” sau “ãla...” - trupul tãu curat ºi neatins este prea preþios pentru a fi aruncat - îþi vei pãstra o relaþie autenticã cu pãrinþii tãi în cea mai criticã perioadã a vieþii umane: adolescenþa - vei putea într-o zi sã te uiþi în ochii soþului/soþiei tale ºi sã-i spui: “Te-am iubit înainte sã te cunosc!”

Aflã mai multe aici:
www.campania.ro www.lifeway.com/tlw/ www.asteapta.ro
Paginã realizatã de Natalia Corlean

CMYK

Pas în doi

9

Maica Siluana vã rãspunde

Sfaturi celor cãsãtorite cu necredincioºi
Aº dori sã ne daþi câteva sfaturi celor care suntem cãsãtorite cu necredincioºi, ºi care parcã ne rupem în douã: între soþ, familie ºi între Bisericã, ºi nu ºtim cum sã le împãcãm pe amândouã. Cel mai greu e faptul cã tragem în direcþii diferite ºi este acuzatã credinþa, religia (“îndoctrinarea”) pentru toate nemulþumirile soþului faþã de soþie. Când spun nemulþumiri, subliniez viaþa sexualã, dar ºi dispariþia atracþiei pentru celelalte plãceri lumeºti. Uneori am impresia cã despãrþirea de soþ e cea mai bunã soluþie pentru obþinerea libertãþii în creºterea duhovniceascã a soþiei care porneºte pe drumul credinþei. Apoi, apare conºtiinþa jurãmântului fãcut prin Taina Sfintei Cununii ºi a întrebãrilor legate de mãsura în care am respectat sau nu aceste jurãminte, capacitatea sau puterea de a alege între rãbdare ºi dorinþã (râvnã). Cum poþi sã nu cazi în ispita de a-þi condamna soþul pentru slaba creºtere duhovniceascã ºi a fi realistã la neputinþele duhovniceºti proprii, la a cãuta adevãrata cauzã în propria persoanã? Cum sã alegi între Liturghii, slujbe, conferinþe, cãrþi, rugãciuni etc., generând tulburare, silã etc. în sufletul soþului tãu ºi varianta evitãrii certurilor pe aceastã temã? ªi mai ales atunci când soþul este un om bun, cu o moralitate medie-ridicatã, fãrã vicii etc.? Cum sã procedezi atunci când apar diferenþe de opinii asupra vieþii sexuale, asupra obiectivelor familiale, asupra intereselor profesionale, financiare etc.? Credeþi cã un om care nu crede în existenþa lui Sigur cã da, foarte pretenþioasã. Dumnezeu, ºi care nici mãcar nu vrea sã-i cerceteze Noi trebuie sã fim alese, noi trebuie aceastã existenþã de dragul familiei, credeþi cã se poate sã ne lãsãm alese. Sã alegem din cei ca Dumnezeu sã treacã peste libertatea lui de alegere ºi care vor sã ne aleagã. Trebuie sã fim sã-l caute sã-l aducã spre El? pretenþioase, în sensul cã sã ºtim ce Vã mulþumesc din suflet! vrem de la viaþã ºi sã ne cunoaºtem C. neputinþele. Dacã eu sunt emotivã, Dragã C., dacã sunt nervoasã din fire, atunci Un Pãrinte spunea cã un credincios cãsãtorit cu un voi avea grijã ca mama bãiatului necredincios este un apostol ºi chiar un martir al Sfintei meu sã fie o femeie cumsecade, cã Biserici, dacã acesta trãieºte poruncile Mântuitorului altfel degeaba este el bãiat bun, dacã acolo unde este ºi unde, asta e de la mine, a intrat din mama soacrã este rea. dragoste. Trebuie sã fiu extrem de puterDraga mea surioarã, împlinirea poruncilor, aºa cum nicã ca sã fiu fericitã într-o cãsnicie le rosteºte Dumnezeu pentru tine, cu trimitere vie ºi în care mie mi se pare cã mama soaconcretã la viaþa ta, la casa ta, la soþul tãu, îþi va deschide crã nu e cum trebuie. Trebuie sã ao perspectivã cu totul ºi cu totul diferitã decât cea în care vem pretenþii: soþul meu pretind sã te frãmânþi acum. Acum împarþi lumea în douã: bunã ºi fie creºtin, pretind sã accepte sã naºrea. Oamenii în douã categorii: cei care vor intra în Rai tem toþi pruncii pe care ni-i dãruieºte ºi cei care nu vor intra. Acum te temi cã cei necredin- Dumnezeu, pretind sã nu se consolecioºi te pot împiedica sã intri în Rai. ªi încã altele. ze cu bãutura când l-oi scoate eu din Când principala preocupare va fi împlinirea porun- minþi - sã nu se consoleze cu þuicã, ci cilor ºi, în primul rând cea a iubirii aproapelui ºi nejude- sã se consoleze cu Maica Domnului, carea lui, pusã pe acelaºi nivel cu iubirea de Dumnezeu, cu spovedanie; acestea sã-mi fie pretotul se va schimba. Vei vedea, vei auzi, vei simþi cu tenþiile. ªi, dacã doi tineri se spovevederea, cu auzul ºi cu simþirea lui Hristos. Este cea mai desc ºi se împãrtãºesc, nu se poate sã concretã ºi pipãibilã realitate, pentru cine se hotãrãºte sã nu se iubeascã! Cele mai reuºite cãs-

lucreze Poruncile fãrã împotrivire. Când soþul tãu va simþi cã-l iubeºti, cã bucuria lui pãmânteascã ºi veºnicã e foarte importantã pentru tine, când nu-l vei mai judeca nici mãcar în gând, când nu vei mai rãspunde rãului cu rãu, când vei binecuvânta ºi ierta toate în Numele Domnului, o sã-mi scrii ca sã îmi povesteºti ce minunat lucreazã Dumnezeu... Când nu vei putea sã faci acestea e nevoie doar sã-I spui asta lui Dumnezeu, în chiar clipa aceea ºi sã-I ceri ajutorul. Vine gând de judecatã, respinge-l ºi binecuvânteazã, în gând. Fii atentã, cu delicateþea specificã femeii, la nevoile reale ale soþului tãu ºi împlineºte-i-le, cu rugãciune. Când nevoile lui þi se par pretenþii sau modul în care cere sã i le împlineºti este pãcat, roagã-te, binecuvânteazã în gând ºi apoi spune-i cã nu poþi ºi cã nu vrei sã faci asta. Dacã o vei spune fãrã sã-l jigneºti ºi fãrã sã-l judeci va înþelege ºi te va preþui. Cred cã cel mai mare duºman al vostru, surioarele mele dragi, este judecarea. Biruindu-l pe acesta veþi deveni “întocmai ca apostolii”. Cu încredere ºi dragoste în Domnul, M. Siluana

E bine sã fii pretenþios atunci când îþi alegi soþul?
nicii în istoria comunitãþilor tradiþionale erau cele fãcute de familiile mirilor sau cele fãcute din interes. De ce? Pentru cã într-o cãsnicie se întâlnesc douã neamuri, douã seminþii, care trebuie sã se iubeascã. ªi pãrinþii ºtiau mai bine: “E de-a lui cutare, n-ai ce sã faci cu ei”. ªi se iubeau tinerii ºi se luau, în ciuda sfaturilor pãrinþilor, ºi ieºeau iubiri tragice, pentru cã se luau ºi se lãsau. Pentru cã toatã mentalitatea aceea, tot felul în care crescuse, apãrea ca o piedicã dupã ce dispãrea spuma sentimentelor. Nu trebuie sã ne cãsãtorim din interes material sau din sfatul pãrinþilor, dar din interes duhovnicesc, da. Mã mântuiesc eu lângã bãiatul acesta? Am încredere cã atunci când n-o sã mai poatã, va apela la ajutorul lui Dumnezeu? Dacã nu, nu pot sã am încredere în nimeni, nici în mine. Eu nu pot sã am încredere în mine, dacã nu aºtept de la mine sã mã duc la Dumnezeu. Acesta sã ne fie reperul când suntem pretenþioºi. Maica Siluana Vlad

CMYK

10

Educaþie creºtinã
depãºeºte o tentaþie, ori când face un efort spre bine, ori când are nevoie de încurajare, în special când “merge o milã în plus” în a face ceea ce este bine.

Principii creºtine de educare a copiilor

Lauda dupã sfidare Continuãm serialul consacrat educãrii Pe cei mici ai mei nu-i laud cã creºtine a copiilor - sfaturi preluate ºi m-au ascultat dupã ce tocmai m-au adaptate (cu acordul autoarei) din cartea sfidat. De exemplu, dacã îl trimit pe Raising Godly Tomatoes. Vã reamintim cã bãieþelul meu sã-mi aducã ceva, ºi autoarea, Elisabeth Krueger, este o mamã mã ascultã cu bucurie, de obicei îi creºtinã din Statele Unite care îºi educã zâmbesc ºi îi mulþumesc. Uneori îi acasã cei zece copii. În acest al patrulea laud ºi atitudinea: “Mulþumesc. Îmi episod, vom învãþa împreunã cum ºi când sã-i lãudãm pe copii, dar ºi despre place zâmbetul tãu bucuros când faci ceea atitudinea noastrã generalã faþã de ei ºi încrederea pe care le-o acordãm. ce te rog.” Dar dacã îl rog sã facã ceva ºi o M-am gândit iniþial cã nu mai e nevoie ºi de fapt îi creau mândrie, în loc de stimã. face cu rea voinþã ºi în silã, în primul rând sã spun cã trebuie sã vã lãudaþi copiii. Am Sunt moduri bune ºi rele de a lãuda un îi corectez reaua atitudine: “Acum du-te întâlnit însã unii pãrinþi care nu fac nicio- copil. Lãudaþi-vã copilul, fãrã sã depãºiþi înapoi ºi fã asta din nou, dar cu un zâmbet datã asta. Nu spun niciodatã nimic drãguþ însã niºte limite. Nu naºteþi patima mân- de data aceasta.” Apoi, când mã ascultã copiilor lor. Le gãsesc în mod constant driei în copilul dumneavoastrã acope- aºa cum ar fi trebuit, îi spun ceva de genul: vinã ºi îi criticã. Controleazã fiecare respi- rindu-l cu laude nemeritate, dar fiþi gene- “Bun. E mai bine acum.” Uneori adaug: raþie a copilului ºi tot îl criticã. Sau am ros cu laudele sincere ºi modeste, atunci “Acum sã þii minte ºi sã faci aºa de prima întâlnit mulþi alþi pãrinþi care îºi lãudau când sunt meritate. Nu-l lãudaþi pentru datã când te rog.” Uneori zâmbesc ºi îi copiii cu generozitate, dar o fãceau într-un lucruri la care nu are nici o contribuþie, spun: “Bun. Este mult mai plãcut când faci mod greºit sau în situaþii nepotrivite. Erau cum ar fi frumuseþea (modul cum aratã) ceea ce-þi cer cu un zâmbet bucuros.” Mã atât de îngrijoraþi în ceea ce priveºte stima sau inteligenþa. Nu-l lãudaþi în mod con- asigur cã ei ºtiu cã eu aprob ascultarea lor de sine a copilului, încât îl lãudau excesiv stant pentru orice fleac. Lãudaþi-l când întârziatã, dar nu îi laud în mod ipocrit betele voastre? Sau sunteþi întot- când tocmai m-au testat, ori m-au sfidat. deauna suspicioºi, acoperindu-i în Mã gândesc cã este mult mai bine sã vã mod constant cu acuzaþii ºi criti- lãsaþi copiii cu impresia cã rebeliunea lor Când disciplinaþi, fiþi siguri cã o faceþi cism? Aveþi încredere cã au cele mai bune iniþialã a fost o ofensã serioasã care e de pe dreptate ºi fãrã mânie. Asta îi va face pe copiii voºtri sã aibã încredere în voi, iar intenþii, sau gândiþi cã mereu pun ceva la dorit sã nu mai fie repetatã. asta e baza unei relaþii iubitoare. Sfânta cale? Atitudinea de laudã Cum vã trataþi copiii pânã la urmã? Scripturã ne spune sã nu “ne întãrâtãm Cred cã cea mai importantã parte din a Sunteþi iubitori ºi plãcuþi, sau sunteþi niºte copiii la mânie”. cãpcãuni critici ºi mereu în control? De lãuda copiii nu sunt cuvintele specifice, Sunteþi corecþi în modul în care vã trasau sincronizarea, ci a avea o atitudine taþi copiii? Sau le trãdaþi încrederea ºi si- modul în care vã trataþi copiii în toate aprobatoare în general, tot timpul. Priviþi aceste lucruri depinde calitatea relaþiei guranþa în voi, trecând cu vederea unele la ceea ce este bun în copiii voºtri ºi lãsaþi-i lucruri, apoi pedepsindu-i altã datã pentru cu ei. O relaþie bunã va duce la un carac- sã ºtie, prin atitudinea voastrã (ºi prin cuaceleaºi lucruri? Vã rãniþi emoþional co- ter evlavios. O relaþie sãracã aproape cã le vinte ºi acþiuni când e cazul) cã sunteþi piii, lãudându-i acum, ºi þipând la ei peste va înãbuºi caracterul. Disciplinarea trebuie sã fie liberã de foarte mulþumiþi de ei. Când îi apreciaþi, un minut? abuz emoþional. Fiþi sinceri ºi direcþi cu uitaþi-vã la inima ºi motivaþiile lor, nu doar Le arãtaþi din plin dragoste ºi afecþila acþiunile exterioare. Lãudaþi-i când aleg une în majoritatea timpului, ori îi cicãliþi copiii voºtri. Spuneþi-le clar ce aºteptaþi de sã facã ceea ce este bine. Lãudaþi-i pentru la ei. Fiþi rezonabili în cererile voastre, mereu pentru cele mai mici greºeli? bunãtate, generozitate, efort susþinut ºi alte ªtiu copiii voºtri ce se aºteaptã de la apoi drepþi ºi corecþi în modul în care îi indicaþii ale unui bun caracter. Lãudaþi-i ei, sau le aruncaþi cereri lipsite de raþiune, disciplinaþi când e nevoie. Când copiii voº- când sunt buni ºi ascultãtori, sau doar când tri se comportã bine, fiþi generoºi cu afecfãrã nici un avertisment? au o atitudine bunã. Nu trebuie sã folosiþi Îi disciplinaþi la fel de sever pentru un þiunea ºi prietenia. Ei trebuie sã ºtie cã pot multe cuvinte. Lãsaþi-i sã ºtie cã faptul cã simplu accident, ca ºi pentru o sfidare conta pe voi ca sã-i corectaþi când au ne- sunteþi mulþumiþi de ei e o laudã. Este cel fãþiºã, ori îi lãmuriþi cu înþelepciune a- voie ºi cã vor primi aprobarea voastrã când mai bun lucru ºi trebuie fãcut des. Desigur, tunci când se iveºte un accident sau o fac ce e bine. Trebuie sã ºtie întotdeauna aprobarea voastrã va fi temporar suscã-i iubiþi ºi cã îi disciplinaþi din acest greºealã inocentã? pendatã când copiii se comportã într-un Sunteþi flexibili când e posibil, sau motiv. Una din cele mai bune definiþii ale mod nedorit, dar în rest ei trebuie sã simtã sunteþi rigizi ºi nerezonabili, fãrã nici un iubirii pe care am auzit-o este: “sã cauþi cã sunt acoperiþi de dragostea ºi aprobarea binele celuilalt”. Încurajaþi, iubiþi ºi bucumotiv? voastrã. Aveþi încredere în copiii voºtri ºi îi raþi-vã cu copiii voºtri, în timp ce cãuA consemnat Irina Constantinescu lãsaþi sã afle asta prin cuvintele sau zâm- taþi sã faceþi ce e mai bine pentru ei.

Lauda

Cum vã trataþi copiii?

Educaþie creºtinã

11

10 lucruri de fãcut cu copiii (I)
Timpul petrecut cu copiii noºtri este extrem de important. Deºi în ziua de azi pentru multe familii acest timp s-a redus foarte mult din cauza programului prelungit de serviciu, mulþi pãrinþi, chiar ºi atunci când sunt acasã împreunã cu cei mici, preferã sã îi lase în compania televizorului sau a calculatorului pentru a-ºi vedea liniºtiþi de treabã, favorizând diminuarea capacitãþii intelectuale a acestora ºi apariþia unor trãsãturi negative de caracter. Copilul pânã în 10 ani are neapãratã nevoie de interacþiunea cu un adult, de activitãþi zilnice care sã îi dezvolte mintea si sufletul. Iatã un set de 10 astfel de activitãþi care vã vor ajuta sã creºteþi copii sãnãtoºi fizic, mintal ºi spiritual. Înainte de lucruri se fac la grãdiniþã a împlini vârsau în clasele primare. sta de 10 ani, copilul trebuie sã înveþe sã Odatã ce copilul a învãþat literele, citeascã. Unii copii învaþã foarte devreme este bine sã-i dãm de copiat texte din (în jurul vârstei de 4 ani), iar alþii mai diferite cãrþi. Copierea e o metodã foarte târziu, dar majoritatea copiilor încep sã veche, care ajutã la exersarea abilitãþilor citeascã între 5 ºi 8 ani. Odatã cu cititul se de scriere ºi la introducerea în gramaticã învaþã ºi scrisul. De obicei, la noi aceste ºi în topica frazei.

3. Memorarea

1. Cititul ºi scrisul

Povestirea este un foarte bun exerciþiu pentru mintea copilului, deoarece îi îmbogãþeºte vocabularul ºi îi dezvoltã imaginaþia. Pãrintele îi citeºte copilului un text (sau copilul citeºte singur), apoi copilul trebuie sã spunã, în cuvintele sale, ceea ce s-a citit. Cel mai bine este ca exerciþiul povestitului sã înceapã încã de la vârste mici, de la 4-5 ani, ºi sã fie practicat zilnic. Trebuie sã se înceapã cu puþin. I se citeºte copilului un paragraf dintr-un text sau o povestioarã scurtã ºi îl rugãm sã redea ce am citit cu propriile sale cuvinte. La început s-ar putea sã trebuiascã sã ajutãm copilul cu întrebãri despre ce am citit, dar pe mãsurã ce vom exersa el va fi capabil sã povesteascã pasaje tot mai lungi ºi mai detaliate. Povestirea este de mare ajutor, atât pentru pãrinte cât ºi pentru copil. În primul rând, cu ajutorul ei pãrintele poate testa periodic cât de bine a înþeles copilul ceea ce a citit sau ceea ce a auzit. Cu cât copilul redã mai multe detalii în povestirea sa, cu atât înseamnã cã a înþeles mai mult. Dacã nu îºi aminteºte mare lucru înseamnã cã nu a citit sau nu a ascultat cu atenþie. În al doilea rând, povestirea poate fi folositã pentru a dezvolta ºi a “ascuþi” capacitatea mentalã. Copilul nu trebuie lãsat sã fie un observator pasiv. Ajutaþi-l nu doar sã memoreze, ci sã ºi gândeascã. Dezvoltaþi-i mintea nu doar ajutându-l sã absoarbã informaþia, ci sã o ºi prelucreze, sã rãspundã. Mintea care prelucreazã informaþia trebuie sã o ºi absoarbã în aceeaºi mãsurã, iar acest lucru nu se

2. Povestirea

Memorarea trebuie sã înceapã de la vârste fragede (de la 2-3 ani) ºi sã continue de-a lungul vieþii (este foarte utilã ºi pentru adulþi). Este necesar ca zilnic sã se petreacã puþin timp recitând pasajele memorate. Încurajaþi copilul sã memoreze lucruri ca pasaje din Scripturã ºi din catehism, poezii, pasaje din literaturã. Memorarea unor texte literare va pregãti copilul pentru studiul formal al gramaticii la vârsta de 10 ani. El va începe sã “simtã” modul în care se formeazã frazele ºi îºi va îmbogãþi vocabularul. De asemenea, îl pregãteºte pe copil pentru a face compuneri bune. Ceea ce intrã în capul unui copil când e mic va ieºi mai târziu sub formã de compuneri scrise. Copilul poate recita ceea ce a memorat în faþa familiei sau al unui grup mai mare. întâmplã în faþa televizorului Aceasta îl poate pregãti pentru sersau a computerului. În acest bãrile de la grãdiniþã sau ºcoalã, iar caz mintea este pasivã în procesul de învãþare, mai târziu pentru discursuri ºi dezînvaþã sã primeascã informaþia fãrã sã o redea bateri. Împreunã, memorarea ºi dupã aceea. Computerele sau televizorul nu povestirea antreneazã, ascut ºi oferã o experienþã de învãþare, cãci aceasta întãresc capacitatea intelectualã, necesitã un rãspuns real din partea omului. ceea ce îl va pregãti pe copil pentru Învãþarea la computer este utilã ºi poate fi efi- studii riguroase mai târziu. Aceste cientã la vârste mai mari, dar pânã la 10 ani lucruri sunt bine de fãcut în primii copilul are nevoie de interacþiunea cu un ani de viaþã. Dimpotrivã televiziunea, mijloacele video ºi chiar omaadult. Notã: Referitor la aceste idei aº recoman- re parte din software-ul educaþional da cãrþile despre televiziune ale lui Virgiliu actual duc într-o direcþie opusã. Petreceþi timp (câte 5-10 minute Gheorghe, în special cea referitoare exact la copii: “Efectele micului ecran asupra minþii pentru fiecare copil), o datã sau de copilului”. Mulþi pãrinþi îºi lasã copiii în faþa douã ori pe zi, pentru a asculta ceea televizorului fãrã sã considere cã acest lucru ar ce a memorat acesta. Exerciþiile zilfi rãu. Chiar ºi eu, deºi citisem cãrþile despre nice de memorare ajutã la întãrirea care vã spuneam mai sus, am lãsat-o pe fetiþa minþii, aºa cum exerciþiile fizice mea cea mare la desene animate într-o ajutã la întãrirea trupului. Copilul nu trebuie sã recite zilperioadã, pentru a-mi vedea liniºtitã de treburi. Din pãcate, în scurt timp am vãzut rezul- nic tot ce a memorat pânã atunci. tatele negative: copilul era agitat, nervos, nu Dupã ce cunoaºte bine un text, daþi-i se mai odihnea bine, nu mai avea plãcere pen- ceva nou de învãþat, ºi revedeþi tru citit sau pentru alte activitãþi, nu ne mai pasajele vechi o datã pe sãptãmânã. asculta, visa urât etc. Aºa cã am eliminat în Dupã ce copilul a memorat o cantitotalitate vizionarea de desene animate la tele- tate rezonabilã de texte, acestea vor vizor sau la computer. A urmat o perioadã, nu fi trecute în revistã o datã pe lunã foarte lungã dar destul de grea, de “dezintoxi- sau mai mult. De-a lungul anilor care”, în care a trebuit sã mã þin tare ºi sã nu-i multe lucruri pot fi uitate, dar va deschid iar televizorul. Acum sunt însã mulþu- rãmâne întotdeauna impresia produsã de ele, iar unele se vor întipãri mitã de rezultate. pentru totdeauna. De aceea vã încurajez sã nu mai permiteþi copiilor sã se uite la televizor, chiar Irina Constantinescu, psiholog dacã e mai comod pentru voi uneori. (va urma)

Femeia Samarineancã
(Ioan 4, 5-42)
Dragi copii, la câteva sãptãmâni dupã Paºti Biserica noastrã prãznuieºte Duminica Samarinencei. La Sfânta Liturghie se citeºte Evanghelia de la Ioan, capitolul 4, versetele 5-42. Dar sã vedem despre ce este vorba. Dupã o lungã cãlãtorie alãturi de ucenicii Sãi, Domnul Iisus Hristos s-a aºezat sã se odihneascã lângã o fântânã din cetatea Samariei. Fiindcã I se fãcuse sete, i-a cerut unei femei care venise acolo sã Îi dea niºte apã de bãut. Aceasta a rãmas foarte surprinsã, deoarece iudeii nu vorbeau cu samarinenii. Atunci Iisus i-a vorbit despre Apa Vie pe care El o dã oricui o cere, ºi care devine în sufletul acestuia izvor de viaþã veºnicã. Dupã ce Domnul Iisus i-a descoperit câteva lucruri ascunse despre viaþa ei, pe care numai ea le ºtia, femeia a crezut în El ºi a chemat pe toþi oamenii din cetate sã Îl asculte, mulþi samarineni ajungând sã creadã la rândul lor. Astfel, femeia samarineancã a devenit prima femeie care L-a propovãduit pe Hristos, vorbind despre El ºi altora ºi chemându-i la El. Conform Tradiþiei, dupã Învierea lui

Rugãciune cãtre Mântuitorul Hristos
Doamne, Cel ce ai primit Pentru noi sã fii jertfit ªi ne-ai dat prin Crucea Ta Sã putem în Cer intra, Þie mã închin plecat ªi te rog cu-adevãrat: Pune Tu putere-n mine, Ca sã Te urmez pe Tine ªi rostind numele Tãu Sã biruiesc orice rãu. Amin CMYK
Iisus ea a fost botezatã de cãtre Sfinþii Apostoli, primind numele de Fotini (în limba greacã acest nume înseamnã “cea luminatã”) ºi a murit ca martirã în vremea împãratului Nero. Din cuvintele lui Iisus adresate samarinencei putem ºi noi înþelege cã setea sau foamea poate fi astâmpãratã pe moment cu apã sau mâncare, însã existã ºi o sete a sufletului, pe care o astâmpãrã doar Dumnezeu. Doar El ne dã adevãratele bucurii, pe care nimeni nu le poate lua de la noi. Iar dacã Îl primim pe Hristos în inima noastrã vom deveni mai buni, mai veseli, mai înþelepþi ºi astfel se vor bucura ºi cei din jurul nostru. De aceea, dragi copii, în viaþã trebuie în primul rând sã credem în Hristos, sã trãim aºa cum ne cere El, înmulþind harul primit la Sfântul Botez, ºi astfel vom avea o viaþã frumoasã, iar Dumnezeu va avea grijã sã primim ºi celelalte lucruri de care avem nevoie. Irina Constantinescu

Trup ºi suflet

13

Femeie ortodoxã în secolul XXI

O viaþã liniºtitã
A trãi în secolul XXI nu e deloc o sarcinã uºoarã. Lumea a intrat parcã într-o goanã nebunã ºi nu se mai poate opri. Ca ºi creºtini ne dãm seama cã, în aceastã nebunie generalã, dacã nu ne luãm rãgazul sã “ne venim în sine”, sã respirãm aerul credinþei trãind mereu în prezenþa lui Dumnezeu ºi împlinind Poruncile, ne pierdem sãnãtatea, atât cea sufleteascã cât ºi cea trupeascã, pentru cã bolile sufletului degenereazã în boli ale trupului, iar sãnãtatea trupului este legatã de cea a sufletului. Aceastã legãturã este subiectul rubricii “Trup ºi suflet”, care îºi propune analizarea ºi explicarea ei, dar ºi soluþii practice. În acest numãr, psihologul Irina Constantinescu ne oferã câteva metode simple de a face faþã stresului ºi provocãrilor lumii contemporane. Astãzi toatã lumea se plânge de stres. acasã plãþile, cumpãrãturile etc. Fã Suntem stresaþi de problemele de la servi- din casa ta un loc cald, primitor, ciu, de dificultãþi financiare, de boli, îngri- unde sã te simþi bine ºi sã te poþi jorãri, necazuri, aglomeraþie, poluare etc. relaxa - asta va reduce considerabil etc... De multe ori simþim cã avem în spate stresul. mai mult decât putem duce. Din pãcate nu putem face nimic pentru a reduce stresul Înfrumuseþeazã-þi viaþa - scapã de creat de alþii, dar mãcar putem micºora hainele ºi de lucrurile care te deprimã. stresul provocat de propriile acþiuni ºi Înconjoarã-te de obiecte ºi culori liniºalegeri. Iatã câteva “trucuri” care sper sã titoare. Bea-þi cafeaua sau ceaiul dintr-o va fie de folos, aºa cum mi-au fost ºi mie. ceaºcã frumos pictatã, pune câteva flori într-o glastrã, aºeazã pe masã un ºervet Întreþine ordinea în casã - o casã brodat - sunt multe detalii care pot crea o dezordonatã induce anxietate ºi sentimen- atmosferã plãcutã în casã. tul lipsei de control. Dacã în casã lucrurile sunt împrãºtiate ºi e nevoie de curãþenie, Eliminã zgomotul inutil ºi lecsingurul mod de a rezolva problema e sã te turile neliniºtitoare - nu numai televipui pe treabã. În caz cã îþi lipseºte moti- zorul, radioul sau ºtirile pe internet creeazã vaþia, viziteazã câteva case “puse la punct” stres, ci fluxul continuu de informaþii pe pentru a te inspira. Când casa mea e care îl primim zilnic. Nu este necesar sã “întoarsã cu fundul în sus” îmi aduc mereu ºtim orice se întâmplã (rãu) în lume. Auaminte de casa uneia din prietenele mele, zind în mod repetat ºtiri neplãcute ne umîntotdeauna curatã ca un pahar ºi foarte plem de stres ºi de sentimente de depresie. bine organizatã. Deºi are doi copii mici, A ne umple mintea cu poveºti despre fapte serviciu ºi alte responsabilitãþi, casa ei reprobabile, violenþã, fricã de viitor, eºecuri personale nu ne va ajuta sã fim stabili aratã întotdeauna foarte bine . Pentru a preveni haosul obiºnuieºte-te emoþional ºi cu o bunã sãnãtate mentalã. sã pui întotdeauna lucrurile la loc imediat Încearcã pentru câteva zile sã nu mai dupã ce le-ai folosit ºi învãþã-i ºi pe cei din deschizi radioul, televizorul sau siturile familie sã procedeze la fel. Nu aduna în ziarelor ºi înlocuieºte fluxul de informaþie casã obiecte inutile, debaraseazã-te de nocivã cu cititul unei cãrþi, lectura orice nu e necesar. duhovniceascã, ascultarea unei muzici Dacã seara totul e strâns ºi pus la loc plãcute etc. Vei vedea cã vei fi mai liniºtitã vei începe o nouã zi fãrã stres. ºi cã viaþa ta va merge înainte ºi fãrã sã auzi toate ºtirile din media. Desigur, unele Redu activitãþile din afara casei - ºtiri sunt necesare, dar poþi trãi fãrã marea prea multe obligaþii ºi activitãþi în afara lor majoritate. casei ne pot deturna atenþia de la ce e mai important: cãminul ºi familia noastrã. Fã ceva creativ - împletitul, cusutul, Învaþã sã spui NU celor care te preseazã sã brodatul, lucrul manual, decorarea casei te implici în ceva. Pe cât posibil rezolvã de sunt activitãþi foarte liniºtitoare ºi plãcute,

care te ajutã sã-þi manifeºti ºi sã-þi dezvolþi creativitatea.

Evitã sã te compari cu altcineva întotdeauna va exista cineva care va avea mai mult decât tine, sau va face lucrurile mai bine. Dumnezeu rânduieºte pentru fiecare o cale proprie. Unii au bani mai mulþi, dar le lipseºte timpul liber. Alþii au mai puþine bunuri, dar se bucurã de o familie unitã ºi de mai puþine responsabilitãþi. Învaþã sã te bucuri de succesul altora, mulþumind în acelaºi timp lui Dumnezeu pentru ceea ce þi-a dãruit. Fii împãcatã cu toatã lumea - certurile ºi supãrãrile nerezolvate aduc multã tulburare în suflet. Cautã sã fii împãcatã cu toþi ºi pe cât depinde de tine fii în pace cu toatã lumea. Odihneºte-te în fiecare zi - este bine ca în orice familie sã existe un timp de “siestã” (de obicei dupã masã) când toatã lumea sã se odihneascã ºi sã petreacã o jumãtate de orã, sau chiar o orã în liniºte. Dacã eºti la serviciu ia-þi un rãgaz în care sã te reculegi, sã-þi limpezeºti gândurile, sã te rogi.
Pentru a avea o viaþã liniºtitã pune-þi ordine în viaþã, fã-þi curãþenie în suflet, pune gânduri frumoase în inimã, foloseºte-þi creativitatea ºi întreþine-þi sãnãtatea! Irina Constantinescu, psiholog

Mai multe despre organizarea zilnicã, femeia creºtinã, educaþie etc. gãsiþi la adresa www.dulcecasa.blogspot.com

CMYK

14

Actualitatea religioasã
structuri, pentru cã este foarte necesar ca slujirea pastoralã, duhovniceascã ºi socialã sã fie organizatã, sã poatã fi rânduitã pe tot teritoriul Italiei ºi sã aibã o structurã închegatã. La ora actualã sunt 75 de parohii în Italia ºi o mãnãstire.” Prea Sfinþitul Siluan a precizat cã sperã sã poatã sluji poporul român pe care-l pãstoreºte printr-o cât mai bogatã hranã duhovniceascã, dar ºi social, pentru a ajunge aproape ºi de cei care nu cunosc Biserica. Evenimentul a adus bucurie ºi speranþã în inimile sutelor de mii de ortodocºi români care ºi-au vãzut în sfârºit împlinitã aºteptarea de a avea un pãstor în locurile pribegiei lor. Prea Sfinþitul Siluan are 38 de ani ºi s-a nãscut în comuna Gura Râului din judeþul Sibiu, fiind al patrulea din cei ºase copii ai familiei preotului Gheorghe ªpan. Din 2001 slujeºte Biserica Ortodoxã Românã din diaspora occidentalã. Amalia Rãibuleþ

Românii din Italia au episcop
Prea Sfinþitul Siluan, ales episcop al nou înfiinþatei Episcopii Ortodoxe Române a Italiei în urma ºedinþei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 5 martie 2008, a fost întronizat. Evenimentul a avut loc în data de 8 mai 2008, în localitatea Lucca din Italia. Au fost prezenþi la eveniment ierarhi ortodocºi dar ºi catolici, reprezentanþi ai Guvernului român ºi italian ca ºi oficialitãþi locale, precum ºi un numãr de peste cinci sute de credincioºi ortodocºi români din toatã Italia ºi din Europa. Dupã Liturghia oficiatã de ÎPS Laurenþiu al Ardealului, ceremonia de întronizare a fost condusã de ÎPS Mitropolit Iosif, care a înmânat Prea Sfinþitului Siluan mantia arhiereascã ºi cârja de pãstorire a credincioºilor. S-a dat citire mesajului PF Pãrinte Patriarh Daniel, care a oferit un engolpion, o cruce pectoralã ºi o cruce de binecuvântare a credincioºilor

episcopului proaspãt întronizat. S-au citit mesaje ºi din partea arhiepiscopului romano-catolic de Lucca prezent la eveniment, dar ºi a preºedintelui României, Traian Bãsescu ºi a premierului român Cãlin Popescu Tãriceanu. Evenimentul a continuat cu o masã festivã ºi, seara, cu un concert de muzicã bizantinã susþinut de corul Bizantion din Iaºi ºi prezentarea unei expoziþii de icoane ortodoxe. Câteva prime gânduri ale Prea Sfinþitului Siluan în noua funcþie au fost exprimate într-un interviu la Radio Trinitas: “Pe pãmântul Italiei este pentru prima datã când existã o asemenea structurã bisericeascã. Numãrul atât de mare al românilor de pe teritoCalendarul ortodox s-a îmbogãþit de duminicã, 11 mai, cu 4 riul Italiei a cerut nume de martiri: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile Dumitru înfiinþarea acestei din Mocod, Grigore Manu din Zagra ºi Vasile Oichi din Telciu, toþi patru þãrani nãsãudeni care au trãit în secolul al XVIII-lea. Cel mai în vârstã, Atanasie Todoran, care avea peste o sutã de ani, a Prea Sfinþitul Macarie Drãgoi a devenit cel mai tânãr ierarh þinut o cuvântare în faþa ostaºilor pregãtiþi sã depunã jurãmântul ortodox. Are 31 de ani ºi a fost hirotonit vineri, 2 mai, ca epispentru a deveni grãniceri. Dupã ce a vorbit împotriva trecerii la cop al Europei de Nord, în cadrul unei ceremonii religioase greco-catolicism cu care autoritãþile încercau sã îi pãcãleascã sã desfãºurate în Catedrala Mitropolitanã din Cluj-Napoca. Slujba îºi pãrãseascã credinþa strãmoºeascã ortodoxã, românii au aruncat a fost oficiatã de un sobor de 11 episcopi, în frunte cu armele, în semn de protest ºi nesupunere. Pentru instigare la Mitropolitul Clujului, Albei, Criºanei ºi Maramureºului, revoltã, “moº Tãnase Tudoran” a fost ucis, prin tragere pe roatã, Bartolomeu Anania. Prea Sfinþitul Macarie a primit în cadrul în 1763, pe platoul Mocirla de lângã ceremoniei mantia ºi cârja de episcop de la satul Salva. Împreunã cu el au fost Mitropolitul Clujului ºi de la Înalt Prea Sfinþitul martirizaþi prin spânzurare, “pentru Serafim, Mitropolitul Europei Centrale ºi de Ca sã-þi poþi trãi credinþa, trebuie mai întâi Est. Noul episcop este originar din judeþul aceeaºi vinã”, Vasile Dumitru din Mocod, Grigore Manu din Zagra ºi sã o cunoºti. Mijlocul predilect folosit de Bistriþa-Nãsãud ºi acum va avea ca rãspundere Vasile Oichi din Telciu, alte 19 per- Mântuitorul pentru a-ºi face cunoscutã învãþã- o comunitate de 30.000 de enoriaºi. soane fiind supuse bãtãilor cu vergi. tura a fost cuvântul. De aceea, în Postul Mare, Oana Dobrin Capetele celor martirizaþi au fost Parohia Victoria I, în colaborare cu Liga ridicate pe pari la poarta caselor în Tinerilor Creºtini Ortodocºi Victoria ºi cu care locuiserã, iar bucãþi din Parohiile Ucea de Jos, Ucea de Sus ºi Olteþ a trupurile lor au fost aºezate la organizat la Casa de Culturã din Victoria Mângâind pe ceilalþi, te zideºti pe tine. “Serile Duhovniceºti”, un ciclu de conferinþe Acesta a fost scopul acþiunii de Sf. Paºti orgarãscruci de drumuri. Sfântul Sinod al BOR a hotãrât ºi proiecþie de documentare religioase având nizatã de Parohia Victoria I ºi Liga Tinerilor cã, prin exemplul vieþii lor, cei patru invitaþi teologi români de marcã. Conferinþele Creºtini Ortodocºi Victoria, prin care s-a adus nãsãudeni se înscriu în rândul au fost un pas spre Înviere, un mijloc de a ne mângâiere în casele mai multor familii sãrace sfinþilor mãrturisitori ardeleni care înþelege mai bine credinþa, iar entuziasmul cu care au beneficiat de plase cu alimente strânse au murit pentru credinþa ortodoxã ºi care au fost receptate serile duhovniceºti de de la sponsori (magazinele SC Carmolimp a acceptat cererea de a fi trecuþi în cãtre participanþi sunt o motivaþie pentru a SRL, SC Bârsan SRL, SC Deniseb SRL, SC rândul sfinþilor, la 245 de ani de la crea o tradiþie pe viitor. Hard SRL, SC Cladiluc SRL, SC Kritonik Prof. Ana Dragomir, SRL, cãrora le mulþumim). revolta condusã de Tãnase Todoran. Vicepreºedinte LTCOR Natalia Corlean Pr. Adrian Magda

Noi sfinþi români în calendar

Cel mai tânãr ierarh

Un pas spre Înviere

Mângâind pe ceilalþi

Sfinþii, prietenii noºtri
Pe 4 iunie, ortodocºii români îi prãznuiesc pe Sfinþii Mucenici Zotic, Atal, Camasie ºi Filip, de la Niculiþel (Tulcea). Cu rânduiala lui Dumnezeu, în plinã epocã comunistã - septembrie 1971, în urma ploilor abundente pârâul satului Niculiþel a ieºit din matcã. Sub ºosea a apãrut o adânciturã, care s-a dovedit a fi intrarea într-unul din cele mai vechi morminte creºtine unde au fost îngropaþi martiri. Aici s-au gãsit patru moaºte întregi de martiri, aºezate într-o raclã comunã, de lemn, dupã tradiþia ortodoxã cunoscutã, cu mâinile pe piept ºi cu capul spre apus. Toþi martirii aveau capetele tãiate, din care trei erau aºezate la locul lor, iar al patrulea se afla pe pieptul martirului. Pe peretele din stânga intrãrii se aflã sãpatã urmãtoarea inscripþie în limba greacã: “Martirii lui Hristos”, iar pe peretele din dreapta scrie: “Zoticos, Attalos, Kamasis, Filippos”. Istoricii spun cã Sfinþii Mucenici de la Niculiþel, Zotic, Atal, Camasie ºi Filip, au pãtimit pentru Hristos prin tãierea capului, fie în timpul persecuþiei lui Diocleþian, în anii 303-304, fie în timpul ultimei persecuþii sângeroase din timpul împãratului Liciniu, în anii 319-324. Erau de vârste diferite: Zotic nu împlinise 35 de ani, Atal avea aproximativ 40-45 de ani, Camasie 50-55 de ani, iar Filip 45-55 ani. La 17 ianuarie 1973, în urma hotãrârii date de Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, moaºtele celor patru martiri au fost transportate la mãnãstirea Cocoº. La exact

15

Martirii de la Niculiþel
30 de ani de la data descoperirii lor, în vara anului 2001, la îndemnul Înalt Prea Sfinþitului Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a fost organizat de Sf. Treime, hramul mãnãstirii Cocoº, un pelerinaj la Niculiþel, cu raclele celor patru martiri. Pentru o noapte, sfinþii se întorceau în locul unde au stat veacuri la rând; o noapte de priveghere ºi rugãciune, pe parcursul cãreia cãlugãrii de la Cocoº, Dervent ºi alte mãnãstiri dobrogene au citit neîntrerupt, cu rândul, Psaltirea. La un moment dat, unul dintre cãlugãrii de la Mãnãstirea Dervent l-a rugat pe cel care îl schimba la rugãciune sã-i facã o fotografie pentru a pãstra mai bine amintirea acelei clipe. Când filmul a fost developat, s-a putut observa o razã de luminã pogorându-se pe lângã cãlugãr ºi strecurându-se în interiorul criptei unde se aflau depuse cele patru racle cu moaºtele martirilor.

Sfântul Ioan Rusul
S-a nãscut în jurul anului 1690, în Rusia. A fost fãcut prizonier ºi dat în stãpânirea unui agã (ofiþer superior) turc, care l-a dus la Constantinopol, iar de aici în þinutul Procopie, în Asia Micã. Acesta l-a rânduit sã slujeascã la vite, iar Sfântul dormea în grajd, unde se ruga, postea ºi recita din psalmii pe care îi ºtia din copilãrie. Noaptea mai fugea la o bisericã din apropiere pentru a priveghea ºi tot aici se împãrtãºea în fiecare sãptãmânã cu Sfintele Taine. A început sã facã minuni încã din timpul vieþii sale, cea mai cunoscutã fiind întâmplarea cu farfuria cu pilaf. În timp ce aga era la Mekka, soþia acestuia a pregãtit un ospãþ. Printre mâncãruri se afla un fel de pilaf care îi plãcea foarte mult agãi, iar stãpâna casei ºi-a exprimat regretul cã acesta nu este împreunã cu ei, sã guste. Sfântul i-a spus atunci sã pregãteascã o farfurie, pentru cã i-o va trimite agãi. Invitaþii au râs de el, însã femeia a poruncit bucãtãresei sã se supunã, crezând cã Ioan a cerut-o pentru el sau pentru vreo familie sãracã. Când aga s-a întors din pelerinaj, a adus cu sine farfuria de aramã în care fusese pus pilaful, ºi a povestit cã într-o zi (exact cea în care fusese ospãþul), a gãsit în camera pe care o lãsase încuiatã o farfurie cu numele lui scris pe ea, aºa cum erau cele de acasã, plinã cu pilaf cald. Vestea minunii s-a rãspândit repede, iar de atunci chiar ºi turcii îl priveau pe Sfântul Ioan cu teamã ºi respect. Sfântul Ioan Rusul a trecut la cele veºnice de tânãr, în 27 mai 1730. Cunos-

CeConstantin -nvinendinmeleºimeu? înseam ã u latinã înseam-

nã cel care este ferm, hotãrât. Acest nume ne aminteºte cã în viaþã omul trebuie sã fie hotãrât ºi de neclintit în lupta sa cu ispitele ºi greutãþile vieþii, cerând mereu ajutorul lui Dumnezeu. Sf. Împãrat Constantin, din veacul IV, este cel care a pus capãt persecuþiilor creºtinilor, dând libertate de manifestare creºtinismului. Împreunã cu mama sa, Elena, este sãrbãtorit pe 21 mai. Elena - vine din greacã ºi înseamnã torþã, fãclie luminoasã, strãlucirea soarelui. Persoanele care poartã acest nume cu derivatele lui: Lenuþa, Lili, Lenuº, Neli, Ileana, Ilinca, au datoria sã lumineze în jurul lor cu lumina credinþei ºi a faptelor bune dupã porunca Mântuitorului: “Voi sunteþi lumina lumii... Aºa sã lumineze lumina voastrã înaintea oamenilor încât vãzând ei faptele voastre cele bune, sã slãveascã pe Tatãl vostru Cel din ceruri.” (Matei 5,16). Sf. Împãrãteasã Elena a rãmas un exemplu de bunãtate ºi de dragoste cãtre toþi cei de lângã ea, dar mai ales faþã de Dumnezeu.

Pr. Ion Tãrcuþã

Anul acesta se împlinesc 7 ani de când ÎPS Teodosie a reînviat vechea tradiþie religioasã în cadrul cãreia raclele cu moaºtele sfinþilor mucenici sunt purtate în care împodobite tradiþional, într-un traseu ce reface drumul martirajului sfinþilor, tradiþie ce va fi continuatã ºi de noul episcop titular al Tulcei, Prea Sfinþitul Visarion Rãºinãreanul. Pr. Dorin Cristea cându-ºi de dinainte sfârºitul, a cerut sã fie împãrtãºit, plecând la Domnul imediat dupã aceea. Bãtrânul preot care îl spovedea ºi îl împãrtãºea l-a vãzut în vis, în 1733, spunându-i cã trupul sãu a rãmas, cu harul lui Dumnezeu, neputrezit. Creºtinii au deschis mormântul, au gãsit sfintele moaºte, care rãspândeau un parfum dumnezeiesc, ºi le-au dus în biserica unde obiºnuia sã privegheze Sfântul. Într-o înfruntare, Osman Paºa, trecând prin Procopie, a dat foc bisericii, vrând a se rãzbuna pe creºtini. Vãzând însã sfintele moaºte miºcându-se în mijlocul focului, turcii s-au îngrozit ºi au fugit. Dupã plecarea lor, creºtinii au gãsit trupul sfânt întreg. Nu pãþise nimic, era tot înmiresmat, dar puþin înnegrit de la foc, aºa cum a rãmas pânã astãzi, spre aducere aminte. Dupã conflictul dintre Turcia ºi Grecia din 1922, grecii din Asia Micã au fost nevoiþi sã plece. Locuitorii din Procopie au luat cu ei sfintele moaºte ºi odoarele bisericii ºi, dupã multe peregrinãri, s-au stabilit în insula Evia, în Grecia, unde au înfiinþat o localitate cu acelaºi nume. Au ridicat aici o nouã bisericã, care adãposteºte racla cu sfintele moaºte. Nenumãratele minuni de care se bucurã cei care aleargã cu credinþã la ajutorul Sfântului au fost consemnate, iar în bisericã existã ºi dovezi ale unora dintre ele. Sfântul Ioan este cunoscut de cei care îl iubesc ca fiind un tãmãduitor de boli grele, un ascultãtor al pãrinþilor ai cãror copii au cãzut în tot felul de ispite sau un mijlocitor la Dumnezeu pentru cei care nu au copii. Natalia Corlean

16

Trecut ºi prezent

Biserica "Sf. Nicolae" din Ucea de Jos
Continuãm pelerinajul nostru la bisericile din Þara Fãgãraºului cu un popas la Ucea de Jos. Aici, o bisericã impresionantã, cu aer de catedralã, se înalþã semeaþã în mijlocul satului. Parohul ei este din 2007 pãrintele Ion Tãrcuþã, care a moºtenit o comunitate pãstoritã cu multã vrednicie, timp de 47 de ani, de Pãrintele Profesor Ioan Glãjar. Acesta din urmã a fost ºi lector la Institutul Teologic din Sibiu, între 1976 ºi 1990, iar acum este ghidul nostru în aceastã cãlãtorie în istoria satului ºi a bisericii din Ucea de Jos.

Pr. Ioan Glãjar

Corespondenþe în alte limbi ºi þãri
Existenþa satului Ucea de Jos din Þara Fãgãraºului este consemnatã, dupã cunoºtinþele noastre pânã în prezent, în trei documente istorice ce dateazã din anii 1223, 1475 ºi 1509. Denumirea de UCEA a satului ar proveni, dupã unii specialiºti, din limbile turcã sau tãtarã, dupã alþii din limba dacilor, iar dupã alþii chiar din limba sanscritã. Este interesant de relatat cã denumirea localitãþii are corespondenþe ºi în alte limbi ºi þãri. Din multele denumiri menþionate ale istoriei ºi apreciate ca provenind din rãdãcina UCI, redãm doar câteva: Ucia boljsaja (Rusia), Uci (Polonia), Ucenfu (China), Utschthal (Austria) ºi Utsjoki (Finlanda). În Bucureºti existã "Strada Ucea", din care se desprinde "Aleea Ucea". O vale din Munþii Fãgãraº se numeºte "Ucea Mare", iar alta "Uciºoara". De la denumirea satului se trage ºi numele de familie Uceanu, existent în þara noastrã, ca ºi cel de Ucenescu.

de Serviciul Tehnic al Arhiepiscopiei Sibiu, care a "verificat" ºi a aprobat proiectul ºi a autorizat parohia sã îl aplice. Erorile au fost constatate abia dupã prãbuºire, în urma cercetãrilor dispuse de Procuratura Fãgãraº ºi efectuate, la recomandarea acesteia, de cãtre experþi ai Academiei Române. Sub pãstorirea Pr. Ioan Glãjar, biserica S-a prãbuºit în urma a fost reconstruitã ºi dotatã din nou cu unor greºeli de calcul Dintotdeauna ortodoxã toate obiectele de inventar ºi de cult neceÎn urma unor reparaþii capitale nece- sare, iar în anii 1993-1999 a fost pictatã în Sub raport religios, putem spune - în baza celor mai multe conscripþii vechi - cã sare, ce au constat ºi din demolarea turlei tehnica frescã de cãtre pictorii Virgil ºi satul Ucea de Jos a fost în decursul se- Pantocratorului ºi construirea alteia în loc, Livia Pavel din Sibiu. Resfinþirea bisericii a fost sãvârºitã în colelor, în permanenþã, o parohie orto- biserica s-a prãbuºit în proporþie de douã doxã. Din rândul celor mai vechi preoþi treimi, în 11 octombrie 1972. Prãbuºirea ei 1 iunie 2003 de cãtre P. S. Episcop cunoscuþi din documente istorice amintim s-a datorat greºelilor de calcul al rezis- Visarion, pe atunci Vicarul Arhiepiscopiei doar pe primii trei: Popa Oprea (1632), tenþei ansamblului pe care a fost ridicatã Sibiului, iar actualmente Episcopul Popa Radu (1637) ºi Protopopul Man noua turlã, greºeli sãvârºite de autorii Eparhiei Tulcea. Biserica are câteva cãrþi vechi ºi (1667-1687). De mai târziu, vrednici de proiectului noii turle, specialiºti din amintire pentru realizãrile lor sunt preoþii Serviciul de Proiectare al Direcþiei obiecte de inventar de valoare religioasã, Ilie Mânecuþã (1900-1944) ºi Marcu Monumentelor Istorice Bucureºti. istoricã ºi culturalã. Pr. pensionar Ioan Glãjar Budac (1944-1959). Între anii 1960-2007 Greºelile de calcul n-au fost depistate nici Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Colaboratori: Amalia Rãibuleþ, Str. Ion Codru Bostan Laura Ciolan, Drãguºanu nr. 6 Bîlbã (Toderiþa), Pr. Ovidiu Veche), Irina Constantinescu, Mihaela Bîlbã (Olteþ), Pr. Iosif Ciolan (ªinca Ramona Broscãþeanu, Tel. 211790 Pr. Marius Corlean (Bucium), Pr. Dorin Tehnoredactor: Natalia Corlean Preºedinte fondator: Pr. Protopop Ioan Ciocan Cristea (Perºani), Pr. Adrian Magda Redactor ºef: Natalia Corlean (Victoria), Pr. Alexandru Stanciu (Ucea Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dvs. de Sus), Pr. Ion Tãrcuþã (Ucea de Jos), la adresa redacþiei sau pe e-mail la Corecturã: Amalia Rãibuleþ, Veronica Pãtru apostolatfagaras@yahoo.com Pr. Cãtãlin Teulea (Recea) Tiparul: SC GRAMM SRL

paroh a fost Pr. Ioan Glãjar, iar de la 1 martie 2007 slujeºte ca preot paroh pãrintele Ion Tãrcuþã. În ceea ce priveºte locaºurile de cult ale Parohiei Ucea de Jos, menþionãm cã în veacurile XVIIXIX existau douã biserici, ambele ortodoxe, una fiind doar a boierilor. Una dintre acestea a dãinuit Pr. Ion Tãrcuþã pânã în 1926, când a fost demolatã ºi în locul ei a fost construitã alta prin strãduinþa preotului Ilie Mânecuþã. Biserica nouã, construitã în stil bizantin adaptat (plan cruciform ºi cu trei turle), a fost sfinþitã în 10 iunie 1928 de Mitropolitul Ardealului, Nicolae Bãlan, atribuindu-i-se hramul "Sf. Nicolae".

CMYK