You are on page 1of 23

AUTOR

:
PROF. IVAȘCU FLORICA

STUDII DE CAZ
COPII PREȘCOLARI

TURCENI
2015

STUDII DE CAZ
STUDIU DE CAZ
Adaptarea afectivă are o importanţă deosebită pentru
pozitivă
a fiecărui preşcolar, fiind necesară implicarea directă a fiecărei educatoare la
monitorizarea permanentî a acestui proces.
Studiul de caz constituie o modalitate de identificare a preşcolarilor cu
probleme de identificare afectivă, dar şi de soluţionare a acestor probleme.
Elocvent în acest sens sunt următoarele studii de caz.
Date personale ale preşcolarului:
Numele şi prenumele: G.M.
Locul şi data naşterii: Turceni 23.04 .2009
Domiciliul:

Turceni

Date despre familie:
Subiectul provine dintr-o familie dezorganizată, mama părăsind familia în urmă
cu doi ani, când G.M. avea aproximativ doi ani. Mama a plecat în străinătate în căutarea
unui loc de muncă, însă nu îi sprijină deloc material pe cei doi copii ( G.M. are o soră
mai mare de 8 ani). Minorii au rămas în grija tatălui care vnu are un loc de muncă
stabil şi prezintă şi o uşoară întârziere mentală, şi a bunicii din partea tatălui, care are
probleme cu alcoolul.
Date privind starea de sănătate:

evoluţia

Copilul este bine dezvoltat din punct de vedere fizic. La intrarea în grădiniţă, la
vârsta de 3 ani şi 6 luni, el avea însuşite deprinderile de autoservire, însă prezenta
întârziere în limbaj. Vocabularul său avea circa 7-8 cuvinte, şi acelea rostite cu
deficienţe, şi de aceea copilul se folosea foarte mult de gestică atunci când dorea să
se facă înţeles.
Examenul psiho-pedagogic:
În dezvoltarea limbajului copilul prezintă o întârziere de aproximatic doi ani,
fapt care a făcut ca adaptarea la mediu grădiniţei şi la grupul de copii să se realizeze
foarte greu.
De asemenea, faptul că G.M. era lipsit de afecţiunea maternă făcuse ca el să
devină un copil timid, emotiv, care nu avea încredere în forţele proprii care evita să
participe la jocurile colective ale copiilor, preferând să se joace singur.
Datorită dificultăţilor de comunicare şi a emotivităţii exagerate nu putea
răspunde la întrebări simple, atenţia îi era instabilă, nu putea efectua operaţii de
analiză şi sinteză, făcând cu greu faţă unor operaţiuni elementare de clasificare
şi comparare.
Afişa permanent o mimică crispată, muşcându-şi buza de jos atunci când e
ra solicitat să vorbească. Manifesta însă mulţumire şi zâmbea atunci când era laudat
şi apreciat.
Având în vedere cele constatate am considerat că este necesară încadrarea lui
G.M. într-un program de stimulare şi recuperare.
Plan de intervenţie personalizat:
În realizarea acestuia am pornit de la premisa că orice copil, indiferent de
problemele pe care le are, simte nevoia de a avea prieteni, de a fi incluşi în grup, de
a fi iubiţi.
În cazul lui G.M., lipsa mamei, problemele tatălui în a asigura traiul zilnic,
dependenţa bunicii de alcool, au făcut ca băieţelul să fie lipsit de afecţiune,
fapt care s-a repercutat asupra comportamentului său şi asupra relaţiilor sale cu ceilalţi.
Programul are la bază metode şi strategii centrate pe copil, în funcţie de
particularităţile sale individuale, pentru a crea un mediu favorabil integrării în
societate. Scopul programului a fost valorificarea potenţialului fizic şi psihic
alcopilului în vederea integrării lui în activitatea de tip preşcolar cât şi în grupul
de copii.

Ca metode de cunoaştere am folosit observaţia, analiza activităţilor la care
a participat, convorbirea, testele.
Pentru realizarea integrării socio-afective a preşcolarului G.M., un accent
deosebit am pus pe antrenarea lui în toate jocurile de creaţie organizate la
grupă, pe lângă activităţile obligatorii prevăzute în programă. Am observat
că jocurile de construcţie erau preferatele lui, dar se juca singur, izolat de colegi.
Treptat, l-am antrenat în jocuri de construcţie desfăşurate pe grupuri mici
( 4-5 copii), alegând tema jocului astfel încât să fie nevoie de mai mulţi participanţi:
,,Adăposturi pentru animalele domestice”, ,,Parcul de joacă”.
De asemenea i-am propus diverse roluri în jocurile de creaţie cu
subiecte din viaţa cotidiană, mai scurte la început din cauza problemelor de
limbaj, apoi, pe măsură ce avansa în corectarea problemelor de vorbire, a început
să primească roluri mai complexe. A participat la multe astfel de jocuri având
ocazia să-şi cunoască mai bine colegii, să lege relaţii de prietenie cu aceştia,
să-şi învingă timiditatea, să capete încredere în forţele proprii: ,,De-a grădiniţa”,
,,De-a familia”, ,,De-a doctorul”, ,,De-a şoferii”.
Jocurile de creaţie cu subiecte din poveşti şi basme au prezentat un interes
deosebit pentru G.M., chiar dacă la început prefera să interpreteze personaje
negative: ,,De-a lupul”, ,,De-a zmeul”. Am acceptat acest lucru pentru a-l determina
să participe la jocul colectiv, să socializeze cu colegii. Apoi, pe măsură ce
problemele lui au început să se rezolve, şi în urma analizei şi comparării faptelor
bune realizate de personajele pozitive şi faptele rele ale personajelor negative,
precum şi urmările acestora, G.M. a început să solicite spre interpretare roluri
de ,,justiţiar” în astfel de jocuri:,, De-a vânătorul”.
Toate aceste demersuri au făcut ca G.M. să devină un copil sociabil,
cu mulţi prieteni, care nu mai e complexat de micile probleme pe care le mai
are, care vine cu multă plăcere la grădinişă ştiind că este aşteptat şi iubit atât
de colegi cât şi de educator.
Pot afirma cu toată certitudinea că jocul de creaţie, cu toate variantele
sale, atunci când este bine organizat şi îndrumat de adult, devine o modalitate
de menţinere a stabilităţii emoţionale a preşcolarilor care vin dintr-un mediu
familial cu unele probleme de ordin afectiv.

STUDIU DE CAZ

Date de identificarea ale copilului
Nume,prenume: R.M.
Sexul:

masculin

Data şi locul naşterii: 2008 Turceni
Vârsta:

5 ani

Domiciliul stabil:

Turceni

Prezentarea familiei si a mediului familial

Mama: Numele si prenumele: R.A.
Domiciliul stabil: Turceni
Studii: medii
Profesia: vatman R.A.T.P.
Starea de sănătate: bună, nu suferă de nici o boală cronică sau transmisibilă
Elemente personale semnificative: evolutie normală în familia de origine, locuieşte împreună
cu mama şi cu fiul ei.
Tatal:

Numele şi prenumele: R.P.

Domiciliul legal:
Studii:

Turceni
medii

Profesia:

mecanic

Starea de sanatate: bună nu suferă de nici o boală cronică sau transmisibilă.
Elemente personale semnificative: provine dintr-o familie normală, tot timpul şi-l petrece la
muncă, în străinătate şi nu prea se ocupă de copil.
R.M. îşi petrece întreaga zi cu bunica dar aceasta nu are autoritate asupra lui.
Condiţiile materiale ale familiei sunt bune, aşteptări reduse din partea familiei în ceea ce - l
priveşte în plan educaţional.
Problema investigată: inadaptare

Date medicale
- evoluţie normală, nu suferă de nici o boală cronica sau transmisibilă
Educaţia copilului
Copilul R.M. merge la grădiniţă de un an, este la grupa mijlocie. Are capacităţi
intelectuale de nivel mediu. Întelegerea verbală şi aptitudinea de conceptualizare şi gândire
sunt bune. Îi place matematica, dar dovedeşte un interes scăzut faţă de celelalte obiecte.
Manifestări comportamentale
M. nu are prieteni, nu socializează cu colegii din grupă, este mereu deprimat
- răspunde ezitant, cu o voce nesigură, abia auzită, se înroşeşte la faţă şi evită să privească în
ochi educatoarea când i se cere să vorbească în faţa colegilor.
- când trebuie să lucreze individual nu - şi termină niciodată activitatea, nu stă liniştit şi îşi
deranjează colegii.
- doreşte să afle cât mai multe lucruri despre Italia, pentru că acolo lucrează tatăl său;
- reacţionează pozitiv dacă este lăudat, dar se supără foarte tare dacă este certat în faţa altora,
dorind să se răzbune pe cei care au asistat la discuţii.
- pare jenat dacă este lăudat sau certat în faţa altora
- are puţini prieteni, începe foarte rar o conversaţie
- rămâne singur în timpul recreaţiilor, ceilalţi îl ocolesc, pentru că are de multe ori, un
comportament violent
Măsuri educative
Educatoarea îi va acorda mai multă atenţie decât celorlalţi copii, încercând să - l integreze în
colectivul grupei prin antrenarea lui în diferite activităţi.
De asemeni îl duce pe M. la şedinţe de consiliere cu psihologul grădiniţei.
Recomandări:
- de două ori pe săptămână va participa la şedinţe de consiliere
- li se recomandă părinţilor să petreacă mai mult timp cu copilul şi de asemenea să - l ducă la
diverşi specialişti pentru a-l ajuta să devină un copil normal
- aplicarea unor metode corecte de lucru cu copilul

Concluzii
Teama pe care o manifestă M.de a nu se face de râs în faţa colegilor, dorinţa lui de a
epata prin comportamentul agresiv atât verbal cât şi fizic se datorează lipsei de comunicare
atât cu mama cât şi cu tatăl. Îi este teamă să-şi facă prieteni, să se ataşeze emoţional de o altă
persoană şi de aici dificultatea lui de a relaţiona cu colegii.
Comportamentul său este datorat lipsei unei personae de sex masculine din casă, respectiv
tatăl, în care copilul are mare încredere. Momentan, el se simte abandonat de tata.
În continuare şi consilierul şcolar, şi educatoarea vor aplica metode pentru a ameliora
starea de teama şi de inadaptare pentru M., antrenându-l în diverse jocuri de creaţie, în toate
variantele sale desfăşurate în grădiniţă.

STUDIU DE CAZ

Date de identificarea ale copilului
Nume şi prenume: M.S.
Sexul: masculin
Data şi locul naşterii: 2008
Vârsta: 4 ani
Domiciliul stabil:Turceni
Prezentarea familiei şi a mediului familial

Mama: Numele si prenumele: M. M.
Locul si data nasterii: Turceni, 1980
Domiciliul legal: Turceni
Studii: superioare
Profesia: secretară
Naţionalitatea: română
Tatal: Numele si prenumele: M.G.
Locul şi data naşterii: Turceni 1977
Domiciliul legal: Turceni
Studii: medii
Profesia: sportiv - boxer
Nationalitatea: romana
Starea de sănătate: bună, nu suferă de nici o boală cronică sau transmisibil
Elemente personale semnificative: provine dintr-o familie normală, tatăl folosea adeseori
violenţa atât cu soţia cât şi cu copii. Petrece puţin timp cu copilul şi nu are o influenţă bună
asupra acestuia.
M.S. îşi petrece întreaga zi la grădiniţa cu program prelungit, iar când este acasă petrece
timpul cu bunicii.
Condiţiile materiale ale familiei sunt bune.
Problema investigata: inadaptare
Date medicale
- evoluţie normală, nu suferă de nici o boală cronică sau transmisibilă
Educaţia copilului

Copilul M.S. merge la grădiniţă în grupa mijlocie. Nu vrea să participe la activităţile
colective. Dacă i se oferă încredere de către educatoare, dacă este încurajat şi ajutat face
lucruri frumoase sau răspunde bine.
Manifestări comportamentale:
- este violent, are tulburări psihice şi afective;
- loveşte cu pumnii, picioarele;
- ia jucăriile copiilor, instrumentele de lucru, caietele şi le ascunde, un mod de a atrage
atenţia;
- copii îl marginalizează datorită faptului că îi necăjeşte;
- întotdeauna răspunde cu nu vreau, eu nu pot să fac asta;
- tatăl este violent cu el şi cu mama lui, iar acestal îl imită;
- când nu îi convine ceva reacţionează violent;
- dacă este izolat se joacă singur;
- face crize de isterie, ţipă, aruncă obiecte;
- dacă este încurajat, cooperează, însă dacă nu i se acordă atenţie îşi schimbă atitudinea;
Măsuri educative
Educatoarea îi acordă mai multă atenţie decât celorlalţi copii, încercând să-l integreze
în colectivul grupei prin antrenarea lui în diferite activităţi.
De asemeni îl duce la şedinţe de consiliere cu psihologul grădiniţei.
Recomandări:
- de două ori pe săptămână va participa la şedinţe de consiliere
- li se recomandă părinţilor să petreacă mai mult timp cu copilul şi de asemenea să-l ducă la
diverşi specialişti pentru a-l ajuta să devină un copil fără probleme comportamentale grave.
- aplicarea unor metode corecte de lucru cu copilul
- crearea unui mediu familial adecvat în care să primească multă dragoste şi atenţie

Concluzii
M.S.. este un copil cu o personalitate fragedă, nu are încredere datorită lipsei de
afectivitate din partea parinţilor. Crescut în mediul violent, s-a născut în el o ura faţă de cel de
lângă el şi reacţionează ca atare. Copilul imită comportamentul tatălui. Are nevoie de atenţie
permanentă din partea celor din jurul său.

STUDIU DE CAZ

1) Date de identificarea ale copilului
Nume şi prenume: A. S.
Sexul: masculin
Data şi locul naşterii: 2009, Filiaşi
Vârsta: 3 ani
Domiciliul stabil: Turceni
Naţionalitatea: română
Tipul familiei: biparentală
2) Prezentarea familiei şi a mediului familial
Mama: Numele şi prenumele: A.S.
Domiciliul legal : Turceni
Studii: medii
Profesia: funcţionar la poştă
Naţionalitatea: română
Starea de sănătate: bună, nu suferă de nici o boală cronică sau transmisibilă
Elemente personale semnificative: evoluţie normală în familia de origine, locuieşte împreună
cu soţul şi cu unicul copil.
Tatal: Numele şi prenumele: A.P.
Domiciliul legal: Turceni
Studii: medii
Profesia: şofer
Naţionalitatea: română
Starea de sănătate: bună, nu suferă de nici o boală cronică sau transmisibilă
Elemente personale semnificative: provine dintr-o familie normală
Condiţiile materiale ale familiei sunt bune.
3) Problema investigată: inadaptare la viaţa de colectiv şi hiperactivitate
4 ) Date medicale
- evoluţie normală, nu suferă de nici o boală cronică sau transmisibilă
5) Educaţia copilului
Copilul S. merge la grădiniţă din acest an şi este în grupa mică. La grădiniţă nu face
altceva decat sa se joace. Nu participa decât la activităţile cu program sportiv. Nu ascultă de
educatoare şi nu relaţionează cu ceilalţi.
6) Manifestări comportamentale

S. nu are prieteni, nu socializează cu colegii din grupă . De multe ori când alţii îi
vorbesc dă impresia că nu îi ascultă, îşi mişcă mâinile, picioarele şi nu - şi găseşte locul pe
scaun. Întâmpină dificultăţi când trebuie să -şi menţină atenţia concentrată mai mult la
diferite activităţi sau jocuri. Nu este niciodată liniştit, îşi deranjează colegii şi întrerupe
activitatea educatoarei prin comportamentul său. Totdeauna are o maşină în mână, fie că este
în clasă sau la masă.
7) Măsuri educative
Educatoarea îi acordă mai multă atenţie decât celorlalţi copii, încercând să- l integreze
în colectivul grupei prin antrenarea lui în diferite activităţi.
De asemeni îl duce pe S. la şedinte de consiliere cu psihologul grădiniţei.
8) Recomandări:
Se recomandă să participe la şedinţe de consiliere; li se recomandă părinţilor să
petreacă mai mult timp cu copilul şi de asemenea să - l ducă la diverşi specialişti pentru a-i
corecta comportamentul; aplicarea unor metode corecte de lucru cu copilul.
9) Concluzii
Inadaptarea lui S. se datorează lipsei de comunicare atât cu mama cât şi cu tatăl.
Nu ştie să- şi facă prieteni şi să relaţioneze cu ceilalţi colegi.
Tulburările de comportament se datorează faptului că de foate multe ori părinţii aplică bătaia
ca pedeapsă în loc să explice şi să- i corecteze greşelile de comportament.

STUDIU DE CAZ

1) Date de identificarea ale copilului
Nume / Prenume: N.C

Sexul: masculin
Data şi locul naşterii: Turceni, 2009
Varsta: 4 ani
Domiciliul stabil: Turceni, Gorj
Nationalitatea: romana
Tipul familiei: monoparentală
2) Prezentarea familiei şi a mediului familial
Mama: Numele şi prenumele: N.I.
Domiciliul legal: Turceni, Gorj
Studii: medii
Profesia: casnică
Naţionalitatea: română
Starea de sănătate: probleme psihice cauzate de consumul de alcool
Elemente personale semnificative: A fost căsătorită, dar soţul i - a decedat acum doi ani. La
jumătate de an de la decesul soţului a început să consume alcool în cantităţi din ce în ce mai
mari, devenind în scurt timp alcoolică. Îşi părăseşte des copilul, lăsându - l în grija bunicii,
pentru diferiţi bărbaţi cu care nu are relaţii de lungă durată. Refuză cu încăpăţânare să meargă
la medic pentru a scăpa de dependenţa de alcool. Se plânge mereu de soarta sa nenorocită pe
care o are şi nu prezintă afectivitate faţă de copilul său. De altfel, în scurtele perioade pe care
le petrece cu copilul îl bate şi îl trimite să cumpere alcool şi ţigări.
Bunica: Numele si prenumele: B.C.
Domiciliul legal: Com. Borăscu-Gorj
Studii: medii
Profesia: confecţioneră
Nationalitatea: romana
Starea de sanatate: bună, nu suferă de nici o boală cronică sau transmisibilă
Elemente personale semnificative: Este o femeie puternică şi autoritară. Îşi iubeşte nepotul şi
încearcă pe cât posibil să aibă grijă de el. Recunoaşte că din când în când îl mai bate pe N.C.
pentru că este obraznic şi nu o ascultă. Munceşte din greu la o fabrică privată pentru a câştiga
banii necesari întreţinerii familiei, de aceea, uneori este nevoită să îl lase pe N.C. singur acasă.
Condiţiile materiale ale familiei sunt modeste.
3) Problema investigată: inadaptare în colectiv şi în societate
4) Date medicale
- evoluţie normală, nu suferă de nici o boală cronică, suferă de enurezis nocturn

5) Educaţia copilului:
N.C. merge la grădiniţă, este în grupa mică, activitatea preferată este educaţia plastică.
Nu vrea să participe la activităţile comune preferând să - şi găsească alte preocupări, având
tendinţa să părăsească sala de grupă. Rezultatele la activităţi sunt slabe.
6) Manifestări comportamentale:
Este violent, loveşte cu pumnii, picioarele, are tulburări psihice şi afective; ia jucăriile
copiilor, instrumentele de scris, caietele şi le ascunde - un mod de a atrage atenţia; copiii îl
marginalizează datorită faptului că îi necăjeşte; stă izolat, se joacă singur întotdeauna
răspunde cu nu vreau, eu nu pot să fac asta; când nu îi convine ceva reacţionează violent, face
crize de isterie, ţipă, aruncă obiecte.
7) Măsuri educative:
Educatoarea nu îi acordă suficientă atenţie. Atunci când are un comportament
neadecvat îl ceartă şi - l pedepseşte. De asemenea îl duce la şedinţe de consiliere cu
psihologul grădiniţei.
8). Recomandari:
Două şedinţe de consiliere pe săptămână ; aplicarea unor metode corecte de lucru cu
copilul; crearea unui mediu familial adecvat în care să primească multă dragoste şi atenţie;
integrarea copilului în activităţi extracurriculare.
9)Concluzii
Comportamentul lui N.C. se datorează situaţiei în care se află familia sa.Suferă pentru
că nu are o familie ca ceilalţi copii, o mamă care să-i ofere afecţiunea şi ocrotirea de care are
nevoie. Copilul nu are sprijin în familie pentru evoluţia lui în plan educativ.

STUDIU DE CAZ
1) Date de identificarea ale copilului
Nume/Prenume: G.D.
Sexul: feminin
Data şi locul naşterii: 2009, Turceni- Gorj
Vârsta: 4 ani

Domiciliul stabil: Stolojani - Turceni
Naţionalitatea: română
2) Prezentarea familiei şi a mediului familial
Mama: Numele si prenumele: B. R.
Domiciliul legal: Stolojani - Turceni
Studii: medii
Profesia: vânzătoare
Naţionalitatea: română
Starea de sănătate: bună, nu suferă de nici o boală cronică sau transmisibilă.
Elemente personale semnificative: evoluţie normală în familia de origine , divorţată dar nu
este afectată de acest lucru, are o relaţie amicală cu fostul soţ.
Este o femeie deschisă, colaborează cu educatoarea.
Tatal: Numele si prenumele: G.A.
Domiciliul legal: Turceni
Studii: medii
Profesia: lucrător în construcţii
Nationalitatea: romana
Starea de sănătate: bună, nu suferă de nici o boală cronică sau transmisibilă
Elemente personale semnificative: provine dintr-o familie normală, locuieşte singur şi nu se
ocupă de fiica sa.
Condiţiile materiale ale familiei sunt foarte bune.
Este singură la părinţi.
3) Problema investigata: inadaptare la viaţa de colectiv şi în mediul educaţional
4) Date medicale
- evoluţie normală, nu suferă de nici o boală cronică sau transmisibilă
5) Educaţia copilului
Fetiţa merge la grădiniţă în grupa mică. Are capacităţi intelectuale de nivel mediu. Îi
place foarte mult desenul şi muzica. Se arată dornică să înveţe şi se plânge că acasă părinţii nu
se ocupă de ea. Are tendinţa de a se izola de ceilalţi copii şi nu are încredere în ea.
6) Manifestări comportamentale
Este deprimată tot timpul, nu socializează, nu are prieteni, răspunde ezitant, cu o voce
nesigură, se înroşeşte la faţă şi evitaă să privească în ochi educatoarea când trebuie să
vorbească în faţa colegilor

La grădiniţă se joacă mai mult cu băieţii decât cu fetele. Când nu îi convine ceva reacţionează
violent, motiv pentru care colegii o ocolesc. Nu are fraţi, însă nici nu îşi doreşte.
7) Măsuri educative
Fetiţei i se acordă mai multă atenţie la grădiniţă decât celorlalţi copii, nu este pedepsită
când greşeşte deoarece spune că mereu este certată acasă şi astfel se încearcă discuţii libere
pentru a înţelege că atunci când face o greşeală aceasta poate avea consecinţe negative asupra
colegilor sau chiar asupra ei.
De asemenea, merge la şedinţe de consiliere cu psihologul grădiniţei.
8) Recomandări:
Va participa la sedinţe de consiliere; li se recomandă părinţilor să petreacă mai mult
timp cu copilul ; crearea unui mediu familial adecvat în care să primească multă dragoste şi
atenţie; ajutarea fetiţei să - şi depăşească teama de a participa la activităţile instructiv educative; încurajarea ei să - şi impună punctul de vedere în faţa celorlalţi .
9) Concluzii
Teama pe care o manifestă fetiţa de a nu vorbi în faţa altor persoane, de asemenea
comportamentul agresiv se datorează lipsei de comunicare atât cu mama cât şi cu tatăl. Îi este
teamă să -şi facă prieteni, să se ataşeze emoţional de o altă persoană ( pentru că spunea ea că
va pleca şi aceştia asemeni tatălui său) şi de aici dificultatea ei de a relaţiona cu colegii.
Momentan ea se simte abandonată de tata. D. este un copil inteligent, însă manifestă tulburări
de comportament datorită lipsei de afectivitate din partea tatălui în mod special.

STUDIU DE CAZ

1) Date de identificarea ale copilului
Nume şi prenume: N. G.
Sexul: masculin
Data şi locul naşterii: 2008, Turceni - Gorj
Vârsta: 5 ani
Domiciliul stabil: Turceni

Nationalitatea: română
Tipul familiei: monoparentală
2)Prezentarea familiei şi a mediului familial
Mama: Numele şi prenumele: B. A.
Domiciliul legal:Turceni
Studii: superioare
Profesia: avocată – cabinet personal
Naţionalitatea: română
Starea de sănătate: bună, nu suferă de nici o boală cronică sau transmisibilă
Elemente personale semnificative: evoluţie normală în familia de origine , divorţată dar nu
este afectată de acest lucru. Este o femeie deschisă, colaborează cu educatoarea, mereu veselă,
se impune în faţa copilului, dar foarte ocupată datorită profesiei.
Tatăl: Numele şi prenumele: N. I.
Domiciliul legal:Turceni
Studii: medii
Profesia: agent de pază
Naţionalitatea: română
Starea de sănătate: bună, nu suferă de nici o boală cronică sau transmisibilă
Elemente personale semnificative: provine dintr-o familie normală, nu - şi vizitează copilul şi
nu se ocupă deloc de el, îi plăteşte pensie alimentară.
G. îşi petrece timpul la grădiniţă, iar când este acasă stă cu bunicii şi mama.
Condiţiile materiale ale familiei sunt foarte bune.
Este singur la părinţi.
3) Problema investigată: inadaptare în societate şi în colectivul de la grădiniţă
4) Date medicale
- evoluţie normală, nu suferă de nici o boală cronică sau transmisibilă
5) Educaţia copilului
Copilul N.G.merge la grădiniţă în grupa mijlocie. Participă la activităţii, este un copil
foarte bun la grupă, a participat la mai multe concursuri la desen la care a luat premii. Este un
copil singuratic, se exprimă prin desenele sale. Este un copil curios, pune mereu întrebări.
6) Manifestari comportamentale
Se joacă cu ceilalţi copii însă dacă ceva îl supără devine violent, loveşte cu pumnii,
picioarele; când nu îi convine ceva reacţionează violent; face crize de isterie, ţipă, aruncă

obiecte; atunci când face crizele trebuie să i se dea explicaţii de ce nu e bine să reacţioneze
aşa; nu are frai şi nici nu îşi doreşte.
7) Măsuri educative
Educatoarea îi acordă mai multă atenţie decât celorlalţi copii, încercând să-l integreze
în colectivul grupei prin antrenarea lui în diferite activităţi.
De asemeni îl duce la şedinţe de consiliere cu psihologul grădiniţei.
8) Recomandări:
participa la şedinţe de consiliere; li se recomandă părinţilor să petreacă mai mult timp
cu copilul; crearea unui mediu familial adecvat în care să primească multă dragoste ăi atenţie.
9) Concluzii
G. este un copil bun la învăţătură, talentat la desen. A luat chiar premii la diferite
concursuri. Tulburările de comportament pe care le manifestă se datorează lipsei de
afectivitate a tatălui. Se resimte lipsa de afectivitate a celuilalt părinte, indifferent cât de multă
atenţie ar avea din partea mamei.

STUDIU DE CAZ

1) Date de identificarea ale copilului
Nume şi prenume: M. D.
Sexul: masculin
Data şi locul naşterii: 2008, Turceni
Vârsta: 5 ani
Domiciliul stabil: Turceni
Naţionalitatea: română

Tipul familiei: biparentală
2)Prezentarea familiei şi a mediului familial
Mama: Numele şi prenumele: M.E.
Domiciliul legal:Turceni
Studii: superioare
Profesia: asistent medical
Nationalitatea: romana
Starea de sănătate: bună, nu suferă de nici o boală cronică sau transmisibilă
Elemente personale semnificative: evoluţie normală în familia de origine, locuieşte împreună
cu soţul şi cu unicul copil.
Tatăl: Numele şi prenumele: M.C.
Domiciliul legal:Turceni
Studii: superioare
Profesia: asistent medical
Naţionalitatea: română
Starea de sănătate: bună, nu suferă de nici o boală cronică sau transmisibilă
Elemente personale semnificative: provine dintr-o familie de intelectuali, petrece mult timp cu
copilul datorită locului de muncă.
D. merge în fiecare zi la grădiniţă, dar doamnele educatoare sau îngrijitoarea nu au autoritate
asupra lui.
Condiţiile materiale ale familiei sunt bune.
3) Problema investigată: inadaptare la mediul educaţional şi hiperactivitate
4) Date medicale
- evoluţie normală, nu suferă de nici o boală cronică sau transmisibilă
5) Educaţia copilului
Copilul M.D. merge la grădiniţă de un an, este în grupa mijlocie. La grădiniţă nu face
altceva decât să se joace. Nu participă decât la activităţile cu program muzical. Nu ascultă de
educatoare şi nu relaţioneaza cu ceilalţi.
6) Manifestări comportamentale
D. nu are prieteni, nu socializează cu colegii din grupă, este mereu agitat.
De multe ori când alţii îi vorbesc dă impresia că nu îi ascultă, îşi mişcă mâinile, picioarele şi
nu- şi găseşte locul pe scaun. Întâmpină dificultăţi când trebuie să -şi menţină atenţia
concentrată mai mult la diferite activităţi sau jocuri. Nu este niciodată liniştit, îşi deranjează
colegii şi întrerupe activitatea educatoarei prin comportamentul său.

7) Măsuri educative
Educatoarea îi acordă mai multă atenţie decât celorlalţi copii, încercând să- l integreze
în colectivul grupei prin antrenarea lui în diferite activităţi.De asemeni îl duce pe D. la şedinţe
de consiliere cu psihologul grădiniţei.
8) Recomandări:
Va participa la şedinţe de consiliere; li se recomandă părinţilor să petreacă mai mult
timp cu copilul şi de asemenea să - l ducă la specialişti pentru a-l ajuta să-şi corecteze
comportamentul; aplicarea unor metode corecte de lucru cu copilul.
9) Concluzii
Familia i-a oferit toate condiţiile materiale necesare mai puţin o bună educaţie. Nu l-au
învăţat cum să relaţioneze cu cei de vârsta lui şi nici cu adulţii. D. nu s-a simţit protejat şi iubit
în sânul familiei, din cauză că părinţii nu au ştiut să-i arate acest lucru.
În continuare, consilierul şcolar şi doamna educatoare vor aplica tehnici experimentale pentru
a ameliora inadaptarea şi hiperactivitatea lui D.

STUDIU DE CAZ

A. Date de identificare:
1. Nume şi prenume: V.E.
2. Vârsta: 4 ani
3. Sex: bărbăresc
4. Integrat la: Grădiniţa de copii nr. 1 Turceni
B. Date familiale :
1. Numele şi prenumele părinţilor :

tata: Costel

mama: Rozica

2. Ocupaţia părinţilor:

tata: tâmplar, S.C.Yda Turceni

mama:infirmieră, Spitalul Orăşenesc Turceni

3. Vârsta părinţilor :
4. Bugetul familiei: mediu
5. Condiţii de locuit: apartament cu două camere
6. Componenţa familiei: un frate de 2 ani.
7. Relaţii familiale: normale, bazate pe afectivitate, responsabilitate, inţelegere între
copii şi părinţi.
8. Atitudinea familiei faţă de copil : de înţelegere, acceptare, iubire, ocrotire.
9. Starea de sănătate a familiei şi a copilului : părinţii declară că nu figurează în
evidenţele medicale

cu boli cronice.

C. Date despre starea de sănătate :
După 1 septembrie, mama se prezintă la grădiniţă pentru a înscrie un copil de 4 ani şi
face menţiune că acesta are unele probleme de sănătate. Nu precizează care sunt acestea.
Pe 15 septembrie, mama vine cu copilul la grădiniţă şi atunci am constatat că problemele
copilului sunt mai grave decât ne informase mama.
Copilul se deplasa foarte greu, nu vorbea şi îşi folosea foarte greu mâinile. Am rugat
mama să mai rămână pentru a discuta cu ea . In urma discuţiilor purtate am aflat că
diagnosticul copilului era următorul : ,,Parapareză spastică formă medie/ uşoară ’’.Am
discutat despre antecedentele bolii copilului şi am aflat următoarele : boala a fost
provocată la naştere. Copilul s-a născut la 9 luni, cu o grautate de 2200 grame, cu APGAR
1, asfixie severă, cu o adapate neonatală foarte dificilă, se ţine sub observaţie, la incubator,
14 zile. S-a externat la cererea mamei.La externare copilul avea greutatea de 2500 grame .
La o lună a fost diagnosticat cu ,,parapareză spastică’’.
Pentu a cunoaşte mai multe despre evoluţia bolii copilului până la sosirea la grădiniţă,
am solicitat mamei amănunte, precum şi acte medicale care să confirme aceste informaţii.
Am aflat următoarele : diagnosticul se confirmă prin examinarea copilului la Spiralul
clinic ,,Dr. Al. Obregia’’ Bucureşti . In foaia de observaţie sunt consemnate urmatoarele
aspecte : copilul ţine capul la 8 luni ; merge singur la 2 ani ; vorbeşte primele cuvinte la 11
luni, apoi fără vibraţii ; face un examen cerebral la 13 luni şi acum i se pune diagnosticul
final de ,,Parapareză spastică’( infirmitate motorie cerebrală, retard motor, H.S. P.,
hipermetropie, strabism).
D. Descrierea cazului :

Aceste date medicale spuneau multe despre acest copil. Sosirea lui în grupă a fost o
surpriză pentru copii, care nu ştiau nimic despre el şi despre suferinţa lui. Citeam în ochii lor
mirarea, curiozitatea. S-a impus ca mai întâi să-l prezint pe V.E.colegilor din grupă. Copiii au
putut vedea că acest copil este foarte sensibil, emotiv plângea foarte repede şi nu se putea
despărţi de mama lui.Copiii au fost ajutaţi să-l accepte, să îi ofere prietenia lor, să îl coopteze
în unele jocurile lor, care nu necesitau un efort mare din partea lui, dat fiind faptul că se mişca
foarte greu, cădea foarte uşor, nu îşi putea folosi mâinile. In perioada de acomodare, am
incercat să fac o evaluare iniţială a copilului, in colaborare cu un psiholog. Am putut constata
următoarele:
In dezvoltarea senzorial- perceptivă a copilului: întârziere mentală uşoară;anomalii în
dezvoltarea limbajului expresiv; psihomotricitate deficitară, motricitate fină deficitară;
gândirea se afla la stadiul gândirii simbolice, cu lentoare ideatică ; memoria prezenta usoare
tulburări de fixare ; atenţia prezenta tulburări de concentrare pe termen lung.
In ceea ce priveşte nivelul de cunoaştere : o imaginaţie săracă ; limbaj verbal slab
dezvoltat, cu anomalii în dezvoltare, înţelegerea bună amesajului ; afectivitatea se caracteriza
prin dispoziţie ostentativ-depresivă, cu crize de afectivitate ; eforturile de voinţă
satisfăcătoare ; configuraţie motivaţionaţă logică ; comportament cooperant,orientat în situaţii
simple ; aptitudinile practice au un fond redus de complexitate.
Copilul foloseşte mai mult măna stângă, prinde cu dificultate obiectele cu mâna
dreaptă, merge cu teamă şi preferă să fie sprijinit, manifestă tendiţa de a merge pe vârfuri,
cade foarte uşor.
E. Plan de intervenţii personalizat :
Datorită complexităţii cazului, activitatea de recuperare s-a impus a fi proiectată pe
mai multe direcţii : psihică, intelectuală, fizică şi emoţională
Pentru început, am încercat să mă apropii de copil, să mi-l fac prieten, să-l determin să
nu mai plângă atunci când mama vrea să plece acasă. Mama mi-a spus că teama lui este să nu
fie culcat la grădiniţă. Atunci am înţeles de ce el ducea o mână spre cap, imitând gestul de a fi
culcat şi însoţindu-l cu un plâns agitat.
Pentru a-i învinge teama aceasta, l-am luat de mână şi împreună cu mama l-am
plimbat prin toate sălile de clasă existente în grădiniţă pentru a vedea că nu există paturi
pentru copii.
Simţind nevoia de a fi protejat, copilul stătea mai tot timpul lângă scunul meu,
refuzând invitaţiile copiilor de a se juca impreună. Pentru a depăşi acest prag psihologic al
acomodării cu copiii, îl luam de mână şi intram împreună în jocurile copiilor. Insă joaca lui

era mai mult statică deoarece el mergea foarte greu, se temea să nu cadă, să nu fie împins de
copii. I-am învăţat pe copii să-l ia încet, să nu-l împingă, să-l coopteze în activităţile lor.
Permanent am urmărit recuperarea lui fizică, practicând exerciţii fizice pentru
membrele inferioare( mersul pe loc, ridicare pe vârfuri pentru atingerea unor obiecte),
plimbări scurte, exerciţii ale braţelor (imitarea spălatului pe mâini, a aplaudatului), gimnastica
degetelor.
De asemenea, am desfăşurat cu copilul o terapie logopedică, în cadrul căreia am făcut
gimnastica aparatului fono-articulator, urmărind dezvoltarea şi educarea mişcărilor necesare
articulării corecte a sunetelor ţi pronunţiei cuvintelor. Am realizat exerciţii de gimnastică
pentru buze, limbă, pentru educarea respiraţiei. Am urmărit corectarea pronunţiei, pornind de
la articularea corectă a sunetelor, utilizând imagini vizuale şi motorii, administrate sub formă
de joc. De câte ori se impune, acord minute bune pronunţiei izolate a sunetelor. Treptat am
introdus diferite combinaţii consonantice, mărind gradul de dificultate. Pe parcursul acestor
activităţi, copilul este permanent încurajat, stimulat, recompensat. Copilul se află în faza
corectării active a vorbirii, exerciţiile pentru educarea auzului fonematic ocupând un loc
aparte în terapia de recuperare. El este stimulat să-şi folosească mâinile in activităţi de desen,
modelaj, abilităţi practice, in activităţi de autoservire.
Educarea comportamentului emoţional se face mai greu, copilul fiind practic
dependent de adult. De apreciat este atitudinea părinţilor copiilor din grupă şi nu numai, care
îl ajută, îl ocrotesc, îl sprijină.
In paralel cu activitatea de recuperare pe care o desfăşor eu cu copilul, am apelat şi la
ajutorul unui logoped care vine o dată pe săptămâna la grădiniţă şi se ocupă de acest copil iar
mama merge cu el la logoped în fiecare zi de joi, intre orele 11-13.
Tinând cont de recomandările specialiştilor de la Clinica ,,Marie Curie’’ din Bucureşti,
familia continuă programul de recuperare psiho-motorie prin kinetoterapie si recuperarea
logopedică prin tratament recuperator intensiv. Toate aceste activităţi se desfăşoară şi în
prezent.
F. Rezultate:
In plan cognitiv :

copilul a reuşit acumularea unui volum de cunoştinţe ;

şi-a exersat memoria, gândirea,

reţine cu uşurinţă, dar mai întâmpina mari dificultăţi în ceea ce priveşte comunicarea ;

pe plan afectiv copilul s-a integrat bine în regimul grădiniţei, s-a acomodat cu copiii,
nu se mai simte demotivat. Mama mi-a comunicat că se trezeşte dimineaţa din proprie
iniţiativă şi doreşte să vină mai repede la grădiniţă.

a rămas totuşi un sensibil, cu o accentuată inteligenţă emoţională ( are momente când
vine lângă mine, se uită atent şi doreşte un gest de tandreţe, o mângâiere, chiar de
numai o secundă).

dă dovadă de multă voinţă, dorind să facă ce fac şi ceilalţi copii dar factorii de sănătate
dau lentoare acţiunilor lui.