Factorii comuni metodelor de psihoterapie

:
- suportul i lini tirea - desensibilizarea, înt rirea r spunsurilor adaptative i con tientizarea problemei - o relaìie interpersonal cald - un grad înalt de încredere

Analiza dialogului medic/psiholog ± bolnav relev numeroase surse posibile ale distorsion rii mesajului care circul între cei doi. Interpretarea acestora din perspectiva dimensiunilor complexe ale sugestiei este posibil i util . Aceast întâlnire se desf oar într-un context social care ne ofer un registru de roluri care duc la simulare/disimulare, în elare/autoîn elare ± fenomene ce se apropie de elementul sugestiv.

Boala creeaz sl biciune, angoas i incertitudine perioada de regresie si demisie creste sensibilitatea la sugestie.

Anxietate mare strategii subconstiente de ³santaj afectiv´ reflecta nivelul intelectual sau mecanisme de aparare psihica in care autosugestia joaca un rol deosebit.

Comportamentul nonverbal al medicului/psihologului ² poate fi vehiculul unor sugestii pozitive sau negative.
Acordarea unui timp insuficiet poate avea un efect anxiogen prin imposibilitatea realiz rii catharsis-ului, catharsisprin receptarea unei lipse de interes din partea terapeutului ori prin inducerea incertitudinii de a fi spus tot pentru a u ura stabilirea diagnosticului.

Prelungirea excesiv a anamnezei poate induce bolnavului impresia unei incapacit ìi profesionale.

V.En tescu vorbea de ³mituri clinice´ generatoare de efecte sugestive: - modelul virotic ,conform c ruia orice tulburare are drept cauz un virus, orienteaz interviul spre descoperirea cauzei; - modelul energetic ± boala interpretat ca dezechilibru energetic orientând o serie de terapii ( de la fizioterapie la electroacupunctur ).

Efectul terapeutic are la baz credinìa, sugestia, motivaìia, expectanìa, prestigiul terapeutului.

Mecanismele sugestive, al turi de cele reflexe i raìionale, se constituie într-o necesar strategie a cunoa terii i acìiunii.
Hipnoza clinic , profilându-se ca o verig în sistemul psihoterapeutic, poate demonstra posibilitatea influenì rii prin sugestii hipnotice a funcìiilor neurovegetative ale organismului.

Caracteristici ale hipnotizatorului rolul acestuia este de a antrena subiectul s - i demonstreze hipnotizabilitatea.
Insusiri: Trebuie s degaje : -siguranta -stapanire de sine -forta de conviniere - timbrul vocal - mimica, gestica - ìinuta exterioar - capacitatea de a formula - persuasiv i plastic ideile - prezenìa de spirit.

Caracteristici ale subiectului:
‡ s vin în întâmpinarea terapeutului ‡ atitudinea binevoitoare, de cooperare ‡ un exces de dorinì poate fi însoìit de efecte negative ‡ scepticismul reduce ansele de reu it
Locul i momentul inducerii hipnozei ± înc perea trebuie s fie pl cut , ferit de zgomot i de excitanìii perturbatori; lumina discret , canapea sau fotoliu comode.

Responsabilitatea actului psihoterapeutic favorizeaz apariìia strategiilor de cunoa tere i influenì sugestiv . Pentru asigurarea succesului psihoterapeutul trebuie s - i dezvolte imaginea de marc ± competenì , încredere, devotament, amabilitate.
Boli somatice - medicina a furnizat suficiente dovezi ale puterii sale. Boli functionale - puterea terapeutului poate fi luat în discuìie.

Milton H. Erickson
Doctor în medicin i psihologie, accentueaza faptul ca dezvoltarea interrelaìiilor terapeut ± pacient i a încrederii reciproce este vital pentru succesul psihoterapiei.
A trecut de la abordarea directiv la abordarea nondirectiva ± ofera pacientului controlul complet al terapiei. Accentueaz importanìa respect rii complete a individualit ìii i unicit ìii fiec rei persoane. Utiliza anecdote i metafore, pentru a comunica la mai multe niveluri terapeutice în acela i timp.

Tr s turile caracteristice ale abord rii ericksoniene sunt (dup Lankton i Lankton, 1983):   

Caracterul indirect ce presupune utilizarea unor sugestii i conexiuni indirecte ale metaforelor, precum i revitalizarea resurselor clientului. Disocierea dintre con tient i incon tient presupune comunicarea cu pacientul pe mai multe niveluri, leg turile duble i metaforele implicite. Utilizarea comportamentului pacientului: prescripìiile paradoxale, inducìia prin mijloace naturale, prescrierea simptomelor, direcìionarea comportamentului i utilizarea strategic a fenomenului transei.

Regulile abord rii terapeutice ericksoniene
1.

2. 3.

4.

5. 6.

7.

8.

9.

10.

11.

Primul pas în psihoterapie îl reprezint identificarea ³sistemului de referinì intern´ i modificarea ³grilei interioare´. Oamenii fac alegerea cea mai bun în funcìie de experienìele acumulate. Adaptarea teoriei la fiecare pacient în parte pentru a i se potrivi i utilizarea tehnicii amintirilor pentru a activa resursele interne. O atitudine empatic i bazat pe respect favorizeaz schimbarea. A acorda respect mesajelor cu caracter i social, verbale i nonverbale înseamn ca terapeutul s intre în rezonanì cu pacientul , notând toate elementele subtile ale comunic rii. Inv ìarea pacientului s aleag modificând sistemul intern de referinì . Rolul terapeutului const în a-l ajuta pe pacient s maximizeze resursele din interiorul lui în vederea obìinerii schimb rii. Terapeutul trebuie s - i însu easc sistemul de credinìe al pacientului i s modeleze comportamentul pornind de la acestea. Terapeutul cu cea mai mare ³flexibilitate´ va fi capabil s întâlneasc mai mulìi pacienìi pe terenul lor i va intra în relaìie mai repede cu un num r mai mare de pacienìi. Chiar dac pacientul nu comunic verbal, el poate trimite mesaje nonverbale. Explorarea intern va actualiza o imagine care va declan a un comportament(oftat, grimas , modificarea de tonus muscular). Reducerea dimensiunilor problemei care presupune abordarea unei probleme complexe în pa i mici, pe subcomponente. In cadrul unui proces de comunicare, funcìioneaz mai multe tipuri i niveluri de interacìiuni.

Calitatea relaìiei terapeutice i efectul placebo
- relatie inadecvata diminueaza efectul placebo uneori transformandutransformandu-l in nocebo.

Atitudine pozitiva Fenomen placebo terapeutice.

efect placebo mai mare. aspect particular al relatiei

Rezultatele tratamentului pot fi influentate de stimuli ca:
limbajul (ce este spus si cum este spus) procedurile (ce este de facut si ce explicatii sunt oferite) spatiul modul in care informatia oferit (verbal i nonverbal) este integrat în istoria personal i în setul de convingeri socio-culturale al pacientului.

Ameliorarea, înr ut ìirea sau schimbarea observat se datoreaz :
‡ personalit ìii bolnavului ‡ specificului bolii ‡ însu irii medicamentului ‡ influenìei medicului

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful