You are on page 1of 32

AFECŢIUNI ALE APARATULUI

DIGESTIV –
PROCES DE ÎNGRIJIRE
PANCREATITA ACUTĂ
DEFINIŢIE
• Pancreatita acută este o afecţiune caracterizată prin dureri abdominale
instalate brusc însoţite de creşterea enzimelor pancreatice în ser şi urină
datorită procesului de autodigestie pancreatică produs prin activarea
zimogenilor în glandă.

ETIOLOGIE

Factorii etiologici implicaţi în apariţia pancreatitei acute sunt:


• procese obstructive: - litiaza biliară
- procese patologice periampulare
- disfuncţia sfîncterului Oddi
• factori traumatici
• cauze metabolice: - diabet zaharat
- hipertrigliceridemie
• cauze endocrine: - hiperparatiroidism
• infecţii virale: parotidită, rubeolă, hepatită acută
• infecţii bacteriene: Mycoplasma, Legionella, leptospiroza
• afecţiuni vasculare: - lupus eritematos sistemic
- purpura Schonlein - Henoch
• factori toxici şi medicamentoşi: alcool, azatioprină, mercapto-purina,
asparaginaza.
Tablou clinic

• Principala manifestare clinică din pancreatită


acută este durerea cu localizare în epigastru,
iradiere în bară spre hipocondrul stâng, debut
brusc, intensitate crescută, fără fluctuaţii,
persistentă. Asociat apar greţuri, vărsături
persistente, uneori hematemeză.
• În aproximativ 2 % din cazuri durerea este
absentă.
• Pancreatita acută se instalează, de obicei, după
consum excesiv de alcool şi alimente bogate în
grăsimi şi proteine.
Examinări paraclinice

1. Explorări biologice:
• amilazemie crescută; se normalizează după 3 -
7 zile,
• lipaza serică crescută,
• leucocitoză, hemoconcentraţie,
• hiperglicemie, hipocalcemie,
hipertrigliceridemia,
• hiperbilirubinemia,
• citoliză (transaminaze crescute).
2. Explorări imagistice:
a) Radiografia abdominală este utilă deoarece
oferă date care permit diagnosticul pancreatitei
acute.
Principalele semne întâlnite în pancreatita acută
sunt:
- ileus localizat ("ansa santinelă") sau
generalizat,
- creşterea distanţei retrogastrice,
- lărgirea cadrului duodenal,
- distenşia colonului transvers.
b) Radiografia toracică evidenţiază pleurezia (mai
frecvent stângă) şi infiltratul pulmonar
interstiţial.
c) Ecografia abdominală permite evidenţierea:
- măririi pancreasului (diametrul anteroposterior
peste 3 cm),
- litiazei biliare,
- pseudochistului pancreatic.
Fiind o metodă neinvazivă are avantajul că se poate
repeta.
d) Tomografia computerizată vizualizează mai bine
pancreasul şi zonele peripancreatice, pseudochistele şi
colecţiile lichidiene.
e) Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă
(CPRE)
- este indicată în cazurile în care nu s-a putut preciza
cauza pancreatitei acute după explorările convenţionale.
f) Biopsia pancreatică percutană ghidată ecografic sau
prin TC este rar folosită; este utilă pentru diagnosticul
complicaţiilor şi pentru diferenţierea unei mase
neoplazice de una inflamatorie.
Complicaţii
1. Extrapancreatice:
- neuropsihice (encefalopatia pancreatică),
- pleuropulmonare (pleurezie, atelectazie, sindrom de detresă respiratorie
a adultului),
- cardiovasculare (tromboze arteriale, pericardită, şoc),
- digestive (hemoragii digestive, infarct mezenteric),
- hepatice şi biliare (hepatită, tromboză de venă portă, icter)
- renale - insuficienţă renală acută cu necroză tubulară,
- splenice - ruptura splinei, hematom, infarct splenic, tromboza venei
splenice,
- ascita pancreatică,
- steatonecroze sistemice.
2. Pancreatice:
- abcesul pancreatic,
- flegmonul pancreatic,
- pseudochistul pancreatic,
- fistule externe/interne (stomac, duoden, colon, cavitate
pleurală).
Tratament

Tratamentul pancreatitei acute edematoase constă în:


• suprimarea alimentaţiei orale pentru a reduce secreţia
pancreatică (pancreasul este pus în repaus),
• sondă de aspiraţie nazogastrică,
• hidratare intravenoasă,
• combaterea durerii cu Mialgin; morfîna este
contraindicată deoarece determină un spasm important
pe sfîncterul Oddi.
În ziua a 2-4-a se reia dieta cu lichide bogate în glucide şi
fără proteine; în ziua a 5-7-a se reia dieta obişnuită, dar
cu evitarea prânzurilor bogate.
• Administrarea profilactică a antibioticelor nu oferă nici un
avantaj în pancreatita acută edematoasă; se indică în cazul
apariţiei abcesului pancreatic sau colangitei.
• Pancreatita acută necrotico-hemoragică se tratează în secţiile
de terapie intensivă, deoarece este necesară monitorizarea
semnelor vitale şi metabolice.
• Tratamentul conservator al pancreatitei acute severe cuprinde:
- înlocuirea deficitului de lichide şi alimentaţie
parenterală păstrând sonda nazogastrică (6-8 l pe
zi),
- suprimarea durerii cu Mialgin,
- corectarea tulburărilor metabolice şi terapia
precoce a complicaţiilor.
Alte metode terapeutice cu efect discutabil:
- lavaj peritoneal,
- antibioterapie,
- medicaţie antienzimatică şi antisecretorie
pancreatică.
În pancreatita acută determinată de un calcul coledocian
este utilă sfincterotomia (papilotomia) endoscopică de
urgenţă (în primele 24 - 72 de ore de la internare).
Tratamentul chirurgical este indicat în:
- prezenţa infecţiei în ariile de necroză sau a colecţiei
lichidiene,
- evoluţie nefavorabilă a pancreatitei acute după 3 zile
de tratament conservator,
- pancreatită acută litiazică cu calcul pe calea biliară
principală care au indicaţii de colecistectomie,
- prezenţa complicaţiilor pancreatitei acute.
PLAN DE ÎNGRIJIRE PENTRU UN PACIENT CU
PANCREATITĂ ACUTĂ

DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII NURSING RAŢIONAMENT


NURSING
Durerea - ameliorarea - administrarea analgezicelor prescrise - diminuează durerea
intensă legată durerii - evaluarea împreună cu pacientul a - este important să
de distensia - inhibarea efectului terapeutic al analgezicelor diminueze durerea
pancreasului stimulării administrate deoarece agitaţia pe
pancreasului - avertizarea medicului în cazul care o provoacă
- ameliorarea nediminuării durerii accelerează
disconfortului - ajutarea pacientului să adopte o metabolismul şi astfel
produs de poziţie confortabilă, mobilizare la 2 ore apare stimularea
prezenţa sondei - administrarea de anticolinergice secreţiei de enzime
nazogastrice prescrise de medic pancreatice şi gastrice
- suprimarea alimentaţiei orale - durerea poate stimula
- asigurarea repausului la pat secreţia de enzime
- efectuarea aspiraţiei gastrice continue: pancreatice şi poate fi
măsurarea secreţiei gastrice la un semn de hemoragie
intervale regulate pancreatică
notarea aspectului secreţiei (culoare,
vâscozitate)
DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII NURSING RAŢIONAMENT
NURSING

Durerea - ameliorarea  asigurarea permeabilităţii sondei - o mobilizare regulată a


intensă legată durerii - aplicarea unui lubrifiant hidrosolubil în pacientului previne escarele
de distensia - inhibarea nară şi complicaţiile vasculare şi
pancreasului stimulării - mobilizarea regulată a pacientului, evitarea respiratorii
pancreasului mobilizării inutile a sondei - reduc secreţia gastrică şi
- ameliorarea - efectuarea igienei bucale pancreatică
discon-fortului - se va explica pacientului motivul utilizării - alimentele şi lichidele
produs de prezenţa sondei nazogastrice stimulează secreţia
sondei nazogastrice pancreatică
- se diminuează metabo-
lismul şi deci secreţia gas-
trică şi pancreatică
- aspirarea secreţiei gastrice
previne trecerea ei în duoden
şi nu stimulează producţia
de secretină
- previne iritarea mucoasei
nazale
- manipularea frecventă a
sondei cauzează leziuni la
nivelul esofagului şi a
mucoasei gastrice
- previne iritarea orofarin-
gelui
- ajută pacientul să suporte
mai uşor prezenţa sondei
Deficit de - menţinerea - evaluarea echilibrului hidro- - compoziţia lichidelor
volum de echilibrului electrolitic (semne vitale, aspectul de înlocuire este dictată
lichid legat hidroelectrolitic tegumentelor şi mucoaselor, diureză) de presiunea arterială,
de aport - stabilirea surselor de dezechilibru de nivelul electroliţilor
insuficient, hidroelectrolitic (vărsături, diaree, serici, de debitul urinar
de secreţii nazogastrice, diaforeză) şi starea pacientului
transpiraţii - tratarea şocului - dacă este prezent: - o parte din electroliţi
abundente, administrarea de corticosteroizi la se pierd şi prin
vărsături sau indicaţia medicului şi dacă pacientul nu aspirarea secreţiilor
de efectele a răspuns la alte tratamente gastrice, diaforeză,
schimbărilor măsurarea debitului urinar, trebuie vărsături
de lichide din menţinut la 50 ml/h - pancreatita poate
compartimen administrarea soluţiilor electrolitice avea complicaţii: şocul
te-le celulare parenteral conform prescripţiei şi colapsul vascular
medicului periferic
administrarea de plasmă sau sânge la - ajută la restabilirea
indicaţia medicului echilibrului hidro-
- cercetarea semnelor de ascită: electrolitic
măsurarea volumului abdominal - ajută la restabilirea
palparea abdomenului volumului sanguin
cântărirea zilnică a pacientului circulant
- pancreatita se poate
complica cu ascită
Deficit - ameliorarea - aprecierea statusului nutriţional şi a - alterarea activităţii
nutriţional statusului creşterii solicitărilor metabolice pancreasului perturbă
legat de aport nutriţional - verificarea glicemiei şi administrarea digestia. Afecţiunile
inadecvat de insulină la indicaţia medicului grave, infecţioase şi
- administrarea de lichide şi electroliţi febra cresc nevoile
parenteral metabolice
- sfătuirea pacientului să nu consume - alterarea funcţiei
alcool endocrine a
- evitarea consumului de cafea şi pancreasului produce o
alimente condimentate creştere a glicemiei
- administrarea paren-
terală de lichide şi
electroliţi, de factori
nutritivi este esenţială
când aportul oral este
interzis
- consumul de alcool
poate declanşa o criză
pancreatică şi
agravează leziunile
pancreasului
- acestea stimulează
secreţia pancreatică şi
gastrică
Respiraţie - ameliorarea - evaluarea funcţiei respiratorii - pancreatita acută provoacă un
respiraţiei - aşezarea pacientului în poziţie semiFowler edem retroperitoneal, o
ineficace - încurajarea pacientului să efectueze compresiune a plămânilor şi
legată de exerciţii de respiraţii profunde diafragmului, o acumulare de
durere - educarea pacientului să se mobilizeze lichid pleural şi alterarea
frecvent ventilaţiei. Infecţia abdominală şi
- învăţarea măsurilor pentru reducerea dispneea cresc cererile metabolice
solicitărilor metabolice: care diminuează rezerva pulmo-
administrarea de antibiotice la indicaţia nară şi se poate instala
medicului insuficienţa respiratorie
plasarea pacientului într-o cameră - această poziţie diminuează
climatizată presiunea diafragmului şi
administrarea O2 pe sondă nazală pentru permite expansiunea pulmonară
corectarea hipoxiei - respiraţia profundă degajează
măsuri hipotermizante căile respiratorii şi previne
atelectazia
-schimbarea poziţiei favorizează
ventilaţia şi drenajul lobilor
pulmonari
- peritonita provoacă o
importantă reacţie peritoneală şi
retroperitoneală care se
manifestă prin febră, tahicardie
şi accelerarea frecvenţei
respiratorii. Plasarea în cameră
climatizată şi administrarea de
oxigen reduc suprasolicitarea
respiratorie şi utilizarea
oxigenului de la ţesuturi.
Scăderea febrei diminuează
solicitările metabolice.
CANCERUL RECTOCOLONIC
Definiţie

• Cancerul rectocolonic grupează toate tipurile de tumori


maligne localizate la nivelul colonului şi rectului.
• Există două categori de tumori maligne, în funcţie de
tipul de celulă din structura peretelui colonic care
proliferează malign:
- epiteliale,
- nonepiteliale.
• La nivelul colonului au fost descrise metastaze de la
cancere de sân, ovar, prostată, plămân, stomac,
melanoame maligne.
• Localizarea cea mai frecventă este la nivelul colonului
ascendent şi rectosigmoid (rect, joncţiunea
rectosigmoidiană şi sigmoid).
Etiopatogenie
Mecanismul apariţiei cancerului rectocolonic nu este cunoscut. Au fost
incriminaţi:
• factorul genetic;
• factori alimentari:
- alimentaţie săracă în fibre vegetale,
- alimente cu conţinut crescut în lipide de
origine animală,
- aport insuficient de calciu,
• asociere cu anumite condiţii patologice:
- rectocolita ulcerohemoragică,
- boala Crohn,
- iradierea pelvină (în tumori de col uterin,
vezică urinară),
- polipi colonici.
Tablou clinic

• Cancerul rectocolonic evoluează asimptomatic o


perioadă lungă de timp, dar sunt prezente sângerările
oculte.
• Tabloul clinic al cancerului rectocolonic cuprinde:
 dureri abdominale,
 tulburări de tranzit (diaree sau constipaţie) şi
modificarea tranzitului intestinal (alternanţa de
perioade cu constipaţie şi diaree), falsa diaree,
 tenesme rectale,
 rectoragii sau hematochezie,
 sângerări oculte care pot duce la anemie
hipocromă, microcitară.
În cazurile avansate masa tumorală poate fi palpată şi are
următoarele caracteristici:
- dură,
- neregulată,
- nedureroasă,
- mobilă dacă tumora este localizată pe colonul transvers.
Manifestările generale apar în stadiile tardive şi constau în:
- scădere ponderală,
- anorexie,
- astenie,
- febră,
- tegumente şi mucoase palide.
Tuşeul rectal este o manoperă obligatorie la orice suspiciune de
cancer rectocolonic.
În stadiile precoce ale cancerului rectocolonic pot apărea
sindroamele paraneoplazice:
- endocrine - hipoparatiroidism, sindrom Cushing;
- cardiovasculare - tromboflebite migratorii, sindrom Raynaud;
- nevralgice (polinevrite);
- cutanate (dermatomiozită, acanthosis nigricans).
Examinări paraclinice
1. Colonoscopia şi rectosigmoidoscopia - este metoda care permite
diagnosticul, dar care nu poate aprecia extensia intraparietală a
carcinomului.
Endoscopic cancerul rectocolonic poate avea următoarele aspecte:
- masă vegetantă cu sau fără ulceraţii,
- stenoză a lumenului,
- lumen îngustat care nu se destinde la insuflaţia de aer.
2. Irigografia - constă în vizualizarea cadrului colic după
administrarea de sulfat de bariu.
Aspectul tumorii poate fi de:
- lacună,
- stenoză,
- nişă în lacună.
3. Ecografia abdominală - este mai puţin utilă pentru
identificarea maselor tumorale digestive, dar poate
furniza informaţii despre prezenţa:
- metastazelor hepatice,
- lichidului de ascită,
- infiltrarea ganglionilor limfatici.
4. Ecografia endorectală - este metoda care poate aprecia
extensia locoregională a tumorii rectale.
5. Tomografia computerizată este utilă pentru
diagnosticul metastazelor viscerale şi al adenopatiilor.
6. Radiografia abdominală pe gol - este utilă pentru
diagnosticul complicaţiilor.
7. Radiografia toracică - poate evidenţia metastazele
pulmonare.
8. Radiografia sau scintigrafia osoasă evidenţiază
metastazele osoase.
9. Cistoscopia - este indicată în cazul suspiciunii de
invazie a vezicii urinare.
10. Examene sanguine:
- antigenul carcinoembrionar (ACE) are o
specificitate redusă,
- anemie,
- sindrom inflamator (VSH, fibrinogen, proteina C
reactivă, 2globuline crescute),
- sindrom de citoliză şi colestază (transaminaze,
fosfatază alcalină şi gamaglutamiltranspeptidaza
crescute) în metastaze hepatice.
Complicaţii

1. Ocluzia intestinală incompletă


2. Perforaţia
3. Fistule vezicale, vaginale
4. Metastazare hepatică, peritoneală
Tratament
• Tratamentul cancerului rectocolonic este chirurgical. Se face în
scop curativ în cazul tumorilor localizate la peretele intestinal
sau paleativ în cancerele rectocolonice complicate şi/sau cu
metastaze la distanţă.
• În cazul cancerelor situate pe partea dreaptă a cadrului colic se
face hemicolectomie dreaptă, iar cele localizate pe colonul
descendent hemicolectomie stângă.
• În cancerele localizate la nivelul sigmoidului se face
sigmoidectomie, iar în cel rectal sub 6 cm se face amputaţie
rectală cu colostomă stângă.
• Tratamente nechirurgicale:
- radioterapie,
- chimioterapie,
- terapie endoscopică paleativă cu laser.
PLAN DE ÎNGRIJIRE PENTRU UN PACIENT CU
STOMIE INTESTINALĂ
DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII NURSING RAŢIONAMENT
NURSING
Lipsa de - cunoaşterea - se poartă discuţii cu pacientul supus - împărtăşirea experienţei
cunoştinţe despre derulării operaţiei şi a deja intervenţiei chirurgicale şi se notează atenuează anxietatea,
intervenţia măsurilor impresiile pozitive şi negative permi-te exprimarea
chirurgicală şi preoperatorii - utilizarea ilustraţiilor pentru a indica sentimentelor
măsurile amplasarea şi aspectul stomei, dacă - reduce anxietatea şi
preoperatorii pacientul este interesat şi receptiv teama continuă
- se explică pacientului că este uneori - se reduce flora
necesară evacuarea mecanică a microbiană intestinală
intestinului şi administrarea de
antibiotice pe cale orală sau parenterală

Perturbarea - ameliorarea - se încurajează pacientul să-şi exprime - precizarea temerilor pa-


conceptului de conceptului de sine sentimentele vis-à-vis de stomie cientului va ajuta asistentul
sine legată de - se pune pacientul în legătură cu alţi să ia măsuri de reducere a
modificarea pacienţi cu stomie acestora
aspectului - se va spune pacientului că va fi alături - reconfort pentru pacient,
corporal de el când va vedea şi atinge stoma pentru reduce sentimentul de
prima dată izolare
- creşte dorinţa pacientului
de a vedea şi atinge stoma,
se poate răspunde la
întrebări
Anxietatea - reducerea anxietăţii - se oferă informaţii pacientului - informaţii pe înţelesul
legată de despre funcţia sa intestinală: pacientului favorizează
pierderea  caracteristicile scurgerilor adaptarea psihologică a
evacuării  frecvenţa evacuării pacientului
intestinale - se învăţă pacientul cum se alege, - setul prea mare pentru
voluntară aplică punga colectoare, cum se orificiul stomei duce la
schimbă, cum se irigă stoma refularea secreţiilor în
- se explică pacientului că pungile exte-rior, neaplicarea
sunt etanşe, că se pot utiliza barierelor de protecţie
substanţe deodorizante determină leziuni la
nivelul tegumentelor
- manipularea setului
necesită dexteritate,
obţinerea ei încurajează
pacientul să înveţe
aceste lucruri
- reduce anxietatea,
previne izolarea
pacientului din punct de
vedere social
Risc crescut de - menţinerea - se informează pacientul care sunt - în mod normal ţesutul
alterare a integrităţii pielii semnele şi simptomele de iritaţie şi cutanat din jurul stomiei
integrităţii inflamaţie a pielii este roz pal fără leziuni,
pielii din jurul - se va explica modul în care se trebuie să fie asemănător
stomiei legată aplică o barieră cutanată cu pielea abdominală
de secreţiile - se învăţă pacientul să-şi cureţe cu - aceste produse protejează
iritante blândeţe pielea din jurul stomei pielea de enzime şi bacterii
evacuate - se învăţă pacientul să îndepărteze - curăţirea blândă cu apă şi
punga colectoare săpun reduce iritarea pielii
şi previne apariţia
leziunilor
- îndepărtarea cu blândeţe
a pungii colectoare previne
iritarea pielii
Risc de deficit - menţinerea - efectuarea unui bilanţ nutriţional - pacientul reacţionează di-
nutriţional unui aspect complet pentru a stabili consumul de ferit la unele alimente în
legat de refuzul nutriţional alimente care să prevină creşterea funcţie de sensibilitatea sa
alimentelor adecvat peristaltismului şi iritarea - conţine reziduuri, pro-
care ar putea intestinului voacă retenţia de apă,
provoca dureri - educarea pacientului să evite măresc volumul materiilor
gastrointesti- alimentele cu conţinut mare de fecale şi stimulează
nale celuloză evacuarea
- educarea pacientului să evite - aceste fructe cresc
consumul exagerat de fructe ca: volumul scurgerilor
banane, prune, struguri care
provoacă o iritaţie
Risc de deficit de - menţinerea unui - efectuarea bilanţului hidric (intrări, - permite verificarea echili-
volum lichidian echilibru hidric ieşiri) brului hidric
legat de anorexie - verificarea sodiului seric din urină şi - o diferenţă între ingestie şi
sau vărsături sânge eliminare indică debitul unui
- observarea culorii tegumentelor şi dezechilibru hidric
aspectul mucoaselor - normal o persoană ingeră
lichide şi alimente şi excretă
prin urină, materii fecale,
transpiraţie, respiraţie
- echilibrul hidroelectrolitic
este menţinut în mare parte
de sodiu. Vărsăturile antre-
nează pierderea de sodiu.
Pierderile de sodiu se conjugă
cu cele de potasiu. Un deficit
important de potasiu este
asociat cu o reducere de
bicarbonat de potasiu
intracelular, care provoacă
acidoză şi hiperventilaţie de
compen-sare
- un dezechilibru hidroelec-
trolitic determină uscarea
tegumentelor şi mucoaselor şi
în acest caz e necesar să se
precizeze rapid gradul
deshidratării
Durere - prevenirea sau - administrarea cu regularitate a - promovează o stare de
ameliorarea durerii analgezicelor prescrise bine psihică
şi disconfortului - încurajarea pacientului să adopte - diminuarea durerii
poziţia semişezând, apoi şezând când este permite şi o ventilaţie
capabil (susţinut cu perne şi pături) pulmonară adecvată
- explicarea tuturor procedurilor, - favorizează drenajul la
încura-jarea pacientului să pună locul plăgii operatorii
întrebări şi să-şi exprime anxietatea - reduce anxietatea pacien-
tului
- asigură cooperarea
- promovează starea de
bine psihică

Hemoragia - sesizarea promptă a - observarea plăgii, a drenajului plăgii - aprecierea pierderii ex-
semnelor de operatorii, a stomei, a pierderilor de cesive de sânge face
hemoragie sânge posibilă luarea măsurilor
- puls, TA - la 1/2 h - 2 h, 2 h - 4 h, apoi de oprire a hemoragiei şi
la 4 h - 8 h înlocuirea rapidă a pier-
- observarea culorii şi temperaturii tegu- derilor
mentelor - semnele hemoragiei
includ:
 sângerare vizibilă
 tahicardie
 puls slab bătut
 paloare
 piele rece şi umedă
Infecţia - prevenirea infecţiei - asigurarea tehnicilor aseptice în - previne pătrunderea
timpul îngrijirii plăgii operatorii micro-organismelor la
- măsurarea temperaturii la 2h imediat nivelul plăgii operatorii
postoperator şi dacă este satisfăcătoare - pirexia indică prezenţa
la 4 ore în continuare infecţiei
- observarea aspectului stomei: roşeaţă - indică prezenţa unei
excesivă, secreţii purulente infecţii

Incapacitate de - asigurarea igienei - ajutarea pacientului în efectuarea - asigură confortul pa-


a-şi efectua personale a îngrijirilor igienice cientului şi reduce riscul
îngrijirile pacientului până - efectuarea igienei cavităţii bucale la 2 infecţiei la nivelul plăgii
igienice când este capabil de - 4 ore până când sunt capabili să operatorii
autoîngrijire tolereze lichidele pe cale orală - asigură confortul şi
igiena pacientului

Reducerea - prevenirea - schimbarea poziţiei la 2 - 3 ore - previne apariţia


mobilităţii complicaţiilor legate - observarea aspectului tegumentului în escarelor
de imobilitate locurile expuse presiunii - identificarea rapidă a
- utilizarea mijloacelor de reducere a debutului escarei
presiunii (colaci de cauciuc) - reduce presiunea
- încurajarea pacientului să respire exercitată asupra
adânc tegumentului
- încurajarea pacientului să efectueze - favorizează expansiunea
mişcări ale membrelor şi să-şi schimbe pulmonară, previne
poziţia în pat apariţia infecţiilor
- încurajarea mobilizării precoce - previne apariţia
- administrarea de heparină la indicaţia trombozei venoase
medicului profunde

You might also like