You are on page 1of 9

:

Basm cult

Harap Alb – Ion Creanga
Apartenenta la basmul cult (cls X)
Cerinta
Realizati un eseu structurat in care sa demonstrati ca o opera studiata apartine speciei literare
BASMUL CULT. Veti avea in vedere urmatoarele repere:
incadrarea scriitorului in perioada literara si mentionarea unor opere apartinand
acestuia pe genuri si specii literare ;


indicarea ipotezei

definitia basmului

caracteristicile basmului cult

particularitatile basmului

explicarea titlului

indicarea tipului de narator si al rolului acestuia

indicarea temei si motivelor literare

identificarea reperelor spatio-temporale

comentarea formulei initiale, a incipitului + citat

prezentarea subiectului operei, scotand in evidenta si comentand drumul de
initiere, semnificatia probelor si obstacolelor, opozitia dintre curajul personajului principal
si ale celorlalte calitati morale ale lui fata de celelalte personaje

evidentierea statutului initial, median si final

unde este cazul, comentarea formulei mediane

tipologizarea personajelor

caracterizarea pe scurt in opozitie a fiului de crai si spanul

specificarea rolului modurilor de expunere

analiza registrelor stilistice (exemplu de cuvinte arhaice, de regionalisme, de
proverbe si zicatori, de cantece)

evidentierea oralitatii stilului prin impresia de zicere data de verbele folosite de
narator atunci cand devine subiectiv


concluzia

opinia (prin ce impresioneaza basmul, evidentierea a 2 argumente in acest sens)

mediana si finala. in care tema este confruntarea dintre bine si rau. nuvele si scrisori. dar intr-un mod vag.” . I. publicata in revista “Convorbiri literare”. Apar doua taramuri. Teorie Basmul este specia literara a genului epic in proza (foarte rar in versuri).Eseu Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga Autor “Ion Creanga face parte din perioada marilor clasici. initiala. Sunt folosite trei tipuri de formule. Ca si caracteristici. ca povestiri “Pacala” si “Prostia omeneasca”. printre care se remarca povestile “Capra cu trei iezi”. Opera si aparitie Opera data se numeste “Povestea lui Harap-Alb” si are ca an de aparitie 1877. “Fata babei si fata mosneagului”. iar ca specie literara este un basm cult. neclar. cel ocrotitor. Ca si particularitati ale basmului avem in vedere urmatoarele : este folosit timpul mitic in care faptele au caracter de repetabilitate. actiunea este fabuloasa. iar el se transmite cu ajutorul tiparirii.L. povestiri. in care fiul este aparat si protejat si celalalt taram (taramul de dincolo) in care isi ia soarta in propriile maini cautandu-si destinul. basmul cult are un autor cunoscut. iar ca nuvela “Amintiri din copilarie. Ipoteza Opera literara apartine genului epic. parintesc. alaturi de Mihai Eminescu.Caragiale si Ioan Slavici. el scriind povesti. personajele sunt reale cu puteri supranaturale sau fantastice. Reperele spatiale sunt specificate. finalul aducand victoria binelui asupra raului.

neinitierea personajului. motivul calatoriei. Din punct de vedere conotativ. Statutul inferioir in care decade este in opozitie totala cu firea. episodice sau figurante. pozitive sau negative. motiul calatoriei. caracterul si educatia sa (Harap). Din punct de vedere morfologic. . Narator Si in aceasta opera ca in multe altele. principale sau secundare. titlul este compus dintr-un substantiv comun si unul propriu. motivul apei vii si a apei moarte si motivul casatoriei dar si al cifrelor magice. titlul semnifica o specie literara si un nume al unui protagonist de basm. Tema Tema textului este lupta dintre bine si rau. astfel in locul obiectivitatii. motivul apei vii si a pei moarte si motivul casatoriei. Tema basmului este lupta dintre bine si rau. “Harap” semnifia sluga neagra si “alb” ce arata lipsa maturitatii. Subiectiv. iar motivele literare sunt motivul imparatului fara urmasi. In basm are loc antropomorfizarea animalelor si se gaseste caracterul moralizator. protagoniste sau antagoniste. titlul aduce actiunea operei mai aproape de realitatea cotidiana prin substantivul “poveste”. Numele personajului este un oximoron care evidentiaza schimbarea statutului social al personajului. iar el pronoteaza motive literare specifice: motivul imparatului fara urmasi. motivul probelor si obstacolelor. Explicare titlu Titlul operei este foarte sugestiv. Apar cifrele magice si obiectele magice (totemice) care au o valoare simbolica.Personajele pot fi tiplogizate dupa diferite criterii: reale cu puteri supranaturale sau fantastice. naratorul nareaza in dubla perspectiva naratorul omnisicent si omniprezent care nareaza la persoana a III-a . Denotativ. In opozitie. motivul mezinului. Personajul dobandeste acest nume dupa incalcarea sfatului parintesc datorita inocentei si naivitatii (Alb). devine subiectiv folosind persoana I sau folosind apelative care arata simpatia pentru protagonist. ajutoare sau donatori.

Dupa ce fiul le explica motivul intoarcerii. Craiul se plange copiilor sai. El cauta o metoda cum sa-l scape de rusine pe tatal sau. dovedind milostenia. El observa ca tocmai un cal batran si slab incepe sa manance. La batranetea imparatului-Verde (fratele craiului). dar se intoarce inapoi pentru ca ii iese in cale un urs.Reperele spatio-temporale Reperele spatio-temporale sunt mentionate vag. calul si hainele cu care a fost el mire. Acesta merge in cautarea calului. “intr-o alta tara”. ” un pod peste o apa mare”. va fi calul care il va insoti. Feciorul cel mai mare se ofera cel dintai sa porneasca la drum. Apar primele cifre magice “trei feciori”. pe motivul ca ii este rusine de ei. rezultand timpul mitic. pentru a scapa de ea. Ne sunt prezentate primele doua personaje “craiul” si fratele sau “imparatul Verde” si se poate remarca limbajul popular folosit de scriitor. nu stia acest lucru. Incipit Formula initiala “Amu cica era odata intr-o tara un crai care avea trei feciori. dar feciorul nu renunta si ii cere armele. craiul nu-i prea incantat de idee. sa-l lase imparat dupa moartea sa. auzind aceste vorbe. lovindu-l puternic pentru a-l da la o parte. Acesta merge la crai sa-i ceara voie sa plece la unchiul sau. mai deparatata. avem ca si date despre locul actiunii urmatoarele cuvinte “odata”. ” la poalele unui codru”. dar pateste exact ca si fratele sau. feciorul cel mijlociu se ofera sa plece. Fiul cel mic. Si craiul acela mai avea un frate mai mare. O batrana garboasa de batranete ii iese in cale si incepe sa-i vorbeasca. renunta si il . Si imparatul. Craiul care avea trei feciori. ci numai fete” formeaza insusi incipitul. care contine informatii vage spatio-temporale. ” intr-o tara”. Acel urs era chiar tatal sau. il roaga pe fratele sau sa-i trimita pe cei mai vrednic dintre nepoti. Pana la urma. In text. Le pune la toti sa manance jaratic. si imparatul Verde nu avea feciori. care era imparat intr-o alta tara. Auzind aceste vorbe. ii da pomana. dar bineinteles. iar primul care avea sa se atinga de el. batrana ii da cateva sfaturi folositoare care ii maresc curajul. incepe sa planga in sufletul lui din cauza cuvintelor spuse de tatal sau. Fiul de crai. Datorita bunatatii sale. Verisorii nu s-au cunoscut niciodata intre ei. avea un frate intr-o alta tara care la randul lui avea trei fete. se numea Verde-imparat. fratele craiului.

Podul peste care trece fiul de crai ii demonstreaza curajul. marcand plecarea. mergand in pasul calului. iar ispita in care el cade este mare atunci cand un span ii iese in cale si il ademeneste in capcana sa.ia pe calul cupricina. ii ofera posibilitatea sa se racoreasca intr-o fantana. iar Sfanta Duminica este ajutorul sau. dar el totodata face trecerea de pe taramul parintesc pe cel nesigur. Spanul trezeste banuieli verisoarelor. urandu-i noroc in calatorie. dar sub o alta identitate cu un alt statut social. Catre seara. care se dovedeste a fi unul puternic. Mai tarziu. si devine sluga spanului. promitandu-i ajutorul sau. Verde-imparat face o masa in cinstea nepotului sau. El sta intr-o casa cam o zi si o noapte. timp in care Sfanta duminica prepara o licoare magica ce ii va aduce ursului somnul cel lung. Padurea-labirint prin care urma sa calatoreasca. arata o trecere de la copilarie la maturitate. adica tatal feciorului. De asemenea. din care Harap-Alb reuseste sa scape. spanul se da nepotul sau. ii iese in cale ursul. Dupa ce ajung la unchiul imparat. reprezinta primul pas spre maturizare. Spanul. se mira a doua oara de faptul ca Harap-alb este in stare sa faca astfel de lucruri. HarapAlb ajuta fiinte aparent neinsemnate. soarta/destinul ii sunt petleciuite. furnici si albine. iar cand sa inceapa o adevarata lupta. Dupa ce fiul il accepta pe span alaturi de el in calatorie. avand astfel doar un sens si. dar viata merge mai departe. moartea simbolica a personajului. dar calul se napusteste asupra lui. dar il lasa sa pelce. dand dovada de altruism. Fiul de crai. este locul unde fiul de crai incearca sa gaseasca drumul cel bun pentru ca de aici. Harap-Alb este nevoit sa aduca salati din gradina ursului. Este posibila iesirea. totul fiind pus sub semnul juramantului si fiind onterpretat ca o pedeapsa data personajului pentru ca a incalcat ceva anume. el . Tatal sau nu are o reactie buna cand isi vede fiul cu acest cal. deghizat cu o blana de uras. al initierii. Fantana/grota reprezinta coborarea in infern. Urmatoarea incercare este vanarea cerbului impodobit cu pietre pretioase. ursul isi arata adevara identitate. Spanul il supune diferitelor proble si obstacole. Harap-Alb. asadar primeste o noua identitate. Sfanta Duminica il auta si de aceasta data. El pleaca la drum. Auzindu-se diferite vorbe si barfe despre fata imparatului Ros. spanul ii da porunca lui Harap-Alb sa i-o aduca cu orice pretext. In prima proba.

dar ea il opreste si spune tuturor adevarul. aratand cat este de atent cu oameni aflati in suferinta. . insa. casatorindu-se cu fata imparatului. el ii spune cine este el cu adevarat si in sufletul lui parca refuza sa-i dea frumusetea de fata spanului. el ii supune la alte probe. apoi este supus mai multor probe alaturi de fratii sai. Finalul. in mainile tatalui sau. Acesta arata eternitatea (timpul mitic). depindea intru totul de spanul care este insusi simbolul maturizarii. obtinand fata imparatului Ros. ca cuvintul din poveste. Gerila. iar ei pornesc la drum. Flamanzila. HarapAlb este ajutat sa invie. dar este singurul care reuseste sa treaca peste ele. si reprezinta defapt. Furnicile il ajuta sa desparta nisipul de mac. imparatul ii da fata. si acum mai tine inca”. Ochila si Pasari-Lati-Lungila pe care le ajuta sa se imprietenasca. obstacole. dar la sfarsit este marcata prezenta lumii cotidiene (cine nu se uita si rabda) unde cititorul este trezit la realitate. are diferita statuturi. Cand ajung la imparatul Rosu. unde Harap-Alb cere ajutorul albinelor si furnicilor. Fiul de craiu. albinele il ajuta sa diferentieze doua fete perfect identice. Final Finalul este reprezentat de formula finala “Si a tinut veselia ani intregi. Setila. este un simplu copil. dar casatorit si matur. De acum. pe parcursul vietii sale. ajunge sluga spanului si cade in ultimul rang al statutului social. Datorita naivitatii si neglijentei vorbelor spuse de tatal sau. Formula mediana “Dumnezeu sa ne tie. Ei se comportau ca niste tarani humulesteni si sfatosi. Pe final. are ca si caracteristici reginalismele “be” si “manca” si este o paralela intre realitate si lumea feerica creata anterioir. Spanului nu-i vine sa creada si se repede la Harap-Alb. omorandu-l. cel care il face sa realizeze ce inseamna cu adevarat valoarea statutului social. dar in final ii sunt de folos. Harap Alb se maturizeaza si-si pierde notiunea de “sluga” revening la un om liber. La inceput. dar calul lui il apara. fecior. iar Pasari-LatiLungila o pazeste pe fata imparatului pe timpul noptii. Cand ei ajung la crai acasa. Intre Harap-Alb si fata se nasc sentiente de iubire.da peste niste personaje simbolice. il loveste. inainte mult mai este” marcheaza faptul ca actiunea abia a inceput si inca mai dureaza mult pana la final”. spanul iese in calea fetei. Pana la urma.

rotund. Spanul este personaj secundar. ajutoare si sunt reale cu puteri supranaturale. pozitiv. care au un rol important in initierea lui. Setila. Sfanta Duminica este personaj secundar. Alte personaje ajutor sunt calul. Naratiunea. are rolul de a specifica cu exactitate fiecare actiune. Gerila.Personaje Personajele din acest basm cult Harap Alb sunt numeroase si sunt tipologizate dupa mai multe criterii. personaj real cu puteri supranaturale si tipul fetei rasfatate. devotament). Imparatul Verde este personaj secundar si tipul imparatului iubitor de supusi si naiv. pozitiv. El este constient ca a gresit. SPanul. plat si tipul tatalui initiator. Ca si caracterizare. El reprezinta raul necesar fara de care nu ar fi fost posibila initierea fiului de crai. dialogul (monologul) si descrierea. cu un suflet milos si sensibil. la care oricum n-ar fi ajuns niciodata. iar ca personalitatea lui falsa. dar sub propriile decizii. verisoarele. Chiar daca nu are puteri supranaturale este ajutat de personaje fantastice. naratiunea. manipulator si duplicitar. plat si tipul tatalui protector. el isi falisifca statulul social. iar prin intermediul acestui personaj sunt evidentiate calitatile eroului sau ale altor personaje din jurul sau (curaj. . perseverenta. dinamic si tipul naivului pe cale de initiere. iar prin intermediul acestui personaj se evidentiaza proba milosteniei. Alte personaje episodice sunt fratii fiului de crai. istetime. Fata imparatului Rosu este personaj secundar. fiind modul de expunere prin care se realtaeaza intr-o succesiune temporala faptesi intamplari. Personajul actioneaza sub semnul profund al destinului. sunt prezente toate cele trei moduri de expunere. Flamanzila. Craiul este personaj episodic. harnic. grijuliu. averea lui dobandita prin inselaciune. pozitiv. furnica si albina si alte personaje donatori sunt albina si furnica. antagonist. dand dovada de onestitate. negativ si tipul omului viclean. personaj ajutor si donator. neascultand de sfatul parintesc. protagonist. fiul de crai este un tip obisnuit. Imparatul Rosu este personaj secundar. Moduri de expunere In acest text. intruchipeaza fortele raului. Fiul cel mic al craiului este personaj principal. El nusi incalca cuvantul fata de span. Ochila. intamplare la care personajele iau parte cu ajutorul unui narator obiectiv sau subiectiv. Pasari-Lati-Lungila sunt personaje episodice episodice.

prin modul lor de a vorbi. Oralitate Oralitatea stilului. personaje sau chiar fapte. “Pe deasupra codrilor. “ghijoaga” si regionalisemele “multameste”. iar ca si cantece regasim “Am sa zbor lin ca vantul. Ochila si Pasari-Lati-Lungila. prin care el ne averitzeaza ca asa va fi cum ne-a zis el. diminutivele. “grebanos”. Naratorul devine subiectiv folosind apelative prin care isi eprima simpatia fata de personaje. Dialogul reproduce in mod direct cuvintele personajelor. . “rapciuga”. Concluzie Avand in vedere aceste caracteristici. Monologul este vorbirea unui singur personaj si are rolul de a exprima starile personajului care vorbeste. redata de verbele folosite de naratorul subiectiv “dupa cum v-am spus”. Ca si proverbe sau zicatori avem “La placinte. / Peste apa marilor”. “bodroganind”./ Peste varful muntilor. autorul isi lasa personajele sa se descrie singure. dar este completat si de proverbe si zicatori sau cantece. basmul reuseste sa scoata principalele trasaturi ale personajului principal cu ajutorul probelor si obstacolelor. “Vita de vie tot invie.Descierea este modul de epunere prin care sunt prezentate toate caracteristicile unor obiecte. dar si cele simbolice Gerila. cal batran/ Greu se-ngaduie la drum”. acest basm impresioneaza prin faptul ca personajul principal reuseste sa se maturizeze cu ajutor altor pesonaje. “parpalea” infrumuseteaza limbajul textului./ Iara vita de boz tot rogoz”. In opinia mea. Flamanzila. Modalitatea prin care se realizeaza oralitatea sunt interjectiile. precum spanul si tatal sau./ Sa cutreieram pamantul”. inapoi”. “Voinic tanar. proverbele si zicatorile. de a exprima in mod sugestiv atmosfera in care se desfasoara intamplarile si ajuta cititorul sa-si imagineze cum arata locul si personajele. Prin folosirea lui. Limbaj Limbajul este format din cuvinte arhaice. Asadar. Rolul ei in acest text este de a situa actiunea si personajele. Setila. textul apartine in totalitate acestei specii. Arhaismele “garboava”. dar si frazele ritmatice precum si regionalismele. inainte/ Si la razboi. regionalisem.