You are on page 1of 2

Costurile şi beneficiile fluctuaţiei de personal

Fluctuaţia este un proces care afectează negativ orice organizaţie, fără a se încerca
surprinderea unor aspecte pozitive ale acesteia. Un anumit nivel de fluctuaţie (max 30%),
poate fi optim pentru orice organizaţie; cei care părăsesc organizaţia pot fi înlocuiţi de
persoane mai competente cu abilităţi şi deprinderi mai bine dezvoltate în raport cu
solicitările organizaţiei. În plus, fluctuaţia poate fi privită ca oportunitate de promovare
pentru angajaţii mai vechi. Apoi, trebuie să se ţină cont de faptul că rata fluctuaţiei
influenţează şi evoluţia costurilor fluctuaţiei. Spre exemplu, satisfacerea nemulţumirilor
salariale prin acordarea de creşteri salariale, pot fi mai mici decât costurile unor procese
recurente de recrutare şi selecţie, pentru posturile la care se înregistrează un nivel ridicat
de fluctuaţie. Pe ansamblu, costurile totale ale fluctuaţiei de personal sunt: costurile
aferente procesului de selecţie, instruire şi productivitate scăzută (diferenţele de
performanţă intre angajatul care pleacă şi noul venit).
Aspecte pozitive:
A) eliberarea/vacantarea unor posturi creează posibilitatea promovării unor salariaţi
B) plecările intenţionate trebuie să conducă la revizuirea politicilor de personal şi la
îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.
Aspecte defavorabile:
- Perturbarea fluxului de producţie;
- Încărcarea suplimentară (temporară) a colegilor celor care au părăsit posturile;
- Perturbarea relaţiilor dintre salariaţi;
- Prejudiciu de imagine pentru organizaţii, mai ales dacă fenomenul este semnificativ;
- Cheltuieli legate de recrutarea altor persoane pentru posturile eliberate;
- Costuri mari şi prejudiciu de imagine pentru organizaţie, dacă cel care a părăsit postul
era un manager de vârf.
"Motivaţia este o pârghie importanta în procesul autoreglării individului", având
în vedere această afirmaţie, pornim în analiza unor perspective asupra motivaţiei în
general pentru a ne îndrepta treptat către specificul motivaţiei în muncă şi referiri din
literatură de specialitate asupra influentei pe care satisfacerea nevoii de stimă de sine o
are. Acest proces psihic este considerat "o structură psihică activatoare şi predispozanta,

Totodată. motivaţia este înţeleasă ori ca ansamblu de motive. ca "o sumă a energiilor interne şi externe ce iniţiază dirijează şi susţin un efort orientat spre un obiectiv al organizaţiei. În general. care va satisface simultan şi trebuinţele individuale". Motivaţia este influenţată de trei categorii de astfel de factori: trebuinţele prin latura lor de energizare.cu funcţii de autodeterminare a omului prin stimulaţii interne" sau. spre anumite obiecte capabile să o îndeplinească. tendinţe. Problema esenţială a motivaţiei se referă la determinarea mijloacelor prin care membrii organizaţiei fiecare cu propriile necesitaţi şi cu propria personalitate. . altfel definită dintr-o perspectivă organizaţionala (motivaţia în muncă). impuls. relaţiile afective şi atitudinile constituite fata de diverse aspecte ale mediului şi fata de propria persoană. pot fi stimulaţi să contribuie pozitiv şi eficient la îndeplinirea obiectivelor stabilite. fie că sunt înnăscute sau dobândite. ea nu numai că stimulează şi dinamizează organismul.Nevoile primare şi nevoile psiho-sociale. Cu alte cuvinte. în vederea realizării unor obiective). Conceptele care fundamentează motivarea ca proces sunt următoarele: . Esenţial pentru motivaţie este faptul că ea impulsionează şi declanşează acţiunea. simple trebuinţe fiziologice sau idealuri abstracte. factorii care declanşează. energizeaza şi impulsionează omul în activitate circumscriu domeniul motivaţiei. Definită ca fiind totalitatea mobilurilor interne ale conduitei. prin termenul de motivaţie se desemnează starea internă de necesitate a organismului care orientează şi dirijează comportamentul în direcţia satisfacerii şi dispariţiei ei. obiecte şi împrejurări imediate sau imaginare care se dobândesc în funcţie de scopuri. dar îl direcţionează spre un anumit mod de satisfacere. . imbold. conştienţe sau inconştiente.aşteptări. ori ca proces al motivării sau ca împingere spre acţiune.Motivele (dorinţele şi impulsurile care îi determină pe oameni să acţioneze.