You are on page 1of 21

Bolile neurodegenerative

Asist. Univ. Dr. Diana Stanca

Clasificarea clinică a bolilor neurodegenerative






Sindroame de demență progresivă pură
Sindroame de demență progresivă+alte semne neurologice
Sindroame de tulburări de postură și mișcare
Sindroame de ataxie progresivă
Sindroame cu deficit motor lent instalat și amiotrofie
Sindroame de tulburări senzitive și senzitivo-motorii
Sindroame de cecitate progresivă cu sau fără alte semne
neurologice
• Sindroame caracterizate prin surditate neurosenzorială
degenerativă

2. afectează și trunchiul cerebral 1. 2. Ataxia Friedreich Ataxia non – Friedreich ▫ ATAXII CEREBELOASE CORTICALE 1. Degenerescența olivo-ponto-cerebeloasă Degenerescența dentato-rubrică Ramsay-Hunt Atrofia dentato-rubro-palido-luysiana Boala Macado-Joseph-Azorean Altele. 2. care asociază diferite alte semne neurologice . 5. SINDROAME DE ATAXIE PROGRESIVĂ • CLASIFICARE: ▫ ATAXII SPINOCEREBELOASE – au debut precoce 1.A. Atrofia cerebelo-olivară pură familială (Holmes) Atrofia cerebeloasă cu debut tardiv (Marie-Foix-Alajouanine) ▫ ATAXII CEREBELOASE COMPLICATE – au debut tardiv. 3. 4.

caracterizată prin: ▫ ▫ ▫ ▫ ▫ ▫ Evoluție progresivă Tulburări de mers – mers ataxic Tulburări de vorbire – dizartrie Lipsa ROT la membrele inferioare Afectare a inimii Aspect caracteristic al piciorului – picior ecvin .ATAXIA FRIEDREICH • Are debut precoce • Este o ataxie spinocerebeloasă cu predominanța afectării spinale • Cea mai comună formă de ataxie.

– ½ din cazurile de ataxie ereditară ▫ Apare mutația unei gene situată pe cr.Aspecte genetice • Transmitere a. 9  Expansiunea tripletului GAA  Deficiență a proteinei mitocondriale frataxina  Agresiune ROS.r. depozite de Fe în mitocondrii .

Frecvența bolii • • • • • Relativ frecvență Incidența – 1/22.000 Rata purtătorilor de genă tarată – 1/60 – 1/90 Cel mai frecvent afectată – rasa albă Gena frataxinei – aproape inexistență la negri sau la asiatici .000 – 2/100.

Anatomie patologică • Leziunile se întâlnesc în: ▫ Măduvă – degenerarea cordoanelor posterioare. a tracturilor piramidale. a celor spinocerebeloase și a coloanel Clarke) ▫ Cerebel – rarefierea celulelor Purkinje și a nucleului dințat ▫ Bulb – atrofia olibei bulbare .

vertical sau rotator . nesigur. neîndemânatice. ulterior și la cele superioare Babinski prezent bilateral Nistagmus – orizontal. apoi fixare în varus ecvin ▫ Cifoscolioza – precoce ▫ Peste ½ din pacienți . cu oscilații ale trunchiului       ▫ ▫ ▫ ▫ ▫ Ulterior în luni/ani – afectare a membrelor superioare și trunchiului Mișcări bruște.constant Tulburări trofice – constant – picior scobit cu haluce în ciocan.Clinic • Debut – 8 – 15 ani • Primul simptom – ▫ ATAXIA MERSULUI – cu mers stângaci. apoi neinteligibilă Deficit motor – membre inferioare – paraplegie Hipotonie musculară. cu bază largă.de la început ROT abolite la membrele inferioare. ezitante Tremor intențional În evoluție – vorbire scandată. tardiv atrofii prin inutilizare Tulburări de sensibilitate profundă. explozivă sau ștersă.cardiomiopatie .

normal .Diagnostic paraclinic • • • • • Viteze de conducere senzitive – scăzute EKG – cardiomiopatia Rgr. Coloană – cifoscolioza CT/IRM – normal LCR .

Diagnostic diferențial • Ataxia cerebeloasă ereditară Marie-Foix-Alajounine – debut tardiv • Parapareza spastică familială cu ataxie • Amiotrofia peronieră • Avitaminoza E la copii – fără dizartrie. fără cardiomiopatie • CIDP • Parapareza spastică tropicală – HTLV-1 .

TRATAMENT • 5-hidroxi-triptofan (serotoninergic) amelioreză semnificativ semnele cerebeloase • Idebenona – ameliorează hipertrofia cardiaca • Antioxidanți –studii (vit E) • Tratare aritmiilor. deformităților scheletale . DZ.

SINDROAME CU DEFICIT MOTOR ȘI AMIOTROFIE • Boala neuronului motor ▫ ▫ ▫ ▫ ▫ Scleroza laterală amiotrofică Atrofia musculară spinală progresivă Paralizie bulbară progresivă Sindrom Kennedy și alte forme ereditare Boala neuronului motor cu demență frontotemporală • Paraplegie spastică fără amiotrofie ▫ Scleroza laterală primară ▫ Paraplegia spastică ereditară .B.

SCLEROZA LATERALĂ AMIOTROFICĂ • Afecțiune progresivă. prognostic mai bun .10%. degenerativă. care afectează predominant neuronii motori • Combină semne de NMC si NMP • Histopatologic: ▫ degenerarea neuronilor din cortexul motor ▫ degenerarea tracturilor corticospinale ▫ degenerarea neuronilor din cornele anterioare medulare • Variante: ▫ PBP (debut cu dizartrie si disfagie) ▫ AMP (debut cu afectare predominat a NMP) .

5/1 95% SLA sporadică. 5% SLA familială (autosomal dominant) • complexul Guam: SLA + sd.000 Vârsta medie de debut 60 ani B:F .1.Epidemiologie SLA • • • • • Incidența: 2 cazuri/100.000/an Prevalența: 4-6 cazuri /100. parkinsonian + demență .

 Microscopic .normal. acumularea de neurofilamente la nivel axonal • Patogeneza – cheia?  În SLA familiala – mutații ale Cu-Zn SOD . nucleii motori din trunchi.Histopatologie. celulele piramidale ale cortexului motor/astrocitoza  Apar incluzii eozinofile citoplasmatice (corpi Bunina).pierdere celulară în cornul anterior. incluzii ubicuitin-pozitive. tracturi corticospinale.cheie a patogenezei ?  Excitotoxicitatea secundară eliberarii de glutamat?  Defect în transportul axonal (mutație a unei gene care codifica o subunitate a unei proteine neurofilamentare)? • Probabil boală cu patogeneză heterogenă . patogeneza • Histopatologie  Macrosopic .

deficit motor. subiectiv: parestezii distale • Nu există modificari sfincteriene • Oculomotricitatea este rar afectată . reflex de tuse diminuat. RCP in flexie sau extensie • Nu există modificări de sensibilitate obiectivă. distal sau proximal • debut brahial: 35% • debut crural:40% • 25% din pacienți . crampe musculare.deficit motor asimetric.debut cu dizartrie sau tulburări de deglutiție • Fasciculații. dizartrie • spasticitate. ROT vii.Manifestări clinice în SLA • 75% din pacienți se prezintă cu simptome la nivelul membrelor . amiotrofie • Fasciculatii ale limbii.

paraneoplazii) • boli neuromusculare (MG. sdr Eaton-Lambert. Mn.Diagnostic diferențial al SLA (SLA-sindrom SLA) • • • • • • • • tumori (primare. miozite) • intoxicatii (Pb. secundare. Hg) . gamapatie monoclonala. sdr pseudobulbar boli metabolice (tireotoxicoza. limfoame) – compresiune poliomielita subacută mielopatie vertebrala cervicala (durere!) SM AMS – neuropatia Charcot Marie-Tooth (istoric familial) PBP – sdr miastenic. amiotrofia diabetică) boli autoimune (neuropatie motorie multifocala.

hț tiroidieni. vit B12 și acid folic. fibrilații. viteze de conducere . VDRL) • RMN cerebral + maduvă • EMG. viteze motorii și senzitive normale) • teste genetice .denervare și reinervare (reducerea numărulului de poten țiale de acțiune motorii. electroforeza proteinelor. fasciculații. dozare autoatc.Investigatii SLA • screening hematologic și biochimic (inclusiv VSH. cu creșterea amplitudinii și duratei.

Criterii de diagnostic SLA (WFN) 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) Dovezi clinice sau electrodiagnostice pentru pierderea de NMC sau NMP cu diseminarea pe unul sau mai multe segmente ale SNC Dovada de afectare sublinică a NMP poate fi furnizata de electrodiagnostic SLA poate afecta 4 segmente ale SNC: bulbar. toracic. cu prezen ța NMC inferior de nivelul NMP SLA probabilă susținută de probe paraclinice: semne de NMC și NMP într-un segment sau semne de NMC într-un segment și semne de NMP la electrofiziologie în cel puțin 2 membre SLA clinică posibilă: semne clinice de NMC și NMP într-un segment sau semne clinice de NMC în 2 sau mai multe regiuni sau semne clinice de NMP inferior de semnele de NMC . lombosacrat SLA definită: semne clinice de sindrom de NMC și sindrom de NMP în segmentul bulbar + 2 segmente spinale sau in 3 segmente spinale SLA probabilă: semne clinice de NMC și NMP în 2 segmente. cervical.

Evoluție și prognostic • progresie spre exitus • supraviețuire medie de 3 ani (2-6 ani) • prognosticul mai nefavorabil este dat de: vârsta inaintată. sex feminin • afectarea ventilatorie este un predictor bun pt prognostic • moartea apare de obicei prin insuficiență respiratorie sau infecții bronhopulmonare • afectarea predominantă a NMP . debut bulbar.prognostic mai bun .

cu efecte secundare: astenie. E) ?? . logoped • tratament specific: ▫ Riluzol = inhibitor al eliberarii de glutamat. adaugă în medie 3 luni de via ță • antioxidanti (vit C.Tratament • abordare multidisciplinară • nutriționist. fizioterapeut. tulburări gastrointestinale. creștere a transaminazelor. efect modest. terapist ocupațional. leucopenie.