You are on page 1of 4

Memoria virtuală

Memoria virtuală presupune scrierea informaţiilor de lucru pe harddisc şi nu în memoria RAM fizică, emulând astfel memoria RAM pe disc.
Memoria virtuală este limitată ca dimensiune practic de mărimea spaţiului
liber pe HDD şi se utilizează de către sistemul de operare în momentul în
care memoria RAM nu este suficientă pentru a executa aplicaţia curentă.
Sistemul de operare Windows 95/98 utilizează două modele de
administrare a memoriei: unul se referă la memoria segmentată şi este folosit
pentru a asigura compatibilitatea cu aplicaţiile mai vechi; celălalt model se
referă la memoria nediferenţiată.
Pe scurt, modelul de memorie segmentată constă în accesarea unei
locaţii de memorie folosind două registre pe 16 biţi. Un registru conţine
segmentul iar celălalt deplasarea (offset). Procesorul combină informaţia din
cele două registre, formând adresa completă. Dezavantajul modelului de
memorie segmentat este dat de posibilitatea de a aloca numai intervale de 64
KB de memorie (segmentare). Memoria disponibilă este epuizată foarte uşor.
Modelul de memorie nediferenţiat este folosit preponderent de
sistemul de operare Windows 95/98 şi este preluat de la sistemul de operare
Windows NT. Modelul de memorie nediferenţiat practic elimină
segmentarea şi poate fi folosit de procesoare 80386 sau superioare. Pentru
adresarea unei anumite locaţii de memorie necesare unei aplicaţii, se
folosesc adrese pe 32 biţi. Pentru adresare, se folosesc pagini de memorie.
Biţii 22-31 din cei 32 biţi ai adresei definesc directorul tabelei de pagini; pot
exista în total 1024 de intrări. Biţii 12-21 definesc o anumită pagină; pot
exista în total 1024 pagini. Biţii 0-11 definesc localizarea în cadrul paginii;
o pagină are 4KB.
Deci, sistemul de operare Windows 95/98 poate adresa
1024x1024x4KB=4GB. Mărimea memoriei virtuale este până la 4GB.
În concluzie, Windows 95/98 utilizează un model de memorie nediferenţiat
şi liniar. Modul de adresare liniar măreşte performanţele sistemului de
calcul, deoarece timpul necesar microprocesorului pentru a adresa o anumită
locaţie de memorie este mult mai mic.
Când o aplicaţie are nevoie de memorie suplimentară, sistemul de
operare oferă blocuri de memorie (de 4KB). Dacă memorie RAM fizică a
fost epuizată, aceste blocuri de memorie sunt stocate fizic pe disc, în cadrul
unui fişier special alocat denumit swap file.

Utilizând mecanismul de memorie virtuală. este selectată a doua opţiunea: Let me specify my own virtual settings. sau utilizatori ce au cunoştinţe avansate despre sistemul de operare Windows 95/98. De exemplu. În partea de sus a acestei ferestre (în stânga semnului exclamării) este afişată o sugestie: setările privind utilizarea memoriei virtuale pot afecta performanţele sistemului de calcul. Se apasă butonul Virtual Memory. aplicaţiile de baze de date. este utilizarea aplicaţiilor care necesită o cantitate mare de memorie . Spatiul de memorie virtual alocat este asociat cu aplicaţiile care au solicitat memorie virtuală. în memoria RAM fizică este ţinută evidenţa tuturor paginilor din spaţiul de adrese virtual de pe HDD. de aceea se recomandă ca acestea să efectuate de către administratori de sistem. Mecanismul de memorie virtuală previne conflictele în alocarea memoriei virtuală aplicaţiilor solicitante. Pentru aceasta.5GB. datorită mecanismului de memorie virtuală. Trebuie precizată unitatea de hard-disc care va fi utilizată pentru fişierul swap. Un exemplu tipic de astfel de situaţii. Aceasta este opţiunea implicită. cu un spaţiu disponibil de 250MB. Astfel. Aplicaţiile folosesc memoria logică în momentul rulării. Se recomandă folosirea celui mai rapid disc (rubrica Hard disk) din dotarea calculatorului (în cazul .memoria logică: aceasta este dată de memoria fizică şi fişierele swap create pe hard-disc în urma utilizării memoriei virtuală. dacă un calculator dispune de 16MB memorie RAM fizică şi un disc de 1. Pentru a gestiona memoria virtuală în Windows 95/98 se procedează astfel: Start->Settings->Control Panel->System->pagina Performance. se activează prima opţiune: Let Windows manage my virtual memory settings. în acest caz pot fi rulate aplicaţii ce folosesc 16MB+250MB memorie.aplicaţii server de reţele. este necesară configurarea manuală a spaţiului folosit pentru memoria virtuală. Sistemul de operare poate gestiona singur modul de alocare al memoriei virtuale. În mecanismul de memorie virtuală sunt întâlnite două noţiuni: . separând procesul de alocare a memoriei virtuale pentru fiecare aplicaţie în parte.memoria fizică: aceasta este dată de memoria RAM fizic instalată pe calculator. În anumite cazuri. . moment în care se deschide o fereastră similară cu cea din figura de sus. etc. din dreapta. selectată la instalarea sistemului de operare.

iar alta într-o anumită zonă de memorie. în blocuri succesive de 4KB. la rularea unui program. Fişierul swap al memoriei virtuale are un caracter dinamic şi nu este necesar ca zona de pe hard-disc alocată în acest scop să fie contiguă. Totuşi. De asemenea. Uneori. Spaţiul disc este eliberat la oprirea sistemului de operare. atunci trebuie activată opţiunea Disable virtual memory.(Not recommanded). dacă calculatorul nu dispune de suficientă memorie fizică şi are activată opţiunea de mai sus. că aloca foarte mult spaţiu pe disc comparativ cu spaţiul propriu-zis folosit. Copierea din cache-ul de pe disk în memorie se realizează folosind blocuri de 4KB (care este mărimea unei pagini de memorie). În general. sistemul de operare realizează două copii ale programului: una în zona de cache de pe disk. În fişierul swap de memorie virtuală de pe hard-disc. toate aceste aspecte fiind în dezavantajul utilizatorului. dacă doriţi să invalidaţi mecanismul de memorie virtuală. sistemul de operare Windows 95/98 va înscrie informaţii în momentul în care se epuizează memoria RAM. După ce programul este copiat în memorie. sistemul poate avea probleme la bootare. comparativ cu variantele anterioare de Windows. Există şi posibilitatea de a renunţa la mecanismul de memorie virtuală. Cei care au folosit Windows 3. Windows 95/98 corectează aceste deficienţe. Sub Windows 98. sistemul de operare Windows 95/98 este lăsat să-şi gestioneze singur modul de alocare al memoriei virtuale. în rularea aplicaţiilor. se face o copie pe disk cache. Sub Windows 95. atunci acesta este executat. care şi în cazul în care dispunem de un calculator dotat cu o cantitate foarte mare de memorie fizică instalată. Acest lucru nu se recomandă. la rularea unui program. Sistemul de operare . Acest aspect poate fi folosit în sistemul de operare Windows 98 pentru a mări viteza de rulare a programelor.x îşi aduc aminte că fişierul swap era temporar sau permanent. Sistemele de operare Windows 95 şi Windows 98 au câteva îmbunătăţiri în ceea ce priveşte gestionarea memoriei şi rularea programelor. dar nu şi rapiditate. Aceasta este o metodă care oferă siguranţă. Alocarea spaţiul de pe disk pentru fişierul de swap este realizată la bootare şi este mărit sau micşorat în funcţie de necesitate. ceea ce reduce timpul de lucru cu memoria şi microprocesorul. atunci sistemul de operare poate rula programul direct de pe disk cache. În acest sens. Dacă dimensiunea acestei copii se află în limita de 4KB. trebuie precizată dimensiunea minimă folosită pentru memoria virtuală (rubrica Minimum) şi dimensiune maximă (rubrica Maximum).în care calculatorul dispune de mai multe discuri). programatorii crează aplicaţiile astfel încât acestea să se încadreze în limita unor blocuri de 4KB.

stocat în folderul ăWINDOWSă SYSTEM. ceea ce constituie un avantaj pentru acest sistem de fişiere. care poate realiza această aliniere în blocuri de 4KB. .EXE. Procedura este uşurată dacă se foloseşte sistemul de fişiere FAT32.dispune de utilitarul WALIGN.