You are on page 1of 15

Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare

Rurală
Masterat Specializarea :Management si Dezvoltare Rurală

GESTIUNEA SPATIULUI RURAL
RESURSA DE APA DE PE TERRA

Profesor Îndrumători:
Conf.Univ. ANGELESCU CRISTINA

Masterand: Mocanu Lidia

An universitar 2014 / 2015

RESURSE DE APĂ PE TERRA .

BIBLIOGRAFIE .CUPRINS Introducere În realitate există mai multă apă decât cea pe care o poţi vedea! Calotele glaciare de pe Glob Gheaţa şi gheţarii vin şi pleacă! Câteva date despre gheţari şi calote glaciare Distribuţia apei la nivelul globului Izvoarele termale Tot mai puţină apă în viitor Nu sunt bani pentru transportul apei! Ştiaţi că....

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a anunţat perioada 2005-2015 drept Deceniu Internaţional „Apă pentru viaţă” în scopul ridicării nivelului cunoştinţelor. în aspectul luptei cu fenomenele de risc acvatic. întrerupând temporar asigurarea normală a consumului de apă. se celebrează Ziua Mondială a Apei (World Water Day). Apa este componenta cea mai dinamică a mediului natural şi prezintă. cea mai importantă resursă naturală. Tot inundaţiile pot avaria staţiile de captare şi de epurare a apei. Scopurile Deceniului Internaţional constau în sporirea nivelului de informare referitor la problemele acvatice la toate nivelurile şi crearea condiţiilor favorabile pentru organizaţii şi persoane cointeresate. în realizarea programelor şi proiectelor tangenţiale apelor. prin sine. de care depinde sănătatea populaţiei. . la 22 martie. În ultimele decenii stihiile provoacă jertfe omeneşti şi mari pagube economice. pentru asigurarea atingerii scopurilor stipulate la nivel mondial din punct de vedere al problemelor acvatice.Introducere Ziua Internaţională a Apei În fiecare an. Statistica arată că cel mai mare pericol de moarte sau de leziuni grave provine de la inundaţii. Monitorizarea şi prognozarea tuturor fenomenelor tangenţiale apei reprezintă baza utilizării raţionale a resurselor acvatice şi sporirii vitalităţii în societate. fapt ce va condiţiona acţiuni reale.

evident.ceea ce reprezinta 70.idispensabila supravietuirii si bunastarii oamenilor. in a doua jumatate a secolului XX.adica 29.raportul dintre apa marina si cea continentala este in favoarea celei marine.Pana la inceputul secolului XX.Specialistii au apreciat ca la sfarsitul secolului XX populatia globului este intre 6 si 7 miliarde de locuitori.De aceea nu este de mirare ca in ultimii ani s-a manifestat preocuparea de a aborda aceasta problema nu numai la nivel national.2%).8%.40% din totalul apei dulci de pe glob.Cea mai importanta manifestare unde s-au dezbatut multiplele aspecte ale resurselor de apa ale omenirii a fost Conferinta Natiunilor Unite asupra resurselor de apa.01%) .de 510 milioane km2.reprezinta unul dintre cele mai importante elemente ale peisajului geografic-atat pentru utilizarea directa de catre om. apa dulce a devenit o materie prima critica.04%).pentru aprovizionare prin mai multe metode.Dupa datele Conferintei Natiunilor Unite asupra resurselor de apa care s-a tinut la Mar del Plata.restul de 99.In ceea ce priveste desalinizarea se apreciaza ca in 1975 existau 1036 uzine cu .nevoile vitale de apa vor fi pe masura acestei populatii.Pe langa aceasta.ghetari si calote glaciare(77.dintre care jumatate traiesc in mediul urban.deoarece este reprezentata de vaporii de apa din atmosfera(0. Terra dispune de un imens volum de apa.009% din intreaga cantitate de apa de pe pamant.54% .doar 149 milioane km2.ea reprezinta doar 0.volumul total al apei existente pe Pamant este apreciat la 1 400 milioane km3.se sustrage utilizarii imediate de catre oameni.printre care se inscrie transportarea ghetarilor din zonele arctice si crearea de rezervoare in vecinatatea costelor.cererea de apa. calitatea acesteia si eficienta utilizarii ei pareau probleme de importanta secundara.41%) si in cursurile de apa(0.cat si pentru activitatea normala a biosferei-.8 milioane km3 si nu reprezinta decat 2.repartizat astfel:volumul total de apa dulce este doar de 37.46% din volumul de apa dulce de pe glob poate fi utilizata direct.Apa sub multiplele ei forme.35%).fiind.trebuie remarcat si faptul ca doar 0.desalinizarea apei de mare etc.Evident.Asadar.Insa. In ultimii ani s-au elaborat proiecte si s-au luat masuri de crestere a cantitatilor de apa.care s-a tinut la Mar del Plata(Argentina) intre 14 si 25 martie 1977.apa lacurilor si mlastinilor(0.7% din cantitatea de apa a globului.Din suprafata planetei noastre.iar uscatul.apele subterane si umiditate a solului(22.2%.ci si international.In total apa dulce disponibila nu reprezinta decat 0.topirea piscurilor de gheata pentru a crea lacuri.

Această perpetuă mişcare a apei se numeşte ciclul apei şi constituie obiectul de studiu al meteorologiei şi al hidrologiei. zăpadă. alcătuind norii sau fin difuzată în aer determinând umiditatea acestuia.poarta numele de ciclu hidrologic si consuma 33% din energia solara primita de Pamant. apa se găseşte în calotele polare.Aceste uzine au capacitati mici si nu se poate obtine apa desalinizata rentabil decat acolo unde exista surse de energie foarte convenabile. gheţari. Pe Pământ.mari. evaporarea şi condensarea. apa există în multe forme. respectiv solidificarea şi topirea alternând mereu. apa se găseşte sub formă gazoasă. aisberguri.1 milionae m3 de apa pe zi. ploi. Considerând întreaga planetă. în cele mai variate locuri: sub formă de apă sărată există în oceane şi mări. sau ninsoare.existand in forma lichida. Sub actiunea energiei solare. dar şi ca precipitaţii solide. .a curentilor si a gravitatiei. sub formă de apă dulce lichidă. şi ape freatice sau subterane. În atmosferă.Circulatia apei de pe oceane.solida si gazoasa. apa se găseşte continuu în mişcare şi transformare. sub formă de apă dulce în stare solidă. apa se găseşte în ape curgătoare.o capacitate totala de productie de 2.Sursa de energie care poate fi folosita cu succces in acest domeniu este energia nucleara.Marele avantaj al uzinelor ce utilizeaza energia nucleara este ca pot fi construite cu dublu scop:pentru obtinere de apa dulce si pentru producerea de curent electric.apa se afla intr-o permanenta miscare. Statele insulare sau cvasiinsulare cu precipitatii reduse sau cu bazine hidrografice putin intinse considera ca desalinizarea apei de mare se va dovedi mai economica decat transportul apei cu vase-cisterna. stătătoare. precipitaţii lichide.continente in atmosfera si de aici inapoi.

apa care se află şi se mişcă în subteran. în principal ca apă de băut şi pentru irigaţii. ploaie şi zăpadă. apă peste tot în jurul vostru: în lacuri şi râuri. . De asemenea. cât şi din punct de vedere geografic. sub formă de gheaţă. dar. V-aţi aşteptat ca zona Sahara din Africa sa fie deşert. în fiecare zi.Harta de mai jos arată cantitatea anuală medie de precipitaţii. o parte din această apă circulă în apropierea suprafeţei terestre şi iese foarte repede la suprafaţă în albiile cursurilor de apă. În realitate există mai multă apă decât cea pe care o poţi vedea! Puteţi vedea. există cantităţi imense de apă care nu pot fi văzute . Zonele reprezentate în verde deschis pot fi considerate ca fiind "deşert". O parte din precipitaţiile care cad pe Pământ se infiltrează în sol şi devin ape subterane. Intrată în pământ. o mare parte din aceste ape continuă sa se scurgă mai adânc în pământ. din cauza gravitaţiei. Viaţa pe Pământ depinde de apa subterană la fel ca şi de cea de suprafaţă. pe tot globul. Oamenii folosesc apa subterană de mii de ani şi continuă s-o folosească şi astăzi. dar ştiaţi că o mare parte din Groenlanda şi Antarctica este tot deşert? Cantităţile de precipitaţii variază atât în timp.

în medie. Au fost multe perioade calde. ULTIMA ERĂ GLACIARĂ PERIOADĂ FOARTE CALDĂ . aproape 90%. cum ar fi aceea în care au trăit dinozaurii. se află în Antarctica. dar poate atinge şi 4300 m. deşi această schimbare nu se întâmplă aşa de repede încât să fie sesizată de oameni. o mare parte din Emisfera Nordică era acoperită de gheaţă şi gheţari. În timpul ultimei ere glaciare. Cea mai mare parte a maselor de gheaţă de pe Pământ. în timp ce calota de gheata din Groenlanda conţine 10 % din masa totală de gheaţă a Pământului. cum ar fi ultima eră glaciară de acum aproximativ 20000 de ani.Calotele glaciare de pe Glob Apa înmagazinată. sub formă de gheaţă. calota glaciară are. cu aproximativ 100 de milioane de ani in urmă şi multe perioade reci. zăpadă şi gheţari este parte integrantă a circuitului apei. Gheaţa şi gheţarii vin şi pleacă! La scară globală. În Groenlanda. clima este în continuă schimbare. pe perioade îndelungate. 1500 m grosime.

Câteva date despre gheţari şi calote glaciare • Gheaţa permanentă acoperă 10-11% din suprafaţa Globului. nivelul apei oceanelor s-ar ridica cu cca. nivelul mărilor era cu 122 de metri mai scăzut decât în ziua de azi şi gheţarii acopereau aproximativ o treime din suprafaţa continentală. • În timpul ultimei perioade mai calde. acum 125. . iar acum 3 milioane de ani nivelul acestora ar fi putut fi cu 50 metri mai ridicat. (Sursa: Centrul Naţional de Date despre Zăpadă şi Gheaţă din SUA National Snow and Ice Data Center . • Daca toţi gheţarii s-ar topi astăzi. 70 m. nivelul mărilor era cu 5.5 metri mai ridicat decât astăzi.000 de ani.NSIDC) • În timpul ultimei ere glaciare.

Mai departe. de oameni. iar în unele locuri chiar fierbinte. dacă apa subterană ajunge într-o crăpătură mare care îi oferă un spaţiu pentru a ieşi la suprafaţă. Multe izvoare termale iau naştere în regiuni cu activitate vulcanică recentă şi sunt întreţinute de apa încălzită prin contactul cu rocile fierbinţi aflate la adâncime mare în pământ. zilnic.386 milioane km3 de apă. cum ar fi râurile şi lacurile. Încălzirea globală şi creşterea demografică vor accentua lipsa de apă potabilă. Izvoarele calde se formează peste tot în lume şi pot chiar coexista cu icebergurile. Observaţi cum rezerva mondială de apă este de 1. poate să apară un izvor termal. iar 30% este prezentă în subteran. Sursele de apă dulce de suprafaţă. din totalul de apă dulce. SUA. peste 96% fiind apă sărată. Rocile devin mai calde odată cu creşterea adâncimii şi. ceea ce reprezintă aproximativ 1/150 din totalul de apă.100 km3. cum ar fi vulcanii noroioşi din Parcul Naţional Yellowstone din Wyoming. însumează doar 93. Izvoarele termale Izvoarele termale sunt izvoare obişnuite.Distribuţia apei la nivelul globului Pentru o explicaţie detaliată a distribuţiei apei pe Pământ. observaţi graficul de mai jos. . peste 68% este blocată în gheaţă şi gheţari. râurile şi lacurile reprezintă sursele principale pentru apa folosită. cu excepţia faptului că apa lor este caldă. Totuşi.

ci cresc şi exigenţele oamenilor. Asta ar însemna că. "La nivel global. în fiecare zi. dar toată coasta Pacificului este foarte secetoasă.” "Viitorul este sumbru. aproximativ 274. Cercetătorii spun că. o treime din populaţia lumii continuă să trăiască fără acces la apă de calitate. în acest moment. având în vedere faptul că încălzirea globală va accelera fenomenul de evaporare şi de topire a gheţarilor. Tot mai puţină apă în viitor Pe planetă. specialist pentru resursele de apă de la Institutul francez de cercetări pentru dezvoltare.Conform ultimelor studii. un miliard de oameni suferă din cauza lipsei de apă. Nu creşte numai populaţia mondială.000 de persoane ar trebui să capete acces la apă de calitate. explică Chevallier. De exemplu. reducând tot mai mult cantitatea de apă disponibilă.000 de persoane. până în 2015. apa abundă acolo unde nu trăieşte nimeni". odată cu ameliorarea condiţiilor de trai în ţările emergente". în părţile amazoniene ale statului Peru există multă apă. zilnic. apa este inegal distribuită. mor 25. presiunea demografică este îngrijorătoare. Unul dintre obiectivele Summitului Mondial al Dezvoltării Durabile de la Johannesburg din 2002 presupune reducerea la jumătate a numărului de persoane private de apă potabilă. a cărei penurie se va accentua şi mai mult pe viitor sub dubla presiune a încălzirii globale şi a cererii tot mai mari de apă pe fondul creşterii demografice. . raportat la anul 1990. mai ales copii. iar pentru ca toţi oamenii să aibă acces la ea trebuie plătit un preţ mare. spune Pierre Chevallier. În plus. fapt pentru care.

Un cetăţean nord-american consumă în medie 500 l/zi.Nu sunt bani pentru transportul apei! Astăzi. în timp ce un african nu are la dispoziţie decât aproximativ 10-20 l/zi. "Problema este că stocarea şi transportarea apei necesită investiţii colosale. dar ţările care au nevoie de apă nu dispun de mijloacele financiare necesare achiziţionării ei". un european . apa destinată uzului casnic . Tehnic vorbind. nu este imposibil.în jur de 300 litri. a subliniat Pierre Chevallier. .consumul uman şi igienizarea locuinţelor – reprezintă 10 la sută din consumul planetar (faţă de 20 la sută necesare pentru industrie şi 70 la sută pentru agricultură).

anual. .. • Pentru consumul potabil. industrial. • Cantitatea minimă de apă necesară organismului uman este de 5 l în 24 ore. nocive. • unei tone de hârtie. iar jumătate din paturile de spital de pe planetă. circa 15 milioane de copii sub 5 ani. • unei tone de carne. • Apa este utilizată şi pentru nevoi agrozootehnice.. • Pentru producerea: • unei tone de fontă sunt necesare circa 15 000 l de apă. din care circa 2 l o reprezintă apa consumată ca atare. • Apa dulce disponibilă suferă. • unei tone de zahăr de 100 000 l de apă. pentru a căror neutralizare este necesară aceeaşi cantitate de ape curate. în 1980. erau ocupate de bolnavii suferind de boli provocate de apă.de circa 10 000 l de apă.Ştiaţi că. • pentru producerea unui litru de bere se pierd 30 de litri de apă. procese de pierdere a calităţilor naturale prin intense procese de poluare.250 000 l de apă. • Maladiile cauzate de consumul de apă omoară. an de an. • Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru acoperirea nevoilor directe ale populaţiei sunt necesare minimum 100 l de apă pe zi pentru fiecare locuitor. pentru îngrijirea animalelor şi adăposturilor acestora... Cantitatea de apă cosumată creşte în condiţiile unui mediu cald sau unei activităţi fizice mai intense. din care circa 50% se întorc în circuit ca ape uzate. menajer. agricol producerea energiei se scot anual din circuit circa 2 200 miliarde tone de apă.

• Apele utilizate de om. se încarcă cu diferite elemente chimice şi fizice sau biologice care modifică compoziţia naturală a apei în aşa măsură încât aceasta nu poate fi folosită decât în scopuri industriale.• Să nu uităm şi de folosirea bazinelor de apă pentru odihnă. sport precum şi pentru formarea microclimatului. Fenomenul respectiv este numit poluare si favorizează. • Statisticile OMS arată creşterea continuă a necesităţilor de apă. nemijlocit. . lipsa de apă potabilă a omenirii. fapt ce duce la resimţirea acută a lipsei de apă de către zone întregi ale Pământului. indiferent pentru care scopuri.

BIBLIOGRAFIE: www.lx.md/tnbuletin/interest.usgs.water.sanatate.ro/apa ga. adevarul./ www.wikipedia..ro www.ro/ Colecţia revistei “Terra” (apariţiile 2006-2007) .htm www.gov/edu/watercycleromanian..familyaqua.iatp.html ro.ro/.ecomagazin.org/wiki/Circuitul_apeiwww.