You are on page 1of 7

Hai, veniţi la şezătoare cu personajele lui Ion Creangă!

Competenţa specifică: Manifestarea interesului şi a preferinţelor pentru lectură.
Subcompetenţe : perceperea valorilor multiple ale cărţii de literatură şi a presei periodice pentru copii.
Decor: casa mare.
Cîntec: ,,Vine I. Creanga” (elevii interpretează de după cortină)
Vine I. Creangă doldora-ncărcat
Cu poveşti şi glume, iată-l vine-n sat,
Se grăbesc copiii dornici să asculte
Întâmplări din viaţă şi poveţe multe.
I. Creangă (la o masă scrie gânditor):
- Dragi mi-erau şezătorile, clăcile, horele şi toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare
însufleţire. Aşa ne duceam băieţii şi fetele unii la alţii, ca să ne luăm de urât, ceea ce la ţară se numeşte
şezătoare şi se face mai mult noaptea, lucrând fieсare al său meşteşug.
( Aceeaşi odaie, un moş curăţă porumb, o fetişcană deretică prin casă.)
Fata moşului:
-Tată, ce zici dacă adunăm într-o şezătoare în astă seară nişte personaje de-a lui I. Creangă?
Moşneagul:
-Ei, draga tatei, tu nici nu ştii ce zile fripte îmi face mamă-ta, adineaori chiar mi-a zis să te alung de la casă.
Fata moşului:
- Tocmai de aceea, tată, las'să mă întâlnesc cu prietenii ş-apoi m-oi duce şi eu unde m-or duce ochii, căci mâini
am, picioare am şi de m-a ţine Dumnezeu sănătoasă, nu m-oi prăpădi eu în lumea asta mare. O chem îndată pe
Smărăndiţă să-mi dea o mână de ajutor şi toate vor fi bune şi frumoase.
Moşneagul :
-Atunci eu am să fac lucrul afară. Am să iau oul de la porumbacă să nu îngheţe la noapte, voi închide iezii să
nu dea , Doamne fereşte lupul peste noapte la ei, iar tu pregăteşte odaia.
Smărăndiţa:
-Fată frumosă şi harnică, cu ce-ţi pot fi de folos?
Fata moşului:
-Smărăndiţo, m-am gândit să organizez o şezătoare a personajelor crengiene.
Smărăndiţa:
-E o idee minunată, mi-e dor şi mie de ei.
Fata moşului:
-Să ne pregătim să-i întâmpinăm cum se cuvine.
( Smărăndiţa şi Fata moşului cântă ):
Trandafir cu albă floare
Hai veniţi în Casa Mare
La această şezătoare.
La-la -la
Dragă ni-i la şezători
Cu proverbe, ghicitori
Cu glume şi cu umor
La-la-la
Dragi ni-s cântecele toate
Că ne vindecă de moarte
Si-ale nostre obiceie
Să trăim şi noi cu ele.
Smărăndiţa:
-S-aud câinii bătând pe-afară,
Ei, e Turbincă-ntors în ţară,
Cântă, bate la tobă,
Vine să mai stea de vorbă.
I.Turbincă:

Se ţine moartea asta scai de mine să-i zic ce a mai poruncit Dumnezeu. Da unde vi-i mama soacră? Nora 3 (cântând ): -Soacră. du-te. aici se mai şi cântă. Ce zici. iată Că ea-i tânără.. a zis că i-o trecut vremea şezătorilor. şi roade hectarele de pădure bătrână că ne descurcăm noi aici şi fără tine. potrivit obiceiului am adus şi noi o bucată de mămăliguţă rece din colţar şi cu nişte ceapă. frumoasă. acum te vom delecta cu dansul . da eu am adus ceva mai acătării brânză. Ivane. că ţi-aş scoate ochii ca la dracul şi te-aş frige pe frigare că din pricina ta s-a prăpădit amar de lume. . fetelor. nene Ivane. dac-aş ave mai multă putere. domniţelor. de la Adam şi până astăzi! Moartea: -Lasă. Smărăndiţa: -La şezătoare nu numai se munceşte. Nora 1: -Ei. căci vorba ceea: nu aduce anul. unt. dar eu nu mi-oi murdări mânuţele mămucuţei şi ale tătucuţei. Vidmo. plăcinţele că neam din neamul meu n-a mâncat aşa bucate de-ale mămucăi. Nora 3: -Ei. soacră. nu-mi place mie la şezătoare. mă rog. răchiţică şi nuieluşe să nu te-atingi că-i poznă! Auzit-ai . că tot îţi întunec eu lumea înaintea ochilor.-Bun găsit. vă îndoiţi de una ca asta? N-am şi eu oare o fată frumoasă.. Dulce tot nu te-i mai face. poamă acră. se mai şi dansează. Nora 2: -Mămuca însă ne-a spus că la şezătoare nu se vine cu mâna goală şi de aceea.Vidmă? Hai.. draga mamei? Fata babei: -Mamă . ţi-o spun drept. Nu vezi că aici toţi muncesc.. cât aduce ceasul. cât mai ai de gând să mă chinuieşti cu turbinca asta blestemată a ta? Mânca-or focul s-o mănânce! I. Fata moşului: -Odihneşte-te. Ivane. mâncaţi ce v-au adus cumnatele mele. Moartea: -Da bine. porneşte şi-ţi fă datoria cu sfinţenie. Bătrâneasca". Nora 1: -Fată dragă. De te-ai coace cât te-ai coace. Smărăndiţa: -Hai. să ştii că bine te-ai gândit să ne aduni într-o şezătoare. voi dacă vreţi. ouă. de vlăstari. (Scoate moartea din turbincă şi-i zice:) -Dumnezeu ţi-a poruncit că de-acum înainte să mănânci 3 ani de zile la rând numai pădure bătrână. nu e chiar aşa. Turbincă: -Ei ba.. Smărăndiţa: -Eu pe cine văd. Vorba poetului: Nu-mi lua cercei şi salbe Că de-acum am plete albe I-ai mai bine norei. când aud de şezătoare Arde focul sub picioare. slănină.. nu cumva te-a învăţat mama vitregă? (apare mama vitregă) Mama vitregă -Si de ce. care ar vrea să vină la şezătoare unde se adună fete şi băieţi. Fata babei: -Dacă-i aşa.

fiindcă vorba multă e sărăcia omului. dintr-o pereche de boi de mai mare dragul am rămas cu o pungă pustie. îi furase bietului om iapa din grajd şi acum era dus împreună cu nevastă-sa s-o caute. dar să ştii că unde -i minte îi şi noroc. măi Dănilă? Dănilă: -Ba am fost chiar azi pe la dânsul zic. Turbincă: -Şi omul muncitor de pâine nu duce dor.” Fata babei: -Dar pe lângă casă. La cusut ochii mă dor Iar la joc mi-i mai uşor! ( ţopăie) Fata moşului: -Ia taci. soro. capra pe un gânsac. Dănilă Prepeleac! Dănilă: -Salutare. Fata moşului: -Da eu ştiu una. I.Cucuri-gu. leliţo. până ce. şi la şezătoare n-am venit doar să îmbuc plăcinte. măi Dănilă. Boierul: -Rog de mă iertaţi că m-am bucurat la o pungă cu 2 bani. boieri mari. e boierul. tot numai cu prepeleacul cela ai rămas? Dănilă: -Ba. Dar de-abia de aici încolo am prins şi eu la minte. Fata moşului: -Probabil că boierul îl caută pe cocoş să-i înapoieze punguţa cu 2 bani.doar păcate. uite m-am şi apucat de lucru. Turbincă: -Da la frate-tău de când n-ai fost. nici mai puţin. Nora 1: -Doamne.Dar când văd furca şi fusul. I. Parcă mă manâncă ursul. poate merge şi el la şezătoare. ce oameni se mai întâlnesc pe lumea asta! Dumnezeu să-i ierte (îşi face cruce). vă vin oaspeţi de onoare!) Nora 2: -Ce oaspeţi de onoare? A. şi să ştii că drept ai zis: adevărat. s-a ales sărmanul cu o pungă goală.. Se pare că mai vine cineva! Fata babei (sare la fereastră): -E Dănilă. fraţi buni! Să trăieşti. Moşneagul: -Am întâlnit şi eu odată unul pe când mă duceam la târg. ci taman cu un burduf cu galbeni. da să vezi. Aştepta şi el pară mălăiaţă în gura lui Nătăfleaţă. Moşneagul: -Măi Dănilă. Pentru că s-a dus la târg să-şi vândă boii şi i-a schimbat ba pe un car. dar el s-a lăsat mai bine spânzurat decât să-şi moaie posmagii. mi-am durat o gospodărioară de se miră satul nu alta. moşule. (De după culise: . în cele din urmă.. era sărmanul cam nechibzuit la minte şi nechibzuit la trebi. nici mai mult. La început vorba lui Creangă :„Fugeam eu de noroc şi norocul de mine ". dar se vede că am tot fugit eu de el şi el de mine până ni s-au încrucişat cărările. Însăşi cucoana a venit să-l scape de la moarte. Smărăndiţa: -Sau ai uitat ce-a păţit omul leneş din povestea ceea. . I. dar nu l-am găsit acasă. lenevia . cine lucrează şi tace mai mult lucru face. Dănilă: -Ei. moşnege. Moşneagul : -Dar eu vreau să vă spun că lucrul aduce sănătate. Turbincă: -Vorba ceea: De la sobă pân-la foc pentru leneş e mult loc. apoi carul pe capră. căci omul prin muncă e slăvit. Cică. că m-am pricopsit. Dănilă: -Păi aşa uneori ne pare că punga altuia e mai mare.

frumos şi voinic ce sfătuia pe oameni să-şi deie copiii la învăţătură. mai bine povesteşte cum ai scăpat din mâinile mătuşii Mărioara. Nică: . măcar te-a căptuşit mătuşa Mărioara? Nică: . dar şi din nebunii. vine Nică a lui Ştefan a Petrei.. Era cât pe ce să puie mâna pe mine. Când a văzut ea că nu mă dau a aruncat de vreo 2-3 ori cu bulgări în mine. ) Smărăndiţa: -Cine o fi oare? A.Ei. Ivan Turbincă: . pune mîna şi toarce că nu zadarnic ai fost poreclit Ion Torcălău ca ţiganul cela din vânători. Tu-ţi mai aduci aminte? Nică: -Cum să nu?! Mi-aduc aminte bine de părintele Ioan de sub deal. ghiavole şi aici te-ai furişat să suceşti minţile fetelor? Că tare demult îţi sfârâie inima după Smărăndiţa. Când mai rea. şi hârsita de mătuşă nu mă slăbea din fugă nici în ruptul capului. se întorc acasă! Harap-Alb: -Bun găsit. mai calcă-ţi pe inimă. măi Nică. da acu i-o mai venit mintea la cap. ageră la minte şi aşa de silitoare de întreceai toţi băieţii şi din carte. Mătuşa Mărioara: . când mai frumoasă Harap-Alb şi Stan Păţitul. şi acum mă ia groaza când mi-aduc aminte cum mătuşa Mărioara se uita holbată la mine. I. Erai o zgâtie de fată .Da de unde.. şi lăcomia strică omenia. măi porcane. şi cea dintâi şcolăriţă ai fost tu.Măi Nică.Nora 3: -Da. tinere! Stan Păţitul: .tâlharule nu mai face haz de necaz. Doamne ce om vrednic şi cu bunătate mai era. Mătuşa Mărioara: -Ei.Lasă. mătuşă. Şi când am mai zărit şi jordia din mâna ei. dară nu zadarnic a încălecat ea prima pe Calul Bălan. Mătuşa Mărioara: -Dar bine. nu mai ruşinaţi fata. Boierul: -M-am lăcomit şi am pierdut aproape toată averea. şi ea fuga . Uite-i. dascălul bisericii un holtei zdravăn.că bogăţia este trecătoare . Moşul: -Ei. că era doar un copil .. cucoane . că ea când a dat să aburce în cireş. Nu pot da uitării momentul când am avut onoarea să fac pocinog Calului Bălan şi Sf. mi s-a făcut pielea de găină. Stai. Fata babei: -Da. Şi mătuşa Mărioara după mine! Şi eu fuga. Nică. nu mai îndruga atâtea . Dănilă: -Ia lăsaţi. dar bunătatea sufletului este veşnică. (vine Nică cântând : pu-pu-pu. Smărăndiţo. că măcar acum am să te căptuşesc! Dănilă: -Ei. Nicolai din cui.. Nora1: -Colindând amar de lume. Mai bine zi cum ai lăsat cânepa mătuşii Mărioara palancă la pământ. Dar cum să te cobori că jos era prădenie. Şi pe bădiţa Vasile. şi când am făcut zdup. în nişte cânepă care era crudă şi până la brâu de înaltă. nu te-am văzut de un car de ani. dar nu m-a chitit. Turbincă: -Ia aminte. eu m-am dat mai spre poale. lasă . oameni buni! Toţi: -Bună să-ţi fie inima.

Toţi: -Noroc. Dar să lăsăm pălăvrăgeala. să mă ia de nevastă? Eu mi-am dat seama repede că el nu este vărul meu. Am adus copiilor Farmecul poveştilor. că vreau să vă povestesc o păţanie.Pe semne inima îţi spunea că nu-ţi este văr. aşa ca fata moşului. Stan Păţitul: -Ei. şi dacă e nuntă să cânte muzica.-Noroc. ţi-ai sclipuit nişte parale.Cum Spânul. câteva oi. tuturor. . Fata babei şi mama vitregă cântă: Cîntec : Mi-o zis mama că mi-o da Zestre când m-oi mărita. bucurii. harnică care munceşte ca o albină. lasă. Mă bucur că v-am găsit grămăjoară aici. Cîntec (toate personajele): Foaie verde de cicoare Am adus la şezătoare. vrasăzică. văcuşoară cu lapte. că şi mama mi-a pregătit zestre. Stane. Noi vă salutăm copii Spor la carte. Şi-a venit cu ele-ncoace Personajul ce vă place.Da cine e aşa harnică de le-a aranjat pe toate aşa de frumos? Fata babei: . Smărăndiţa: -Însoară-te.Eu! Stan Păţitul: .(o păţanie la dorinţă). Harap-Alb: . că eşti flăcău cu casă şi avere bunicică... Într-o seară am păţit-o mai a naibii.. Ce mai aştepţi? Fata babei: .. noroc! Stan Păţitul: . adică la nunta mea şi a fetei de împărat. Dansul mirilor:Harap-Alb şi Fata Împăratului.Fata mamei jucăuşă Cu gunoiul după uşă Numai pieptene şi-oglingă şi gunoiul până-n grindă! Fata babei: Cîntec (Săraca inima me) Bat-o focul lumea rea Cum îmi poartă grija mea Că nu ştiu a mătura Nu ştiu rufele-a spăla Nu pot face borş fierbinte Nu pot face nici plăcinte. Nora3: -Măi Harap-Alb. că eu vreau să pun ochiul pe o fată frumoasă. Fata moşului: -Acceptăm cu cea mai mare plăcere să-ţi fim oaspeţi de onoare la nuntă. dar nu spânul a luat-o de nevastă pe fata Verdelui Împărat? Fata Împăratului: . ai car cu boi.Însoară-te cu mine. pentru că aş vrea să vă am părtaşi la cel mai frumos eveniment din viaţa-mi.

Acum o altă întrebare. Celor din sală vreau să le adresez câteva întrebări referitoare la opera lui I. Creangă. Vai. El s-a născut în Humuleşti! 2. Aşadar. cu toţii v-aţi mirat. Bravo tuturor!!! . Numai atât? Cine mai ştie? Amintiri din copilărie! 4. Numai cititorii pasionaţi pot oferi asemenea răspunsuri corecte. ştrengăriţa Cum o cheamă? Smărăndiţa.Vom mai face şezătoare Şi la iarna viitoare Vă rugăm anticipat Să veniţi neapărat! Cuvântul învăţătorului: Doar rostind pur şi simplu cuvântul Ion Creangă dăm glas unui basm frumos. o să vă întreb din ce a scris? Iar ce a scris uşor ghiceşti. După câte-mi amintesc Este-un poznaş într-o poveste El uneori cu chibzuială Făcea isprăvi ca şi Păcală Schimbă o pungă pe-un gânsac Îl ştiţi. Cred eu.Dănilă Prepeleac! 6. Vă mulţumesc frumos. Acum de mi-i permis. Elevii clasei a 4-a au împrospătat acele pierle pe care le-au acumulat pe parcursul anilor. a mâncat papara bună Fata popii. bunicul Creangă Vă e bine cunoscut. Dar ştiţi unde s-a născut? Dacă stai să te gândeşti Răspunsul uşor il găseşti. 5. A scris o carte cu poveşti! 3. răspunde-ţi fiindcă Este Ivan Turbincă. Creangă în ce poveste oare Vorbeşte despre un ostaş rus Care chiar la Rai s-a dus? Hai. Corect. Când din poveste aţi aflat Despre cocoşul năzdrăvan Ca cel din povestea Punguţa cu doi bani! 8. Un voinicel neânfricat Din greu cu spânul s-a luptat L-a ajutat căluţul dalb Cine-i insul? Harap-Alb! 7. 1.

Oboroc / Stîrcu Angela._______________________/ I.MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA DIRECȚIA RAIONALĂ ÎNVĂȚĂMÎNT. TINERET ȘI SPORT UNGHENI GIMNAZIUL CHIRILENI Aprob: Directorul gimn. Învățătoare la clasele primare 2011 .