You are on page 1of 14

TEMA 5.

REGLEMENTAREA DE
STAT A PREŢURILOR ŞI
TARIFELOR
 

1. LIBERALIZAREA PREŢURILOR ÎN R.
MOLDOVA.
2. NECESITATEA CONTROLULUI
PREŢURILOR ŞI TARIFELOR DIN PARTEA
STATULUI. ORGANELE CU DREPT DE
DECIZIE ÎN DOMENIUL FORMĂRII
PREŢURILOR.
3. METODELE DIRECTE DE REGLEMENTARE
A PREŢURILOR (TARIFELOR).
4. METODELE INDIRECTE DE
REGLEMENTARE A PREŢURILOR
(TARIFELOR).
5. PROTECŢIA CONCURENŢEI ŞI POLITICA

de evoluţia costurilor de producţie sau a preţurilor externe. protecţia mediului înconjurător.  menţinerea neschimbată a preţurilor pe perioade mari.  în lipsa unor preţuri bazate pe acţiunea legii cererii şi ofertei nu se putea afirma cu precizie ce activităţi sunt sau nu rentabile şi nu se putea orienta corect nici procesul de dezvoltare şi restructurare a economiei naţionale etc.  necuprinderea în costurile de producţie şi în preţuri a unor cheltuieli justificate economic (cheltuieli cu descoperirea rezervelor geologice.  îndepărtarea nivelului preţurilor interne faţă de preţurile externe. Moldova până în anul 1991 .). costul real al apei şi al reparaţiilor la fondul locativ etc. Alte neajunsuri caracteristice sistemul de preţuri administrate:  îndepărtarea preţurilor de nivelul real al costurilor. stabilite de stat. neţinându-se seama de raportul cerere-ofertă.Principalul neajuns al sistemului de preţuri existent în R.toate preţurile erau administrate. .

Moldova nr. .Crearea unui sistem de preţuri specific economiei de piaţă a început odată cu Decretul Preşedintelui R. Etapa III: 23 mai 1994 – 31 decembrie 1997. Etapa IV – de la 1 ianuarie 1998. 256 din 26-12-1991 „Despre liberalizarea preţurilor şi tarifelor şi protecţia pieţei interne” Etapele liberalizării preţurilor: Etapa I: 2 ianuarie 1992 – 1 noiembrie 1992 şi 29 septembrie 1993. Etapa II: 30 septembrie 1993 – 22 mai 1994.

Scopurile principale a reglementării procesului formării preţurilor se concretizează în: neadmiterea majorărilor inflaţioniste a preţurilor. creşterea nivelului de trai şi protecţia socială a populaţiei. a creşterii preţurilor la materie primă şi resurse energetice. reglarea activităţii agenţilor economici monopolişti. administrativ şi prin diverse pârghii financiare cu scopul de a asigura stabilitatea sistemului economic în general.REGLEMENTAREA DE STAT a preţurilor este o încercare de a influenţa mecanismul de formare a preţurilor cu ajutorul unor măsuri de ordin legislativ. . crearea unui climat concurenţial sănătos.

În acest context. acest principiu fiind întărit de Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi care stabileşte dreptul întreprinderilor în fundamentarea preţurilor şi tarifelor la producţia fabricată. În acest context. lucrările şi serviciile prestate cu obligaţia de a respecta regulile de comportament pe piaţă în condiţiile concurenţei libere. Legea cu privire la protecţia concurenţei şi Legea cu privire la comerţul interior.  În R. . Moldova „Cu privire la măsurile de coordonare şi reglementare de către stat a preţurilor (tarifelor)”. rolul statului constă în asigurarea protecţiei sociale a consumatorilor. rolul statului constă în crearea şi asigurarea unui mediu concurenţial favorabil pentru toţi subiecţii pieţei. Principiul reglementării de stat a preţurilor (tarifelor) pentru unele produse (servicii) de importanţă vitală. fundamentat prin Hotărârea Guvernului R. principiile generale în acest domeniu fiind: Principiul liberalizării formării preţurilor (tarifelor) la majoritatea produselor (serviciilor). Moldova politica preţurilor (tarifelor) constituie o componentă a politicii economice a ţării.

3. 11. 9. 4. 12. 6. Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei .Cadrul instituţional de reglementare a preţurilor şi concurenţei în R. 10. Moldova. Centrul Naţional Anticorupţie. 5. Consiliul Concurenţei. Protecţiei Sociale şi Familiei. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Moldova. Ministerul Finanţelor. Autorităţile administraţiei publice locale. 2. Guvernul R. Parlamentul R. Ministerul Muncii. Moldova 1. Ministerul Sănătăţii. 7. Ministerul Economiei. Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică. . 8.

blocarea preţurilor.Metodele controlului direct a preţurilor (tarifelor) stabilirea administrată a preţurilor. . impunerea agenţilor economici de a declara nivelul preţurilor (tarifelor) ş. limitarea marjei de profit şi a adaosului comercial. plafoanele de preţuri.a. stabilirea unor norme unice de determinare a preţurilor.

iar pentru întreprinderile de categoria a II-a nu depăşeşte 70%. din care: până la 15% pentru agenţii economici care importă medicamente.Sinteza prevederilor unor acte normative în contextul intervenţiei directe a statului în mecanismul de formare a preţurilor (tarifelor) Categoria produselor Instrumente de intervenţie directă Produse petroliere Preţurile de comercializare cu ridicata a produselor petroliere principale şi a gazului lichefiat se stabilesc aplicând o rată de rentabilitate în mărime de 10%. Preţurile de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere principale şi a gazului lichefiat se stabilesc aplicând o rată de rentabilitate în mărime de 10%. iar pentru mărfurile supuse procesării în unităţile comerciale. materialelor de construcţie – 30% de la preţul de livrare. cu excepţia pâinii şi produselor de panificaţie pentru care limita adaosului comercial nu va depăşi 10%. până la 25% pentru farmacii. cu aplicarea adaosului comercial ce nu depăşeşte 20%. . cu aplicarea adaosului comercial ce nu depăşeşte 20%. indiferent de numărul de intermediari. Produse social importante Pentru întreprinderile de alimentaţie publică de categoria III-a mărimea adaosului comercial nu depăşeşte 30%. suma adaosului comercial cumulativ nu va depăşi 40% de la preţul de achiziţie. Mărfurile de producţie autohtonă se comercializează la preţuri de livrare. Mărfurile din import se comercializează la preţurile de achiziţie. Produse farmaceutice La formarea preţurilor pentru medicamente se admite aplicarea unui adaos comercial de până la 40% la preţul liber de livrare al producătorului autohton sau la preţul de achiziţie de la producătorul (distribuitorul) de peste hotare.

controlul asupra masei monetare.Metodele controlului indirect a preţurilor (tarifelor) stabilirea cotelor ale impozitelor pe consum. reglementarea cheltuielilor de stat. sistemul de remunerare a muncii.a. . stabilirea normelor de amortizare ş. politica de creditare.

limitarea şi reprimarea activităţii anticoncurenţă.Consiliul Concurenţei este autoritatea ce se ocupă de promovarea politicii statului în domeniul protecţiei concurenţei.  exercitarea controlului de stat asupra respectării legislaţiei cu privire la protecţia concurenţei. .  prevenirea. pentru limitarea şi reprimarea activităţii anticoncurenţă a agenţilor economici. precum şi pentru exercitarea controlului asupra aplicării legislaţiei cu privire la protecţia concurenţei. a autorităţilor administraţiei publice. Principalele funcţii ale CC:  promovarea politicii de stat în domeniul protecţiei concurenţei.

08. Moldova. .2012. 183. Moldova 1) Legea Concurenţei. din 14.2012. Monitorul Oficial al R.08.Cadrul normativ de reglementare a monopolurilor şi protecţie a concurenţei în R. 30. nr. 30.08. nr. Moldova. nr.07. 139 din 15. din 11.09. 2) Legea Republicii Moldova “Cu privire la ajutorul de stat”.2013. 3) Regulamentul privind stabilirea poziţiei dominante pe piaţă şi evaluarea abuzului de poziţie dominantă. Monitorul Oficial al R.2013.2012. 193-197.06. nr. 166-169a din 16.2012. 4) Regulamentul privind concentrările economice.

. ceea ce înseamnă că deciziile întreprinderii sunt în mare măsură insensibile la acţiunile şi reacţiile concurenţilor. Legislaţia europeană în domeniul protecţiei concurenţei stabileşte câteva grile de stabilire a poziţiei dominante pe piaţă: < 25 % . acordîndu-i posibilitatea de a se comporta. în mare măsură.Poziţia dominantă este o poziţie de putere economică de care beneficiază o întreprindere ce îi permite să împiedice menţinerea unei concurenţe efective pe o piaţă relevantă.există. nu există. de clienţii săi şi în ultimă instanţă faţă de consumatori. în mod independent faţă de concurenţii.nu există. Este recunoscută dominantă situaţia agentului economic a cărui cotă pe piaţa unei anumite mărfi depăşeşte 50%. 40-50% . 25-40% . fiind susţinută de alţi factori. ale clienţilor şi în ultimă instanţă ale consumatorilor. 50-70% .posibil există.posibil.

V – volumul pieţei produsului. . Vimp – volumul importului al produsului dat pe piaţa concretă. Vi . Vi Determinarea cotei de piaţă a agentului economic Di  x100 Vp  Vimp  Ve în prezenţa importului sau exportului: Vp – volumul de producţie al produsului dat în limitele geografice ale pieţei concrete.  Vexp – volumul exportului produsului dat.Metodologia stabilirii situaţiei dominante pe piaţă a agentului economic Determinarea cotei de piaţă a agentului economic Vi Di  x100 în lipsa importului sau exportului: V Di – cota agentului economic “i” pe piaţa produsului.volumul vânzărilor (livrărilor) al agentului economic “i” pe piaţa dată a produsului.

Poziţia Republicii Moldova în cadrul componentelor Indicelui Global al Competitivităţii 2014-2015 .