You are on page 1of 11

ŞCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ “CAROL DAVILA” PETROŞANI – varianta 1

EXAMEN DE ABSOLVIRE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI POSTLICEAL
Calificarea profesională: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
SESIUNEA : AUGUST 2014
VAR I AN TA 1
• Toate subiectele sunt obligatorii.
• Timpul de lucru este de 3 ore.
• Pentru fiecare item se acorda 1 punct, iar pentru fiecare eseu se acorda 15 puncte
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finala se calculeaza prin impartirea punctajului total
acordat pentru lucrare la 10
SUBIECTUL I . Notati pe foaia de examen raspunsul pe care il considerati corect.
1. Sputa din astmul bronsic prezinta urmatoarele elemente patognomonice:
a. este vascoasa, perlata;
b. este aerata, rozacee;
c. este striata, numulara;
d. este vascoasa, striata;
e. este perlata, numulara.
2. In care din urmatoarele boli, dispneea este simptom dominant:
a. edem pulmonar acut;
b. pleurezie;
c. pneumotorax;
d. nevroza;
e. colica renala.
3. Sangele provenind din arborele bronsic se defineste ca:
a. hematemeza;
b. melena;
c. hemoptizie;
d. hematurie;
e. pleurezie.
4. Pneumonia este definita ca infectie a:
a. alveolelor;
b. pleurei;
c. parenchimului pulmonar;
d. bronhiilor si alveolelor;
e. laringelui.
5. Insuficienta respiratorie acuta poate fi determinata de:
a. expunerea la frig;
b. expunerea la caldura;
c. obstructia cailor respiratorii superioare;
d. expunerea la radiatii solare;
e. temperatura mediului ambiant de 21 grade C.
6. Interventia de urgenta in cazul pacientului cu edem pulmonar acut consta in;
a. scaderea circulatiei de intoarcere prin sangerare;
b. administrare de antibiotice;
c. administrare de diuretice;
d. aplicarea unei pungi cu gheata pe regiunea sternala;
e. efectuarea unei punctii pleurale.
1

o afectiune coronariana. o pancreatita acuta. b. sindromului de ischemie periferica acuta. c. a. insuportabila. b. laparotomie. e. e. d. e. a. examenul radiologic venos. b. 12. nu exista in apropierea sa nimic metalic. c. 11. Pacientul cu aspiratie gastrica continua se va supraveghea atent pentru a se preveni: 2 . d. masurarea grosimii membrului inferior. Durerea in infarctul miocardic acut prezinta caracteristicile urmatoare. b. ne asiguram ca. explorarea functionala a venei jugulare. c. paracenteza. Care din urmatoarele manifestari sunt prezente la un bolnav cu ulcer gastric? a. dureaza sub 30 de minute. cresterea cantitatii de oxigen in tesuturi. c. celiotomie. cedeaza la administrarea nitroglicerinei. nimeni nu va atinge pacientul. laparascopie. tromboflebitelor. 10. scaderea cantitatii de dioxid de carbon in sange. diminuarea cantitatii de oxigen in sange. Iradierea durerii toracice in bratul stang este caracteristica pentru: a. d. b. c. durere ” in bara” in etajul abdominal superior. o radiculita. e. artrozelor. cresterea cantitatii de bioxid de carbon in tesuturi. d. inainte de aplicarea unei manevre. Fiind necesara o defibrilare. d. 8. c. e. e. dureri in epigastru. Absenta pulsului arterial si racirea extremitatilor afectate sunt caracteristice: a. c. boli varicoase. diminuarea cantitatii de oxigen in tesuturi. Flebografia reprezinta: a. in apropiere nu se afla nici o persoana straina. o spondilartroza. un pneumotorax. dureri nocturne si inainte de mese. pacientul nu poarta obiecte metalice. masurarea presiunii venoase. c. b. Cum se numeste punctia peritoneului prin care se extrage lichid din cavitatea abdominala? a. pacientul este constient.ŞCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ “CAROL DAVILA” PETROŞANI – varianta 1 7. cedeaza la administrare de digoxin. b. este violenta. toracocenteza. 15. patul sau brancardul in timpul executiei manevrei. 13. este de intensitate moderata. greturi si varsaturi postprandiale. e. d. durere “ca un pumnal” in flancul drept. d. Hipoxemia reprezinta:: a. durere “in bara” in etajul abdominal inferior. 9. d. examenul endoscopic venos. b. e. 14. arteritelor.

gastrita. stare comatoasa. caracterizata prin frison si febra mare. punctie renala. dupa efectuarea unei spalaturi vezicale. edemele membrelor inferioare. 23. deshidratarea. dupa efectuarea unei clisme evacuatoare. c. melena. b. b. Poliuria reprezinta: a. e. cu 30 de minute inaintea examinarii o fiola de atropina. 19. Varsaturile cu continut alimentar vechi sunt intalnite la pacientii cu: a. mictiuni frecvente cu cantitate mica de urina. d. d. e. cu 3. b. absenta urinei in vezica urinara. d. 3 . in dimineata examinarii nu mananca si nu fumeaza. sindrom febril. boala cea mai frecventa la copii 22. mai frecventa la barbati. c. incontinenta de urina. cantitate mare de urina eliminata in 24 de ore. In caz de urgenta. e. c. c. e. fara pregatire. administrare de antibiotice. d. Pentru radioscopia gastrointestinala pacientul necesita urmatoarea pregatire: a. greturi. stenoza pilorica. cancer gastric. 20. caracterizata prin anurie si polakiurie. dupa efectuarea sondajului vezical. 21. In nefropatiile glomerulare acute. pacientul prezinta: a. sindrom cardiovascular. esofagita de reflux. varsaturi. d. hematemeza. pleurezia. radiografia renala pe gol se poate executa: a. e. dureri la mictiune. e. e.ŞCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ “CAROL DAVILA” PETROŞANI – varianta 1 a. c. In colecistita acuta sunt prezente urmatoarele manifestari de dependenta: a. dureri in hipocondrul stang. boala cea mai frecventa a tractului urinar la femei. d. c. c. administrare de antispastice. administrare de diuretice. 18. c. in dimineata zilei de examinare o clisma evacuatoare. d. Cistita este: a. d. hemoragia. b. 16. b. e. colica renala. Conduita de urgenta in caz de retentie urinara se refera la: a. b. b. edemele membrelor superioare. dureri in hipocondrul drept. cancer de colon. c. b.4 zile inaite alimentatie neflatulenta. 17. in dimineata examinarii o cana cu ceai amar. dupa efectuarea unei ecografii. sondaj vezical sau punctie vezicala. b.

e. 30. b. prezenta de germeni in urina peste 100. femeia la menopauza. c. colica abdominala. Printre problemele pacientilor cu artroza intalnim: a. hipertensiune arteriala. e. ortopnee. e. d. varsaturi c. prezenta de germeni in urina peste 20. 31. o endoscopie. afebrilitate. c. o artroscopie. b. b. e. splenomegalie. 21 – 30 de zile. sub anestezie epidurala. 30 – 60 de zile.000 / ml. prezenta de germeni in urina peste 10. ameteli. Durata imobilizarii unei fracturi necomplicate este: a. 24. prezenta de germeni in urina peste 1.000 / ml. c. b. nu necesita anestezie. b. prezenta de germeni in urina sub 100. c. 30 de zile. in functie de osul fracturat. Infectia de tract urinar se defineste ca: a. 26. 60 – 70 de ani. baieti. d. e. sindrom inflamator. sub anestezie locala. c. sub anezstezie generala. 55 – 70 de ani. d. d. b. 7 zile. Reumatismul articular acut apare cu incidenta maxima la grupa de varsta: a. 29. risc de complicatii oculare.000 / ml. b. d. 6 – 15 ani.000 / ml. persoana varstnica. un examen radioscopic pulmonar. Luxatia coxo – femurala congenitala se intalneste mai frecvent la: a. 27. d. un examen radiologic osteoarticular. d.ŞCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ “CAROL DAVILA” PETROŞANI – varianta 1 d. e. b. Reducerea ortopedica a unei fracturi se realizeaza: a. c. 4 . 28. c. reducerea capacitatii ventilatorii pulmonare. e. e. d. sub rahianestezie. Pentru evidentierea procesului de osteoporoza pacientul va efectua: a. modificarea schemei corporale. Bursita se manifesta prin: a. miscari normale. 40 – 60 de ani. e. fetite. 30 – 90 de zile. 20 – 30 de ani. barbatul cu afectiuni prostatice. o punctie osoasa.000 / ml 25.

e. Hiperfunctia corticosuprarenala duce la: a. 38. e. 36. gigantism. scaderea marcata a leucocitelor. boala Cushing. b. c. d. d. d. mixedem. In afectiunile endocrine intalnim urmatoarele modificari ale starii mentale. c. exoftalmie. diabet insulinodependent si insulinoindependent. d. c. Paloarea tegumentului si nuanta cu tenta verzuie apare in: a. 39. nanism. b. diabet esential. 5 . 34. 37. d. diabet major. e. apendicita. Tipurile de diabet zaharat sunt: a. c. lentoare in gandire. renale. scaderea numarului de hematii. b. scaderea marcata a trombocitelor. c. anemia Biermer. e. d. nanism. numai activa. Examenele de laborator in leucemiile acute pun in evidenta: a. genitale. neurosenzorial. numai pasiva. boala Addison. e. b. nu se efectueaza exercitii de mobilitate. anemia hemolitica. se efectueaza exercitii de mobilitate in exces. dificultate in vorbire. e. labilitate afectiva. diabet minor. b.ŞCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ “CAROL DAVILA” PETROŞANI – varianta 1 32. Reducerea functionala a articulatiilor periferice se realizeaza prin exercitii de mobilitate: a. 35.Tahicardia si dispneea in anemii sunt semne: a. b. c. tulburari de memorie. diabet insipid. cardiovasculare. 33. anemia feripriva. cresterea numarului de hematii. c. cu exceptia: a. e. hernie de disc. d. diabet insulinodependent. d. diabet neesential. cresterea numarului de trombocite. activa si pasiva. Hipofunctia tiroidei conduce la: a. c. diabet. b. e. agitatie marcata. b. neuromusculare.

seringa de 10 ml. c. secretii purulente. risc de invaliditati. d. miopia. 43. strabismul. d. in cazul unui pacient cu otita supurata. 3 m c. lentine biconcave. decubit ventral. presbitia. cu capul sprijinit pe antebrat. b. mobilitate redusa. ansa de platina. pacientului sa i se administreze lichide calde oferite cu lingurita imediat dupa punctie. b. 46. spatula linguala. astigmatismul. Dupa efectuarea biopsiei de laringe sub anestezie locala. dureri articulare. toate sunt enunturi corecte. e. c. b. 6 . cu exceptia: a. 47. e. 45. e. d. disconfort auricular. 44. cel mai important lucru pe care – l va observa asistentul medical este ca: a.ŞCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ “CAROL DAVILA” PETROŞANI – varianta 1 40. 10 m e. b. Cu ce fel de lentile se poate corecta miopia? a. e. Care este distanta la care se percepe vocea soptita? a. in decubit dorsal. cu capul in hiperextensie. c. seringa de 5 ml. e. c. pacientul prezinta urmatoarele manifestari de dependenta. In afectiunile urechii externe. sezand cu capul pe spate. decubit lateral stang. alterarea tegumentelor prin prezenta trofilor gutosi. d. ortostatism. 5 m d. hipoacuzie. c. d. lentile biconvexe. tampon montat pe port tampon. Pentru recoltarea secretiei otice. b. d. In care din urmatoarele vicii de refractie imaginea se formeaza inaintea retinei? a. b. pacientul sa nu vorbeasca cateva zile. ameteli. pacientul sa faca frecvent gargara. Dupa amigdalectomie. 41. urmatoarele sunt probleme de ingrijire: a. pozitia pacientului poate fi: a. sa efectueze respiratie laringiana timp de 24 de ore. tulburari de echilibru. asistentul medical pregateste: a. La un pacient bolnav de guta in stadiul cronic. b. hipermetropia. 1 m. c. pacientului sa – i fie interzisa ingestia de lichide si alimente pana la revenirea reflexului de deglutitie. b. 15 m 42. e.

vede de la 5 m – penultimul rand al optotipului. pierderea cunostintei. 48. 54. b. sezand. d. c. infectii cu anaerobi. d. c. decubit ventral. 49. aplicarea antipirinei pe plaga. e. cu exceptia: a. Manifestarile de dependenta ce caracterizeaza stopul cardiorespirator sunt urmatoarele. lentile hexagonale. pansament necompresiv. implementare. imposibilitatea ochiului de a se acomoda la lumina slaba. Hemostaza provizorie. d. vede de la 10 m – ultimul rand al optotipului. hipotensiune arteriala. midriaza. decubit lateral stang. Cataracta este: a. b. paralizia muschiului globului ocular. vede de la 10 m . 7 . lentile cilindrice. Trendelemburg. b. e. imposibilitatea ochiului de a se acomoda la lumina puternica. c. prin compresiune se realizeaza prin: a. relaxarea sfincteriana. hemostatice intavenos. escara de decubit. vede de la 5 m – ultimul rand al optotipului. d. d. b. c. vedere dubla. Ochiul emetrop: a. infectii cu proteus. e. compresiune manuala sau digitala. oprirea respiratiei si circulatiei.ŞCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ “CAROL DAVILA” PETROŞANI – varianta 1 c.ultimul rand al optotipului. c. e. infectii cu stafilococi. Determinarea acuitatii vizuale se face la optotip. infectie cu clostridii. 55. 52. planificare. diagnostic de nursing. c. e. 51. lentile convergente. opacifierea cristalinului. analiza datelor. b. decubit lateral drept. d. cu spatele sprijinit. 50. Gangrena gazoasa reprezinta: a. Pacientul cu hemoragie acuta se transporta in pozitie: a. In care din urmatoarele faze ale procesului de ingrijire stabilim daca ingrijirea postoperatorie a fost eficienta? a. 53. b. d. d. c. vede de la 7 m – ultimul rand al optotipului. Care din urmatoarele se considera complicatii aparute la un bolnav imobilizat timp indelungat la pat: a. e. b. evaluare. fasa elastica. e. artrita acuta. b. infectii cu candida. e.

d. e. b. digitalice. tegumente calde. incaltaminte lejera. e. e. lipotimie.ŞCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ “CAROL DAVILA” PETROŞANI – varianta 1 c. administrare de anticoagulante. 56. 59. e. incizia si excizia tesutului cutanat in zona lezata. c. sete accentuata. Pancreatita acuta: conduita de urgenta. 58. tulburari circulatorii centrale. c. hemostaza provizorie. c. Care din urmatoarele manevre se practica in cazul muscaturilor de sarpe veninos? a. hemostaza locala. b. epistaxis. b. d. tegumente cianotice. frigul uscat. Ce manifestari sunt tipice pentru o hemoragie interna? a. b. 57. temperatura marcata. imobilitate prelungita. 60. d. SUBIECTIL II Alcatuiti un eseu cu urmatoarele teme: - Criza de astm bronsic: simptomatologie. Care sunt factorii care favorizeaza degeraturile? a. in cazul unui traumatism abdominal inchis? a. Unul din semnele pneumotoraxului este: a. expectoratie cu puroi. administrare de calmante. imbracaminte adecvata. ceaiuri calde. administrare de adrenalina. indiferenta. c. d. e. durere toracica surda. absenta miscarilor toracice in timpul respiratiei. d. 8 . transport de urgenta la spital. sputa cu sange. b. e. aplicarea garoului dedesubtul leziunii. frigul umed. Care este atitudinea corecta la locul accidentului. c. stare de acalmie. d.

a 19. b 37. a 26. a 29. c 16.ŞCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ “CAROL DAVILA” PETROŞANI – varianta 1 EXAMEN DE ABSOLVIRE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI POSTLICEAL Calificarea profesională: ASISTENT MEDICAL GENERALIST SESIUNEA : AUGUST 2014 BAREM DE CORECTARE VARIANTA I SUBIECTUL I 60 puncte 1. b 25. b 38. e 40. d 34. b 14. d 23. e 41. d 21. c 32. c 5. c 28. a 39. c 35. c 24. d 15. c 27. a 22. a 2. a 7. b 11. c 42. d 9 . a 8. d 13. c 30. b 10. b 31. c 6. c 20. d 18. a 12. a 36. c 4. b 33. d 9. a 17. a 3.

nu se administrează mialgin sau morfină (dau spasmul sfincterului Oddi şi maschează procesul inflamator acut). Criza are durată variabilă (1/4 oră – 3 ore) şi se termină relativ brusc. .recoltarea sângelui si urinei pentru examinări de urgenţă. . b 56. a 60.în faza de prespitalizare nu se administrează nimic peroral. e 44. . . . dacă este posibil: perfuzie cu soluţie macromoleculară (dextran 40) sau ser glucozat 5%. 10 . eliberatoare. Accesul este precedat uneori de o stare prodromală (strănut.dispnee cu caracter expirator prelungit: bradipnee. Criza de astm se caracterizează prin: .în caz de stare de şoc.faciesul exprimă spaimă şi sete de aer: exoftalmie. c SUBIECTUL II Criza de astm bronsic: simptomatologie: 30 puncte 15 puncte Criza de astm bronşic începe de regulă brusc.brahicardie. d 58. hidroree nazală. . . şuierătoare. a 50. cu expiraţie forţată (laborioasă şi zgomotoasă).internarea în spital şi menţinerea sub observaţie medico-chirurgicală. .dispneea este urmată de tuse şi expectoraţie mucoasă.hipersonoritate pulmonară. a 55. b 57. raluri sibilante şi ronflante.aspiraţie duodenală cu sonda “a demeure”.gheaţă pe abdomen.în spital: . b 47. c 54. c 49. e 53. . . filantă. . nurmur vezicular diminuat. c 45. .calmarea durerii abdominale.ŞCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ “CAROL DAVILA” PETROŞANI – varianta 1 43. b 52. d 46. Pancreatita acuta: conduita de urgenta.tegument palid-cenuşiu acoperit de transpiraţii reci. e 59. gură întredeschisă. b 48.bolnavul este găsit în poziţie şezând (ortopnee). 15 puncte Conduita de urgenţă: . a 51. cu capul înclinat în spate şi sprijinit pe mâini. perfuzie care va fi menţinută pe timpul transportului. tuse uscată). survine mai frecvent noaptea. .

examenul radiologic abdominal pe gol. . 11 .calmarea durerii.antibiotice în caz de infecţie.combaterea stării de şoc.glicocorticoizi .inhibitori ai tripsinei: Dacă tratamentul medical iniţial nu ameliorează net starea clinică a bolnavului. . Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total acordat pentru lucrare la 10. se intervine chirurgical în scopul drenării edemului congestiv sau limfatic.corectarea tulburărilor hidroelectolitice: . .ŞCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ “CAROL DAVILA” PETROŞANI – varianta 1 . .